Într-o țară cu forme întârziate – nu avem încă educație sexuală reală, în ciuda excesului de natalitate printre adolescente, nici parteneriate civile între cuplurile care doresc să încheie o astfel de înțelegere elementară –, o poveste fără fond ține capul de afiș mediatic.
Îl cunosc pe Andrei Nae, profesorul de la universitatea mea care, fotografiat într-o vestimentație banală pentru celălalt sex, a stârnit emoție virală de la Alternativa Dreaptă la ZiuaNews. Îl cunosc suficient de bine încât, dacă ne întâlnim întâmplător, să schimbăm câteva cuvinte. Și suficient de puțin încât să nu știu ce se află în spatele opțiunilor lui vestimentare. Suficient de bine, totuși, încât să am cunoștință de faptul că, cel puțin potrivit standardelor de performanță academică de azi, povestea lui este cea a unui succes profesional la Universitatea din București.
Universitate care îi datorează acum lui Andrei Nae un punct de vedere oficial, pe care – ne asigură Edupedu – nu l-a exprimat până acum. Nu sunt, în general, adeptul luărilor de poziție instituționale pe teme sociale la zi, nu când vine vorba de universități. Dar în miezul acestui pseudo-scandal care nu se mai stinge se găsește un tânăr profesionist supus unei agresiuni morale tocmai în calitatea lui de universitar. Organizația sa n-ar trebui să se țină deoparte.
Scriu cele de mai sus ca observator sceptic privind excesele ideologice și îngrijorat privind excesele medicale ale activismului transgen din Vestul vorbitor nativ de engleză. Numai că nu suntem acolo și nici nu cred că vom ajunge vreodată acolo, fiindcă Vestul de limbă engleză, un grup de societăți care se încăpățânează să demonstreze mai mult echilibru decât declamă lecturile simpliste, a intrat în faza de auto-corecție. New York Times publică deja relaxat expozeuri despre derapajele ideologice și medicale ale laturii extrem-activiste a mișcării. Jurnaliști care, o vreme, au dus aproape singuri pe umeri oprobriul și acuzațiile fantasmagorice stârnite de disecția minuțioasă a practicilor medicale și sociale de profil, sunt invitați de-acum de marile case editoriale să scrie cărți la temă. Cea mai activă clinică publică „de gen” din lume s-a închis în Marea Britanie, iar cronica sobră și echilibrată a eșecului său a fost deja scrisă de o jurnalistă de la BBC. Raportul recent al Serviciului Public de Sănătate (NHS) din Anglia oferă o analiză critică oficială și cu autoritate profesională (pe urmele unor mai vechi evaluări oficiale și schimbări de practici medicale din Suedia). Recent, presiunile de culise asupra standardelor de îngrijire medicală „de gen” din SUA au fost demascate public.
Toate acestea sunt semne că pendulul își caută o zonă de echilibru – cum e și firesc în democrații dinamice, cu grupuri sociale diverse care au nevoi și interese divergente.
Numai că, în România, problema persoanelor transgen, atâta câtă există (căci prea vizibil, în versiunea sa locală, nu se afișează), este tratată doar prin aruncarea în derizoriu sau grotesc. Pare să nu fi răzbătut mare lucru din frământările – reale și cu victime de toate părțile – societăților vestice de a găsi soluții echilibrate pentru probleme, la urma urmelor, dificile și incomode. A penetrat, în schimb, până la firul ierbii, imaginea Vestului cu „56 de genuri” și cu copii confiscați de stat de la familii cucernice.
Tonul și simbolistica acestui discurs, un produs de import bine șlefuit, le-au dat alianțele activiste „pro vita”, „pro familie” și, acum, „pro natalitate” – și ele tot emanații occidentale. Le-au preluat apoi puzderia de organizații politice neopopuliste, așa încât nu e de mirare că Alternativa Dreaptă a fost una dintre primele care s-a grăbit să semnaleze cazul, tăvălit apoi prin media de tot felul.
Nu sunt convins că UB are mare lucru de contribuit la acest subiect – nu printr-un discurs instituțional direct. E mai potrivit să își lase universitarii să studieze și să scrie pe astfel de teme, după cum îi taie conștiința profesională; și să se asigure că angajații și studenții se simt confortabil și în pielea lor în cadrul organizației fizice și a celei imateriale. Dar, tocmai de aceea, UB ar trebui să ia acum o poziție publică. Propun una scurtă și simplă, care să exprime dezinteresul total al universității față de vestimentația (și de opțiunile de viață) ale angajaților și studenților săi, atâta vreme cât nu încalcă standardele strict legale în vigoare. Nu cred că, pentru o asemenea poziție, este nevoie de prea mult curaj sau de prea multă deliberare.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nu vad de ce ar trebui sa parcurgem tot drumul parcurs de Occident in domeniul asta, sa facem aceleasi greseli doar pentru a ajunge in acelasi loc. Cand faci acelasi lucru in mod repetat, o sa ai aceleasi rezultate. Reactii puternice fata de tot ce-i dupa „LGB” au fost in toate tarile din Europa Centrala si de Est, in special in cele cu o proportie mai mare de oameni care au o credinta/o religie. Poate ca abordarea romaneasca nu e buna, dar nu pot sa trec cu vederea faptul ca n-am citit nimic pe la dumneavoastra sau altii despre fenomenul „trans” atunci cand pendulul trans era tinut (este inca tinut) cu forta in partea cea mai de sus. Isteria asta nu ar fi functionat fara oameni „de bine”, libertarieni convinsi, cetateni care nu au de comentat decat atunci cand societatea reactioneaza la un exces al „modei”. Avem pacatele noastre, avem probleme noastre, nu avem de ce sa importam si alte probleme doar pentru a fi „cool”. Isteria trans nu are nicio noima, nu ar fi aparut fara un efort sustinut al autoritatilor si mass media si nu ar fi sarbatorita in gradinite, scoli, licee, universitati, magazine si online, pe strada si luni de zile in calendare fara o asemenea sustinere. In loc sa certam romanii, ce-ar fi sa analizam un pic cauzele si motivele pentru care isteria asta e promovata cu atata ardoare?
„Nu vad de ce ar trebui sa parcurgem tot drumul parcurs de Occident in domeniul asta…”
Tocmai asta spun și eu – că nu îl vom parcurge pe tot, fiindcă uneori înapoierea are avantaje. Înveți din greșelile altora și le eviți.
„Isteria trans nu are nicio noima…”
Depinde de ce înțelegeți prin „noimă”. Are, istoric (și isteric) o noimă, altfel am fi rămas la relațiile sociale tribale. E un caz de over-correction, în opinia mea, care se datorează în mare măsură politizării chestiunii. Se putea mai cumpătat și mai rezonabil. Dar haideți să nu numărăm victimele de cealaltă parte, a controlului social imemorial. Vă garantez că înclină balanța în altă parte.
Asa ar trebui, dar… sa nu aveti surprize si sa acuze public, cerand respectarea „traditiei”!
Trebuie sa va asteptati la orice reactie din partea UB. Adica a conducerii UB.
Sa speram ca vor veni cu o declaratie publica prin care va aduce lumii la cunostinta ca la UB toata lumea e majora si au dreptul sa se imbrace cum vor si sa faca ce vor, atita timp cat respecta legile in vigoare.
Eu ma astept ca cei care au gresit sa-si ceara scuze, nu doar sa se corecteze (in timp ce fac trimiteri la derapajul din trecut), ca au ei libertate de exprimare.
Activiștii extremi nu își vor cere vreodată scuze în masă (nu au făcut-o, în masă, nici adepții terapiilor de conversie, de altfel). Dar unii – puțini – au început deja. Probabil o vor face și câțiva politicieni. Oricum o vor face spitalele și terapeuții când va ploua – curând, pesemne – cu procese civile și settlements. Așa progresează societățile libere. Lumea își mai schimbă părerile, unii uită deliberat perioadele de rătăcire. Nu cred că este rău că lucrurile stau așa.
Pentru liderul sindical Bogdan Banica: sunteti sigur ca e reprezentativ pentru omenire?
Cred ca schimbarea o face lesne omul in ograda proprie.
Zice autorul : “Numai că, în România, problema persoanelor transgen, atâta câtă există (căci prea vizibil, în versiunea sa locală, nu se afișează), este tratată doar prin aruncarea în derizoriu sau grotesc.”
Pai fix ASTA e problema cu aceasta aparitie a unui profesor la UB in fata studentilor: s-a aruncat singur in derizoriu si grotesc. Nu e absolut nimic decent in legatura cu cauza transgender sa vii imbracat ca un dement la orele de curs. E doar circ penibil, incercare de a “demonstra” ce, cui? Daca esti transgen si mergi toata viata imbracat in barbat, e o problema? Atata vreme cat iti pastrezi exprimarea optiunilor sexuale in sfera privata, ramai un cetatean decent. Autorul si altii din corul lor ar trebui sa realizeze ca NIMENI DIN PUBLIC nu e obligat sa inghita absolut nimic din actele de ostentatie practicate de membrii transgen sau alte categorii lgbt. Nici o societate nu isi poate obliga membrii sa consimta cu forta la nimic asa cum incearca autorul sa sustina. Ori fix incercari de genul asta au o miza POLITICA, de mentinere a unei puteri sociale simbolice prin coercizare si shaming a majoritatii sa accepte ceva pe care NU VREA sa il accepte. Asa da atata vreme cat exista inca libertate deplina in capul oamenilor, mai usor cu pianele astea pe scari..
mvai, ce ultragiata e majoritatea ca unii sunt diferiti. abia asta e o gandire tipic comunista, nimeni nu are voie sa fie diferit, si daca e- chiar fara voia lui/ei – aoleo, sa nu deranjeze ipocritii vietii, deranjati de lucruri care nu-i privesc si nu-i afecteaza cu nimic. atata scandal s-a facut pe acest subiect, infinit mai mare decat in cazul preotilor/profesorilor pedofili sau deciziilor guvernamentale care afecteaza grav si direct viata gigeilor preocupati de cum se imbraca altii.
Dear @ana: deocamdata dumneata esti cea ofensata si ultragiata de luarea de atitudine a unora ca mine. Majoritatea nu e “ultragiata ca unii sunt diferiti”, asa cum probabil esti conditionata sa reactionezi. E ultragiata in schimb de felul in care o arata, cu indecenta in spatiul public. Sala de examene a UB e spatiu public unde nu poti (nu ai voie, moral) sa vii oricum imbracat. Nu, nu e nimic decent in look-ul ala de panarama. Si DA, ne afecteaza pe toti membrii unei comunitati atunci cand unul se manifesta indecent.
Iar “argumentul” dumitale cu “cazul preotilor/profesorilor pedofili” e de un whataboutism penibil: cine a zis vreo secunda ca nu ne indignam la monstruozitatea aia?? Sau ai impresia ca oamenii nu sunt capabili sa se indigneze in acelasi timp de 2 lucruri diferite? Mai verfica-ti putin in oglinda nivelul de privilegiu moral pe care ti-l arogi
Un comentariu care incepe cu „mvai” nu merita citit.
Sala de examene a UB este discreditata mult mai mult de promovarea unor plagiatori ca Ponta si a unor docenti ca Nastase. decat de costumatia socanta a tanarului conferentiar (…om insurat, din cate am inteles).
Nu știu ce să zic, mie A.N. mi s-a părut îmbrăcat foarte decent – în mod sigur cu mai mult bun gust decât destui studenți și studente de la UB. S-a expus? Desigur. Era predictibilă reacția? Poate. E în regulă reacția? Deloc.
„NIMENI DIN PUBLIC nu e obligat sa inghita absolut nimic din actele de ostentatie practicate de membrii transgen sau alte categorii lgbt. Nici o societate nu isi poate obliga membrii sa consimta cu forta la nimic asa cum incearca autorul sa sustina.”
Păi, cel puțin în România, nimeni nu obligă pe nimeni să „înghită”. Se pot uita în altă parte, pot scrie la forum sau la gazetă și, în ultimă instanță, se pot duce la altă facultate sau universitate. Nimeni nu îi obligă nici măcar să i se adreseze lui A.N. cu apelative feminine. Tot așa cum A.N. nu poate fi obligat să se îmbrace cum vrea publicul, atâta vreme cât rămâne „în limitele legii”.
”în ultimă instanță, se pot duce la altă facultate sau universitate.”
A mai fost un politician german care i-a invitat să plece din țară pe germanii care nu erau de-acord cu numărul de imigranți primiți de Merkel. Știți ce s-a întâmplat mai departe?
@Liviu Andreescu _ „Nu știu ce să zic, mie A.N. mi s-a părut îmbrăcat foarte decent”
Desigur, este o părere personală.
O instituție are un cod cu privire la decența vestimentației, iar Universitatea București nu face excepție.
Nu mă interesează câtuși de puțin orientarea sexuală a cadrului didactic Nae, dar nu am văzut nicio altă studentă/student studentă cu o fustă atât de scurtă.
În cazul în care universitatea permite cadrelor didactice firesc este să permită și studenților să poarte fuste mini și pantaloni scurți….Iar dacă nu există limită în privința asta, atunci, pantaloni oricât de scurți. Asta NU are nicio legătură cu preferințele sexuale, după cum sofistic încearcă unii să convingă publicul!
Doar că tentativele de până acum ale studenților de a se îmbrăca mai „îndrăzneț” au fost sancționate de fiecare dată.
După cum am mai scris, dacă Universitatea București acceptă costumul promovat de Sacha Baron Cohen drept dress code, nu am nimic împotrivă, este OK, dar să fie acceptat pentru toată lumea, nu doar pentru cadrul didactic Nae. https://www.imdb.com/title/tt13143964/mediaviewer/rm565173505/?ref_=tt_ov_i
@Liviu Andreescu: in regula, we agree to disagree in legatura cu nivelul de decenta arborat de dl A.N. Probabil o chestiune de gust personal. Eu, unul, sunt dezgustat si imi apar dreptul de a-mi exprima opinia asta. Dar pe de alta parte tind da va dau dreptate, nu s-a incalcat nici o lege nationala sau regulament UB in vigoare. Doar o lege a bunului simt, dp meu de vedere.
Cred ca sunt profesii in care viata profesionala isi pune amprenta asupra vietii private. Cum ar fi ca procurorii, judecatorii, medicii, militarii, academicieni, etc. sa poarte toti haine nepotrivite cu statul lor. Chiar daca in istoria omenirii barbatii au purtat fuste si mai exista asemenea traditii istorice si etnografice in anumite tari. Ce nu au inteles sustinatorii acestui profesor este ca o anume profesie cere anumite coduri de atitudine si expresie exterioara. Iar buna lui pregatire nu este o scuza pentru anumite extravagante proprii. Pe scena artistica se accepta tine de o prezentare si interpretare a lumii in care traim. Asta nu insemna ca trebuie pusi la zid cei care au alte orientari, dar trebuie decenta si bun simt in spatiul public.
Sincer vorbind, nu prea înțeleg care e problema extravaganței vestimentare. De ce e așa șocantă? Unele extravaganțe sunt sancționate în ciuda naturii lor, după părerea mea, caraghioase (toga – halatul? – purtat în fața instanței sau pe umerii firavi ai membrilor Academiei, nu mai vorbesc de perucile din sistemele unde se practică așa ceva). Altele sunt tolerate o vreme și devin rapid mainsteam (pantalonii purtați de femei). Altele țin de mode efemere. De ce ne împiedicăm de ele în interacțiunile cotidiene sau profesionale? Mă depășește complet…
Multumesc de raspuns. Dv. nu va uitati la marile defilari de moda, haute couture din Franta, Italia, SUA, Marea Britanie.
Pe podium apar barbati care poarta costumatie cu note feminine in croiala si culori. Dar nu sunt mini ci midi, in jurul genunchilor, camasile ori maiourile nu lasa burta la vedere. Exista si in moda niste reguli nescrise. Dar acest profesor poate sa poarte ceea ce ales ca vestimentatie, in spatiul lui privat, cu rude si prieteni. Se confunda conceptul de libertate cu libertinajul. Ce este asa greu de inteles ?!! Mai cred ca nu peste multa vreme atat barbatii cat si femeile nu vor mai purta haine, ci doar o frunza, mai ales ca verile sunt tot mai toride si iernile fara zapada.
Dle Andreescu confundati conceptul de uniforma ceruta de anumite institutii publice, in anumite situatii cu cea de vestimentatie cotidiana la locul de munca.
Nu aș spune că le confund. Afirm doar că unele uniforme îmi par caraghioase (dar nimeni nu își bate capul cu ele, nu în societatea largă). Ei și? Treaba lor, la urma urmelor, nu a mea. Vi se pare A.N. caraghios? Aveți tot dreptul. Vi se pare că A.N. compromite profesia, sfidează morala, manipulează studenții (nu susțin că dvs. ați afirmat mai sus așa ceva)? Atunci mai e mult de argumentat, mai mult decât simpla acuză de „extravaganță”. (Cu care sunt de acord: A.N. s-a „înveștmântat” extravagant. Repet: ei și?)
Va rog frumos, sa cititi declaratiile creatorului de moda Catalin Botezatu!! Viata reala, moderna si decenta nu inseamna „ei si”!!! De aceea, am ajuns sa avem profesori cu deviatii sexuale si extravagante discutabile. Acest „ei si” cere un consult psihiatric riguros.
Există și e în creștere populația transgender și la noi. În mare parte e o chestie generată de cultură.
O să observați că cei care fac trecerea au un IQ peste medie și sunt mulți miopi.
Asta fiindcă părinți lor, încurajați de unele cărți la modă, au încercat să ‘fure startul’ dezvoltării intelectuale ale copiilor lor. Miopia copilului e dată de faptul că acesta și-a folosit preponderent vederea de aproape. Miopia e asemănătoare cu miopia școlară în care ochiul e folosit mult pentru studiu și se adaptează vederii aproape. Copilul a început să citească sau să folosească informații de pe telefon de la o vârstă foarte fragedă.
Dezvoltarea intelectuală a copilului s-a făcut accelerat. La un moment dat, fete care se identificau cu eroul principal din cărți (de exemplu Harry Potter) s-au trezit că le apar sâni și că se transformă în ceva ce nu-și doresc și nu corespunde cu imaginea lor mentală despre ele. Ele erau eroul principal într-o poveste fictivă nu personajul ‘banal’ din viața reală.
Asta e concluzia logică la care am ajuns pentru transformarea transgender de la femeie la bărbat.
Spunând cele de mai sus sunt de părere că oricine are dreptul să facă tot ce dorește cu condiția să nu inhibe dreptul altuia de a face ce dorește…
Andrei Haiduc.
Eu nu cred ca cei care fac trecerea au un IQ peste medie, eu cred ca au un nivel de pregatire peste medie. Trebuie sa stai mult prin scoli ca sa ajungi atat de abulic.
”În mare parte e o chestie generată de cultură.”
Este într-adevăr ”o chestie generată de cultură”, însă la un nivel mult mai amplu. Cultura urbană modernă presupune de-obicei un singur copil, iar acest copil este crescut în cușcă, având mereu tableta în mână. Creșterea copiilor în cușcă evită contactele cu copiii de sex opus și împiedică formarea unei identități corecte, în acord cu sexul biologic. Contactele ocazionale cu copiii de sex opus, la grădiniță sau la locul de joacă, sunt și acelea doar protocolare, supravegheate în permanență de adulți.
În societatea tradițională din mediul rural (aceea pe care o urăsc activiștii) sunt mai mulți copii în familie. Acești copii cresc de mici în contact cu frații și surorile de sex diferit, astfel încât fiecare are ocazia să-și formeze corect identitatea.
Este pur wokism, ideologia destructurarii umane care face dus-intors Franta- Statele Unite- UE.
„French Theory ” prin Derrida cu destructurarea Discursului, Foucault cu
destructurea Puterii, Lyotard cu destructurarea noțiunii de Adevar „si pe ici pe colo, prin părțile esentiale Dolto, Chomsky.
Tot carcaletele acesta stangist nu da nimanui de gândit?
Intr-o viziune conspiraționista, cadrul didactic Nae și organul de ordine al MAI sunt agenți racolați de Orban și Putin pentru a-i împinge pe romanii sovaielnici în bratele româncei mame crestine ostracizate de wokistii de la Brussel.
Orice este posibil.
Cateva intrebari pentru dl. Liviu Andreescu, autorul acestui text: cum facem sa ne asiguram ca „pendulul” nu o sa oscileze cu amplitudinea cu care a oscilat in US, UK, Canada, Olanda, Australia sau Noua Zeelanda? Cum facem sa evitam tendinta uniform accelerata a acestei mode stupide? Cum facem sa protejam copiii si tinerii astfel incat sa nu avem zeci, sute sau chiar mii care sa sufere operatii ingrozitoare sau sterilitate permanenta? Ce anume intreprind educatorii din gradinite, scoli, licee si universitati pentru a evita contagiunea sociala (care e categoric daunatoare pentru toata lumea, in special pentru cei implicati direct)?
Eu n-am vazut nimic scris pe tema asta, niciun avertisment, nicio opinie contrara „modei” de la cei care, in opinia mea, ar trebui sa faca asta: profesori universitari, intelectuali de marca, oameni cu o vizibilitate ridicata in societate.
Deocamdată nu văd, în România, oscilații ale pendulului în direcția care vă îngrijorează. Nu am auzit de vreo mastectomie „care afirmă genul” la fete de 14 ani +/- (după 18, nu ne mai privește, mai ales într-o societate în care chirurgia „estetică” a sânului este la mare priză); și nici măcar de terapie hormonală pentru întârzierea pubertății în scopul „afirmării genului”. Dacă cunoașteți astfel de cazuri în țară (sau măcar în Bulgaria), semnalați-mi-le, vă rog. De aceea nu am scris (eu, ori alții) despre această temă până acum – pentru că nu există, pentru noi. De aceea nu au întreprins nimic „educatorii din gradinite, scoli, licee si universitati” – nu au materie primă locală, ci doar atacuri colective de panică morală locală, însă despre Apus.
Nici măcar Universitatea mea, care-și trâmbițează „inclusivismul” dar nu e în stare să dea un comunicat banal și sobru de sprijin pentru un coleg aflat la ananghie, nu mă obligă să mă adresez lui A.N. cu pronume sau apelative feminine. (Dacă m-ar obliga, aș refuza – deși mi se pare o curtoazie elementară să i te adresezi cuiva cum ți se solicită politicos, dacă nu ai motive speciale pentru a nu o face –, însă doar fiindcă nu mi se pare în regulă să mi se impună așa ceva.)
Când apar primele cazuri la noi, când se schimbă direcția pendulului, scrieți-mi; vă promit că mă voi gândi la ce e de făcut. Până atunci, prefer să mă declar preocupat de lipsa educației sexuale în școli (despre care nu am scris nimic).
„măcar de terapie hormonală pentru întârzierea pubertății”
Există deja multe cazuri de ‘terapie’ hormonală în România.
Am o nepoată (pardon, un nepot) care face trecerea.
Sa nu va imaginați ca numai în Occident „cadrele”, sunt manipulate mental, stimulate pentru a influenta masele ignorante sau doar inocente, pentru a dobândi putere, schimba lumea..
La stagiile, seminariile la care sunt invitați jurnalistii, pdgii, medicii cu aspiratii manageriale, participa si sute de titrati romani și asta încă din vremea în care capitalismul era înfierat de insusi secretarul general al PCR.
Poate ar trebui sa se dezbata intr-o zi ” cazul Manzatu” si ” afacerea Apa Vie”…A încercat dl Patapievici dar…
https://www.paradoxa.fr/?gad_source=1&gclid=CjwKCAjw2Je1BhAgEiwAp3KY7x67NBifkl1wh7I9ypDuWvq802udMISWtL9t30BQcaxQ5a1UFU6Y4xoCqvEQAvD_BwE
Nu știu sigur (nu am studiat chestiunea) dacă contează IQ-ul – mai curând clasa socială. Dar cele două sunt corelate într-o anume măsură, cu toate că relația cauzală este complexă și, deci, neclară. Contează socializarea, inclusiv în dimensiunea ei „culturală”.
Pe de altă parte, nici nu aș stereotipiza prea tare transgenii (miopi, născute fete, amatori/oare de Potter). Altminteri, sunt de acord cu concluzia dvs..
Eu cred ca este o problema artificiala și un non-subiect precum in cazul manelistului Babasha. O imensa acțiune de marketing! Global Records a făcut bănuți.
Nu a fost în discuție atunci etnia cântărețului, ci oportunitatea muzicii sale într-un anumit context.
Acum, nu interesează orientarea sexuală a profesorului Nae, ci oportunitatea unei fuste scurte în universitate. Studentele pot veni cu fustițe scurte? Studenții pot veni cu pantaloni scurți? Cat de scurți?
Eu am avut multe profesoare la diversele școli pe care le-am frecventat, mai tinere, mai puțin. Aproape toate au purtat fuste cu lungimi care se apropiau de genunchi. Ține de decență, nu de preferințe sexuale.
De fapt, este provocată o discuție despre orientarea sexuală, deși problema este legată de atitudinea decentă în universitate. Dacă universitatea decide ca este decent costumul Borat, OK, dar este valabil și pentru studenți, iar universitatea își asumă codul vestimentar.
”multe profesoare (…) au purtat fuste cu lungimi care se apropiau de genunchi. Ține de decență, nu de preferințe sexuale.”
O organizație care se respectă trebuie să impună un cod vestimentar. Imaginea publică a acelei organizații nu se poate baza doar pe decența angajaților, lăsând la latitudinea lor interpretarea noțiunii de decență.
Unele femei tinere vor încerca întotdeauna să poarte fuste cât mai scurte, dacă au ocazia. Am văzut în România niște asistente medicale sub 30 de ani care ar fi avut nevoie de minimum 20 cm în plus la lungimea fustei. Sigur că aveau și colege de aceeași vârstă care purtau pantaloni largi, dar acolo decența vestimentară părea să fie într-adevăr lăsată la libera apreciere a angajaților. Soluția corectă e un cod vestimentar.
Stimate domn, problema decurge din calitatea de Model pe care chiar trebuie sa o aibă un Dascăl și un om al Legii, indiferent dacă este grefier, judecător sau polițist.
În acest moment , cu sincera tristețe ar trebui sa ne gândim la părinții celor doua confuze personaje.
Realizati ca acestia i-au purtat prin scoli pentru a fi educati, posibil ca au făcut eforturi financiare și si-au pus speranțe ca vor avea reușite profesionale, vor fonda o familie și vor deveni bunici..
Posibila explicație ar sta în carenṭa de acid folic nedetectata în perioada în care tinerii confuzionati erau doar doi banali fetusi.
Prin gestul său, domnul lector a așezat în fața societății actuale o oglindă, în care vedem că a existat o lume în care oamenii aveau simțul rușinii și al ridicolului, în care eleganța însemna să te îmbraci și să te comporți adecvat momentului și locului în care te afli, astfel încât să nu ieși în evidență. Oamenii se făceau remarcați prin talente și prin realizări ieșite din comun. Era o lume a artelor frumoase, a arhitecturii, literaturii și muzicii. Acum, acea lume iese din scenă, rămânând însă pe loc personajele de bâlci, circ sau din comediile vremii, între care femeia cu barbă, clovnul și politicianul corupt, incult și impostor. Domnul lector ne-a dovedit că degeaba ești băiat deștept, ții cursuri universitare apreciate de studenți și publici articole interesante în străinătate, pentru că în societatea actuală se vorbește de tine și te faci remarcat doar dacă te îmbraci în fustă (scurtă). Felicitări pentru curaj!
Corect !
Parțial de acord! Dar de ce excludeți posibilitatea ca un “clovn” sau o femeie cu barbă să aibă realizări și în zona artelor, a muzicii sau literaturii?
Ceea ce se numeste ´ideologie transgender´ , de fapt doar o fateta din puzderia de miscari emancipatoare din Vestul neo-liberal, descopera o tensiune fundamentala a civilizatiei liberale. Problema, potential letala, ar putea fi luata in discutie de specialisti, ma gandesc la liberalii-conservatori, liberali acum de moda veche ( ´paleo´), ca Dnul H. R. Patapievici, Dnul I. Stanomir sau Dnul T. Paleologu.
Pe de o parte exista traditia liberal-libertariana, aceea a ´libertatii negative´, individualismul mult laudat al civilizatiei liberale occidentale, ´pe baze iudeo-crestine´, ma rog … Statul, legea, nu trebuie sa intervina in sfera privata, sa dicteze imperative morale, culturale, religioase, nici prin presiunea unor interpusi, influenceri, think-tankuri, etc., ceea ce ar constitui cazuri de ´totalitarism´.
Pe de alta parte insa, se pare ca e vorba de o ideologie sau ideologii, ´utopii´ stangiste si, cred liberalii-conservatori, de tendinte tot ´totalitare´. Deci libertarianismul poate avea tendinte … totalitare. Individul e liber sa adere la orice fel de miscare, societate, religie, secta etc., fie si ´ideologie´, de ce nu ? – toate sunt ideologii, in virtutea drepturilor omului, de libera asociere, de libertate de exprimare, etc. , daca nu incalca drepturile fundamentale ale celorlalti. E o absurditate sa se afirme, de ex., ca se incalca astfel sensibilitatea estetica, pudoarea majoritatilor etc. Cine si cu ce drept poate prescrie imperative morale ? Acelea prin definitie se adreseaza individului, liberei lui constiinte, isi au locul in confesional, daca tot se evoca marele principiu occidental al separarii religiei de stat. Daca legea nu o face, nimeni nu are acest drept si orice tendinta prescriptiva poate fi vazuta ca o incercare de intimidare, de santaj, de coercitie.
Si totusi liberalii sunt si conservatori, in lipsa unor motive substantiale si clare ei fac apel la teoriile extraordinar de vagi si, in definitiv, la fel de ideologice, ale pericolului ´ideologiei´ obligatoriu ´totalitare´. Fara sa realizeze ca de fapt lovesc in chiar inima Liberalismului pe care ( cica ) il apara. S-ar spune, vorba poetului, ca in piepturile lor bat doua inimi, constiinta divizata, doppelganger sau cam asa.
Vrem libertate individuala negativa, dar nu chiar totala, cu un pic de interventionism pozitiv traditional(ist), un pic de ´colectivism´ moral. Occidentul e bun si nu e bun, e simultan progresist si conservator, in chiar acelasi aspect ( adica ´liberal-conservator´ ), e (iudeo-)-crestin dar si ´decadent´, iar, in acelasi timp si sub acelasi aspect, adica e intr-o contradictie fatala cu sine ! Vrea sa aiba prajitura si sa o manance sau cum se zice.
Ecuatia asta sa incerce sa o rezolve mai intai, pt. ca e a lor, desi seamana cu o cvadratura a cercului.
In formularile din text, libertatea negativa ar trebui, ar putea ?, fi supusa unor procese de reglare pozitiva fina.
Remarcabila analiza, Domnule! Critica asupra dublei masuri a liberalismului modern este pertinenta. Tare evidențierea… tensiunea dintre valorile liberal-libertariene și tendințele totalitare ale unor miscări moderniste. Ma-ntreb daca aceasta confuzie ideologicalistă se datoreaza lipsei de cunoastere a conceptelor sociopolitice. Sau cat de mult este vinovat electoratul…post-modernist.
Domnul profesor Nae nu a adoptat o tinuta fireasca pentru natura sa profunda ci deliberat, calculat strategic, a provocat in buna intelegere cu organizatiile care promovează modificarea unor capitole despre tumburarile patologice de personalitate,din tratatele universale de
psihiatrie .
Sa ne imaginam in ce tinuta se va prezenta la cursuri duduiul/duduia cadru didactic Nae, iarna?!.Cizme inalte , jupa plisata și cojocel scurtuţ ,cam pana la nivelul ” glandei fericirii” posibil hiper functionala.
Nu doamna profesor Nae a fost ofensata moral..
Posibil totusi ca domnul profesor Nae a decis doar sa ţina o ” lecţie deschisa” cu participare naţionala in scopul elaborarii unui studiu care sa le atragă atentia si favorurilor domnilor Alexander Soros si prolificului antropolog distopist Yuval Noah Harari.
Pur si simplu nu ma intereseaza acest subiect. Pe undeva e ca si cum in galeria Stelei apare unu imbracat in tricolul lui Dinamo. Si daca ma gindesc ca e vorba de un asistent la o catedra de engleza la Universitatea din Bucuresti, chestia devine de-a dreptul penibila. Oricum eu nu as studia si nu i-as recomanda nimanui sa studieze engleza la UB… Mai bine la Cambridge!
Dar te intereseaza sa iti dai cu parerea despre orice subiect iar faptul ca nu aduci niciun plus de valoare discutiei nu te retine, este?
Mi se pare atitudinea potrivită.
(Deși eu aș recomanda direct studiul fizicii la Caltech. De ce s-ar încurca cineva cu engleza la Cambridge?)
Conform standardelor de bun simț (oricând demolabile de o majoritate dezorientată și presată să judece într-un anume fel…), un bărbat îmbrăcat în femeie e un caraghios, o caricatură și nu ai cum să-l iei în serios ca profesor. Că se va îmbrăca așa la un carnaval, la o chermeză, de ”haloven” – treaba lui, dar la cursuri, ca profesor ce se respectă, vii în costum și la cravată, cu respect pentru instituție și pentru profesie. Bun, vii în tricou, blugi și adidași, înțeleg, dar să te îmbraci în femeie și să-ți mai spun și ”domnule profesor”, înseamnă să-ți bați joc de mine ca student și nu văd de ce să te respect. Nu m-aș mira ca studenții să refuze să mai vină la cursurile lui. Sabotajul acesta se va reflecta rapid în scăderea studenților plătitori de taxe și paguba asta, dincolo de orice deschidere transgen, nu știu care administrație o poate suporta mult timp! Toate libertățile sunt bune într-o economie de piață dar nu te atinge de profitul meu că aici se termină lumea…
„Conform standardelor de bun simț (oricând demolabile de o majoritate dezorientată și presată să judece într-un anume fel…)…”
Două observații. Prima: standardele de bun simț sunt, de obicei, tocmai cele ale majorității.
A doua: tocmai l-ați asasinat pe Baudelaire, i-ați pus pumnul în gură lui Mallarme (tot profesor de engleză) și l-ați concediat pe Huysmans. O avea și zgândărirea burgheziei avantajele sale.
Standardele de bun simt sint cele ale moralei crestine . In democratie numarul doboara calitatea . Pot fi de acord cu ceea ce sustine o majoritate , cu o conditie ; sa dea dovada ca este educata in spiritul moralei crestine .
Când Georges Sand se îmbrăca in redingota și purta baston, s-au revoltat și atunci spiritele. Astăzi femeile se îmbracă adesea în costume ce sunt croite pentru siluete feminină, dar au ca suport tot ținuta tipic masculină. Poate ca este timpul ca designerii modei să creeze rochia sau fusta masculină. Care să fie adoptată de cine dorește.
Scoțienii poartă kilt, dar nu pretind că sunt femei, atunci când poartă kilt. Problema nu este articolul vestimentar în sine, problema este identitatea.
Kiltul o fi arătând ca o fustă, dar rămâne kilt.
Dacă o profesoară de limba franceză ar veni în fața studenților îmbrăcată bărbătește nu cred că s-ar fi “luat atitudine”. De ce se întâmplă in cazul unui bărbat? Nu sunt ambele probleme de “identitate”? Și de ce se agită mai ales bărbații?
A propos de asta, ca se agita mai ales bărbații sau când e vorba de bărbați: Lukashenko parcă, dacă îmi aduc bine aminte, spunea că el nu vrea sa aiba bărbați homosexuali în tara, dar femeile pot sa fie, cu ele n-are nimic. Cam așa și cazul de față.
Avem si noi „camesoiul” la portul popular barbatesc, grecii au „fustanela” inclusiv la uniforma militara traditionala, scotienii au fusta barbateasca kilt (care se poarta fara chiloti), arabii poarta un fel de rochii lungi, unii africani au fustite de ierburi etc. dar toate acestea reprezinta traditii locale si nu se indigneaza nimeni.
In rest este recomandata decenta „sa te porti ca toata lumea” cum spunea califul Harun al Rasid (dar nu prea il asculta nici ai lui).
In limba engleza există o expresie numita pub test. Daca o afirmație sau un comportament nu trece de pub test ceva nu e in regula cu ele. Cred ca in limba romana cea mai apropiată expresie ar fi: ce-ar crede omul de pe strada?
Nu de Alternativa Dreaptă e vorba aici, ci de omul normal de pe strada. Credeți ca situația apărata de dvs trece pub testul? Întrebați pe omul care cumpăra pătrunjel sau cartofi din orice piața a tarii. Ba si prin supermarket.
Nu cred ca trece pub testul nici in marile universități ale lumii.
Si daca, după cum spune domnul Andreescu, nu exista transgen, ce a vrut sa demonstreze domnul Nae?
România a trecut din feudalism la comunism si apoi direct la decadenta fără sa treacă prin dezvoltarea avută de societățile occidentale. Nu m-ar mira ca in următorul articol publicat domnul Andreescu sa apere drag queens citind povesti copiilor din grădinițele Bucureștilor.
Probabil că nu ar trece the pub test. Prin urmare…? Lista de comportamente cenzurate în istorie (inclusiv opere de artă acum mainstream, nemaivorbind de vestimentație astăzi comună) e lungă. Probabil marea parte failed the pub test la vremea lor.
Cât despre drag queens în grădinițele din Capitală – cunoașteți vreun caz? Altminteri, n-aș judeca speța generică pur ipotetic. Contextul și detaliile contează. Când eram mic, am văzut „drag” (sau cross-dressing) la teatrul de copii. Bănuiesc că nimeni nu suspectează regimul comunist de complicitate avant la lettre cu progresiștii de astăzi. Cum ziceam, e o chestiune de context. Până când contextul se manifestă local, eu nu m-aș inflama (local).
În fine, n-am afirmat că „nu există transgen”. Ci că România nu are, acum, o problemă transgen – și probabil nu o va avea pe coordonatele de azi din Vest. SUA sau Marea Britanie o au. Și încep să se ocupe de ea din ce în ce mai rezonabil (deși, eu unul, nu-s încă mulțumit).
Și dacă nu trece un pub test astăzi, dar îl trece în trei ani? E greșit acum acum sau va fi greșit în trei ani?
Doamna Bănică critică, într-un limbaj suburban, vestimentația nepotrivită a celui din poză. Ceea ce transpare clar din acel comentariu este critica ascunsă față de orientarea sexuală a acestui om. Intenția doamnei Bănică este atât de evidentă încât mă întreb cum de acest comentariu discriminatoriu a scăpat de o reclamație la autoritatea competentă? Știți cum se spune, un nebun aruncă piatra, iar zece deștepți se chinuie să o scoată! Nu înțeleg cum de poate oricine să i se adreseze astfel unui lector universitar, chiar dacă ,,doar” critică vestimentația. Evident că acest limbaj și tot ceea ce transmite el vorbește direct despre cea care îl folosește, nu despre cel vizat.
Nu există ”orientare”, există comportament. De aici începe mistificarea.
După eliminarea naziștilor din peisajul european, consensul lumii civilizate a fost că omul nu poate fi sancționat pentru ceea ce este, ci doar pentru ceea ce face.
Mi se pare foarte corect ca omul să nu fie sancționat pentru că este om, ci pentru ceea ce face, dar numai in eventualitatea ca acțiunile lui provoacă daune altora.
Dacă tu vrei să fie altfel, îți trebuie o argumentație foarte clară pentru a-ți convinge audiența.
Excesul in orice directie este gresit. Wokistii nu stiu cand sa se opreasca iar „dreapta” cavernicola nu poate fi suspectata de gandire logica. A facut rau cuiva respectivul profesor? Daca se imbraca in costum de burebista era mai ok?…
De ce trebuie neapărat să purtăm haine când intrăm într-o instituție? Facem cuiva rău dacă nu le purtăm?
De ce nu mergem pe Calea Victoriei sau prin Piața Unirii cu aceeași vestimentație ca pe plaja de la Mamaia? Facem cuiva rău?
Omul nu a venit dezbracat sau in costum de baie, a venit imbracat cu tricou (sau ce avea) si cu fustă. Zilnic se poarta fustă cam peste tot, omul a vrut sa poarte și el, nu a dat in cap nimănui.
Pai daca nu a dat in cap nimanui, atunci toti sa purtam cum vrem, si gradul nostru de civilizatie se duce naibii!! Daca se poate si fara, ca este mai plastic si vom avea ce admira!!
Gradul de civilizație sta în comportament, nu în faptul că cineva poarta fusta sau pantaloni. Iar la capitolul comportament se pare ca avem multe de îmbunătățit, prea multe ca să ne poticnim de îmbrăcămintea cuiva. Că fapt divers, fără sa-l cunosc pe respectivul profesor, sunt absolut convins ca gradul lui de civilizație e mult peste media celui din România.
Exagerarea este logical fallacy.
E al doilea comentariu al dumneavoastră care îmi place.
Mult zgomot pentru nimic. Dacă omul vrea sa poarte fusta să poarte domle fusta, ca nu face niciun rău nimănui. N-a injurat pe nimeni, n-a dat în cap nimănui, nu înțeleg de unde atâta ură și oripilare împotriva unui om. Asta-i din seria: să fie domle gay dar sa nu-i vad io sau copilul meu cum se țin de mână prin parc sau se sărută. Dar copilul meu nu are nicio problema sa vadă bețivi și aurolaci prin capitala, oameni fără adăpost, fetițe ieșite cu treburi, bătăi și înjurături în familie. Familia tradițională, bineînțeles. Dat fiind faptul ca toate prapastiile dintre noi și restul lumii civilizate au fost acoperite, am ajuns din urma Elveția și Japonia, nu ne mai rămâne decât sa ne revoltam, tradițional, ca un profesor a vrut sa testeze sentimentele strămoșești ale romanilor. Profesor căsătorit cu o femeie de altfel.
Daca ar fi asa, nici injuratul nu ar fi de luat in seama pt ca impricinatul doar a zis ca face sau il baga dar nu a facut-o (nici nu ar fi fost posibil) deci sunt doar vorbe in vant cum aruncam si noi pe aici.
Dar legea are o alta opinie, iar la americani de ex. nu poti sa ii spui unui negru ca e negru, ca e caz penal.
Analogia cu înjuratul nu prea tine, când ești injurat ți se aduc în mod direct niște ofense. Iar când oamenii sunt injurati, chiar și fără sa se treacă la acțiune, pot reacționa agresiv, cum e și firesc dacă se leagă cineva din senin de tine fara ca tu sa fi facut nimic.
Omul respectiv si-a văzut de treaba lui, s-a
imbracat cum a dorit, nu a cerut sa fie admirat sau ca ceilalti sa-i urmeze exemplul. Zi de zi vad lucruri care nu imi plac si pe care nu le-as alege, inclusiv in felul cum decid unii conationali sa se imbrace; cu toate acestea realizez ca oamenii in cauza nu mi-au produs nicio dauna si isi vad de treburile lor asa cum stiu ei, de ce sa ii blamez pentru felul in care se imbraca? Cu o noua politie a vestimentației nu știu câți ar fi de acord.
Ce opinie are legea în cazul asta? Și de ce ai spune unui negru în America ca e negru, dacă acest lucru e evident? Cu ce te ajuta? Asta e tot o forma latenta de rasism iar rasismul trebuie pedepsit, sub toate formele lui.
”rasismul trebuie pedepsit, sub toate formele lui.”
Atât timp cât ești alb, nu ai voie să vorbești despre rasism. Încerci să obții capital politic folosindu-te de suferințele adevăratelor victime ale rasismului. Profiți de nenorocirile lor.
In ce sens nu ai voie sa vorbesti despre rasism daca esti alb? Tocmai pe albi ar trebui sa ii intereseze in primul rand aceste lucruri si fix asta se intampla.
Poti dezvolta un pic și cum profit eu de nenorocirile adevăratelor victime ale rasismului? Care sunt criteriile după care faci distincție între victime adevărate și false? Ascult cu interes.
Care sunt adevăratele victime ale rasismului?
Știai de rasismul maghrebienilor contra negrilor? E perceput de către ultimii că fiind de o mie de ori mai dur de cât al albilor.
Dacă a vrut doar o iesire din anonimat si rutina zilnica, i-a iesit. Mulți au aflat, dacă mai era cazul, ca engleza cu universalitatea ei, in universitate se poate preda in diversitatea inteleasă modern. Si mai mult , domn profesor a devenit rapid foarte cunoscut. Posibil să-i crească cererile de ore de predat, in privat.
Dacă s-a vrut o ironie, mesaj, protest, exercitiu de nediatizare rapida , etcaetera etcaetera, sau toate la un loc cred ca i-a iesit cate ceva din fiecare.
Ce cred ca nu i-a iesit, e ca de măine va fi uitat. Nimic memorabil in fusta sau sub fusta lui..
Tot timpul încercăm să transmitem un mesaj celorlalți folosind cuvintele, postură, gesturile, frizura, tonul și chiar corpul. Slăbim sau îl lucrăm „la sală”, îl vopsim sau îl decorăm cu cercei, mărgele, genti, haine etc. Fără ipocrizie, toate aceste acțiuni au că scop să atragă atenția asupra noastră. Așa este societatea actuală. Atât emițătorul cât și receptorul s-au construit reciproc prin feedback. Unul se expunea, celălalt îl apoba sau dezaproba. Era un scenariu cunoscut și acceptat. Acum dintr-o dată, vrei că receptorul să nu mai reacționeze la ceea ce era obisnuit. Schimbarea regulilor in timpul jocului este frustrant.