marți, iunie 25, 2024

Atacul Rusiei asupra porturilor din Odesa: 3 scenarii privind criza “livrărilor de cereale ucrainene”

La circa un an distanță de la războiul de uzură împotriva Ucrainei în domeniul energetic (IPN, noiembrie 2022), Rusia aplică aceeași tactică, dar deja vizavi de infrastructura de export a grânelor din regiunea Odesa. În acest sens, în iulie 2022, partea rusă a lansat o ofensivă cu rachete și “drone kamikadze” împotriva porturilor maritime și a celor fluviale din Odesa. Pentru a putea executa aceste atacuri, Rusia a abandonat unilateral “acordul grânelor”, în iulie 2023, lipsind de orice garanții de protecție internațională atât infrastructura portuară odesită, cât și vasele care efectuau transportarea producției agricole din Odesa. Prin distrugerea infrastructurii critice ucrainene de care depinde depozitarea și transportarea grânelor ucrainene, autoritățile ruse țintesc un set complex de obiective locale și globale.

Devine tot mai evident că Moscova instrumentalizează războiul din Ucraina pentru a produce crize cu efecte transfrontaliere ca ulterior să extragă “oportunități geopolitice” pentru sine. Prin decimarea potențialului agricol ucrainean, inclusiv prin intermediul sabotării căilor de transport pe Marea Neagră și Dunăre, Rusia vrea să reducă importanța Ucrainei pentru piața globală. Scopul urmărit pare să fie de-internaționalizarea războiului din Ucraina și de-solidarizarea cu cauza ucraineană.

Atacul rusesc împotriva porturilor și a infrastructurii relaționate cu colectarea grânelor din Odesa are loc la ceva timp după distrugerea barajului de la Kahovka, care a provocat consecințe devastatoare pentru sistemul de irigare din regiunile din sudul Ucrainei. De asemenea, distrugerea capacităților de export în ajunul recoltării poate crea dificultăți financiare pentru sectorul agrar ucrainean, deja confruntat cu pierderea terenurilor arabile din cauza ocupării sau a minării terenurilor de către forțele ruse. Nu în ultimul rând, distrugerea porturilor odesite are loc pe fundalul anulării de către Rusia a “acordului grânelor” în condițiile unei volatilități a prețurilor pe piața agro-alimentară la nivel internațional, cauzată de intensificarea ciclicității și gravității dezastrelor naturale. După ce sancțiunile occidentale i-au diminuat superioritatea energetică, Moscova intenționează să se poziționeze în calitate de sursă globală a grânelor. Prin intermediul instrumentalizării accesului global la “pâine”, Rusia testează noi căi pentru a forța o pace asupra Ucrainei. De asemenea, odată cu eliminarea Ucrainei ca sursă agricolă alternativă, regimul de la Moscova urmărește să-și sporească rolul în sfera securității alimentare globale pentru a exercita influență în Sudul Global, în special asupra Africii, bogată în resurse minerale critice, dar expusă masiv la efectele schimbării climatice.

De la un “război de uzură” la altul

În toamna lui 2022, atacurile aeriene erau folosite de Rusia pentru a nimici infrastructura critică energetică (BNEIntellnews, noiembrie 2022). Intenția era de a provoca o criză umanitară și economică care să submineze capacitățile de ofensivă militară ucraineană pentru eliberarea teritoriilor de sub ocupația rusă. Potrivit datelor din aprilie 2023, pierderile materiale în sectorul energetic au ajuns la circa 10 miliarde de dolari, iar populația cu acces limitat sau inexistent la surse sigure de energie a atins cifra de 12 milioane de persoane. ONU a estimat că reabilitarea sectorului energetic înainte de sezonul de iarnă 2023/2024 necesită cheltuieli de aproape 1.2 miliard de dolari. Cel mai afectat este sectorul producției de electricitate. Adițional, același sector suferă de consecințele provocate de distrugerea barajului Hidrocentralei Kahovka și ocupația Centralei Atomice de la Zaporojie, care rămâne decuplată de restul sistemului energetic ucrainean. Cele din urmă au fost orchestrate de către Rusia pentru a distrage atenția Kievului de la contraofensivă și a spori costurile războiului pentru Ucraina și susținătorii acesteia în Occident.

Înainte de a iniția atacurile asupra porturilor odesite, partea rusă a abandonat unilateral “acordul grânelor”, pe care Turcia și ONU l-au negociat între Ucraina și Rusia. Instituit încă în iulie 2022, acordul garanta transportarea sigură a grânelor din porturile controlate de Ucraina în bazinul Mării Negre spre piețele globale. Termenul limită pentru reînnoirea acordului a fost 17 iulie (CNBC, iulie 2023), dar Rusia s-a opus condiționând prelungirea cu ridicarea anumitor sancțiuni. Conectarea la sistemul internațional de plăți bancare SWIFT a filialei Rosselkhozbank (Reuters, iulie 2023) și eliminarea restricțiilor din domeniului transportului maritim, cu referință la accesul la porturile europene, se numărau printre cerințele Rusiei. Deși sancțiunile occidentale generează costuri pentru Rusia, menținerea lor nu a stopat exporturile agricole de către producătorii ruși. De asemenea, ONU a identificat o soluție tehnică ce ar fi permis realizarea tranzacțiilor financiare de către Rosselkhozbank, dar aceasta a fost refuzată de Moscova. Prin urmare, condiționalitatea impusă de Rusia a fost utilizată ca justificare politico-diplomatică pentru a anula unilateral “acordul grânelor”. Astfel, Rusia a scos porturile din regiunea Odesa de sub protecția indirectă a ONU, expunându-le la atacurile sale cu rachetă și drone.

Rusia încearcă să valorifice efectul combinat al distrugerii capacităților de producție agricolă ucrainene, situația fragilă pe piața agro-alimentară globală și al cataclismelor naturale legate de agravarea schimbării climatice pentru a propulsa discuția despre “pacea cu orice preț”. Chiar dacă Ucraina are mulți aliați care îi sprijină contraofensiva, tentativele ruse sunt de a împinge subiectul păcii pe agenda publică și politică a viitoarelor alegeri din Occident, în special a celor din SUA, planificate pentru 2024.

Distrugerea porturilor din Odesa și consecințele regionale pentru exportul de grâne

Insecuritatea în jurul porturilor din Odesa care a fost generată de atacurile ruse cu rachetă și drone creează constrângeri masive pentru exportul de grâne din Ucraina. Până când nu este creată o umbrelă de protecție asupra Odessei, cu ajutorul sistemelor de protecție anti-aeriană occidentală, este vitală identificarea unor soluții alternative pentru livrarea produselor agricole din Ucraina. Reorientarea exporturilor pe calea ferată și prin alte mijloace terestre ce aparțin statelor UE și Moldovei implică noi investiții în infrastructura de transport. Altfel, congestiunile vor deveni inevitabile afectând livrarea altor bunuri în țările limitrofe cu Ucraina. Adițional, vor apărea costuri legate de prelungirea perioadei de livrare. Până la această situație, statul ucrainean avea nevoie de circa 5 miliarde de dolari sub formă de împrumuturi lunare pentru a susține bugetul național. Alte cheltuieli recente țin de gestionarea urmărilor exploatării barajului de la Hidrocentrala Kahovka. Aceasta a rezultat cu distrugerea sistemelor de irigare și riscuri majore de desertificare a regiunilor Herson, Dnipro, Zaporojie și Donețk. Pagubele provocate de inundațiile barajului distrus constituie aproximativ 1.2 miliarde de dolari, iar terenurile inundate și altele din împrejurime au devenit neutilizabile pentru activități agricole pentru următorii 3-5 ani, necesitând reabilitare și decontaminare. De asemenea, alte costuri sunt conexe cu eforturile de deminare a terenurilor din Ucraina. Rusia a utilizat circa 13 tipuri de mine, iar costul pentru dezactivarea și dezinstalarea minelor se ridică la circa 37 miliarde de dolari în următorii 10 ani. Bugetul pentru deminare ar putea crește în scopul eficientizării. În caz contrar, procesul ar putea dura până peste 750 de ani, cu condiția că sunt implicate minim 500 de echipe de deminare (TheWashingtonPost, iulie 2023). Prin urmare, solicitarea unei finanțări suplimentare pentru redirecționarea fluxului de produse agricole poate provoca iritație politică și austeritate financiară în unele state occidentale, care oferă asistență financiară Ucrainei.

Pe plan regional, scoaterea din funcțiune a porturilor din Odesa riscă să pună presiune pe două puncte nevralgice în raport cu UE:

Primul subiect sensibil ține de liberalizarea exportului de produse agricole din Ucraina. În timp ce UE a prelungit pentru încă un an importul fără cote și tarife a bunurilor ucrainene în luna iunie (UE, iunie 2023), aceasta va fi obligată să păstreze intacte restricțiile pentru patru categorii de produse agricole ucrainene (grâu, porumb, semințe de floarea soarelui și rapiță). Cinci state UE aflate în proximitatea cu Ucraina cer prelungirea interdicțiilor până în anul viitor. Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria au format un front comun, argumentând că altfel pot fi puse în primejdie capacitățile de depozitare a noii recolte și stabilitatea financiară a fermierilor locali (Euronews, iunie 2023). Altă țară afectată este Moldova, dar autoritățile acesteia refuză să se alinieze la poziția celor cinci state europene pentru a evita restricții mutuale din partea Ucrainei. Produsele agro-alimentare ucrainene sunt vândute pe piețele interne ale celor cinci țări UE, micșorând prețul de vânzare sub valoarea investițiilor făcute. Distrugerea porturilor din Odesa va necesita ca 40% sau peste 30 milioane de tone din totalul exporturilor agro-alimentare ucrainene, anterior exportat prin coridorul din Marea Neagră, să fie transferat prin “coridoarele verzi” din UE. Prin urmare, statele UE care deja se opun liberalizării totale în raport cu Ucraina ar putea deveni mai incisive sau, deși mai puțin probabil, la acestea s-ar putea alătura altele.

Al doilea aspect nevralgic se referă la crearea noilor coridoare de transportare a grânelor ucrainene. UE a menționat că există câteva opțiuni pentru a facilita acest proces, inclusiv prin transferarea punctelor de vămuire de la frontiera ucraineană cu țările frontaliere mai departe în interiorul UE. Lituania promovează portul din Klaipeda și cele ale statelor baltice vecine pentru a realiza exportul a circa 25 milioane tone de grâu ucrainean anual. Alte opțiuni sunt porturile din Germania (Hamburg și Rostock), Olanda (Rotterdam), Croația (Rijeka), Italia (Trieste) și Slovenia (Koper). Realizarea acestor inițiative necesită finanțări pentru ajustarea infrastructurii, iar această finanțare trebuie să vină din partea UE, care are resurse limitate pentru asemenea proiecte. Până acum, UE deja a atribuit peste 350 milioane de euro pentru ameliorarea capacităților “coridoarelor verzi”, care include sporirea conectivității (calea ferată, punctele de trecere a frontierei etc.) dintre Ucraina, pe de o parte, și Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Moldova, pe de altă parte. Cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să fie direcționată către Polonia și România. Alte circa 700 milioane de euro au fost anunțate sub formă de investiții din partea BEI, BERD și Banca Mondială până la finele lui 2023 (UE, noiembrie 2022). Odată cu distrugerea capacităților porturilor din Odesa cu ieșirea la Marea Neagră și a amenințărilor la securitatea celor din regiunea Dunării (Reni, Ismail și Chilia), volumele de produse agricole exportate prin “coridoarelor verzi” ar trebui să fie dublată. În consecință, alte state din UE vor necesita finanțare europeană pentru a substitui porturile odesite.

Cele 3 scenarii privind criza “livrărilor de cereale ucrainene”

Evoluția în jurul situației din porturile odesite depinde de o serie de factori. Intensitatea atacurilor va fi influențată de disponibilitatea de rachete și drone în arsenalul Rusiei. De asemenea, capacitatea Ucrainei de a construi umbrela protectoare deasupra tuturor porturilor din Odesa, care participă în operațiunile de export. În acest sens, sunt necesare fie de noi sisteme de apărare aeriană sau de reamplasarea celor deja existente din alte puncte geografice ucrainene, care de asemenea au nevoie de protecție. Anterior, Ucraina discutase despre crearea unui coridor nou, care ar trece prin apele teritoriale ale statele NATO – România, Bulgaria și Turcia. Dar problema porturilor din Odesa rămâne nesoluționată, deoarece Rusia le vrea disfuncționale.

Principalele scenarii plauzibile care se pot materializa în funcție de evoluția factorilor menționați mai sus numără: 1) restaurarea transportării pe Marea Neagră; 2) redirecționarea fluxului spre “coridoarelor verzi”; 3) o combinație a primelor două scenarii.
 

  1. Restaurarea transportării pe Marea Neagră. Ca acest scenariu să prindă rădăcini Ucraina are nevoie de asistență militară pentru a instala sistemele de protecție aeriană în jurul porturilor sale din Odesa. De asemenea, noul coridor va include navigarea prin apele statelor NATO, ceea ce va împiedica Rusia să le atace fără a declanșa Articolul 5 privind apărarea colectivă. Cu o asemenea protecție combinată, utilizarea capacităților de transportare prin Odesa poate fi reluată, dar nu în timpul apropiat.
     
  2. Redirecționarea fluxurilor spre “coridoarelor verzi”. Dacă primul scenariu nu este realizat într-un timp rezonabil de maxim o lună, atunci alternativa este transferarea exporturilor de produse agricole către coridoarele de solidaritate din interiorul UE. Totuși, acest proces va necesita fonduri europene adiționale pentru a găsi noi porturi ce ar putea realiza exportul producției agricole ucrainene. Deocamdată, UE nu a anunțat dacă poate identifica resurse financiare noi în timp rapid pentru a lărgi potențialul conectivității dintre Ucraina și alte porturi din Marea Baltică și Marea Adriatică.
     
  3. O combinație de soluții. Repararea infrastructurii portuare distruse de Rusia și asigurarea protecției aeriene poate necesita timp. Având în vedere apropierea perioadei de recoltare, Ucraina va avea nevoie de “coridoarele verzi” pentru a reuși să exporte produsele agricole din depozite și a asigura capacități pentru producția nouă. Prin urmare, redirecționarea fluxurilor poate fi o soluție temporară până când porturile din Odesa sunt viabile din nou, iar Ucraina și partenerii externi, inclusiv statele NATO și ONU, pun bazele unui nou coridor pe Marea Neagră, care să protejeze fluxul neîntrerupt de bunuri agricole din Ucraina spre piața externă.
     

În loc de concluzii…

Rusia încearcă să multiplice consecințele agresiunii sale militare împotriva Ucrainei prin intermediul distrugerii porturilor din Odesa, care poate afecta capacitățile ucrainene de producție agricolă. Combinate cu volatilitatea de pe piața globală a grâului și dezastrele naturale, acutizate de schimbarea climatică, Moscova vrea să forțeze o “pace cu orice preț”.

Contraofensiva ucraineană implică incertitudini pentru forțele ruse de ocupație, iar elitele din jurului lui Vladimir Putin au reluat discuția despre utilizarea armei nucleare tactice. O altă opțiune la care poate apela partea rusă este să saboteze centrala atomică de la Zaporijie, folosind ca reper cazul de la Kahovka.

În fine, regimul de la Moscova urmărește să-și sporească rolul în domeniul securității alimentare globale, iar eliminarea Ucrainei ca sursă agricolă alternativă reprezintă un pas în această direcție. În absența ponderii anterioare în sectorul energetic, Rusia încearcă să-și croiască o nouă superioritate globală din contul dependenței pe care piața internațională o manifestă față de livrările critice de producție agricolă.  

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Atentie, situatia devine tot mai exploziva. Pe de o parte rusii se vad strinsi in menghina si-si dau seama ca nu au sanse sa progreseze in razboi, iar pe de alta parte occidentul isi pierde si el rabdarea si devine tot mai activ. Starea asta de disperare poate duce la apasarea butonului rosu.

    Iata un zvon „Rusia acuză România pentru atacul din Marea Neagră: ‘Dronele au fost operate din Delta Dunării și de la baza aeriană Câmpia Turzii’.

  2. Domnule Cenusa, singura modalitate este cea a coridoarelor verzi. Ce navă comercială și care echipaj și-ar risca integritatea pentru a încarcă marfă în porturile ucrainiene? Dvs v-ați duce? Protecția militară a porturilor este și va fi mereu relativă. Poate, în cazul unui stat precum Irakul
    Ucraina își putea apăra porturile, dar în fața Rusiei,
    nu. Rușii pot ataca cu drone, cu rachete trase de pe navele din Marea Neagră sau de pe teritoriul rusesc. Dar pot ataca și cu avioane, deocamdată ei nu au avut nevoie de aceasta. Probabil, într-o etapă următoare, rușii vor bombarda folosind și avioanele.

  3. In momentul cand a inceput acest razboi de gherila, la inceput militar acum si economic, am facut afirmatia ca acest conflict va dura ani buni. Cine crede ca F.Rusa se va lasa invinsa si dezmembrata este naiv. Apoi pe mai toate blogurile acest conflict este pe prim loc iar problemele noastre tot mai putin. Intrebarea cheie este cum vede si intelege pacea V.Zelensky.

  4. Da, Rusia vrea să impună o pace, dar favorabilă ei, cu două -trei obiective majore:
    – păstrarea teritoriilor cucerite din Ucraina
    – recunoașterea de către Occident a statutului de mare putere a Rusiei
    – interzicerea primirii în NATO a Ucrainei și Moldovei.
    Chestia este că Occidentul nu prea știe ce să facă. Totul pare cum că îi convine perpetuarea războiului din Ucraina. Ba, poate, Occidentul chiar vrea trădarea Ucrainei. Căci, se pierd bani acolo și nu se câștigă nimic. Occidentul trebuie cumva să rezolve situația, dar nu prin ineficientele sancțiuni economice.
    Lăsați speranța că Rusia va ceda. Rusia este prea puternică, Ucraina prea slabă și Occidentul indecis.
    De aceea, situația din Est este foarte periculoasă pentru state ca Polonia, România, Moldova, Ucraina. Nu am mari speranțe de la Occident. Aș prefera ca Turcia și Polonia să fie mai ferme. Chiar și România. Numai că Occidentul a cam interzis escaladarea conflictului. Și asta mă pune pe gânduri.
    În definitiv, ce vrea Occidentul?

    • Cum, Rusia este prea puternica? Nimic mai fals! Stim inca dela ‘end of history’ Fukuyama, Rusia este la pamant. Apoi, rand pe rand, Armata Rosie si-a demonstrat inapoierea tehnologica si tactica recucerind Cecenia si Gruzia si transformand Marea Neagra in lac rusesc. Mi-au ramas in minte saracii soldati georgieni adusi acasa in mare graba din Afganistan, unde trebuiau si ei sa demonstreze atasamentul Georgiei la razboiul anti terorist, si inghesuiti intr-o Toyota Land Cruiser, zambind tamp la camere in asteptarea transformarii lor in carne tocata de inapoiata Armata Rosie. Si in tot acest timp in care Rusia si-a facut mendrele cum a vrut muschii ei, o intreaga parada de generali si amirali americani ne-au tot repetat „don’t worry!”, economia Rusiei este la pamant, n-au rusii forta sa mai fabrice armament, pai se compara bugetul lor militar cu bugetul militar american? Tancurile rusesti au la baza masini de spalat turcesti! Si ce daca adolescentii si copiii rusi fac la greu exercitii militare? Etc, etc.
      Si iata descoperim ca arsenalele NATO sunt goale, ca NATO nu are munitie decat pentru cateva zile de razboi, ca Uranvagonzod sau cum naiba s-o chema livreaza in draci sute de noi tancuri anual, ca in tot acest timp, sub conducerea inteleapta a lui Barack si Hillary, forta armata americana si aliata a fost castrata cu buna stiinta in misiuni anti teroriste mult mai potrivite pentru o forta de jandarmerie, sub lectii de educatie patriotic-ostaseasca impotriva discriminarilor de gen, rasa, masa, casa…
      Dar nu-i nimic, Romania va fi aparata de un eventual si din pacate probabil atac rusesc de „Vitelul de Aur” al NATO, Articolul 5. Nimeni nu indrazneste insa sa intrebe cum se activeaza Articolul 5. Apasa cineva (Biden, Geoana, Iohannis) pe un buton pe care scrie ‘Art. 5 ON’. Nu, se reunest Consiliul Nord Atlantic, se dezbate daca este vorba intr-adevar de un atac rusesc (Viktor Orban si Ungaria vor spune evident nu, din motive evidente dar ocultate, Germania va zice pas in motive ce tin de amprenta de carbon a unei defasurari armate NATO), si in final o decizie va fi amanata pana la Paste, cu atat mai mult cu cat intre timp rusii au ocupat Constanta lasandu-i in pace pe americanii si francezii dela Kogalniceanu, au ocupat Galatiul si Buzaul facand proba de rezistenta a noului pod peste Dunare, iar in sud au ajuns deja la Craiova si sunt asteptati sa elibereze Transilvania de sub jugul romanesc si sa o livreze Ungariei.

      • O viziune apocaliptică, dar din păcate posibilă. Iar cine crede că occidentalii își vor vărsa sângele pentru statele din Est, este naiv, chiar prost de-a binelea. Nu este mai profitabil pentru ei să mențină relațiile cu Rusia cea bogată și să trădeze ca întotdeauna inutilele state din Est?

        • „inutilele state din Est” sunt bariera care a impiedicat secole intregi extinderea imperiului rusesc catre Vest.
          Dupa secole, Vestul si-a luat inima in dinti si a hotarat ca, pentru mai multa siguranta, e bine ca aceasta bariera sa fie mutata mult mai spre Est, eventual pe Urali.
          De acolo asteptam comunicatele despre „schimburi de experienta pe teme agricole” la frontiera dintre Rusia si China.
          Rusia cea bogata este obligata sa vanda ieftin, de cand Vestul s-a prins ca „furnizor unic” e solutia proasta, iar ieftin nu inseamna implicit costuri mici…

  5. Un cancer daca nu este operat radiat eradicat va prolifera si va afecta foarte grav si alte organe prin metode directe mai brutale sau mai ascuns subversive. Rusia este un cancer al Europei si de ceva timp al intregii omeniri. Sa presupunem ca vom face asa cum am mai facut de cateva ori in istoria relativ recenta si ne vom ” intelege” si vom face un tratat de pace cu Rusia dupa ce le vom da aproximativ tot ceea ce isi doresc sau deja si-au luat cu forta. Ce stim sigur ca se va intampla ca intotdeauna? Dupa cativa ani 5-10-20 vor recidiva si vom ajunge la o situatie asemanatoare dar vom mai avea tot mai putin sa le dam pentru a ne lasa in pace inca niste ani de zile.

    • Păi cine să pună cu botul pe labe Rusia? Occidentul nu prea vrea, alții vor dar nu pot. Cred că numai China îi poate distruge… dacă vrea…

        • Va imaginati o Rusie atacata si dinspre China atunci cind ea va fi extrem de slabita de catre interventia concomitenta Ucrainei sprijinita de NATO? Oferta pentru China este unica si ea nu apare decit o data la o mie de ani .Poate refuza China ? Eu unul nu cred in prietenia Chinei cu Moscova .Scopul final este dezmembrarea Federatiei asa cum deja ne-a tot zis doamna Ursula von der Leyen .Sa nu uitam cuvintele lui J.R.Biden :„ nici nu stie ce il asteapta ”

  6. Oricum, acordul granelor era cu termen, pe data de 17 a expirat. Iar navele care se duceau sa ia grane din Rusia sau din Ucraina nu mergeau goale (navele comerciale nu au stabilitate daca nu au incarcatura!) deci duceau ele ceva de pe la prietenii fiecaruia si aduceau grane. Deci orice nava din Marea Neagra poate fi banuita ca ia parte indirect la ostilitati.
    Pentru Ucraina exista cai de transport sigure pe Dunare in amonte si pe mare la limita apelor teritoriale (la cca 20 km de tarm) romanesti, bulgaresti si turcesti, dupa care au parasit teatrul de operatii si sunt libere sa mearga unde vor si cu ce vor. Pentru asta trebuie sa isi apere porturile si militar, nu numai politic.
    Dar embargoul granelor ucrainiene ii pune pe rusi in conflict direct cu americanii, care detin cel putin o treime din acestea si sunt afectati financiar, deci probabil ca vor reactiona cumva.
    Romania, ca vecin, are o „fereastra de oportunitate” daca stie sau poate sa isi joace cartea, inclusiv prin metoda britanica de escortare a convoaielor civile.

    • „(navele comerciale nu au stabilitate daca nu au incarcatura!)” Nu mai spune prostiile astea ca te crede cineva care nu stie, navele comerciale au tancuri de balast pentru a-si mentine stabilitatea , sunt tancuri dispuse lateral in prova si in pupa si care se umplu cu apa de mare atunci cand nu transporta nici o marfa. Si care tancuri la destinatie se golesc.

    • Vapoarele comerciale sunt prevazute cu tancuri pentru balast pentru situatia cand nu au marfa. Balastul este apa de mare, fara valoare.
      Suspiciunea ca ar putea transporta arme este de inspiratie ruseasca. Credeam ca e destinata numai fanilor lui Putin.
      Sa transporti arme cu vaporul trecand prin bariera de nave a flotei Marii Negre…
      Mai acum cateva zile se facea tam-tam ca pe un vapor care fusese si in Rusia, FSB a gasit urme de explozibil – explicatie pentru prosti a fost ca vapoarele transportasera munitie (cumva in vrac sau la pungi, care s-au varsat si nu s-au prins marinarii sa spele magaziile) desi cea mai la indemana explicatie ar fi ca au transportat azotati din Rusia, mare producatoare… Ca doar nu era sa afle FSB ce marfa se transportase in/din Rusia

  7. Medvedev deja ne-a anuntat .Daca vom pierde razboiul si vom fi alungati din Ucraina vom lovi nuclear .Pregatirile pe care Rusia le face in acest sens sunt vizibile inca de la inceputuri . Practic Rusia distruge ,cu mijloace de lupta conventionale , aproape in intregime, un imens teritoriu , ce este situat de partea Ucraineana a granitei cu Rusia .Decizia de retragere din Ucraina poate surveni in orisicare moment daca Ucraina reuseste sa sparga frontul .Rusia nu poate accepta intrarea trupelor ucrainiene sprijinite de NATO pe teritoriul ei .Granita este atit de mare incit retragerea trupelor Rusiei determina intrarea Ucrainei in ofensiva totala si drumul catre Moscova este deschis .Occidentul a bagat mult prea multi bani in razboi ca sa se opreasca acum .Asteptam ca Ucraina sa primeasca adevaratele capacitati militare ce pot face diferenta .Avionanele F16 si tancurile Abrams impreuna ceea ce Germania si Franta vor decide sa ofere Ucrainei vor produce o ofensiva totala undeva la inceputul anului 2024 sau in cel mai fericit caz in momentul sarbatorilor de Craciun ale anului 2023.NATO va intra in lupta doar daca Rusia va lovi nuclear cu multiple lovituri mininucleare granita cu Ucraina acolo unde exista deja un imens teritoriu nelocuit si viiitor nelocuibil datorita radioactivitatii .Lukasenko a a afirmat si el in sensul aparitiei acestor lovituri sau a distrugerilor de centrale nucleare care vor avea practic cam acelasi efect .

  8. Conflictul va dura, dar nu atit de mult cit cred unii. Dovada este chiar fortarea unei solutii de catre Putin. Occidentul stie ce vrea, pentru ca a facut deja concesii naive si lase care iata, acuma se concretizeaza in razboiul Rusiei cu UE si SUA via Ucraina . Timpul curge, Rusia nu are insa multe solutii ; sudestul Ucrainei va deveni de nelocuit , Marea Neagra inghetata, daunele vor fi platite, iar temporizarea occidentala o sperie ; vrea ceva rapid fiindca stie ca nu poate sustine acest efort prea mult, fara sa se descopere in fata ambitiilor Chinei, iar Ucraina si Occidentul nu vor face asta. Ambitii vitale ale Chinei , pe care rusii le stiu, de care se feresc, insa inutil ; astazi se razboiesc prosteste cu cine nu trebuia, datorita unui cumul de nebunie si proasta gestionare a unui stat complet mafiotizat. Vor pieri insa pe limba lor, iar ei acum realizeaza rahatul in care s-au bagat datorita ambitiilor prostesti ale unui dement. China prietena , ha !! – lucru in care nimeni nu crede / asta e rezultatul unui lant neintrerupt de minciuni din toate partile – pina cind isi va recupera teritoriile si inca jumate de Rusie. Ne vom bucura atunci de nenorocirea abatuta asupra lor , dupa atita vreme in care i-au jefuit si ucis pe altii mai slabi ca ei. Nemernici , lasi, hoti, vicleni si ucigasi. Precautie si ascutirea sabiilor ; ei planuiesc doar raul si dau eventual inapoi doar ca sa-si ia elan in isteria in care Dumnezeu ii lasa sa se scalde.

    • Sunteți prea optimist. În definitiv, ce vrea Occidentul? Vrea sau nu distrugerea Rusiei? Că mie mi se pare că nu vrea.

      • @Lucifer intrebare nu de one million dolars ci de one billion dolars.Pe de alta parte,Rusia nu poate fi distrusa decit cu pretul unui singeros razboi civil care va radicaliza (dar si diviza,din fericire) extrema dreapta europeana.Cit despre China..hmm pai ONU mai are vreun rost?(intrebare deloc retorica).

        • Mulțumesc de apreciere. Da, actualul ONU, construit/impus de câștigătorii din WW2 la propunerea SUA și acceptul URSS, nu mai are niciun rost. Unele ” mari puteri” au decăzut ( URSS, UK, Franța, etc) și au apărut altele noi ca India, Japonia, Germania, etc. Deci, trebuie o ALTĂ/NOUĂ Ordine Mondială, nu cea actuală. De fapt, asta este cauza principală a actualei agitații mondiale. Respectiv, CINE să conducă Lumea.

  9. Cum functioneaza ONU daca un stat membru utilizeaza forta pentru distrugerea unui alt sta membru SI pentru crearea unui monopol comercial in detrimentul acelui stat. Rusia a declansat un razboi local pe care vrea sa-l extinda global.
    Cum de se accepta dreptul de veto al Rusiei in Consiliul de Securitate cand Rusia este in acest caz, intr-un evident conflict de interese? Ca parte din conflict ar trebui ca votul sa nu fie valid.

    Statutul ONU, (Carta ONU) are prevederi pentru aceasta situatie, in care un razboi este declansat chiar de un membru al CS? Daca nu, ONU isi pierde sensul …

  10. Ce ziceți de ‘ceața’ care a acoperit Constanța (și evident Portul) in dimineața asta, tocmai când sunt la operat 30 de nave cerealiere ucrainiene. Oare dronele se descurcă pe ceață densă?

    • Conspiratia este mult mai de vise rele. In prealabil, cu o saptamana – doua inainte, au racit apa marii la 15 grade, ca sa provoace un gradient termic consistent…
      Va dati seama cu ce energie se joaca unii?…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro