joi, martie 28, 2024

Anton Anton față în față cu iarna energetică

Tot ce s-a discutat aici a fost despre protecția consumatorilor vulnerabili, la dezvoltarea energiei. Noi ca stat îi protejăm prin niște hotărâri pe care le avem deja în legislație și care le oferă un cuantum minim de energie și suport pentru încălzire.[1]

Anton Anton, ministru al energiei în guvernul V. V. Dăncilă

Titlul articolului putea să fie la fel de bine și ”ALDE față în față cu iarna energetică”, pentru că atât timp cât Ministerul Energiei va rămâne în portofoliul acestui partid ce face parte din coaliția de guvernare alături de PSD, modul în care va gestiona echilibrele în sistemul energetic pentru perioada octombrie 2018 – martie 2019, surmontând provocările iernii fără a le deconta în prețul facturilor energetice, rămâne responsabilitatea ALDE și nu se va putea deroba de ea.

Celor de la ALDE: lui Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Dominic Gerea, Daniel Chițoiu sau Varujan Vosganian etc. trebuie să le fie cât se poate de clar că, atât timp cât ministru al energiei este profesorul (universitar, orice o mai fi însemnând acest lucru în guvernul V. V. Dăncilă) de mecanica fluidelor Anton Anton[2], vor deconta la vot orice problemă va interveni în gestiunea sistemului energetic în iarna care stă să înceapă; oricât ar încerca acest ministru să se derobeze, acuzând că i se atribuie public responsabilități pe care nu le are, iarna energetică nu o vor deconta nici ANRE și nici Transelectrica sau Transgaz.

Destul de recent de altfel, adică luni, 23 octombrie ac., Anton Anton a participat în Parlament la ”Ora Guvernului”, unde a preferat abordarea politicianistă – bine cunoscută pentru comportamentul majorității demnitarilor români, ridicată la rang de obligație de serviciu în guvernul V. V. Dăncilă – și un ton triumfalist[3]: ”Plec de la premisa ca un viitor mare al României nu se poate construi fără  consensul forțelor politice  în  dezbateri ca aceasta. (…) În final, vreau să repet ce-am spus și la început: România se pregătește pentru un rol mare pe piața energiei din Europa! (…) Așa că, haideți să conlucrăm la viitorul energetic al României, în care vom avea un cuvânt greu de spus pe piața europeană.

Până la rolul imens pe care România se pregătește să-l joace pe piața energiei din Europa, așa cum ne asigură domnul ministru Anton Anton, majoritatea specialiștilor privesc cu îngrijorare către aceste guverne PSD – ALDE (guvernul V. V. Dăncilă nu face excepție, ba dimpotrivă) care confiscă banii de investiții ai companiilor pentru a-i cheltui fără orizont[4], se împăunează cu realizări la care nu au decât contribuții distructive, numesc manageri la companiile energetice care aplică politici dezastruoase de guvernanță și, pentru ca totul să aibă un corolar, ridică neadevărul și manipularea la rang de practici instituționale.

Să revenim la iarna energetică, cu o observație. Deși Ministerul Energiei are ministru ALDE și este asumat de acest partid, de pregătirea și gestionarea iernii energetice se ocupă pe tăcute doi secretari de stat PSD, și anume Andrei Petrișor Maioreanu[5] și Doru Vișan[6]. Cu alte cuvinte, modul în care este pregătită iarna energetică, sub auspiciile prevederilor HG 773 din 2018[7], ține de strategia adoptată de cei doi secretari de stat și de directorii din minister aflați în subordinea lor directă; cu toate acestea, revin la ideea inițială, responsabilitatea politică nu le va aparține în situația în care sistemul energetic se va dovedi vulnerabil peste iarnă și va trebui să fie decontată de ALDE.

Odată HG 773/2018 emis, chiar dacă ministrul Anton Anton ar deveni brusc conștient de faptul că are o problemă cu pregătirile de reziliență a sistemului energetic pentru iarna 2018 – 2019, mă tem că este deja târziu și că este politic captiv în menghina PSD, discret montată și făcută efectivă de cuplul de secretari de stat Maioreanu – Vișan. Așadar nu-i rămâne decât să mizeze pe noroc și pe o iarnă blândă.

Dar rostul acestui articol nu este să deplângă ALDE. Până la urmă, problema românilor nu este soarta ALDE sau a ministrului Anton Anton în cazul în care se va dovedi că strategia de abordare a iernii energetice nu a avut nicio legătură cu realitatea. Interesul românilor este să aibă în case căldură, lumină, iar facturile să rămână în limite decente. Din păcate, există semnale puternice că lucrurile au șanse mari să stea cu totul altfel.

OPOZIȚIA NU A PIERDUT OCAZIA, DAR MAJORITATEA DA. INCREDIBILA POVESTE A STOCURILOR

Într-un comunicat al Ministerului Energiei, dat publicității în luna iulie ac., după ce la mina Lupeni din Valea Jiului avusese loc un grav accident de muncă[8], se afirma: ”Ca atare, Ministerul Energiei a renotificat Comisia Europeană și aceasta a avizat programul de închiderea a minei Lupeni. Astfel, la finalul acestui an va fi oprită definitiv activitatea de extracție de cărbune pentru ca, până în 2024, să fie realizate lucrările de ecologizare și închidere a acestei mine. Conform legii minelor sunt asigurate toate sumele necesare pentru întregul proces.

Mina Lupeni este una dintre minele din Valea Jiului care face parte din Complexul Energetic Hunedoara și aprovizionează cu huilă termocentralele de la Paroșeni (Valea Jiului) și Mintia (Deva).

După comunicatul ministerului, liderul sindicatului minei Lupeni, Darius Câmpean, oferă la rândul său declarații presei și face următoarele afirmații[9]: ”Am discutat azi dimineață cu domnu′ ministru și mi-a spus destul de clar că dumnealui nu a făcut nicio declarație referitoare la închiderea minei Lupeni în decembrie 2018. (…) Dacă s-ar opri acum Mina Lupeni, practic, am ajunge să avem doar 400 de tone de cărbune extrase zilnic (o cantitate de 10 ori mai mică decât necesarul mediu al termocentralelor Mintia şi Paroşeni în sezonul rece – n.red.), pentru că la minele Livezeni și Vulcan se va ajunge în decembrie în capătul de strat, iar pregătirea unor noi abataje ar dura cel puțin șase luni. Lupeniul produce 1000 de tone pe zi și va putea suplini producția scăzută de la celelalte exploatări.”

Trei luni mai târziu, un alt lider sindical, de această dată de la Mintia – liderul Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Deva, Mircea Crișovan – revenea asupra ideii că acest producător termoenergetic nu este în niciun caz pregătit pentru iarna energetică[10] (idee care începuse deja să se contureze din afirmațiile anterioare ale lui Darius Câmpean): ”Stocurile trebuiau făcute până la sfârșitul lunii august. Chiar dacă acum este târziu, vom trece iarna, dar mai greu ca în anii trecuți. Dacă vine înghețul, cărbunele nu se poate descărca din vagoane și de aceea era nevoie de un stoc tampon. Mi-e teamă că nu se poate ajunge la un minim de 50.000 de tone. (…) Dacă se vor opri minele Lonea și Lupeni va fi o mare problemă pentru că minele rămase deschise, Livezeni și Vulcan, nu pot asigura mai mult de 1.000 de tone de cărbune pe zi.

La momentul acestor declarații stocul la termocentrala Mintia din Complexul Energetic Hunedoara era de 5.000 de tone, adică de 10 ori mai mic decât minimul necesar, fără ca tehnic minele din Valea Jiului să poată compensa în vreun fel nevoile iernii energetice.

În tot acest timp ministrul Anton Anton ne asigura că România nu are a-și face griji cât domnia sa veghează asupra sistemului energetic. Opoziția parlamentară – de fapt, la drept vorbind, USR – a vrut să se asigure că ministrul de resort chiar are un plan pentru securitatea energetică, așa că, în septembrie ac., deputatul Cristina Mădălina Prună depune o interpelare la Camera Deputaților[11] și cere lămuriri privind Programul de iarnă în sectorul energetic.

Ei bine, dacă la Complexul Energetic Hunedoara am putut vedea din presă – și probabil tot acolo a văzut și deputatul Cristina Mădălina Prună răspunsul de care avea nevoie – cum stau lucrurile cu stocurile de iarnă, în cazul Complexului Energetic Oltenia CEO-ul Sorinel Gheorghe Boza și colaboratorii săi au decis să abordeze o strategie diferită. Dar să nu anticipez…

În Ministerul Energiei interpelarea parlamentarului USR a avut un traseu sinuos, a ajuns undeva la Direcția Generală de Politici Energetice și de acolo a fost în parte redistribuită către Cabinetul secretarului de stat Doru Vișan de unde, în fine, se aștepta răspunsul la două chestiuni:

(i) cât de pregătite sunt exploatările miniere să asigure necesarul de cărbune pentru stocuri și consumul iernii;

(ii) dacă stocurile existente la termocentrale sunt conforme cu necesarul pentru sezonul de iarnă.

În mod firesc, secretarul de stat a cerut datele colaboratorilor săi și de la cele două complexuri energetice din Oltenia și Hunedoara. Ce știm cu certitudine în acest punct este că la acel moment Doru Vișan știa deja că Programul de iarnă trebuie construit pe un consum de energie mai mare decât în anul 2017[12]: ”Obligația Programului de iarnă reprezintă dimensionarea corectă a consumului și acoperirea acestuia în condiții de siguranță a sistemului energetic. Evaluarea consumului este o primă etapă. Am plecat pe aceeași premisă ca și anul trecut, în care consumul are o creștere de 2% pentru iarna 2018 – 2019.

Revenind la Complexul Energetic Oltenia, cităm pentru început din comunicatul emis de această companie a statului în data de 22 octombrie 2018 și care are ca temă asigurarea stocurilor[13]: ”Conform prevederilor hotărârii de guvern privind aprobarea unor măsuri pentru realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Energetic National pentru perioada de iarnă, la data de 01 noiembrie 2018, CE Oltenia trebuie să aibă asigurat un stoc de 800.000 tone lignit. Faptic, măsurătorile efectuate indică, la data de 22 octombrie 2018, 645.000 tone de cărbune în depozitele termocentralelor și 250.000 tone în depozitele Direcției Miniere (în total, 895.000 tone lignit). Carierele asigură în continuare completarea stocurilor și aprovizionarea ritmică a centralelor la nivelul consumului.” Comunicatul nu este semnat, dar putem presupune rezonabil că a fost aprobat de CEO-ul Sorinel Boza.

Ajunși în acest punct, trebuie să mărturisesc faptul că mulți dintre specialiștii complexului energetic din zona Olteniei s-au arătat indignați de comunicat și am să reproduc aici câteva din motivele pentru care au avut o astfel de atitudine:

(i) Inducerea în eroare, în sensul ”… că au peste 895.000 tone (645.000 în Termo și 250.000 în cariere)… CEO are abia 810.363 tone (574.349 tone în Termo și în cariere doar 236.014 t)”;

(ii) Există ”…bănuiala că stocurile prezentate în documentele interne includ și rezerva de stat…la măsurători (…) rezerva de stat ar fi pus-o când în Termo, când în cariere, funcție de unde măsurau…”;

Datele respective, altele decât cele din comunicat, par să provină dintr-un document al Direcției Energie din Complexul Energetic Oltenia (înregistrat sub numărul 24758 din 18 octombrie 2018). Puțin probabil ca în 4 zile nivelul stocurilor să se fi schimbat atât de mult. În plus, și aici lucrurile dau cu adevărat de gândit, dacă primele două opinii pot lăsa loc de speculații:

(iii) ”de data asta situația este mult mai gravă…stocurile sunt de doar 800.000 față de 1.400.000 anul trecut.

Ori, acest aspect, și anume scăderea cu 600.000 de tone a stocului de la un an la celălalt (2018 față de 2017) la Complexul Energetic Oltenia în condițiile în care secretarul de stat Doru Vișan afirmă că, de fapt, ne așteptăm la un consum de energie cu cel puțin 2% mai mare, trebuie să-i dea de gândit serios ministrului Anton Anton. În locul domniei sale eu aș analiza puțin mai atent activitatea secretarilor de stat care se ocupă de programul de iarnă.

În toate acestea își mai face loc încă o veste proastă pentru toată lumea, anume aceea că, de fapt, ministrul Anton Anton nu prea ține sub control activitatea subordonaților săi și nici pe aceea a managerilor de companii ce sunt susținuți în funcții de PSD. Îmi bazez această concluzie pe următoarea istorie:

În 14 noiembrie 2017, un anume angajat al Complexului Energetic Oltenia face o sesizare către Corpul de Control din Ministerul Energiei cu privire la calitatea actului managerial depus de CEO-ul Sorinel Boza. Gicu Iorga, secretar general al Ministerului Energiei, confirmă în noiembrie 2017 primirea sesizării și confirmă începerea unei acțiuni de verificare la Complexul Energetic Oltenia.

Una din chestiunile sesizate în 2017 avea în vedere ”…falsificarea rapoartelor de producție, astfel încât acestea să arate stocul solicitat prin HG-ul…” privind Programul de iarnă. Ei bine, Corpul de Control al ministerului de resort a terminat verificările în luna mai 2018, când a încheiat Raportul de control 270131. Din start, controlul nu a avut în vedere chestiunea rapoartelor de producție. Apoi, ca situația să fie și mai relevantă, acest raport a fost ținut la sertar nici mai mult nici mai puțin de cinci luni, înainte de a fi semnat de ministrul Anton Anton.

NE MINȚIM, CA LA METEO?

Pentru început aș consemna câteva aspecte ce apar în Nota de Fundamentare întocmită de specialiștii Ministerului Energiei în susținerea aprobării HG 773/2018 și care au relevanță pentru analiza mea:

(i) ”În ceea ce privește evoluția consumului de energia electrică în perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2018, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a prevăzut o scădere a consumului cu 1,7 %, iar DEN a prevăzut o creștere a acestuia cu cca. 2% față de realizările perioadei similare 2017 – 2018”;

(ii) ”…scenariul DEN este astfel construit încât să ia în considerare o corecție a cererii de electricitate funcție de influența unor temperaturi medii lunare mai scăzute cu 1-20 C față de iarna anterioară, estimarea de creștere medie a consumului luat în calcul pentru perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2019 este de 2 % față de consumul realizat în perioada noiembrie 2017 – martie 2018”;

(iii) ”Stabilirea volumelor de apă în marile lacuri de acumulare pentru perioada noiembrie 2018 – martie 2019 s­­-a bazat pe prognoza meteorologică elaborată de Administrația Națională de Meteorologie și pe cea hidrologică realizată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor. De menționat este faptul că estimările meteorologice și hidrologice sezoniere au un grad relativ redus de realizare, fapt ce imprimă o anumită incertitudine în evoluția lunară a stocurilor de apă brută din principalele acumulări energetice”.

Figura 1

În figura 1 este redată estimarea din Anexa 2 la HG 773/2018 privind evoluția temperaturilor din iernile anterioare, dar nu mai departe de anul 2013, care să ofere o medie a estimărilor pentru iarna 2018 – 2019. Aceasta este, desigur, o metodă de estimare a dificultăților iernii, care implicit pot stimula o eventuală creștere neobișnuită de consumuri.

Probabil mulți se întreabă de ce Ministerul Energiei nu a apelat și la o prognoză făcută de INMH privind evoluțiile ce ar putea fi așteptate pentru perioada de iarnă care urmează și care, eventual, alături de mediile temperaturilor din ultimii ani, să completeze credibil prognoza. Eu, personal, nu am un răspuns la această întrebare, ceea ce îmi întărește nedumerirea în legătură cu prognoza de consum, în condițiile în care:

(i) Ministerul Energiei obține o estimare de temperaturi după metoda statistică care indică o iarnă mai blândă decât cele din 2013 – 2014 sau 2016 – 2017, dar ceva mai rece decât în iarna 2017 – 2018, însă decide cu toate acestea să ia în calcul o creștere de 2% a consumului energetic;

(ii) Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează dimpotrivă o scădere a consumului de 1,7%, sub considerentul capacităților de consum care ar fi scăzut și fără a lua în calcul o iarnă mai rece decât media anilor anteriori.

Figura 2

Mai curios din fire, am găsit o prognoză AccuWeather pentru iarna care urmează[14] (figura 2), ce pare să indice o evoluție complexă a iernii ce va fi influențată de un fenomen de tip El Niño, care se manifestă deja în Europa. Veștile legate de acest tip de prognoză nu sunt tocmai bune, pentru că:

(i) pe fondul unei ierni cu medii de temperatură ceva mai mari decât anul trecut se vor suprapune episoade dese cu furtună, temperaturi scăzute și precipitații solide, dar sub mediile pluviometrice și urmând unei secete prelungite din toamnă. Vor exista astfel vârfuri de consum ce nu pot fi acoperite din producție regenerabilă sau hidro, din motive evidente;

(ii) un episod de iarnă grea este prognozat în luna martie, atunci când lumea așteaptă primăvara. Vor mai fi stocuri în termocentrale la acel moment? Dar presiunea gazelor în sistem, va putea fi asigurată? Episoadele de iarnă grea la început de primăvară sunt cel mai dificil de gestionat în sistemul energetic, mai ales dacă se traversează o iarnă cu puțin precipitații, iar stocurile de cărbune nu au fost dimensionate corect.

BASMUL REZERVEI TERȚIARE LENTE

Un articol recent dintr-o cunoscută publicație [15] remarca faptul că:

Guvernul a lansat în dezbatere publică, încă din luna septembrie, un proiect de hotărâre care, odată adoptat, va stabili cine și cum va asigura necesarul de energie electrică al României pe durata iernii care vine. Autoritățile fac în fiecare an astfel de strategii. De ce? Din cauză că iarna, în România, producția de energie scade, iar consumul crește foarte mult. În aceste condiții, trebuie să ne asigurăm că avem, în permanență, suficientă electricitate, dar și destule resurse ca să o putem produce, în continuare. Ușor de zis, greu de făcut! In textul proiectului de hotărâre de guvern se arată, spre exemplu, că, atunci când e foarte frig, producția de electricitate devine extrem de dificilă. La -20 de grade Celsius, turbinele eoliene nu mai funcționează, iar searaadică tocmai atunci când toți românii aprind luminanu mai produc nici panourile fotovoltaice. În plus, pe geruri năprasnice, gazul se poate termina și el sau poate fi livrat cu întârziere din depozitele din țară sau din străinătate. Iar asta înseamnă că inclusiv unele societăți care produc electricitatea în regim de cogenerare (adică folosesc gaz ca sa obțină electricitate și agent termic) riscă să aibă probleme.

În Nota de Fundamentare întocmită de specialiștii Ministerului Energiei pentru a susține aprobarea HG 773/2018, se schițează un răspuns ce se vrea acoperitor pentru situațiile critice schițate în articolul menționat, după cum urmează: ”…pentru a preveni o situație critică în funcționarea sigură și stabilă a SEN[16] și pentru a fi asigurate resursele și capacitățile necesare intervenției în timp util pentru echilibrarea SEN, este necesară suplimentarea rezervelor de putere activă care compun serviciile tehnologice de sistem, respectiv ′rezerva terțiară lentă.”

În anexa 3 la HG 773/2018, rezerva terțiară lentă este prevăzută să fie asigurată de o putere instalată de 70 MW de la Electrocentrale Galați. Doar că, așa cum știe toată lumea din branșă, Electrocentrale Galați este o firmă în insolvență, administrată sub protecția unui  judecător sindic de administratorul judiciar Maestro SPRL[17] din Constanța.

Așa cum putem citi chiar pe site-ul oficial de INTERNET al Electrocentrale Galați – ”La data de 16.06.2014 Tribunalul Galați, secția a II-a civilă, a pronunțat Sentința civilă nr. 603/16.06.2014 în Dosarul nr. 3843/121/2014 prin care a fost admisă cererea formulată de către debitoarea SC Electrocentrale Galați SA privind deschiderea procedurii generale a insolventei și reorganizarea judiciară în baza unui plan de reorganizare…” – procedura de reorganizare a acestui producător de energie electrică în cogenerare durează de ceva timp, fără să fi fost găsite soluții de ieșire din insolvență.

Funcționarea Electrocentrale Galați poate fi asociată cu eternele probleme ale producătorilor energetici în cogenerare (le regăsim de altfel și la București, în cazul ELCEN), care sunt nevoiți să achite Romgaz cantitățile de gaze naturale de multe ori în avans, în timp ce clienții principali – în cazul de față combinatul siderurgic și consumatorii de agent termic din Galați – fac plățile cu o oarecare întârziere. Acestea au fost, de altfel, și principalele condiții în care Electrocentrale Galați au solicitat intrarea în insolvență.

Dar, pe lângă aspectul menționat, mai este de reținut faptul că acest producător ar trebui să facă servicii de sistem la solicitarea Dispeceratului Energetic Național fără a fi sigur că în momentul solicitării Romgaz ori Transgaz nu-i vor limita alimentarea cu gaze naturale, fie din motive tehnice (ce țin de codul rețelei), fie datorită unor blocaje financiare ce pot interveni oricând, mai ales către finalul intervalului rece.

CE SPUNE CODUL REȚELEI DESPRE PRIORITĂȚILE LEGATE DE ”NODUL DE GAZE” DE LA BILCIUREȘTI?

Figura 3

Fără să intru foarte mult în detalii ci doar pentru a atrage atenția că sistemul energetic este interconectat, iar disfuncțiile dintr-o zonă oarecare reverberează în sistem și, de obicei se sting la consumator, prin majorarea costului facturilor, am să mă opresc asupra unor chestiuni de principiu.

Tehnic, în perioadele foarte reci de, să zicem 5-7-10 zile, cu temperatori ziua de -10 până la – 7 grade, iar noaptea sub -15 grade, în așa numitul ”Nod Bilciurești” se acumulează tensiuni, pe fondul creșterii consumului de gaze naturale, dar și al tendinței de scădere a presiunii în rețea[18]. În zona ”Nodului Bilciurești” se ramifică doi consumatori importanți pentru iarna energetică, adică Bucureștiul și centrala Brazi a OMV Petrom, în timp ce injecția în sistem ar trebui asigurată din depozitul de la Bilciurești, aparținând Romgaz.

Dar la temperaturi scăzute sistemul nu funcționează în condiții ideale ci apropiate de perspectiva de avarie. Adică Bucureștiul are nevoie de o anumită cantitate de gaze ca să asigure presiunea în inelul de alimentare (inclusiv ELCEN, vezi Anexa 4 la HG 773/2018) – aspect de care se ocupă Dispeceratele de Gaze ale Romgaz și Transgaz; pe de altă parte, Dispeceratul Energetic Național al Transelectrica ar putea să aibă nevoie de producția de electricitate a ELCEN și CECC Brazi, inclusiv de serviciile de sistem ale centralei OMV Petrom, pentru a menține sistemul în echilibru – aspect ce implică consum crescut de gaze naturale în ambele zone.

În acest punct ajungem la un posibil conflict de priorități. În mod normal, acest conflict trebuie prevenit prin: (i) măsurile din Programul de iarnă (cantitatea de gaze stocate la Bilciurești și capacitatea tehnică de a extrage și injecta aport în sistem la temperaturi scăzute), (ii) accesul rapid (cu rezervare de capacitate asigurată) la gaze din import, dacă este cazul și (iii) prin Codul Rețelei.

În privința Codului Rețelei, Dumitru Chisăliță, specialist în domeniu, afirma recent[19]: ”Codul rețelei de gaze naturale s-a dorit a fi un set de reguli care să conducă la dezvoltarea pieței, la creșterea tranzacțiilor și disciplinarea participanților din piață. La 10 ani de la demararea acestui proces nu s-au făcut pași importanți nici în dezvoltarea pieței și nici în disciplinarea participanților, în fapt nici nu avem un document unitar al Codului, ci o serie nesfârșită de adăugiri, completări și modificări ale vechiului document, majoritatea realizate ′peste noapte′ și ′pe genunchi′.”

Mai mult decât atât, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al rețelei de transport al gazelor naturale, la 1 octombrie ac., Dumitru Chisăliță a revenit asupra subiectului[20], pentru a atenționa că: ”O apreciere sumară inițială asupra Noului Cod de Reţea, având în vedere cele expuse anterior, arată că deşi au fost preluate câteva din principiile propuse pentru a asigura funcţionarea unui Cod de Reţea în România şi pentru care apreciem că s-a făcut un important pas înainte, încă sunt multe elemente care nu s-au dorit a fi abordate, fapt ce în opinia noastră ridică multiple semne de îndoială privind asigurarea functionalităţii normale a acestui Nou Cod de Reţea.

MAI PUNEM O HAINĂ ÎN PLUS, NE APROVIZIONĂM CU PĂTURI…

Din punct de vedere electoral, iarna energetică este un coșmar pentru politicieni, dar și pentru specialiștii din companiile energetice (mai ales în ultima perioadă, în care au fost nevoiți să amâne succesiv investiții importante și să dea banii guvernului PSD – ALDE pentru pomeni electorale acoperite de strategii economice cu nume pompoase, de tipul wage led growth), care pot trăi coșmarul unor avarii în cascadă cu efecte devastatoare.

Pentru noi, cetățenii simpli, Programul de iarnă energetică înseamnă că putem conta pe căldură în calorifere, apă caldă la o temperatură conformă și disponibilă pe parcursul zilei, totul la un preț pe care să ni-l permitem. Orice sincopă care pune în evidență incompetență tehnică și nepăsare politică ridică imediat nemulțumiri cetățeanului simplu, pe care le transformă automat în frustrare față de guvernare (locală, centrală) și tendința de sancționare la urne.

Figura 4

Ca mecanism, așa cum o arată schema de mai sus (figura 4), specialiștii din companiile energetice sunt la mijloc, pentru că nici politicienii și nici cetățenii nu conștientizează necesitatea și costurile presupuse de pregătirea corectă și efectivă a unui program de iarnă, nu sunt părți sensibile la semnalele de atenționare și nici dispuse să accepte că pot interveni inconveniente serioase din punct de vedere energetic, dacă iarna energetică nu a fost corect și complet pregătită.

În pregătirea anilor electorali sau când anumiți politicieni – cazul actual al Bucureștiului[21] – au obiective ce vizează un scop cu finalitate electorală și de consolidare a poziției sale politice, resursele care ar trebui direcționate către upgradarea sistemului energetic sunt retrase și redirecționate către subvenții care să țină pe loc explozia prețurilor la facturile energetice.

Acest tip de abordare nu poate însă împiedica sincope în asigurarea serviciilor datorate avariilor ce pot interveni – unele de proporții chiar – tocmai datorită lipsei de viziune care îndeamnă politicienii să avantajeze rezultatele pe termen scurt, ad-hoc → adică subvențiile, în dauna celor consistente, pe termen lung → investițiile. Ori guvernele PSD – ALDE sunt campioane ale lipsei de viziune, reușind performanța de a face irelevante creșteri economice importante ale PIB – de 6,9% în 2017, probabil 4,2% în 2018 – în sfera investițiilor.

Sfatul meu preventiv pentru iarna 2018 – 2019 este să nu lipsească păturile și hainele groase din case. Și, dacă aș putea să-mi arăt nemulțumirea, aș îndrepta-o mai ales către Ministerul Energiei. Nu poți pretinde unui primar, fie el și Gabriela Firea, ori șefilor de partide din coaliția de guvernare, nici măcar premierului V. V. Dăncilă să se asigure că au Programul de iarnă energetică asigurat.

Dar ministrul Anton Anton, chiar dacă este profesor de mecanica fluidelor, și secretarii de stat Andrei Petrișor Maioreanu și Doru Vișan, tocmai pentru că se revendică a fi specialiști, au această responsabilitate. Iar eu cred că s-au comportat politicianist cu Programul iernii energetice și au sacrificat vocația profesională pentru beneficii politice. Cine și ce va deconta politic, rămâne de văzut. Dar un Program făcut la cacealma funcționează doar cu noroc.

Noroc pe care mi-l doresc și pentru noi, cetățenii simpli, electoratul mereu amăgit.

NOTE___________________


[1] Din alocuțiunea ministrului la conferința „Eficiența energetică, prioritate în combaterea sărăciei energetice și asigurarea energiei pentru toți” (http://www.ziare.com/preturi/pret-gaze/desi-specialistii-avertizeaza-ca-gazul-se-va-scumpi-la-iarna-ministrul-energiei-refuza-sa-creada-si-ii-contrazice-1516619)

[2] De câte ori ajung să-i scriu numele, programul de editare mă corectează, algoritmul presupunând că iterez dintr-o eroare. Este puțin ciudat, nu? În sensul asocierii cu o eroare, evident…

[3] http://energie.gov.ro/23-10-2018-ministrul-energiei-anton-anton-a-participat-luni-la-ora-guvernului-pentru-a-prezenta-punctul-de-vedere-al-guvernului-asupra-proiectului-legii-offshore-act-care-urmeaza-sa-stabileasca/

[4] http://www.economica.net/romgaz-plateste-dividende-suplimentare-de-jumatate-de-miliard-de-lei-la-cerera-statului_160837.html

[5] Vezi: https://www.contributors.ro/sinteze/nevoia-de-progres-%c8%99i-conservatorismul-in-politicile-energetice-miza-falsa-a-restaura%c8%9biei/

[6] https://ceoltenianews.ro/2018/11/secretarul-de-stat-doru-visan-are-control-managerul-boza-nu/

[7] Pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2018 – 31 martie 2019

[8] https://www.libertatea.ro/stiri/mina-lupeni-va-fi-inchisa-anuntul-fost-facut-de-ministrul-energiei-2333143

[9] https://glasul-hd.ro/sindicalistii-ceh-dusi-cu-vorba-de-ministrul-energiei/

[10] https://www.agerpres.ro/social/2018/10/10/hunedoara-stocul-de-carbune-la-termocentrala-mintia-de-zece-ori-mai-mic-decat-rezerva-minima-pentru-iarna–190368

[11] Înregistrată cu numărul B/USR/570 din 3 septembrie 2018

[12] https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/05/visan-ministerul-energiei-consumul-de-energie-estimat-pentru-iarna-2018-2019-in-crestere-cu-2–205053

[13] https://www.ceoltenia.ro/la-nivelul-ce-oltenia-stocul-de-carbune-pentru-perioada-de-iarna-este-asigurat/?parent_page=142

[14] https://observator.tv/vremea/prognoza-meteo-iarna-20182019-272194.html

[15] http://www.ziare.com/economie/gaz/alimentarea-cu-energie-a-romaniei-ar-putea-sa-depinda-la-iarna-de-o-companie-aflata-in-insolventa-1533010

[16] Sistemul Energetic Național

[17] Dosarul de insolvență 3843/121/2014 (http://www.maestrolichidare.ro/electrocentrale-galati)

[18] Conform legii (fizice) Boyle-Mariotte, raportul presiune, volum și temperatură rămâne constant

[19] http://www.energynomics.ro/ro/analize/de-ce-nu-functioneaza-codul-retelei-de-gaze-naturale-analiza-de-dumitru-chisalita/

[20] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/noul-cod-retelei-transport-gaze-pas-mare-functionalitate-1_5bb11595df52022f7504b803/index.html

[21] http://www.economica.net/calcul-ipotetic-cu-banii-dati-pe-subventia-la-caldura-in-doar-doi-ani-primaria-poate-cumpara-centrale-pentru-toate-apartamentele-din-bucuresti_160809.html

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Ar trebui adaugat :singurul din ME care a trecut ierni energetice si care stie ce trebuie facut in perioada de iarna este secretarul de stat Doru Visan.A lucrat in sectorul de productie al energiei electrice de cca 25 de ani, de ceilalti doi nu am informatii despre faptul ca ar fi trecut o iarna energeirca,fapt pentru care ar fi de dorit sa-l mentionati separat,chiar daca are o culoare politica care nu-mi place nici mie. Cred ca ar fi de dorit sa fie lasat sa faca, nu sa i se dea dispozitii.Vad ca va intereseaza foarte mult stocurile ,ceea ce nu-i rau,dar de soarta oamenilor nu prea va intereseaza.Problemele cele mai grele intr-o iarna, pentru oameni responsabili, este sa asigurie conditii decente oamenilor adica caldura si apa calda.Se stie ,sunt convins ca stiti si dvs, toate termoficarile sunt in insolventa/faliment, lemnele se scumpesc ,gazele naturale vor avea in curand tarife majorate etc.Mie rusine de raspunsul dat de ME unui oras important din accest stat, ca nu este obligatia ME sa se ocupe de asigurarea caldurii aceasta fiind in sarcina institutiilor publice locale.Ii sugerez dlui respecctiv sa puna mana pe legea energiei electrice si sa o mai lectureze.Si ca sa ma intorc la problema asigurarii en el in perioada de iarna, va sugerez sa deschideti adresa Transelectrica si sa faceti o analiza a modului in care sa produs en el in luna septembrie si octombrie 2018, daca stiti bine inteles unde sa va uitati.Sunt date publice….Am mai propus si o fac din nou, dlor care nu a-ti trecut nici-o iarna energetica ,luati-va concediu pana in martie 2019 si lasati oamenii care se pricep sa-si faca treaba.

  2. Stimate Domn Felea,

    La nota [18] cred ca va refereati la legea Gay-Lussac, a transformarilor isocore, adica a variatiei presiunii proportional cu temperatura la volum constant, cea mentionata de Dvs fiind referitoare la transformari isoterme…

    Dar, in rest, iarna nefiind ca vara, temperaturile scazute au un efect multiplicativ in modelarea stabilitatii sistemului extins energetic, iar considerentele prezentate au relevanta.

    Totusi, desi un dus rece ar mai trezi un pic din somnul indolentei pe unii factori politici, va marturisesc ca:
    1) exista o vasta experienta/ planificare/ cultura de contingentare tehnica si de insularizare a unor eventuale caderi partiale/ locale de sistem
    2) chiar daca se produc astfel de evenimente, pentru factorul politic va fi usor de deflectat/ pasat culpabilitatea si de exploatat ca o oportunitate pentru contracte de achizitii in regim de urgenta, ca tot sunt alegeri la anul…

    In acest subiect, cred ca perversitatea bate o presupusa neglijenta sau incompetenta :)

    Doar o cadere totala de sistem ar fi cu efecte catastrofale, dar asa ceva nu s-a mai produs din 1977… iar, asa cum functioneaza „as per today” sistemul, suntem tare departe de o astfel de eventualitate din cauze de vreme. Majoritatea serviciilor tehnologice si de sistem sunt asigurate din hidro, cu rezerve asigurate… dar, cu gazul, discutia este politic influentata de puternice grupuri de interese interne si externe: aici este miezul ;)

    • @Ad Min
      Gay-Lussac, va mulțumesc! Corecta si oportuna observația.
      As mai face si eu, la randul meu, o mica observație, in legătură cu „vasta experienta”, valabila in parte si pentru comentariul lui @Marian, si anume ca „vasta experienta” a dus in rutina si dezinteres Programul de iarna.
      Sistemul energetic romanesc este in schimbare vizibila. Remarcați doar știrea de ieri cu iminentul si foarte posibilul faliment al Complexului Energetic Hunedoara, sau cele de deunăzi privind amanarea deciziilor de investiții in Marea Neagra ale Exxon, OMV sau Black Sea Oil&Gas.
      Mai remarcați apoi chestiunea devalizării de către guvern rezervelor financiare si a banilor de investiții la companiile energetice, MAI ALES la Romgaz, Transelectrica si Transgaz.
      Si ce avem: producători ce nu mai pot produce ca odinioară, pe de-o parte si insecuritate de sistem potențială (transport si distribuție electrica si de gaze) de alta parte.
      Concluzia imediata e ca Programul de iarna nu mai poate fi elaborat pe schemele clasice, in rutina.
      Si degeaba zicem de oameni ca Visan ca sunt specialiști cu experienta, rutinati, daca pusi in posturi importante la guvern ei isi dovedesc doar inclinarea spre rutina si obedienta politica.

        • @Marian
          Îmi cer scuze daca te-ai simțit inoportunat. Dar pe această platformă cei care postează comentarii sunt obișnuiți să intre în dialog si acceptă replica sau dezbaterea ideilor pe care le pun în discuție.
          Îmi cer scuze încă o dată, nu am știut că nu faci parte din această categorie.

      • Domnule Felea,
        Am remarcat aspectele nominalizate de Dvs, dar sensul comentariului meu nu era sa le contrazică, ci să le completeze. Remarca cu Gay-Lussac era mai mult pt a vă atrage un pic atenţia.
        Impresia mea este că se dezvoltă o alternativă pe axa N-S la axa E-V, dupa summitul dintre mări, inclusiv la reţele de transport, inclusiv cele energetice, pentru a echilibra poziţionările asertiv-monopoliste ale vecinilor vestici şi estici, apropiind Polonia şi Ucraina, inclusiv Moldova, susţinând cu argumente-forte interesele românilor extramuros în zonele cele mai vulnerabile.
        Dacă aş polonez, aş prefera să depind de gazul din Ro decât de cel din Ru, mai ales dacă vine via RFG, sau, cel puţin să-l pot folosi ca un bargaining chip în negocierile cu Ru. La pachet intră şi interesul Kievului, care joacă o mână slabă în speranţa supravieţuirii. Gaz, autostradă, autocefalie, teritorialităţi… toate sunt în joc.
        Complexele energetice, pot fi uşor şi ieftin trecute pe gaz, absorbind excedentul pe care l-am fi putut exporta spre Vest, dacă ungurii nu ar fi blocat BRUA, cu avantajul că ar putea funcţiona ca rezerve rapide la dezvoltările de capacităţi fluctuante pe surse regenerabile, alt argument forte în negocierile cu grupurile de interese. Politic, ar reduce nivelul de influenţă exercitat din bazinele carbonifere respective, care, istoric, şantajează Bucureştiul. În particular, ar pune autonomismul transilvan într-o dependenţă şi mai accentuată de resursele primare energetice de peste Carpaţi.
        O parte din excendentul de capacitate din Oltenia se va putea direcţiona prin interconectarea cu Pancevo, punând un alt argument-forte pentru susţinerea intereselor românilor din Serbia.
        Bulgaria oare n-ar fi interesată de surse energetice alternative, dacă nu vrea să depindă de ruşi via Ucraina (conducta Drujba) sau prin Turcia?!
        Diplomaţia maghiară a sesizat acest shift şi a venit la Buc cu un mesaj mai puţin arogant, aproape cu căciula-n mână.
        Poate, cu astfel de argumente, obţinem şi o deblocare a traficului pe Dunăre prin Ungaria, un comportament ungar mai autocenzurat în provocări, deblocarea accederii în OECD, o poziţie mai echilibrată în relaţia cu Vaticanul, via Polonia etc…
        Black Sea O&G a bătut palma cu Transgaz… vom vedea ce fac şi ceilalţi investitori, care au structuri interesante de acţionariat.
        Filiera vieneză a început să dea semne de protest politic faţă de spionajul rusesc, iar blocajul unguresc faţă de extinderea BRUA până la Baumgarten îi pune în poziţie de rivalitate pentru controlul transportului de gaze dinspre Est. Din tot acest joc, există o posibilitate ca Ungaria să se izoleze singură de proiectele de dezvoltare regionale ale vecinilor, tocmai din cauza politicii sale. In extremis, ar putea duce la prăbuşirea regimului Orban şi la o repolarizare a ţărilor vecine… pe alte direcţii.
        Ar mai fi şi alte argumente, dar nu le mai invoc. Ce am dorit să vă semnalez este că sunt şi alte considerente de remarcat în înţelegerea a ceea ce mi-ar place să numesc The Winter of Our Discontent.
        Cu deosebită consideraţie…

        • @Ad Min
          Vă mulțumesc. Toate cele aduse în discuție sunt fără îndoială excelente teme de dezbatere. Si merită tratate atent dar și tot mai intens. Sunt teme ale viitorului model al politicilor energetice.

        • De acord cu comentariile, ma indoiesc ca vor fi citite si de oameni care intamplator detin functii de decizie la ora actuala.Un singur amenendament, grupurile energetice din CEO pot fi trecute pa gaze naturale, dar cred ca ne batem joc de banii pentru aceasta varianta, e adevarat si faptul ca suntem mari specialisti in a nu ne gandi la utilizarea eficienta a surselor financiare de care dispunem.Vad insa o propunere si mai nastrusnica, trecerea unui grup energetic de la CTE Mintia pe gaze naturale ceea ce este o catastrofa financiara.Vad ca aveti cunostinte importante privind gazele naturale.Personal nu ma numar printre specialistii in gaze naturale, de aceea probabil nu prea am incredre in zacamintele din Marea Neagra, pa care se bazeaza in mare parte viitorul energetic .Pe scurt imi puteti transmite parerea dvs.Multumesc.

          • Domnul Marian,
            Toate grupurile energetice clasice (bazate pe ciclul termodinamic al apei) sunt bi-combustibil, iar cele pe carbuni au arzatoare si pe pacura, sau gaz. Instalatiile pe carbuni sunt gigantice (benzi transportoare, evacuare cenusa, tratare a gazelor arse etc.), iar gospodariile de pacura sunt si ele cu fineturi specifice (preincalzitoare cu abur pentru fluidizarea, etc…). Intretinerea acestora este costisitoare si ca uzura fizica a echipamentelor, dar si ca nivel de consum de manopera. Functionarea si aprovizionarea lor este dificila iarna, necesitand un nivel adecvat de stocuri de combustibil pentru netezirea sincopelor din fluxul de aprovizionare.
            Problema cu grupurile clasice este ca nu pot fi eficient operate in regim fluctuant, cu opriri, deci necesita regimuri de functionare in banda, dar ramane o problema de competitivitate pe costuri fata de alte surse, mai ales cea hidro. Problema este ca eficientizarea acestor costuri ar reduce resursa umana necesara, ceea ce ar crea mari probleme sociale in zone monoindustriale, care sunt si bazine electorale captive importante. Deci este un conflict de interese politic, care a fost rostogolit de decenii la vale sa-l rezolve urmatorii. Pana la urma s-a ajuns la povestea actuala, pentru ca nu a existat vointa politica sa se asume costurile politice ale transarii acestui cerc vicios, pe care il subventionam indirect cu totii…
            Deci, costurile nu sunt de conversie pe gaz natural, sau de trecere partiala pe turbine cu gaz, cat sunt legate de altfel de costuri mascate.
            Eu cred ca, mai degraba, se fac oarece economii la buget, profitand de posibilitatea ca sa se dea vina pe Comisia Europeana (ca nu sunt de acord cu ajutorul de stat), castigand colateral si din mariri temporare de importuri de gaz de la Gazprom (de unde altundeva) si creand oportunitatea plauzibila de a mai inchide niste mine si niste grupuri energetice. Poate vi se pare cinic, dar cam asta pare narativul. Eu nu cred ca este o proasta planificare, ci este o taiere planificata, pentru ca nu ii suspectez pe factorii politici de decizie ca nu stiu ce fac. Restul este un joc de imagine pentru perceptia publica.
            Nimic nu este intamplator…

        • @Ad Min; @ Marian
          România, ca orice stat european și stat al lumii, nu se mai poate baza pe energia din cărbune mai mult de (maxim) 10 ani. Este o problemă de economie europeană și globală, este o chestiune esențială de răspuns la problemele climatice, care sunt deja într-o critică zonă roșie. Și cu toții putem constata, dacă suntem de bună credință, că necesitatea adaptării economiei globale la cheia critică a schimbării climatice nu mai este o poveste. Chiar și Donald J. Trump a fost nevoit să admită (chiar dacă timid deocamdată) această realitate.
          Aparținând încă economiei carbonului, utilizarea gazelor naturale poate fi soluția de tranziție la economia decarbonată (având avantaje legate de o ardere mult mai curată), într-un viitor pe care specialiștii îl văd de începând de acum și până undeva în jurul anilor 2050.
          În România utilizarea gazelor naturale ca tampon reprezintă soluția evidentă pentru că avem și resursa. Doar că strategia energetică păstorită de echipa actuală de la Ministerul Energiei nu a fost elaborată în această cheie. Deci nu ne putem aștepta, cât avem guvernări PSD, la o tranziție către o economie decarbonată, cu un tampon ce va extinde utilizarea gazelor naturale în timp ce se renunță la cărbune și păcură, spre orizontul anilor 2050.
          Căci dacă ar fi altfel, Dragnea nu s-ar juca cu legea off-shore, iar strategia energetică ar fi prevăzut soluții pentru dezvoltarea de centrale energetice moderne (de tipul CECC Brazi, a OMV Petrom) mai ales acolo unde există resursă: Podișul Transilvaniei, Oltenia, Câmpia de Vest, Podișul Moldovei și la Marea Neagră.
          Toate inițiativele de până acum aparțin companiilor – OMV Petrom (Brazi), Romgaz (Iernut) sau, în proiect, Rompetrol (Midia) și NIS (zona Timiș-Arad) – ministerul de resort fiind în genere reactiv.
          Dacă ministerul era activ, nu negocia la Rovinari un nou grup energetic pe cărbune, ci pe gaze naturale. La fel, în cazul Mintia-Deva, ar fi încurajat Complexul Energetic și Romgaz să caute soluții și finanțare europeană (prin schema EU-ETS) de a recalibra și îmbunătăți alimentarea cu gaze naturale a termocentralei Mintia, pentru a se putea investi acolo într-un grup energetic pe gaze naturale.
          Idem, la Borzești, unde avem acum gaze extrase din Podișul Moldovei, dar compania producătoare caută beneficiari prin Ucraina.
          Și pentru că ministerul nu-și înțelege rolul, iar guvernul nu dă doi bani pe problemele energetice (nu-l interesează decât banii companiilor energetice, pentru a-i deturna în pomeni electorale), nu doar că nu vom fi ppregătiți pentru tranziția de la economia carbonului la cea decarbonată, dar în cutând vor fi probleme sociale și maiserioase în zonele miniere din Oltenia și Hunedoara, pentru că, nu-i așa, evoluțiile sunt inexorabile și nu țin cont de guvernele incompetente.

          • Domnule Felea,
            Daca este vreo diferenta semnificativa intre punctul Dvs de vedere si cel exprimat de mine este cea ca Dvs ii considerati ignoranti/incompetenti pe onorabili, iar eu nu gasesc nimerit sa ii cautionez in acest sens.
            Este diferenta intre o infractiune din culpa si una cu premeditare.
            Prefer premeditarea pentru ca functioneaza pe principiul actorului rational (desi au fost destule auto da fe-uri demente in palmaresul istoric) si pentru ca NU ofera circumstante atenuante de repudiere a responsabilitatii sub clauza de „momentary lapse of reason”, sau de prostie/ ignoranta.
            Nu cred ca trebuie cultivata sub nicio forma derobarea de responsabilitate a responsabililor.
            Multumesc.

  3. De acord cu guvernele incompetente, ramane de stabilit directia incompetentei pentru ca nu am auzit pana acum un fost ministru,secretar de stat, etc sa moara de frig sau sa nu fi facut o baie de 25 de ani ca populatia din ORSOVA.In ceea ce priveste utilizarea gazelor naturale cred ca discutia este mai ampla iar spatiul nu ne permite sa dezbatem.Centralele OMV si de la Iernut sunt intradevar construite cu tehnologii de ultimul tip,Din pacate au si alte roluri si puteti sa va faceti singur o parere facand o analiza a rapoartelor DEN pe anii 2016-2017-2018.Practic cu consumul actual al gazelor naturale 10-15 % este import.Pana a pune in exploatare, zacamintele din Marea Neagra la care eu sunt sceptic(as vrea sa gresesc) ,trecerea carbunelui pe gaze naturale (trecand peste faptul ca acum ar trebui cam 10-15 ani si un necesar de 1-2 mild EURO)ar insemna cresterea importului de la GAZPROM ajungand astfel la cca 30-40% din consum.Personal cred ca ar fi o mare o mare greseala sa credem din nou in rusi .Totodata cred ca este foarte corecta pozitia presedintelui Poloniei in ceea ce priveste utilizarea carbunelui in producerea en el pentru interesele tarii.In ceea ce priveste proiectul strategiei energetice , este un proiect realizat de oameni cu carnet in si pentru interesele partidelor care guverneaza, fapt pentru care va fi aprobata,iar energia va merge din rau in mai rau.Imi pare rau ca ma exprim Ad Min , dar tehnologiile actuale de producere a energiei electrice pe carbune sa stiti ca pot asigura functionari eficiente la sarcini intre 30%-100% din MW pentru care a fost pus in fuctiune..

    • Sunt de acord cu punctul Dvs. de vedere in ce priveste utilitatea si chiar necesitatea mentinerii carbunelui in mixul energetic, exemplul Poloniei fiind unul pe care am vrut si eu sa-l invoc. Despre importurile de gaze am facut si eu referire.
      Imi mentin opinia ca este nu atat incompetenta, cat joc de interese premeditat.
      Eu ma refeream la eficienta economica, nu la cea energetica si la timpul de pornire de ordinul orelor. Poate gresesc, dar, din cate stiu, costurile fixe se repartizeaza pe numarul de ore de functionare (manopere, intretinere & reparatii, depreciere si amortizare, unele impozite) si nu este totuna unde pe curba de sarcina este operat un grup energetic. Colac peste pupaza, statul a marit si taxa de utilizare a apei utilizate in coloanele de condensare, ceea ce a marit costurile varibile si din zona hidro si nucleara, nu numai in termo.
      Combinat cu schemele de subventie prin certificate verzi, statul a intervenit premeditat, inclinand administrativ balanta de competitivitate in favoarea resurselor regenerabile si a cogenerarii pe gaz. Acesta este, cred, motivul pentru care strategia energetica declarata este o poezie: este doar de ochii lumii si nu reflecta adevarata strategie aplicata de guvernele de toate culorile.

      • Imi permit sa fac doua remarci.In Romania nu exista mix energetic.In anul 2000 odata cu defiintarea CONEL, sa organizat,de baietii destepti, productia de energie eletrica si termica dupa resurse.Suntem singura tara din Europa si cred ca din lume, cu o astefel de organizare a productiei .Normal este acet mix benefic din toate punctele de vedere sa se realizeze in societatile de productie.Iar a doua remarca, din pacate si ca urmare a acetui mod dezastruos de organizare, cogenerarile /termoficarile care mai exista sunt in insolventa /faliment.Din cate cunosc eu in tarile care au sistem bine organizat, societatile au putut finanta regenerabilele din profit nu din bugetul statului ca la noi.Nu mai retin care este anul, parca 2022, cand certificatele verzi vor fi desfiintate, vom vedea cine mai ramane sa produca din regenerabile.O actiune benefica pentru mediu, s-ar putea sa esueze tot din cauza incompetentelor si nu numa,imi permit sa spun ca nu intamplator, daca ne uitam cine a castigat din acete masuri prost puse in practica.

  4. @Ad Min:
    Afirmati: „Complexele energetice, pot fi uşor şi ieftin trecute pe gaz, absorbind excedentul pe care l-am fi putut exporta spre Vest, dacă ungurii nu ar fi blocat BRUA, cu avantajul că ar putea funcţiona ca rezerve rapide la dezvoltările de capacităţi fluctuante pe surse regenerabile”.
    Grupurile din complexele energetice (cu ciclu Rankine), chiar trecute pe gaze, nu pot functiona ca rezerve rapide la regenerabile.
    Acest serviciu poate fi asigurat (pe comb. conventional) doar de turbinele cu gaze, care pot fi pornite si incarcate in cateva zeci de secunde.
    @Marian
    Afirmati: „Din cate cunosc eu in tarile care au sistem bine organizat, societatile au putut finanta regenerabilele din profit nu din bugetul statului ca la noi.”
    Regenerabilele, prin certificatele verzi, sunt subventionate de consumatorii finali, nu de stat.
    Nebunia subventionarii excesive a regenerabilelor a condus la situatia de azi, adica un sistem greu de echilibrat, cu peste 5000 MW instalati in regenerabile (la un consum in jur de 7-8000 MW).
    Ca ultima observatie, inlocuirea carbunilor cu gaze nu contribuie la reducerea emisiilor cu efect sera (schimbari climatice), adica CO2, ci doar la reducere emisiilor sub forma de pulberi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro