marți, iunie 25, 2024

Apel către clujeni (și kind reminder, pentru brazi)

De câteva zile, presa scrie cu indignare despre coborârea de pe soclu a monumentului Școlii Ardelene de la Cluj și despre demantelarea întregului ansamblu care îl înconjura, în contextul unor lucrări de reamenajare stradală. Și pe bună dreptate, deoarece ceea ce s-a întâmplat este cumplit de dureros! Voi explica de ce.

Amenajarea desființată nu era un soclu propriu-zis, ci o esplanadă elegantă, ea însăși un monument sobru și subtil, cu nimic mai prejos decât minunata creație a lui Romulus Ladea. Ansamblul cuprindea în primul rând un spațiu verde bine delimitat sub raport peisagistic și funcțional, protejat de un gard discret din fier forjat. Această zonă verde echilibra perfect un pasaj care ducea spre monument, destinat să asigure un contact vizual prealabil, la o distanță optimă, după care aleea debușa în două trepte monumentale, ce permiteau accesul pietonal de jur-împrejurul grupului statuar. Nu pot să nu amintesc inscripția care fixa clar despre ce era vorba în poezie, amplasată în mod inteligent, la sol, pe un bloc de piatră care lega în mod ingenios spațiul exterior de pasajul spre monument, artificiu care făcea ca didacticismul acesteia să nu afecteze liniile pure și spiritualizate ale statuilor, care vorbesc singure. Ansamblul era încununat de doi brazi superbi plantați în spatele grupului statuar, asupra cărora voi mai reveni, deoarece, credeți-mă, merită!

Am scris pasajul de mai sus pentru a arăta că treburile de acest gen sunt foarte serioase și că de ele se ocupă domenii pretențioase de activitate, cum ar fi arhitectura urbană, peisagistica, istoria artei, arta monumentală de for public etc. Dar intrați, vă rog, numai un minut pe Google Maps (până mai găsim acolo imaginile de dinainte de dezastru) și o să vedeți exact despre ce este vorba!

În ceea ce mă privește, când am auzit că primăria pretinde că statuile au fost date jos pentru că în acest fel vor fi integrate într-un shared space, am crezut că mă sufoc de indignare. Nu există suduieli românești, ungurești sau englezești care să exprime ceea ce simt! Zeci de ani m-am oprit în fața statuilor, am aruncat o privire spre personajele extraordinare despre care am scris câteva cărți la viața mea și m-am așezat pe treptele confortabile, lângă studenți și trecători, sorbind dintr-o sticlă de Coca-Cola în timp ce mă uitam în jos pe ulița Lupilor. Asta înseamnă shared space, frații mei arhitecți și specialiști, șerui-mi-aș necazurile cu voi, și nu slide-urile colorate pe care le prezentați la concursurile de proiecte.

Evident, toată lumea știe că astăzi statuile se amplasează uneori la nivelul solului. La Alba Iulia în cetate, ca să nu mergem mai departe, sunt câteva exemple foarte reușite de acest gen. Numai că, după cum bine puncta Ion Cosmovici, este vorba despre creații contemporane, gândite de la bun început în acest fel[i]. Este cu totul și cu totul altceva.

Să lăsăm jalea și să vedem ce-i de făcut! Ceea ce m-a speriat cel mai tare este că primarul Emil Boc, care a luat act de protestele publicului, a declarat că va fi realizat un alt soclu, adecvat noului context. Această propunere este complet inacceptabilă, deoarece ansamblul demolat a fost gândit în mod special pentru acest grup statuar. Nu există alternativă!

Vechiul ansamblu se poate integra și în noul context cu dale de granit, care e suficient de neutru și care, așa după cum va găzdui toate căsuțele și standurile cu produse de pe la diverse evenimente, va suporta și esplanada Școlii Ardelene. Iar dacă trebuie deviată cu câțiva metri vreo pistă de biciclete în noua situație, îi invit pe specialiștii angrenați în proiect să rezolve cât mai rapid acest lucru. Toate astea ca să nu mai vorbim despre cerința legală și de bun simț care ne interzice să modificăm forma originală a unor monumente. Bine că un clujean care stă în centru nu poate să-și modifice nici ancadramentele de la ferestre, dar primăria are voie să refacă din temelii aspectul unui simbol al orașului. Iar în acel ansamblu totul este monument. Inclusiv brazii!

Am promis că voi reveni asupra brazilor, pentru că dispariția lor dă naștere unei probleme majore de adecvare stilistică și de perspectivă. Aici nu este vorba despre un ABC ecologist, cum spune primăria, că scoatem 2 brazi și punem 4,5 platani. Este o chestiune mult mai serioasă, care nu poate fi remediată cu paleative. Dacă vă uitați pe Google Maps, veți observa că ansamblul este situat între clădirea centrală a Universității și Casa Universitarilor. Două edificii remarcabile, primul construit sub Franz Joseph, între anii 1893-1902, într-un stil istorist, neo-renascentist, al doilea în perioada 1934-1937, în timpul domniei lui Carol al II-lea, în maniera cubismului arhitectonic interbelic. Stilistic vorbind, aceste două creații foarte reușite se potrivesc însă între ele cam cum s-au potrivit românii cu ungurii în secolul pomenit. Nu prea merg împreună. Este și acesta un aspect din istoria fascinantă a trecutului arhitectonic (și nu numai) al acestui oraș.

Ironia istoriei a făcut însă ca arhitecții din vremea lui Ceaușescu – care știau și ei destulă meserie și care tot în orașul-comoară au creat și care sunt bunicii IT-iștilor din orașul de cinci stele de astăzi – să ofere o rezolvare excelentă acestei probleme, cu ocazia amplasării grupului statuar al lui Ladea, în 1973. Ruptura stilistică din colțul respectiv a fost dizolvată de ansamblul care umplea acel spațiu cu un element major de legătură, care consonează cu ambele clădiri învecinate și armonizează perspectiva stilistică pe toată axa străzii Kogălniceanu.

Statuile singure nu rezolvă nimic în acest sens, pentru că elementul cel mai important au fost brazii. Sigur, ei erau esențiali în primul rând pentru monument. Ce poate fi mai frumos și mai sugestiv ca deasupra corifeilor Școlii Ardelene să se înalțe doi brazi falnici, care le veghează șederea meditativă sub stelele spațiului transilvan! Pe de altă parte, în spatele grupului statuar se înalță verticala turnului Casei Universitarilor, care e chiar nepotrivită în acel context și deranjează perspectiva spre Biserica Reformată, ceva de genul Shard-ului conturat peste Podul Londrei. Or toată această deficiență era remediată de cei doi brazi care se profilau pe acel perete sec și înalt, rimau perfect cu verticala acestuia și îi dădeau viață indiferent de anotimp, pentru că erau conifere (știți, chestiile alea veșnic verzi, la care nu le cad frunzele toamna). Așadar, domnilor dragi, aici este vorba despre o întreagă istorie pe care o ștergeți cu buretele dacă nu refaceți monumentul exact așa cum a fost și dacă nu plantați la loc cei doi brazi, care să crească măcar pentru copiii noștri.

Fac așadar un apel și îi rog pe clujeni, mai întâi, să nu politizeze această chestiune, dacă îi interesează să punem ansamblul și brazii la loc, și nu să-l dăm jos pe Boc sau mai știu eu pe cine. Acestea sunt alte chestiuni, cu toții avem agendele și antipatiile noastre legitime, dar acum este vorba despre altceva. Nu are importanță acum, când picamărele duduie, să ne întrebăm, vai, cum se poate așa ceva, cine este de vină și pe cine să tragem la răspundere. Important este în acest moment, repet, pentru cei pe care îi interesează fața și viața sufletească a orașului nostru, să refacem monumentul așa cum a fost. Fie că suntem naționaliști din AUR, conservatori luminați, progresiști USR-iști sau absolut orice altceva – până și liberalii de modă veche sunt bineveniți! – dacă ne place mai mult imaginea de pe Google Maps, haideți să facem ceva dacă vrem să o vedem iarăși în realitate. Iar restul problemelor le vom putea rezolva după aceea, împreună sau separat.

Fac apel, apoi, către domnul primar, pentru că de el atârnă în primul rând rezolvarea acestei probleme. Față de tine, îmi pare rău că trebuie să scriu lucrurile astea, dragă Emil, pentru că ne știm de o viață, suntem în relațiile cele mai amicale și te respect pentru tot ceea ce ai făcut bun pentru Cluj. Consilierilor tăi, dintre care unii mi-au fost studenți și pe care de asemenea îi prețuiesc, le cer și lor ajutorul în această chestiune.

Dar pretenia și respectul față de domʼ primar e una, iar iubirea față de acest oraș, în care sper să-mi sfârșesc zilele, ca și minima obligație morală față de viitorul său, este alta. Dacă nu se reface monumentul exact așa cum a fost și brazii nu sunt plantați la loc, cu sau fără avizul domnilor care au avut atâta minte să opereze această distrugere, va trebui să facem din nou, cu toții, ca pe vremea lui Dragnea. Să venim de data aceasta în fața primăriei (data trecută ne adunam la prefectură) și să nu plecăm acasă până când nu se rezolvă problema noastră de estetică urbană, de istorie românească și de ecologie sufletească.

Fiind totuși noi niște ardeleni care ne dăm mai civilizați, pentru început propun o lozincă mai benignă: Domnule Boc: Pune-i la loc! Dar dacă nu vom primi satisfacție, dacă – ferească Sfântul! – se reface soclul „în context”, atunci va trebui să trecem pe corporateză și să vă oferim un kind reminder, împreună cu un share la tătă lumea care nu-i de omenie. Și-o să fim mulți, ca cucuruzul brazilor!

Înainte:

http://monuments-remembrance.eu/ro/panstwa/rumunia-4/72-sculpture-group-transylvanian-school-2.

Astăzi:

https://ioncosmovici.ro/o-poveste-din-cluj-despre-o-statuie-de-romulus-ladea-care-trebuie-pusa-la-loc/

[i] https://ioncosmovici.ro/o-poveste-din-cluj-despre-o-statuie-de-romulus-ladea-care-trebuie-pusa-la-loc/.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Scoala ardeleana ,,detronata” de pe soclu, face ca cei trei reprezentanti sa para emigranti dezorientati de situatie, ajunsi parca la mila publicului!Mai lipsea din decor scaunelul, ,,cutia milei” si vioara (uzuala), care sa consacre aceasta decadere in praful birocratiei.Mai rau de atit, nici nu putea un Cluj (ametit de falsa modernitate), sa decada in fata istoriei culturale a natiunii!

    Caliman I. Eugen, fost locuitor al Clujului…

  2. Este grotesc cum arata astazi piata respectiva fata de cum a fost. Se intampla daca veneticii isi pun amprentele asupra culturii si locurilor unde inainte mai pe romaneste traiau „native people” .
    Modelul este similar multor astfel de piatete in occident, betonate complet si lipsite de viata, sterliitatea spitaliceasca fiind probabil ce s-a dorit.
    Locul este mai usor, adica de deloc, de intretinut fiind pavat si nivelat asfel incat maturile mecanice sa poata interveni mai usor, pomii fac oricum numai murdarie iar pe spatiile verzi isi fac cainii nevoile si de socluri oricum nimeni nu are nevoie sa cum nici treptele nu sunt facute ca cineva sa stea cu fundeul pe ele sa.si traga sufletul se murdaresc, deterioreaza.
    Locul este eficientizat asa cum totul se cauta a fi eficientizat cat mai mult si bine, acum este randul culturii.
    Doamne scapa de tot prostii cu facultati facute de pomana de pe lumea asta !!

    • Ce comentariu discriminatoriu care tradeaza o gandire rasista. Sa vorbesti de venetici si „native people” in acest context mi se pare strigator la cer.

      • Da, ce sa spun ! pe cine discriminam dintr-o data ?
        Dex venetic ” Persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s-a stabilit”
        Ce este atat de rasist in acesta afirmatie ? iar cu ” native people” pus in ghilimele daca nu ati observat, m-am refert la bastinasi, cei ai locului sau si asta este termen rasist ?

      • Mie imi pare strigator la cer faptul ca veneticii exista si se manifesta brutal . Imi pare ca brutal vine de la bruta …..
        Marile aglomerari urbane au devenit ceea ce sint prin migrarea populatiei rurale catre aceste centre . Migrarea o fi ea un fenomen natural dar selectia nu a facut-o nimeni . Sau poate ca tocmai aici e buba democratiei ; nu are criterii de selectie a valorilor …. Parca Bergson a spus asta …..

        ,,Nu există suduieli românești, ungurești sau englezești care să exprime ceea ce simt! ”

        A fost creat robotul ( sau ce o fi el ) Ion . La guvern . El este instrumentul care va incasa de azi inainte suduielile pe care romanii le aruncau pina azi guvernantilor tilhari si mincinosi . Pe cind si la parlament un astfel de instrument ? Si asa parlamentarii nostri nu au adrese de posta electronica publice pentru ca cetatenii sa le poata scrie ….

        • Nu sunt convins ca cei care au produs asemenea „capodopera” de amenajarea unui spatiu urban provin din mediul rural, pt tarani am tot respectul, mai ales pt cei care au ramas si muncesc pamantul, dupa ei traiesc cei de la oras.
          Un venetic poate fi un om educat/studiat insa fara nici o legatura sociala si emotionala fata de locul in care isi desfasoara activitatea, pt dansul este un „job” ca fiecare pt altul.
          Romania este acum in stadiul unor transformari, se schimba generatiile in mediul urban, apar altfel de indivizi, alte concepte, alte mentalitati mai „moderne” cu toate cu modern nu inseamna intodeauna mai bine asa cum nu orice inovatie este un pas catre progres.
          Ca peste tot este nevoie de bun simt, mai ales estetic ca in cazul de fata, simt care insa nu se poate invata, ori il ai ori nu-l ai asa cum nu poate fiecare compune o simfonie.

  3. daca boc stia, e prost, iar daca nu stia, tot prost e (ma refer la situatia creata, nu la persoana lui, daca se simte nevoia vreunei clarificari)

    iar daca boculet „a declarat că va fi realizat un alt soclu, adecvat noului context”, atunci, indubitabil, ne ia el de prosti (ca persoane), pentru situatia proasta creata de el, o persoana indubitabil… inteligenta, tulai Doamne…

  4. De la o vreme, unele primarii romanesti fac ce vrea primarul si echipa lui, folosind banii contribualililor care i-au ales, fara sa-i consulte pe platitori (nu e ca in capitalism, ci mai degraba in fascism!).
    Am vazut la Paris cand Primaria a vrut sa modernizeze imensa zona Les Halles (deja modernizata !) au prezentat macheta in statia de metrou si timp de un an parizienii vedeau despre ce e vorba si in final nu au fost de acord si nu s-a mai facut remodernizarea. Nu stim daca cineva o fi plans dupa comisioanele pierdute. Dar stim ca la Bucuresti nu se poate intampla asa ceva. Se schimba borduri, se fac Pomi de Craciun din bare de fier sau scanduri (pentru ca brazii mari merg cu miile la export), se lasa sa se ruineze cladiri si nu se consolideaza cele subrede, se betoneaza partial parcul Drumul Taberei, se face un pod gigantic la Ciurel care nu duce nicaieri (iar primarul zice ca nu e de acord cu constructia facuta de predecesor pe banii nostri!), iar Muzeul de Istorie care era in faza de finalizare este lasat sa se ruineze si multe altele.
    Dar si in tara reteaua de irigatii este abandonata si vandalizata, canalul de irigatie Siret nu se mai face, canalul de navigatie Arges la fel (si ne plangem de seceta !). Nici cel mai mare si mai modern combinat siderurgic la Calarasi nu a fost pus in functiune si nici vandut, iar prin Delta Dunarii se seaca lacurile cu peste pentru agricultura dar avem restrictii pentru turisti (ca sa nu distruga Delta!) insa ii vedem pe ucrainieni ca sapa iar (da noi de ce nu facem un baraj la Macin?) Cand un inginer hidrotehnist a propus continuarea lucrarilor la canalele incepute i s-a reprosat ca e nostalgic si nu s-a aprobat.
    Deci de vina nu este numai utecistul Boc, sunt si altii la alte niveluri. Ce facem cu ei? Si de ce daca se face ceva nou nu se pastreaza ce e vechi si bun? Este doar incompetenta sau rea vointa? Sper sa se rezolve favorabil pana la urma.

  5. Dobitocii din primaria Clujului si-au pus amprenta si aici. Probabil o firma de arhitectura a luat un munte de bani pentru rahatul ala. Toata piateta aceea din fata intrarii UBB avea un farmec si o liniste extraordinara, chiar la doi pasi de centru. Boii care au aprobat mizeria asta si lucreaza pentru Piticu Atomic sunt probabil niste vinituri aciuati prin Floresti care nu fac diferenta intre o crasma si o librarie. Apropo, s-a mai schimbat garda la Consiliul de Urbanism?
    Am fost acasa dupa aproape treizeci de ani acum in toamna. N-am trecut pe la Casa Universitarilor asa ca n-am vazut enormitatea asta. In schimb am vazut ca in Piata Cipariu catedrala Greco Catolica nu e gata desi a fost inceputa cand eram student si am mai vazut ca fatada Teatrului National e distrusa complet. Catedrala din Cipariu are turnul central mai scund decat turnurile secundare iar pe aripile laterale scarile interioare trec prin fata usilor la vreun 1 metru!. Sinistru. Da’ noh, orice se poate la Primaria din Cluj.

  6. E tendinta de a cobori valorile de pe soclu si a prelucrarii inscriptiilor in ton cu „politically correct”.
    Ar mai trebui sa-l vad pe Matias dat jos de pe cal si pe Iancu coborat de pe piedestal.
    Decontam 30 de ani de diluare a valorilor nationale, cine a mai auzit de Scoala Ardeleana, eventual de grupul de la Cluj?

  7. Am descoperit oroarea-sacrilegiu mergind la Filarmonica si am ramas siderat de samavolnicia „urbanistilor”, apoi mi-au dat lacrimile; de fiecare data , inainte sau dupa un concert, ma opream la blajenii „mei”, ai parintilor si ai bunicului. ca sa le spun cit de tare ma bucura intilnirea cu ei, care stau acolo, peren, veghind impreuna cu brazii credinciosi o mare scoala a tarii. Ce fel de adunatura a pus votul clujenilor in institutia care administreaza orasul? Pina la urma, fiind vorba de o problema de urbanistica, fie mai marele ei e un nepriceput, maniac al dalelor, care de citiva ani buni se tot intind (vezi si foarte recenta „reamenajare” a parculetului din spatele Teatrului, ori ce se pregateste in jurul statuii lui Maniu de linga bastion), fie administratia locala e cumparata de furnizorul de dale, care, in nemernicia lui, va fi cerut cei citiva zeci de metri patrati ai complexului statuar spre mai marea glorie a dalelor. Nu poate exista o explicatie rezonabila a acestei mirsavii.

  8. Sunt de acord cu ce ați scris în articolul d-voastră, d-le profesor. Sunt la fel de surprins și de indignat. Aș dori doar să vă spun că erau trei brazi, unul dintre ei s-a înclinat foarte tare spre carosabil acum câțva ani și a fost tăiat, fără a mai fi înlocuit.

    • Mulțumesc pentru observație, într-adevăr, erau trei brazi. Exista se pare și o documentație a proiectului inițial, de la ea s-ar putea pleca în vederea refacerii ansamblului.

  9. S-a întâmplat să fiu în Cluj-Napoca, sau Cluj, cum vreți să-i spuneți, la sfârșitul lunii ianuarie și am avut câteva ore libere să colind prin centru prin locurile pe unde mai fusesem în urmă cu mulți ani. Așa am ajuns și pe lângă clădirea universității pe unde se lucra de zor acoperind cu dale de piatră cam tot ce se mai putea acoperi. Ansamblul statuar al Școlii Ardelene era înconjurat de grămezi de dale și nisip, coborât la nivelul zero și părea pierdut în marea de piatră din jur. Păcat, am amintirile de pe vremea când arăta altfel și, după cum spune autorul, era cu totul altceva. Poate poate că se poate repara ceea ce s-a stricat? Sper.

    • Da, asta este și speranța noastră, sa incercam sa refacem ceea ce s-a distrus. Din punct de vedere tehnic este posibil, trebuie doar ca primăria sa accepte refacerea ansamblului așa cum arata inițial, in noul context.

  10. Am trecut pe langa statui acuma cateva zile, am mai fost prin Cluj, dar e prima data cand am vazut statuile . Chiar m-am intrebat pe cine reprezinta pentru ca lipsea soclul si inscriptia. Dupa aceea am revazut statuia lui Matias Corvin si ma gandeam cum naiba de au reusit o asemenea splendoare ungurii iar noi nu suntem in stare sa facem ceva cat de cat decent. Parca domnul Boc nu-i la prima abatere , cu ceva timp in urma a dat jos statuia lui Iuliu Maniu. Cu atat mai rusinos pentru clujeni . Datorita lui Maniu si Vaida -Voivod, Clujul a fost un an capitala Transilvaniei romanesti.

  11. Că veni vorba de brazi, …cu brazii vechi de decenii de pe lângă Catedrala Sf Mihail ce ați avut domnilor edili?
    Sper că măcar au fost replantați pe undeva și cei scoși d epe lângă catedrală și cei scoși de lângă grupul statuar….dacă nu…rușine să vă fie și vouă și onor ONG-urilor ecologiste locale.

    • Ati observat ca ecologistii nu misca in front decat daca au ordin de undeva de sus sau dinafara? Exemple poate gasi fiecare, chiar si motivele actiunii sau inactiunii lor…

  12. Eu nu cred ca soclul statuii o sa fie refăcut ca în imaginea veche (minus brazii, evident), din mai multe motive.Eu cred ca socul s-a pierdut în interstițiile colaborării dintre proiectant, executant și beneficiar, cum se întâmplă la multe proiecte. Probabil proiectantul a uitat să îl proiecteze, ghidat de niște lozinci și locuri comune hipsterești despre noul urbanism al spațiului comun (șeruit?, împărtășit?), executantul nu o să îl execute pentru că nu e prins în devizul proiectului licitat, iar beneficiarului îi e prea greu să modifice devizele sau nu mai are bani pentru acest proiect. Executantul mai ales va putea justifica că e inflație, că din cauza covidului și războiului din Ucraina prețul materialelor a explodat, că prețul fierului s-a triplat etc. Beneficiarul e poate deranjat de cele câteva ieșiri în presă, de un pic de agitație pe rețelele sociale, dar câinii latră, caravana trece și Școala Ardeleană va rămâne pedestră. Mă bucur că unii colegi istorici iau atitudine și dau dovadă de spirit civic și respect față de simbolurile urbane ale Clujului, unde statuile pe care merită să le aperi poți să le numeri pe degete. În general statuile Clujului nu sunt cele mei reușite, dar asta e o chestiune de gust. Eu aș vrea să văd arhitecți și urbaniști care să ia atitudine și să pună punctul pe i. Să spună, cu expertiza lor, dacă este ok să proiectezi așa, desfigurând un monument de for public. Sau comisiile zonale și naționale ale monumentelor, comisia monumentelor de for public a Ministerului Culturii și cei care au avizat un asemenea proiect. Pentru că sunt convins că la fazele DALI, PT și execuție sunt toate avizele și toate ștampilele. Și în proiectul avizat și ștampilat probabil că soclul nu există. Iar brazii sunt istorie deja.

  13. V-am inteles explicatiile si pledoaria. Nici eu nu sint pentru modificarea unor ansambluri istorice conscacrate, nici macar pentru schimbarea denumirilor consacrate, ,,sport national” mult prea raspindit. Nu am nici probleme cu soclurile statuilor, desi ele pot crea probleme cind, ori concepute de insusi sculptorul, ori de altcineva, un ,,mester” (lucru ne recomandat), soclurile nu se ridica la calitatea artistica a statuii. Nu este cazul cu aceast grup statuar, si nici prin cap nu mi-ar trece sa fie plasat direct pe pietonal, chiar daca e o abordare moderna si absolut acceptabila si ea.
    Cu tot respectul si cu parere de rau, as vrea totusi sa spun citeva cuvinte despre esplanadă. Am rezerve ca se ridica la nivelul calitatii artistice a sculpturii. Mai sint convins ca, daca era conceputa de artistul insusi, ceea ce crezusem prima data, discrepanta de care vorbim n-ar fi existat.
    Este adevarat ca esplanada este cu mult mai reusita si eleganta decit aproape toate incercarile din tara de a incadra un monument.
    Neajunsurile intregului ansamblu in relatie cu statuia dar si la modul absolut ar fi:
    – in ciuda relativei simplitati (de dorit) se amesteca registre stilistice. Executia era si ea, din fericire relativ solida dar ,,mestesugareasca”, far valente artistice. De exemplu garduletul ,,e din alt film” si fata de stilul platformei si fata de cel al sculpturii. La fel, soclul propriu zis. Deranjeaza estetic placarea cu piatra. Daca se dorea armonizarea stilistica cu statuia, placile trebuiau sa fie mai groase si fara rotunjimi pe muchii. la fel faptul ca placile de deasupra depasesc partea de dedesubt. La prisma cu numele, care e OK, ar fi fost cel mai de dorit pentru concordanta cu stilul, ca placile sa nu iasa in afara.
    – multe materiale, structuri si texturi si culori. Mai uriteau si pavelele de ciment din fata, decente, dar oribil alese. Asfalt si nimic altceva era de dorit, ca sa nu mai incarce si eclipseze ansamblul.
    In concluzie, dupa parerea mea, esplanada pastreaza un iz caracteristic prolecultist, valoarea artistica e modesta (am impresia ca nici nu s-a dorit asta). Dar, totusi, este foarte decenta si poate s-ar fi putut trai cu ea. Nu aplaud faptul ca statuia a fost coborita pe pamint. Dar nici nu spun ca m-as fi entuziasmat. Totusi, as fi remarcat decenta si as fi rasuflat usurat ca nu e ca alte socluri cu pretentii de pe care curg placile subtiri de gresie achizitionata de la Hornbach (statuia lui Paulescu, parca, din apropierea Facultatii de medicina Bucuresti).

    Sint constinent ca o sa va suparati pe mine, desi nu am avut deloc intentia asta. Pot de asemenea sa ma insel in parerile mele estetice. Daca nu va suparati prea tare, as propune sa cereti parerea unuia sau mai multor artisti plastici, arhitecti, sau chiar peisagisti in care aveti incredere.
    Va doresc succes in demersul de a reface esplanada!

  14. Va mulțumesc pentru comentariu, chiar nu m-am supărat, dimpotrivă, mi se pare de bun-simț tot ce spuneți. După mine, era un spatiu potrivit pentru a te apropia de monument, nici mai mai mult, nici mai puțin. Calitatea materialelor, gardul, adăugat ulterior din motive practice etc. se mai puteau drege. De pavele nu mai vorbesc, dar și ele au apărut la un moment dat. Duminică mă întâlnesc cu arhitecți și specialiști, chiar cei care au creat noul concept de acolo, vreau sa le prezint argumente și cu siguranță le voi asculta pe ale lor. Numai bine!

  15. Fix, pix, ceva statui!
    Săptămâna trecută am mers cu metroul in Madrid, pe 4 niveluri, cu 30+ de stații pe sens și mă gândeam cu invidie că orașul Cluj va avea metrou! Cred că nu înțelegeți impactul.
    Asa cum a turat Clujul motoarele in ultimii ani, suprapus cu o rețea de metrou care sa conecteze cartierele și suburbiile (+autostrada, desigur), in 10-30 de ani Clujul va fi de neoprit.
    Pentru asta trebuie viziune și privire către viitor, viitorul îndepărtat. Și multă voință.
    Fix 3 statui sunt problemele Clujului. Clujul, ca oraș, nu are nevoie de astfel de articole in presa centrală! (Nu sunt clujean, invidiez boomul din ultimii ani, și tocmai de aceea cred că va dezmierdati).

    • Nu cred că punctul dvs. de vedere trebuie sa intre in contradicție cu al meu. Și eu cred că avem nevoie de dezvoltare, dar și de statui. Mie îmi plac mai mult statuile, dvs. dezvoltarea. Dar de ce sa nu le avem pe amândouă?

  16. In mai multe articole citite de mine, principalul vinovat al acestui „dezastru” este Macalik Arnold Ernő.
    Un nou prilej de a dezvolta articole sovine, quasi, „cum isi bat joc bozgorii, de statuile romanesti”.
    Interesant ca nimeni nu intervine obiectiv si sa divulge cine este de fapt raspunzator de eliminarea esplanadei respective. Cina a aprobat proiectul fara esplanada?
    Toata lumea tace in aceasta chestiune si prin acest gest de lasitate, populatia maghiara este din nou pusa la zid. Penibil pentru societatea clujeana, sau napoceana?

    • Ce atâta mirare, ce atâta indignare? Chiar este așa surprinzător ce s-a întâmplat? Atunci când ceaușeii anilor 80 devin decidenții anilor 2000, ăsta este rezultatul.

      • Domnule Reinhard, perfect de acord cu ce spuneti, mai ales ca, în spatiul public, domnul architect Macalik si-a exprimat mirarea cā soclul si întreg ansamblul au dispārut din proiectul cu care echipa sa a participat la concurs. Cum de nu a luat atitudine în calitate de autor al proiectului, imediat ce a observat modificarea, asta nu înteleg. Dar cu sigurantā este necesar sā se facā luminā cu privire la tot setul de semnāturi care au ‘dat binecuvântarea’ indepārtārii soclului.

  17. Este incalificabilā fapta de a mutila cadrul artistic care punea în valoare grupul statuar realizat spre cinstirea memoriei acestor personalitāti culturale monumentale ale poporului român. Este cel putin bizar faptul cā distrugerea s-a putut produce cu atâta grabā si pe sest, in vreme ce refacerea integralā si la forma initialā se loveste de o inexplicabilā inertie. Primarul a declarat public cā se va repune grupul statuar exact în cadrul sāu original, dar nu a spus si când anume se va petrece asta. Va trebui apoi sā vinā si timpul potrivit pentru a se afla cum de a fost posibil ca vandalizarea lucrārii sā fie fācutā „cu acte in regula (?)”. De catre… colegi de breaslā ai autoarei ansamblului distrus. Cum spuneam la început, este un gest incalificabil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Mitu
Sorin Mitu
Istoric și clujean

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro