sâmbătă, mai 8, 2021

Apoteoza Istoriei: De la Hegel la Marx (o conferință de excepție)

Comunismul a fost inainte de orice o idee, iar Karl Marx a fost un filosof german, cum o reaminteste Kolakowski in deschiderea marii sale trilogii. Tot astfel cum Jules Michelet tinea sa-si inceapa prelegerile despre istoria Marii Britanii cu cuvintele „Anglia este o insula”. Genealogia intelectuală a marxismului reprezintă o componentă fundamentală a studiului totalitarismelor. Prin conferințe, publicații și traduceri, IICCMER pledează pentru această dimensiune a cercetării istoriei comunismului. Trecerea de la ideologie la practică e marcată de parcursuri sinuoase – fascinația pentru explicațiile totalizante și exhaustive ale istoriei fiind un prim simptom al gândirii-hybris, al radicalismului tiranofil si liberticid. Evident, nimeni nu poate spune in chip serios ca din Hegel urmeaza nemediat si fara echivoc doar Karl Marx. Dar la fel, nici un cercetator serios al istoriei ideilor nu poate contesta filiatiunile vizibile si invizibile, marturisite ori secrete, dintre dialectica hegeliana si visul marxist de transcendere a lumii asa cum este ea, cu injustitii, mizerii, suferinte si imperfectiuni, prin apocalipticul „salt in imperiul libertatii”. Este foarte probabil ca la Targul „Bookfest” sa se lanseze traducerea in romaneste a clasicului studiu datorat regretatului ganditor politic Robert C. Tucker, Philosophy and Myth in Karl Marx. Imi amintesc perfect cum tuna si fulgera politrucul Gh. Al Cazan impotriva „tezelor reactionare” ale lui Tucker. Cartea va apare in colectia „Constelatii” de la editura Curtea Veche. Partea a doua exploreaza revolta filosofiei impotriva lumii si poarta titlul „From Hegel to Marx”. Sa mai adaug obiectiile lui Karl Popper impotriva hiper-istoricismului hegelian?

Hegel a fost unul dintre acei maestri ai gandirii care au dorit sa stapaneasca spiritul, ne-anticipand ca discipolii lor vor incerca sa domine lumea. In timpul primul razboi mondial, la Geneva si la Zurich, Lenin citea Stiinta logicii. Asa s-au nascut insemnarile sale cunoscute sub numele de Caiete filosofice. Cum arata Kolakowski in minunata sa carte despre marii filosofi, Why Is There Something Rather than Nothing?, Hegel a deschis drumul pentru relativizarea eticii pana la disolutia instrumentala a raportului intim dintre scop si mijloace, o  dezbinare asociata cu sacralizarea unei Istorii care ignora motivatiile morale. „Istoria universala este tribunalul suprem” spunea Hegel, iar bolsevicii au subscris la aceasta indoielnica axioma.

Hegel a fost invocat de statismul autoritarist de tip Giovanni Gentile, dar si de dialecticienii negativitatii gen Theodor W. Adorno, Max Horkheimer si Herbert Marcuse.  Acesta din urma a scris o intreaga carte, intitulata Ratiune si revolutie, menita sa demonstreze afinitatile structurale dintre Hegel, Marx si spiritul revolutionar modern. La fel, studiile lui Alexandre Kojève despre dialectica stapan-sclav la Hegel au influentat generatii de intelectuali francezi, de la Georges Bataille, Jean-Paul Sartre si Maurice Merleau-Ponty la Louis Althusser, Michel Foucault si Jacques Derrida. Oricum am privi lucrurile, doctrina politica marxista nu poate fi inteleasa fara a merge la Hegel. Iar comunismul ca religie politica nu poate fi inteles daca nu ne straduim sa pricepem logica interna a marxismului.

De aceea, îmi face o deosebită plăcere să salut – după apariția monumentalei trilogii a lui Leszek Kolakowski despre marxism în limba română (grație eforturilor Editurii Curtea Veche) – o nouă inițiativă: dezbaterea despre sursele hegeliene ale gândirii de stânga.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Colegiul Noua Europă organizează, miercuri 11 mai, ora 17.00, prelegerea From Hegel to Marx: What went wrong?. Lector va fi Terry Pinkard, professor, Philosophy Department, Georgetown University, iar moderator Mihail Neamţu, director stiintific, IICCMER. Evenimentul va avea loc la sediul Colegiului Noua Europa din strada Plantelor, nr. 21, București.

Prof. Pinkard (actualmente cercetător la Wissenschaftskolleg zu Berlin) este autorul unei monumentale biografii intelectuale despre Hegel și al unor studii excepționale despre idealismul german și filozofia politică a lui Hegel. La evenimentul găzduit de Colegiul Noua Europă vor participa și tinerii cercetători români Vlad Mureșan și Bogdan Ivașcu.

Interesul acordat acestei teme este binevenit în spațiul dezbaterii românești, confiscată prea adesea de diletantism. Sa nu uitam ca D. D. Rosca si Constantin Noica au scris pagini de o mare profunzime despre aventura spiritului in opera lui Hegel. Dupa cum nu avem motive sa ignoram simplificarile tendentioase din „contributiile” unor C. Ionescu-Gulian (groparul filosofiei romanesti, inca membru al Academiei) si Pavel Apostol, turnatorul lui Blaga, lui I. D. Sarbu si al lui Tudor Bugnariu.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. ce comparatie….intre hegel si marx? distantza ca de la cer la pamant. de fapt asta-i si diferentiaza. hegel- adept al ideii, al cerului, marx adept al pamantului, al materialismului. filosofie nix.

  2. Asa dupa cum esecul (neo)liberalismului a repus in discutie intreaga literatura ce i-a fost dedicata, nu cred ca un astfel de proces reevaluator va mai intarzia mult sa se produca si in cazul marxismului.

    Spun acest lucru avand in vedere ca adevarata stiinta nu este nici dogmatica, nici patimasa, calitati care o fac sa distinga diamantul ideilor in mocirla practicismului.

    Deosebirea dintre teorie si practica in politica este exact cea dintre Marx, pe de o parte, si Lenin si Stalin, de cealalta parte. URSS nu a fost comunismul ganditorului Marx, ci sovietismul unor satrapi numiti Lenin si Stalin. La fel se poate spune, diferentiator, si despre opera clasica liberala si deformatorii practicisti ai acesteia.

  3. Domnule Tismăneanu
    Dar ați uitat să-l puneți și pe Gramsci pe lista de marxiști care nu pot fi înțeleși fără să dai un pic cu nasul prin Hegel … iar fără Gramsci nu avem unul din cuvintele cheie ale marxismului contemporan: hegemonia!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Jurnal de cărți

Amintindu-ți trecutul îți retrăiești viața Au trecut deja câteva luni- nu multe- de la apariția în atât de prestigioasa...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro