Introducere
La tema migrației românilor în străinătate este util să revenim, teoretic sau aplicat, dată fiind importanța temei, în total contrast cu fragilitatea datelor, oficiale sau de sondaj, prin care este abordată. Fiecare categorie de date are, desigur, avantaje și dezavantaje. Optăm, în acest cadru, în principal, pentru date referitoare la cetățenii români rezidenți în străinătate, deși cifra respectivă este, tendențial, ușor mai mică decât a celor născuți în România[1] și la accentul pe aspectele de schimbare numerică și de distribuție a cifrelor referitoare la diaspora astfel estimată. În plus, datatele absente, în statisticile EUROSTAT, apar de mai multe ori în tabelele cu migranți externi, funcție de țara de naștere, decât în raport cu migranții după cetățenie. Justificarea opțiunii este dată și de faptul că diaspora celor care mai au cetățenie română pare să fie esențială pentru înțelegerea fenomenelor de migrație, a diferitelor tipuri de transnaționalism asociate plecărilor din țară și revenirilor din străinătate.
Tabelul 1, construit pe baza datelor EUROSTAT, este un gen de lentilă prin care pot fi privite și evaluate rezultate anterioare ale cercetărilor asupra migrațiilor românești în Europa, sau în asociere cu această temă. Este ceea ce vom întreprinde în secțiunile care urmează.
Mai multe reveniri în țară?
În 2019, înaintea de pandemia COVID-19, emigrația cetățenilor români în Europa ajunsese la un volum de aproximativ 3.5 milioane de persoane, după o creștere relativ monotonă, de la 2.8 milioane în 2015. Principalul efect al pandemiei COVID-19, combinat, probabil, și cu alți factori, a dus la o întrerupere a acestei tendințe. În 2020 are loc o ușoară creștere a numărului de cetățeni români în Europa, la 3.6 milioane, pentru ca, ulterior, până în 2024, cifra să rămână relativ stabilă, la nivelul de 3.6 milioane. Nu știm, cu cifre oficiale ale EUROSTAT, cât din rezultatul respectiv a fost dat de reveniri în țară sau de reducere a numărului de plecări. Preferăm să vorbim de cifre aproximative pentru simplul motiv că măsurarea migrației externe, un „arhipelag în mișcare”, nu poate fi exactă niciodată. Lucrurile sunt complicate, în plus, de faptul că datele pentru Marea Britanie sunt, după 2019, estimări bazate pe cifrele raportate de Migration Observatory din Marea Britanie.
De la sudul relativ sărac spre nord-vestul bogat
Primul an după începerea pandemiei COVID-19 aduce schimbări importante în structura migrației inter-europene a românilor: Germania trece pe locul al doilea , imediat după Italia, în locul Spaniei, în seria volumelor de imigranți români atrași; emigrările din România în Europa se diversifică sub aspectul țărilor de destinație.
Nu știm din nicio sursă, din păcate, cât din migrația intraeuropeană a românilor se face prin emigrări din România sau direct între țările continentului. Este probabil, însă, că o bună parte din migrația românilor de la sud (Italia, Spania, Grecia etc.) spre nord-vest (Germania, Franța, țările nordice etc.) are loc fără a mai trece prin România.
Table 1. Stocks of Romanian citizens abroad, in the Europe, 2019-2023
Interpretarea anterioară este susținută din plin de tabloul complet (neprezentat aici) de date cu migranți români în Europa. Între 2019 și 2024, țările europene care pierd în atragerea de migranți veniți din România sunt Italia -71 mii, Spania -52 mii, Portugalia -11 mii,și Grecia -7 mii. Câștigă, însă, imigranți de cetățenie română, în special țările din vestul și din nordul Europei (Germania +117 mii, Franța +34 mii, Austria +41 mii, Belgia +33 mii și Olanda +27 mii). Altfel spus, emigrația din România în țările europene se reorientează tot mai mult dinspre sudul relativ sărac spre nord-vestul bogat. Nu poate fi vorba numai de efectul pandemic ci și de comparațiile multiple ale migranților, efectele cumulate ale migrației, rețelele de migrație etc.
În toată această perioadă dintre 2019 și 2024, ponderea emigranților români din hexagonul de atracție (primele șase țări europene ca atractivitate a emigrării din România în Europa) rămâne extrem de ridicată, și constantă (la peste 87% din emigrația europeană a cetățenilor din România).
Parte din avatarurile migrației românești în străinătate rezultă și din achizițiile de cetățenie pe care le fac cei plecați în străinătate. Segmentul este relativ ignorat în analizele din spațiul public românec, în pofida faptului că, în timp și pe țări, spune mult. Asupra lor sunt concentrate analizele din tabelul 2.
Achiziția unei noi cetățenii
În timp, pe total spațiu european, numărul emigranților români care adoptă și o a doua cetățenie sau renunță la cetățenie română este în creștere, și înainte de pandemia COVID-19, și după acest fenomen. Tendința este semnificativă pentru că semnifică și o probabilitate din ce în ce mai redusă de revenire în România a celor care adoptă cetățenia țării de destinație a emigrării.
Ultimele două coloane din tabelul 2 permit formularea unor ipoteze de schimbare a trendului de țară în achiziția unei noi cetățenii de către emigranții români. Fiind vorba de numai doi ani comparați nu se poate vorbi de tendințe ci de ipoteze de schimbare. De ce Italia și Franța, spre exemplu, pierd în atractivitatea migranților prin reducerea cifrelor de achiziție de noi cetățeni români? Sporește, se pare, atractivitatea Germaniei, Spaniei și Belgiei.
Sub aspectul ierarhiei de atracție a românilor prin achiziția cetățeniei țării de destinație, țările din „hexagonul” european de maximă atracție a românilor tind să aibă cel mai mare număr de migranți care adoptă și o altă/a doua cetățenie. Este cazul românilor din Italia, Spania, Germania și Franța. Desigur, contează în interpretare și legislația țării de destinație. Pentru Marea Britanie nu este clară tendința deoarece, după Brexit, cifrele de care dispunem pentru câștigarea de cetățenie sunt simple estimări.
De reținut și ipoteza unei creșteri deosebite a atracției țărilor nordice – Suedia și Norvegia ,în mod special – a migrației externe a românilor spre aceste țări (Tabelul 2), în special odată cu începerea pandemiei COVID-19. Prin contrast, atractivitatea prin achiziția unei noi cetățenii scade în cazul migrației cetățenilor români spre Ungaria. Nu avem datele necesare pentru interpretarea acestei schimbări.
Table 2. Aqusition of citizenship of Romanians by main destination countrie, in Europe
Concluzii
Datele EUROSTAT pe care le-am folosit în această scurtă analiză confirmă faptul că și în perioada afectată de pandemia COVID-19 se menține atragerea maximă a emigranților români către țările din ceea ce am denumit „hexagonul” european de migrație – Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța și Austria. Cel puțin în aceste țări ar trebui întreprinse cercetări/sondaje de aprofundare a cunoașterii modelelor culturale de migrație a românilor în străinătate.
Cifra totală de emigranți români în Europa a avut o ușoară creștere la începutul pandemiei COVID-19, pentru ca ulterior să indice ușoare oscilații în jurul mediei de 3.6 milioane de emigranți în Europa. Nu se confirmă, în baza acestei constatări, speranța vehiculată în spațiul public a unei reveniri sporite a românilor spre casă, după 2022. Schimbarea majoră, după 2019, în perioada de criză și post-criză COVID-19, este dată de o diversificare a destinațiilor europene ale migrației externe românești sub aspectul țărilor țintă pentru emigrare.
Datele EUROSTAT cu care am lucrat relevă și tendința unei creșteri constante a numărului celor care adoptă și o altă/o a doua cetățenie, semnal al unei intenții din ce în ce mai slabe de revenire în țară. Poate, urmare a unei astfel de constatări, se decide cineva dintre cei responsabili de politici publice în domeniu, să stimuleze și cercetări în străinătate asupra motivației celor care achiziționează o altă/și o altă cetățenie decât cea română.
Cu alte date ar trebui văzut ce s-a întâmplat, comparativ, cu migrația românilor spre Statele Unite ale Americii și spre Canada.
[1] Vezi Sandu, D. (2023).Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România. HotNews, 30 octombrie. Vezi și datele EUROSTAT prezentate de Georgana Mihalache în interviul din Ziarul Financiar din 19.07.2025, la https://www.zf.ro/companii/romania-principala-piata-forta-munca-europa-vest-peste-3-milioane-22855778.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
E foarte simplu, nici un guvern sau nici o autoritate nu a facut si nu face absolut nici un minim de efort pentru a atrage romanii inapoi in tara. In plus decat cu anularea rezultatelor alegerilor abuziv si arbitrar fara dovezi solide, si dupa ce tot aceleasi autoritati le-au validat ne arata ca in Romania nu mai este nici o democratie. In schimb guvernul face foarte multe pentru a invada tara cu teroristi islamisti sau amarati fara nici o calificare din adusi din cele mai sarace tari ale lumii aducand cu ei multe probleme.
„In schimb guvernul face foarte multe pentru a invada tara cu teroristi islamisti sau amarati fara nici o calificare din adusi din cele mai sarace tari ale lumii aducand cu ei multe probleme.”
Care teroriști, dle?
NU E NICIO PROBLERMĂ, ESTE APLICATĂ ÎN ROMÂNIA EXACT ACEEAȘI LOGICĂ A OCCODENTULUI PE BAZA CĂREIA A PRIMIT IMIGRANȚII ROMÂNI: FORȚA DE MUNCĂ IEFTINĂ.
Și, spre dezamăgirea dvs și a românilor extremiști din diaspora, asiaticii din România SE INTEGREAZĂ, își fac treaba foarte bine și sunt foarte apreciați.
Terminați cu standardele duble.
”asiaticii din România SE INTEGREAZĂ, ”
După câteva zeci de ani, la Birmingham se poate vedea cel mai bine cum se integrează 😀
@Harald: Ce Birmigham tot vorbești stimabile, că e plin Bucureștiul de asiatici și nu am văzut până acum revolte împotriva lor, mișcări de stradă și altele de genul….
@Alexandru – ”asiaticii din România SE INTEGREAZĂ, își fac treaba foarte bine și sunt foarte apreciați. Terminați cu standardele duble.”
Se pare că și Poliția Română are standarde duble, dacă nu îl mai lasă pe sirianul integrat în București să facă trafic de migranți. El își făcea treaba ”foarte bine”, însă poliția e rea și nu îl mai lasă să aducă migranți:
https://www.gandul.ro/actualitate/milionarul-sirian-acuzat-ca-si-a-rapit-si-torturat-nepotul-conducea-din-romania-o-retea-specializata-in-traficul-de-migranti-20250038
@Harald: Un caz particular exemplificat de tine nu contrazice tendința generală prezentată de mine. Aici e vorba de tendințe sociale, nu de cazuri juridice punctuale. În plus, criminalitatea (inclusiv traficul de persoane) e transfrontalieră, nu doar în România. Românilor din afara țării, care lucrează la negru și care se autointitulează pompos „diaspora”, le e ciudă că locurile de muncă din România sunt ocupate cu imigranți…. De asta au degenerat în extremism. Și da, asiaticii se descurcă și sunt apreciați. Au o cultură a muncii inexistentă la românoșii neaoși, ăștia care acum 20 de ani urlau că România nu le mai folosește, iar acum, ei înșiși imigranți în occident, îi denigrează pe imigranții din România.
Ca desteptii de „nationalisti” care habar nu au pe ce lume sunt, mana in mana nu doar cu corupti PSD-isti sau PNL-isti, dar cu adevarati mafioti si penali – ca vai vezi domne, ei ar face mai bine treaba – ca deh, sunt „idependenti”. Independenti ca Similion, mana in mana cu un ciorditor precum Frank Timis.
Da, ca nu mai puteti voi dormi de grija democratiei! A avut sansa a doua oara, a candidat in tandem cu Simion (propus prim ministru, nu?) si i-a batut Nicusor pe amandoi. Sunt convins ca si Lasconi il batea asta iarna, ca iesea lumea de frica (cum a fost si-n 18 mai), nu e nici o problema!
”datele pentru Marea Britanie sunt, după 2019, estimări bazate pe cifrele raportate de Migration Observatory din Marea Britanie.”
Guvernul britanic oferă date foarte detaliate pe site-ul propriu, iar cifrele pentru Romanian nationals sunt foarte departe de cele din tabelul Eurostat.
https://www.gov.uk/government/statistics/eu-settlement-scheme-quarterly-statistics-march-2023/eu-settlement-scheme-quarterly-statistics-march-2023
Applications received
(…)
of the 7.2 million applications received, 91% (6.6 million) were from EEA nationals, with the highest number of applications from Romanian (1,479,460),
3.4 Applications by nationality
(…)
Romanian (1,479,460), of which 398,750 were post 30 June 2021
Repeat applicants moving from pre-settled to settled status by nationality
As of 31 March 2023, just over a quarter (142,650, 26%) of those moving from pre-settled to settled status were Romanian nationals (…)
Cât despre vechea noastră dispută privind falsificarea statisticilor de către consulii români din străinătate, Emil Boc a descoperit că i-ar fi mai de folos statisticile reale, nu cele falsificate:
https://hotnews.ro/primarii-fac-o-contrapropunere-la-reducerea-numarului-de-politisti-locali-ceruta-de-bolojan-emil-boc-trebuie-sa-tii-orasul-sub-control-2034183
”(…) există foarte multe cifre care nu corespund realităţii, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraş, la o comună, la un municipiu, şi sunt plecaţi în străinătate sau şi-au luat cetăţenia şi nu locuiesc în oraş, este adevărat şi asta.”
În genere, daatele ONS sunt foarte bune. Pentru comparabilitate cu celelalte date din tabelul 1, din articolul în discuție, ne-ar trebui nu numărul de aplicanți pe naționalitate (număr de flux), ci numărul de stoc de cetățeni români aflați în UK, pentru 2022, 2023, 2024. La linkurile pe care le menționați, nu apar.
Site-ul guvernului britanic este uriaș, se găsesc acolo tot felul date privind migrația, pe toate criteriile imaginabile. Dar autoritățile române preferă să se scalde în realitatea lor călduță, că e mai convenabilă.
Link-ul acela se referă la un raport trimestrial aferent datei de 31 martie 2023, e ceva foarte specific și foarte limitat în timp. Dar apar acolo 1,5 milioane de români, iar pentru autoritățile române e mai mult decât neconvenabil să recunoască așa ceva.