vineri, decembrie 3, 2021

“Bailout guvernamental ACUM pentru termoficări” Este bine oare numai atit ?

Bailout-ul pentru termoficari acum, este o solutie “de avarie” si, ca orice solutie luata fortat, in criza, nu poate fi intrinsec decit o solutie proasta, neeconomica si daunatoare pe termen lung, daca ramine doar asa. O avem in acest an si apoi o repetam si la anul si celalat an si tot asa la nesfirsit? Nu se poate.

Am citit parerile diversilor experti, de exemplu Dl. Peiu, Dl.Chisalita si multi altii, care abordeaza numai problema “supply-side” (adica n-avem gaze, n-avem carbuni, n-avem electricitate etc.), dar, nimeni, dar absolut nimeni, dar, mai ales Guvernul, Ministerul Energiei (care are si un Departament de asa-zisa Eficienta Energetica), ANRE etc. nu se uita la problema “waste energy” (adica, ce aruncam “la cos”).

Sa incercam sa explicam cum aceasta problema a “energiei aruncate pe cos” ar fi putut rezolva/poate rezolva foarte mult din “deficitul de gaz” dupa care plingem cu totii.

Voi porni de la exemplul cel mai usor de observat, dar neinteles de foarte multi dintre noi, cind mergem pe DN1 spre Valea Prahovei, in week-end si trecem pe lînga Petrobrazi (atit rafinaria cit si centrala pe ciclu combinat a OMV). Sunt sigur ca toti am observat, in special in perioade mai reci, cantitati imense de vapori de apa eliberati in atmosfera de turnurile de racire atit ale rafinariei cit si ale Centralei pe ciclu combinate de la Brazi.

Ceea ce se poate face (si este facut in multe alte parti, dar nu in Romania) este simpla instalare a unor pompe de caldura care sa preia functia de racire a turnurilor de racire si sa alimenteze cu energie termica tot Ploiestiul (va asigur ca ceea ce “se arunca pe turnurile de racire” este cu mult mai mult decit ii trebuie Ploiestiului in termoficare !). Ce se realizeaza prin asta ?

  1. Valorificarea unei “energii deseu”, care din punctul de vedere al noilor Directive Europene este energie regenerabila ! si, care, cel mai important,  este si ieftina !
  2. Decarbonarea sistemului de termoficare al Ploiestiului (in felul acesta, ajutam si Veolia sa-si elimine amprenta de Carbon si sa nu mai consume gaze pentru alimentarea SACET Ploiesti)

Concluzia preliminara ar fi: cine sa citeasca si sa aplice in Romania aceste “politici UE” de implementare a conceptelor “W2E” (adica Waste to Energy) ?…sigur, e mult mai usor si la indemina oricui  sa criticam CE pentru cresterea pretului la CO2 decit sa facem ceva ca sa-l reducem…

Sa continuam pe aceeasi logica, si sa ne uitam cam pe unde prin Romania, avem astfel de anomalii si jafuri energetice, identice cu cele de mai sus:

  • Ramnicu-Valcea: incalzita pe carbune, dar are alaturi Chimcomplex cu cantitari uriase de apa racita in atmosfera
  • Midia Navodari-Constanta: s-ar putea incalzi usor, cu energia “aruncata” de Rompetrol Petromidia (e drept, ar terbui o conducta de 14 Km pina in Constanta, dar, credeti-ma, nu e mare scofala, decit, poate vesnica problema a proprietatilor si Ministerul Mediului)
  • Tulcea: combinatul Alum-Tulcea alaturat… idem cu energia enorma aruncata in aer degeaba
  • Galati – “no brainer” aici cu combinatul siderurugic
  • Mures – cu Azomures;
  • Craiova – combinatul chimic, sau chiar Slatina

Nu mai continui cu exemplele de acest gen, pentru ca daca am contabiliza “cit gaz natural” sau carbune, nu ar mai fi necesars-ar putea sa constatam ca avem gaz prea mult ?! (glumesc…dar, cam asa s-ar putea pune problema)

In loc sa “dea subventii” si tot felul de “bail-out-uri” ce ar trebui sa faca statul, dar nu face:

  • Pur si simplu sa aplice legislatia de eficienta eneregtica: in toate cazurile de mai sus, pur si simplu pentru poluare (pentru ca si energia termica este un deseu), aplica amenzi (pot fi de zeci d emilioane de EUR pe fiecare locatie) pentru nevalorificarea energiei reziduale si decarbonare (inlocuirea combustibililor fosili locali)…culmea este ca autoritatile locale pot face asta, legal.
  • Ca exeplu din Marea Britanie: daca exista o centrala electrica linga un oras, la avizul constructie, aceasta trebuie sa obtine negatie de la autoritatea locala, cum ca aceasta nu are nevoie de energie termica

In contextul celor de mai sus, care sunt “foarte complicat de inteles pentru autoritati/Guvern”, cred ca, asa cum observa Dna Otilia Nutu – e mai simplu si mai usor sa aruncam banii “pe cos”… adica pe Bailout

Distribuie acest articol

60 COMENTARII

  1. Excelent articolul!
    Dar și partea cu ce aruncăm “pe geam” prin pereți, acoperiș, podea, după ce încălzim casa/apartamentul, nu e încă rezolvat, cu toate reglementările și banii alocați de UE pt reabilitarea termică a clădirilor.
    Prin reabilitarea termică a clădirilor se poate economisi aproximativ 50% din energia necesară (încâlzire/răcire) unei clădiri nereabilitate.
    Deci aplicate aceste măsuri, chiar că vom vinde gaz metan cu 800$!
    Interesează pe cineva? Că factorii decidenți n-au nicio treabă!

    • Dl. Nick,
      „Ca sa va stric complet seara”, legat de ce „aruncam pe geam”, m-am amuzat facind un calcul pe baza statisticilor INS:
      – in Romania se consuma ~20 mill. t lemn pt inclazire (~10 mill. cumparat, ~10 mill.furat), ars in sobe cu randamente de 20-40%
      – 20 mill t lemn inseamna @3MWh/t ~60 mill. MWh/an energie primara !
      – daca numai 1/2 din aceasta cantitate, am folosi-o (de exemplu ca in Austria, sau Germania, sau tarile nordice, etc.) in centrale mici/medii de Cogenerare, pentru aceleasi sate mai mari si orasele, atunci ne-am alege cu cca . 6 mill. MWhelectrici si ~18 mill.MWt, produsi pentru inclazire, cu un randament de ~80% (nu 20-40% !ca in sobe)
      – dar, de-abia aici vine treaba interesanta ! cei 6 mill. MWhe sunt mai mult decit produce 1 grup nuclear la Cernavoda, (700 MWe x 8000 h/an=5,6 mill MWh/an) care ne va costa peste 8 miliarde USD !…si va fi gata, poate dupa 2031…DAR, cu 10% din banii astia, as moderniza satele si oraselele din Romania si n-as mai epuiza Jexim-ul american de 8 miliarde usd…si as asigura si conditii mai civilizate locuitorilor, carora, mai nou, le interzicem folosirea lemnului la inclazire !?
      …cam asa as vedea lucrurile „din partea asta a mesei”…

      • „~20 mill. t lemn pt inclazire (~10 mill. cumparat, ~10 mill.furat), ars in sobe cu randamente de 20-40%”

        de acord, nu e solutia cea mai grozava, dar ce propuneti de fapt ? in loc sa extindem reteaua de gaz sa trecem direct la termoficarea satelor ?
        si ca sa luam in considerare si zona urbana, comparatia ar trebui sa includa si urmatoarea ipoteza simplista:
        ard lemnul intr-un cazan amplasat la parterul unui bloc si distribui apa calda la calorifere; cosul de fum e din ceramica, amplasat in interior si gazele de ardere incalzesc peretii, racindu-se pana la evacuare; unde pierd energie, incat sa pot considera ca un sistem care implica retele de transport exterioare ar putea avea un randament mai bun ?

      • felicitari, o idee grozava! iar fiindca nu e idee buna sa „colectivizezi” tot satul pe cogenerare electro-termica, se poate calcula care este numarul-ul optim de gospodarii (5? 30? cate marimi?) conectate la un co-generator electrotermic pe biomasa (lemne/peleti) – putere instalata (30-50 KW? 200-500 KW?) si distanta maxima intre beneficiarii de caldura/apa calda si energia termica consumata.
        Pe langa aducerea satelor in secolul 21, necesarul de teava (plastic HDPE) si probabil chiar generatoarele in etapa 2 ar fi acoperit intern, se creaza job-uri in rural (trebuie asigurat salariile electricienilor si fochistilor necesari) si nucleul dezvoltarii infrastructurii rurale si unitatilor de microproductie, fara de care nu exista sustenabilitate

      • “Ca să nu-ți stric seara” dacă s-ar izola termic casele de la țară și s-ar pune geam termopan, s-ar arde 50% mai puține lemne! Dar asta deja se face la țară, plus că au apărut centrale individuale pt apă caldă și căldură, bazate pe peleți și poate si lemne, care au randament triplu față de sobe, deci se ard DEJA 70% mai puțIne lemne.

    • …si am uitat si de deseurile menajere…care pot fi folosite, ca peste tot in lume, in centrale de cogenerare…si DA, DA, aveti dreptate, vom ramine cu mult gaz ca sa-l vindem cu >800 EUR/MWh
      …si iar am uitat ca doar suntem in infirngement pe deseuri…un amanunt nerelevant…

  2. Buna ziua si multumesc mult pentru articol. Chestiunea recuperarii energiei reziduale din diverse procese industriale chiar e o problema care ma intereseaza in mod special – cu siguranta e un lucru necesar pe termen mai lung si altii pe afara o fac, dar as separa totusi chestiunea crizei actuale / bailout / supravietuire iarna asta de planurile de reconstructie pe termen lung a sistemelor de termoficare – daca totusi ne hotaram sa le modernizam si nu le omoram prin nepasare.

    Concret, sa luam cazul Timisoara, ca e cel mai vizibil zilele acestea. Cum ar putea Colterm sa identifice eventualele surse de energie reziduala din oras si sa integreze concret energia de acest tip in retea? Care ar fi surse posibile in regiunea Timisoara? De ce infrastructura e nevoie ca sa integrezi astfel de energie in reteaua de termoficare si in sarcina cui ar trebui sa fie cheltuiala pentru aceasta infrastructura fizica? Cum selectezi cea mai economica sursa, tinand cont de tot, inclusiv de infrastructura necesara pentru preluarea energiei in retea?
    Intreb pentru ca modelele pe care le-am vazut prin statele nordice pt identificarea unor astfel de surse de energie reziduala si contractarea lor pentru incalzirea oraselor nu mi se par chiar usor replicabile la noi din cauza modului total diferit de organizare a incalzirii centralizate (si in general a autoritatii publice locale). Orice idee e binevenita si multumesc mult pentru sprijin.

    • Otilia, am participat in acest an la Helsinki Energy Challenge (firma noastra am fost liderul unui consortiu de 4 firma-3 din UE si una din afara.) Primaria Helsinki ” a pus la bataie” 1 mill. EUR pentru planul/proiectul de decarbonare a SACET Helsinki- care, intre altele are 2 CHP pe carbune care acopera 52% din consum ! + 2 cicluri combinate in Cogen, pina la 85% din consum si restul e biomasa…iar Primaria vrea decarbonare totala pina in 2029 !. Suntem mindri ca din 252 de firme ofertante din toata lumea, noi ne-am clasat pe locul 24 !…poate am fi si cistigat unul din cele 3 premii, dar, am gresit noi undeva „politic”….nu tehnic…noi am propus solutia decarbonarea TOTALA si ACOPERIREA IN PLUS A ~25% DIN ENERGIA ELECTRICA CU DÁIA VERDE
      Ce vreau sa spun ?: Timisoara are potential si resurse de decarbonarea TOTALA (nimic carbune si gaze !) mult mai mare decit Helsinki !…de altfel, incercam in prezent sa ajutam Timisoara exact in acest sens…pentru noi este o buna si mare provocare profesionala !..si stim ce trebuie facut !…problema e sa putem face.

    • Pornind de la premisa „cea mai economica sursa” …ar fi sa convingem pe Dl Geoana sa deturneze 3-4 portavioane sau macar submarine nucleare din dotare – ca acum pe vreme de pace tot nu produc nimic – si odata aduse pe Bega sa bage caldura pe gratis inclusiv cetatenilor non-USL care dealtfel sunt de vina pentru situatia asta de criza
      altfel totul porneste de la documentarea resurselor existente, asigurarea unui cadru de functionare in care autoritatile locale sa nu ceara mita 30% din valoarea proiectului, apoi sa „intarzie” aviz de mediu si de pompieri, studiul de fezabilitate sa fie pe bune, etc etc…v-as mai spune dar ar trebui sa va cer comision

  3. Gistele sunt cele mai ineficient fiinte in privinta hranei. Deoarece vor sa ramina usoare pt a-si lua zborul oricind, maninca mult, dar si elimina fara sa digere eficient. Pe alta parte vacile sunt mult mai bune, prin rumegat reusesc sa scoata si cea mai mica urma de material organic din iarba fada. Si mai tare e wombat, aceste elimina excremente odata la doua saptamini, le digera atit de bine ca le scoate uscate, sa nu risipeasca umiditatea.
    ***********
    Tot asa e si cu turnurile de racire. Exista tot felul de turnuri, cu ventilatoare, fara, inalte, mici, uscate etc. Nu e asa de simplu sa faci dintr-o gisca un wombat. Simpla instalare a unor schimbatoare de caldura, nu rezolva problema, poate chiar s-o ingreuneze. Opturarea partiala a circulatiei aburului in interiorul turnului scade eficienta acestuia. Sigur ca se poate si chiar exista, dar e complicat. Sa zicem ca le rezolvi pt iarna, dar ce faci cu apa calda vara!? N-o poti folosi la climatizare.

    La institut aveam o suflerie supersonica, care era alimentata de compresoare uriase, racite cu apa. Apa de racire se aduna in bazin si se cresteau pesti, chiar si iarna. La fel apa de racire poate fi folosita la sere, dar la incalzirea caselor, mai dureaza.

    Se spune ca condensul lasat de avioane e ucigator pt clima chiar mai tare decit arderea combustibilului avionului. Asa e si cu aburu din turnuri. https://de.wikipedia.org/wiki/K%C3%BChlturm

    • Dl.Neamtu Tiganu, imi face placere sa discut din nou cu dvs. si, in acelasi timp, sa nu lasam impreuna, cititorilor, vreo urma de falsa indoiala asupra incompatibilitatii wombatilor, cu pompele de caldura.
      Deci ce face un turn de racire ? este un schimbator de caldura care fundamental, raceste cu aer un agent termic, de obicei apa, de la 40 C, sa zicem, la 30 C
      Ce face o pompa de caldura ? preia agentul termic care s-ar fi dus catre turnul de racire, il raceste (cum spuneam in articol – preia functia de racire a turnului) si „pompeaza”aceasta energie de joasa temperatura (unii numesc asta „exergie”, dar, nu va mai bateti capu’cu asta ca multi nu stiu ce e asta si nici nu pierdeti nimic…) intr-o energie de inalta temperatura intr-un agent- poate fi tot apa, de la 60 C la 90 C (cit ar trebui pt. incalzire)…cit ce priveste spatiul- o pompa de cladura de ~20 MWt, nu e mai mare decit un autobuz, asa ca sa aveti o idee despre forme…Deci, pompa de cladura nu are nici o legatura cu aburu din turnuri…care, de fapt, nu e abur ci vapori…o mica diferenta, poate insesizabila multora. Mai mult, utilizarea unei pompe de cladura, practic, scoate din functiune turnul de racire si, implicit, „aburu'” din turnuri…adica, si din acest punct de vedere, depolueaza !
      Prin alte parti, unele orase se inclazesc cu pompe de cladura alimentate din apa de mare, de 5-10 C !…iar la noi, apa de 40 C, folosita la racire in industrii, este extrem de valoroasa !…si nefolosita…
      Dar, stati linistit, nimeni nu va va acuza ca nu stiti toate acestea…nu le stiu cei care ar trebui sa le stie…
      in ce priveste problema cu…ce fac vara cu cladura ?…pur si simplu opresc pompa de cladura si racesc cu „vechiul turn”…sau, pot folosi pompa de cladura reversibil, pentru aer conditionat, dar, deja discutam de retele de termoficare 5G -adica inclazire racire….dar, asta e o alta „galaxie”…

      • Multumesc de precizari, d-le Dragostin. Am banuit eu ca e simplu, dar totusi nu se face pt. ca lucrurile simple sunt complicate.

        Pe mine m-a fascinat constructia turnurilor, acele hiperboloide de rotatie, am citit ca exista chiar si din fibra de sticla. Apropos am lucrat la un proiect in care se studia un schimbator de caldura, la arderea gunoiului, din fibra de sticla. Aparent e o solutie catastrofala deoarece fibra de sticla e proasta conducatoare termica, mult mai proasta decit metalele, in schimb are o rezistenta la coroziune de citeva ori mai mare decit metalele si deci devine economica.

        • Daca fibra de sticla este o proasta conducatoare termica, atunci perioada de amortizare a schimbatorului de caldura (si uneori a intregului sistem) se poate dubla, sau chiar tripla. In acest context, rezistenta la coroziune poate deveni nerelevanta dpdv al investitorului.

      • – intr-o pompa de caldura se poate folosi ca agent de racire CO2 supercritic in circuit inchis legat de/care invarte o turbina care produce electricitate (GE deja produce turbine cu CO2 supercritic) …si voila energie „gratis” vara
        – diferenta dintre abur si vapor este ca aburul (de obicei) se produce la peste 100 Celsius, pe cand vaporii de apa pot exista la orice temperatura
        – am si o intrebare: spuneti ca o pompa de caldura de marimea unui autobuz produce aproximativ 20 MWt sau 20 MWh?

  4. Încep cu un exemplu; când au pornit discuțiile despre Podul Basarab, s-a pus întrebarea „e mai bine să construim un pod peste toată calea ferată sau ar fi mai simplu să mutam gara după străpungere, iar actuala gară sa devină muzeu (cum de mult își dorește CFR)?„

    … răspunsul a fost simplu „costă prea puțin„. Adică tradus, șpaga e direct proporțională cu costul final al investiției.

    Pentru ceea ce spuneți dvs. trebui planificare, proiectare și implementare ori cine să facă asta, nivelul la noi e limitat și se rezumă la: chioșcuri de flori și ziare in S6, cafenele, discoteci și vile de prost gust pentru cei ce gestionează bailout.

    Atât putem, atât se face, cine vrea mai mult sau altceva exista doar varianta „via Otopeni„.

  5. V-am promis ca va spun o poveste cu energia.
    Am fost si eu cercetator cindva, la un mare concern. Pe atunci incepuse deja isteria verde, dar nu asa de tare cum e acum. Prin multele teme pe care le prelucram era si aplicarea/dezvoltarea unor tehnologii prin care sa se economiseasca energie, atit in productie, cit si in exploatare, cit si in reciclare, in domeniul trenurilor.
    Standard era folosirea profilurilor de aluminiu, aluminiu care e energofag, si care se mai si sudeaza. Are totusi avantajul, fata de otel, ca se recicleaza usor avind temp de topire scazuta. Ar fi fost relativ usor sa se inlicuieasca sudura cu nituirea, asa cum e la avioane, dar manopera ar fi fost enorma. Au fost multe materiale studiate, inclusiv materiale compozite.
    In exploatare conta enorm greutatea pe pasager. Mentionez ca la ICE 3 greutatea pe pasager e de 600kg, cind e plin ochi, si de peste o tona cind e doar 50-60% ocupat, mai mult decit un automobil. . Dar o greutate mica inseamna pereti subtiri si deci o stare de confort acustic mizerabil.
    Desigur am gasit mai mult esolutii, dar au fost aplicate doar citeva maruntisuri deoarece caile ferate germane nu cumparau curentul la pretul pietii ci mult mai ieftin, cam 50%, fapt care /-i facea dezinteresati de usurarea trenului.
    Altfel era in Elvetia si Anglia. Acolo caile ferate platesc taxe de transport celor care detin liniile, taxa care depinde de greutatea pe osie, deoarece o greutate mare mareste uzura sinelor. Pt aceste tari am fost obligati sa aplicam multe din solutiile gasite.

    Iata cum ratiunile economice sunt mult mai importante decit aiureli verzi.

    • concluzia e gresita, insa comentand doar povestea ne putem intreba morometian:
      – de ce nu se fac vagoane pe structura „body on frame” unde scheletul (frame) poate fi aluminiu imbinat „Lego”si sudat sau lipit, fibra carbon sau plastic dur, iar „body” facut din placi de policarbonat (intre care se insera geamurile, posibil tot policarbonat glazat cu sticla) … scheletul bine izolat de osii prin/cu cauciuc/plastic amorf si ar ajunge greutatea pe pasager la mult sub 500 kg
      in cel mai rau caz „body” din tabla subtire structura tip sandwich cu mijlocul din spuma poliuretanica …

      • Domnu Plasticus, ideile cu folosirea materialelor propuse exista de mult timp. Chiar si eu am citeva patente de inventie aprobate european si mondial si astept cu nerabdare aplicarea acestora pt a ma imbogati. Policarbonat, marca Makrolon a fost aplicat experimental la ferestrele Velaro Rus

        • vorbeam de structura si corp pentru vagoane, nu de ferestre PC-sticla, care deja se folosesc la unele parbrize de automobile

      • @Plasticus, o parte din patentele mele, daca aveti acces la o banca de patente: DE000010015663A1
        EP000002906455A1
        EP000002668081A1
        EP000000971136B1
        US020140065330A1
        WO002014111224A1
        Mai sunt si altele, dar ma cheama nefasta sa-i fac cafea :)

    • Mi-a plăcut exemplu dvs dar nu stiu daca este in totalitate este vorba de virtuțile pietii.
      Căile ferate din UK, mai precis infrastructura, au fost renaționalizate dupa ce privatizarea a dus la lipsa de întreținere și accidente mortale serioase. Pana la urma preturile pe care operatorii le plăteau celor de la infrastructura feroviară erau stabilite de niste birocrați guvernamentali.

      • @cinicule, reglementarile guvernamentale incep cu normele europene. Ex. en 12663, reglementeaza rezistenta structurii. O norma aberanta, impune o forta longitudinala de 1500kN, forta care a fost preluata din UIC 566, veche de peste o suta de ani. UIC 566 a fost elaborata pt trenuri de marfa in care vagoanele se lansau pe plan inclinat si se ciocneau de restu. La trenurile moderne nu exista un asemenea scenariu, trenurile de pasageri sunt cuplate automat si forta e de zece ori mai mica. Picant e ca exista si o norma de Crash, EN 15227, care se bate cap in cap cu cea de rezistenta, deoarece la crash sunt necesare structuri deformabile, iar la rezistenta, rigide.
        Si mai picant e ca normele japoneze stipuleaza doar 1000, deci ei au posibilitatea sa construiasca trenuri mai usoare.

    • Ala din Galati are doar un singur furnal din 6 care mai fc, cel din Tulcea cred ca e la fiare vechi cumpar si Oltchimul functioneaza cat si Borzestiul!
      Atunci, de ce au mai facut cosurile si turnurile ale imense de evacuare, daca era mult mai simplu sa transforme energia cu putin ajutor in electricitate, par example?
      E clar vorba de o REGANDIRE a tehnologiilor folosite, nu despre fantezii din PIX!

  6. Aveți dreptate doar parțial. Da, aburul acela rezidual poate duce la producerea agentului termic pentru încălzirea unui oraș în condiții de eficiență mare, fiind și un sistem sustenabil. În Slobozia a funcționat cu succes o asemenea soluție până în 1990, Combinatul chimic din apropiere furnizând agentul termic printr-o asemenea soluție. Totul a funcționat perfect până când Amonil (urmașa combinatului) a tot crescut prețul gigacaloriei (în mod clar nejustificat, mai ales că la un moment dat se vehiculau informații ca obțineau venituri mai mari din vânzarea agentului termic către oraș decât din vânzarea îngrășămintelor), asta până când locuitorii Sloboziei s-au deconectat rând pe rând de la sistemul centralizat.

  7. Pentru că mare parte din populație se va încălzi de acum înainte cu lemne zic că ar fi mult mai util să avem un dispozitiv de împachetat fum* ușor de montat pe coș care să înmagazineze pierderile și să permită reutilizarea lor. Așteptăm intervenția statului.

    *in baloane multicolore?

    • Aș avea o propunere cel puțin la fel de buna că a dvs. RO care nu depășește nivelul de cazma și topor, are o singura varianta pentru a ajunge lider european în revoluția verde. Să plantăm copaci zilnic, toți. Și nu așa doar pe câmp, zic și in centru de să nu se mai vadă casa poporului din piata unirii, așa vehement sa îngropăm fostul socialism. Apoi in fiecare iarna primești lemne de foc de la conducere pe măsura nr de copaci plantați. N-ai muncit stai in frig.

      • Îmi place la nebunie soluția dvs.! Ar responsabiliza pe toți, ar bloca tăierea de jaf a pădurilor, ar transforma România într-o țară superverde!

  8. Dumneavoastră scrieți despre investiții normale in o societate normala.
    Dar :
    – Puteți face un nume din ministerul de resort care pricepe ce e aia energie , cum se produce și cum se economisește ? Cu funcția ocupată.
    – Un nume , prenume cu funcția ocupată ca angajat al ministerului și care pricepe planurile/ recomandările UE ?
    Mulțumesc anticipat.

    • Aș merge un pic mai departe de atât. In clasa a 12 a am citit o carte cu povestea numărului 0 cu drumul lui prin istorie și forța lui de Charles Seife. La final m-am întrebat de ce oare n-am descoperit cartea mai devreme în a 8 sau a 9 cu mai multă bucurie aș fi înțeles rostul programei din matematică. Aș fi înțeles ce rost au funcțiile, șirurile, matricile, calculul diferențial etc. Însă cel mai mult am înțeles puterea lui „0” în societatea noastră 15 ani mai târziu.

      Vedeți dvs de exemplu șef la Consolidări SA din PMB ajunge un băietan care a consolidat „0” clădiri. Dacă ar fi consolidat măcar o (1) clădire ai fi putut avea termen de comparație, vezi tu 1 și altu 13, de exemplu și ai fi știut cine are experiență mai multă, dar cu 0 nu te poți bate.

      Altfel spus fiecare tânăr profesionist în RO pleacă la început de drum cu un bagaj de -100 de puncte (așa a stabilit conducerea și Nr e neimportant) nu contează ce realizări ai, cate lucrări faci, ani de experiență între timp, familie, copii etc, într-un final ajungi la -1. Iar pentru a face saltul de la -1 către 0 barat este o singura condiție; să te faci târfă cu Sistemul. Și aici te oprești.

      Peste 0 nu se poate discuta pentru că n-a ajuns nimeni acolo în RO, e ca raiul pentru muritori ‘la mintea noastră nu s-a urcat’ .

  9. Ciclul Carnot are o sursa calda si o sursa rece.
    Recuperarea caldurii de la sursa rece, recte apa de racire, se poate face prin multiple metode, de la un ORC pana la pompa de caldura. Pentru cazane prin tuburi termice ca sa reduc temperatura la cos.
    Din pacate TOATE sunt atat de ,,eficiente” incat foarte putini le aplica nefiind ecomomica aceasta recuperare a caldurii reziduale (ori investitie prea mare si se poate dovedi mai eficienta economic in alta parte, ori recuperare ei intr-un timp indelungat)
    Transformarea energiei superioare (energia electrica) intr-o energie inferioara (caldura) printr-o pompa de caldura este tichia de margaritar a chelului.
    Exista o tehnologie careia ii vad un viitor in zona de cogenerare si stocare energie ETES (Electro-thermal energy storage)!

    • vorbiti de Peltier (direct termic-electric din fisiune, de mica putere, folosit de rusi in zone izolate) sau de stocarea energiei termice in uleiuri speciale (la 300-400 C) in vederea producerii aburului folosita la centrale foto-termo-electrice (Spania, California)?
      sau de motor Stirling incalzit/alimentat prin concentrarea radiatiei solare?

    • Nu stii domnia ta inca? E grav. In Romania nu se aplica Ciclul Carnot. In Romania randamentele reale sunt peste Ciclul Carnot, ba chiar supraunitare.
      Vorba cuiva, o fi pe acolo, pe la voi, la noi nu s-a pomenit. Si daca nu s-a pomenit nu exista. Asa ca luam caldura cu pompe termice din gaze si vapori de joasa temperatura si din apa de racire de la turnuri si o transportam hat, departe ca ajunge intreaga si nu se pierde nimic si incalzim apartamentele. Uitind, evident de revolta ce se trezeste in fiecare cind pune mina pe calorifer si-l gaseste cald nici cit apa de paine. (Sa vezi ce scandal le fac, ce asta e caldura ce ne dau?)
      Ce conteaza ca te costa mult instalatia? Ce conteaza ca pentru 1 Kwh de energie termica folosesti 2 de energie electrica? Ai recuperat caldura.
      E ca la eoliene. Nu conteaza ca ai nevoie de subventie de la buget si mai plateste si consumatorul certificat verde. Nu conteaza ca iese mai scumpa! E energie ecologica, din vint, care vint e gratis.

      • Dl. Stelian, sunt de acord intru-totul cu dvs. !…aveti mare dreptate !
        Intr-adevar, si in Romania, pompele de caldura ar avea eficienta >300% !…adica, consum 1 KW elecrtricitate si obtin 3 KW termici ! (asta se numeste COP=coeficient de performanta la pompe de caldura !…deci, aveti dreptate)…singura eroare care ati facut-o, probabil din neatentie, a fost cind „v-a scapat” afirmatia ca pentru 1 KWh termic, folosesc 2 Kwh electrici…e exact invers si chiar mai mult.
        Acum, pentru intelegerea dvs. si mai buna. ca tot il pomenim pe batrinul Carnot:
        – principial, termodinamic, pompa de caldura este ca o turbina (in contrapresiune sau condensatie), dar care „are sensul invers” adica:
        – la turbina energia termica merge „de sus in jos” adica de la temperaturi mari, se raceste, producind energie electrica si termica utila (daca e in contrapresiune)
        – pompa de caldura „o ia invers”, adica consuma energia electrcia (pe care as fi produs-o) ca sa cresc temperatura energiei termice disponibile , la o temperatura mai mare
        Acum, ca si economicitate: cheltuiesc pentru 1 MWe, sa zicem 100 EUR, si obtin 3 MWt, (ASTA E IN CEL MAI RAU CAZ !) pentru care as fi consumat gaz intr-un cazan cu randament de 85% adica 3.5 MWh gas care costa 50 EUR/MWh = 175 EUR/MWh
        Cam asta ar fi „smecheria” cu pompele de caldura…plus, ca, chiar daca as avea bani sa cumpar gaz, pentru ca sunt atit de ignorant incit sa n-am incredere in ele, atunci, , s-ar putea sa nu pot sa-l cumpar pentru ca pur si simplu s-ar putea sa nu fie „de vinzare” !…deci, poate ca e mai bine sa n-ai resurse, ca sa fii nevoit incerci si altceva !
        Altele, gen rolul regenerabilelor, n-are sens, loc si timp sa discutam rolul lor…tot ce pot face este sa va recomand sa cititi cit mai mult despre subiect

        • D-le Dragostin,
          Daca era asa de eficiente aceste metode nu mai existau turnuri de racire nicaieri. Gresiti calculul, MWh de gaz este 70 euro x 0.92 (randament CAF) ajung la un pret de 64.4 euro/MWh termic. Un CAF de 1GWh este vreo 4-5 MEuro, cat este echivalentul investitiei intr-o pompa de caldura de aceeasi putere?
          PS o pompa de caldura pentru o casa e cam 5000 euro in timp ce o centrala murala pe gaz coata 500 euro, de 10 ori mai putin! Ca sa nu mai discutam de faptul ca pompa de caldura are piese in miscare si te va rupe intretinerea!

          • nu m-ati inteles !…eu vorbeam de DH-LHP (large heat pumps) pentru SACET -sisteme de termoficare.
            Efectul „economy of scale” este urias !…iar COP de 4 este frecvent intilnit
            Va asigur ca energia termcia produsa este f. competitiva.
            Ca exemplu minor: in multe tari nordice, acestia se incalzesc cu apa rece din Marea Nordului ~@5-10 C…
            La retail (case individuale, s-ar putea sa aveti dreptate)…dar, daca nu aveti gaz disponibil, s-ar putea sa vreti o pompa de caldura, cum multi au deja in zone fara gaz ?!

          • vreti sa spuneti ca pe moshia lu Firea s-au platit mai mult de 700 milioane euro cu subventiile la caldura in 5 ani in loc sa faca aprox 25 CAF-uri de „cartier” (in puncte termice) la 100 milioane euro… ramaneau si bani de „comisioane” si avea si lumea caldura…

          • Am uitat niste mici „chitzibusuri”si nu ma pot abtine sa nu va scot din eroare:
            – ca sa aveti 1 MWh energie termica utila, trebuie sa ardeti gaz MAI MULT, adica intr-o cantitate de 1/0.92 randamentul CAF adica 1.09 MWh gaz ! @70 EUR/MWh = 76,3 EUR/MWh …whooops !…iar asta in cazul fericit cind CAF merge permanent la sarcina maxima/optima, ceea ce este imposibil in practica…in realitate, randamentul mediu anual al unui CAF este ~85% (variaza intre 0.92 si 0,8, pentru ca de multe ori, se functioneaza si la sarcini partiale…cu randamente proaste, ca si masina dvs. daca aveti…nu mergeti mereu cu 80-90 km/h…deci, vom fi realist, binisor peste 80 EUR/MWh !!!
            Acum, ca sa va intristez mai mult, ar trebui sa adaugam si costul emisiilor, care, foarte simplu, sunt 0,202 tCO2/MWh gaz x 1,09 MWh gaz = 0.22 tCO2 @62 EUR/tCO2 = 13,6 EUR/h, care se pun „on top of the 80 EUR/MWh” si uite asa, tiris grapis, ajungem la >100 EUR/MWh pretul caldurii utile…exact ce se intimpla in Bucuresti…de exemplu…iar Primaru’, ca Primaru’, nu stie de ce …mai rau, asta de sus, e la pretul CO2 de azi de 62 EUR/MWh, dar, el va creste spre 80 si 100, si la fel corespunzator si energia termica
            in rest, ce sa zic, asa e:…da, sigur, pompa de caldura n-are decit un compresor, pe cind cazanele au doar pompe si ventilatorare…statice (astea nu se invirtesc) …deci astea nu ne rup de 2 ori…

            ma opresc aici si nu voi mai comenta subiectul

        • Ciclul Carnot se refera strict la randamentul – sau eficienta – transformarii energiei termice a unui combustibil in lucru mecanic util, inspirat de functionarea motorului cu abur; in general motoarele termice (combustie interna) au randament termo-mecanic de circa 30 (Otto, Rankin, Wankel) – 40 (Diesel, Stirling)%.
          La masinile F1 se folosesc dispozitive KERS care nu utilizeaza caldura reziduala ci energia mecanica pierduta prin franare, si se ajunge la un randament global (putere calorica consumata vs energie kinetica utilizata) de circa 50%. La motoare hibride care adauga un electromotor pe volanta se imbunatateste randamanetul prin optimizarea functionarii „in sarcina” si scaderea energiei pierdute prin start-stop – tot cam pana la 50%.
          Pe de alta parte randamentul – sau mai degraba eficienta economica – a utilizarii unui combustibil poate fi imbunatatit prin transformarea unei parti din energia termica reziduala (circa 70%) in lucru mecanic util. Pompele (sau schimbatoarele) de caldura imbunatatesc direct randamentul termo-mecanic prin utilizarea energiei reziduale, crescand randamentul spre 80%.
          Randamentul supraunitar al unor centrale de apartament se calculeaza altfel si poate fi calculat ca supraunitar, fiindca nu presupune transformarea in energie kinetica (lucru mecanic) sau electrica, doar eficienta arderii combustibilului.

          • Domnule,
            Un combustibil are o putere calorifica care inseamna cita caldura genereaza prin ardere. Nu se poate sa afirmi ca ard 1 metru cub de gaz si obtin caldura ca si cum as arde 1.1 metri cubi. Despre asta vorbeam. Mai mult, sa ard 1 metru cub de gaz si sa obtin caldura utila ca si cum as arde 1,1 metri cubi, ca asta e si mai si.

            • tot n-ati inteles:
              Ard 1000 m3 gas care au, sa zicem 10 MWh energie /putere calorica.
              Dupa ardere, cazanul, care are randament 90%, imi da 9 MWh energie utila !…iar restul de 1 MWh sunt pierderi la cos.
              Emisiile se calculeaza la ce ard, adica, factorul de emisie la gaz este 0,202 tCO2/MWh, deci, voi emite 0,202 x 10 = 2,02 tCO2/h, iar, daca le raportez la energia utila de 9 MWh, atunci, evident, factorul de emisie al energiei utile este 0,202/90% = 0.224 tCO2/MWh UTIL !!
              Stati linistit, nu sunteti nici primul si nici singurul care are dificultati cu chestiile astea…
              eu spusesem foarte clar ca daca am nevoie de 1 MWh UTIL, atunci, trebuie sa ard mai mult gaz, echivalent de 1 / 90% = 1.1 MWh energie input (primara)…pt ca 1 MWh il pierd pe cos…chestie de balanta energetica

        • Da, am gresit, dar si domnia voastra o dati cotita prin omisiune. Mai clar si mai pe scurt.
          Puteti folosi pompe de caldura, dar pe linga turnul de racire, altfel e degeaba.
          Ai energie termica de calitate slaba de recuperat, tot de calitate slaba vei recupera. Ca asta e nebuna asta de fizica si principiile ei. Al mai intai zice ca nu trece de buna voie si nesilita de nimeni caldura de la temperatura mai mica la cea mai mare, ci taman invers. Adica d-aia e nevoie de caldura in case, ca prin pereti, geamuri, usi caldura iese afara singura cind temperatura din interior e mai mare decit cea din exterior. Si d-aia e nevoie vara de aer conditionat, ca tot asa caldura de afara intra singura in casa unde e mai racoare.
          Nenorocirea e ca vrei sa folosesti pompa de caldura (cele mai ieftine aer-aer) taman iarna, cind e frig afara, adica nu e de ajuns pompa de caldura. Mai ai nevoie de ceva caldura ca sa incalzesti apartamentul.
          Altfel, vorba unui amic, daca sunt asa de bune pompele astea de caldura de ce nu se instaleaza spre Poli ca sa se raceasca clima acolo si sa racim planeta?
          Toate pompele de caldura de care am cunostinta (si am una sub fereastra) merg foarte aproape si sunt bune primavara si toamna, cind te ajuta sa economisesti ceva energie din cealalta (gaze, pacura). Altfel, iarna, pe la -5-10 dupa vreo 30-40 de secunde de mers intra centrala ca altfel nu tii temperatura in casa.
          Imi si inchipui un bloc de vreo 30 de apartamente cu vreo 30 de pompe de caldura in jur, iar daca sunt din cele de foraj, cu nu stiu cite puturi forate de jur imprejurul blocului.
          Despre regenerabile? Soarele e bun ziua, ca noaptea nu se poate, iar vintul cind bate. Si pentru elicile alea instalate bietul roman plateste de mai multe ori. (o data subventia ce o primesc eolienele, apoi certificatul verde ce vine pe factura, apoi certificatele de CO2 ce le cumpara cei cu energie securitara (gaz, carbune, pacura) si in felul asta au preturi mari la energie. M-am mai amuzat eu cu niste date (atitea cite am gasit) despre eoliene si puterea lor medie produsa, sau un indice de utilizare al lor sub 30%.
          Pe vremea cind eram eu copil se tot vorbea de centrale care sa foloseasca energia valurilor. Stiti vreo astfel de centrala in lume? Eu unul nu stiu. Si tot asa, se dadea cu energia inepuizabila. Chiar si centralele alea pe firul apei (bulb), tot au nevoie de un pic de cadere si dau puteri mai mici. Ase se vedea PFI si PFII in Romania. Si cum prin construirea PFII la PFI s-au pierdut niste Mw.
          Stiu bine ce e centrala termoelectrica. Si mai stiu si cum e cu turbinele de contrapresiune. Ca daca n-ai consum de abur, deci sursa rece, nu merge nici impuscata. Ia infundati-va teava de esapament de la masina si vedeti ce se intimpla.
          Mai povestim de consumul de energie electrica si cum ar trebui acoperita curba de sarcina? Despre cum acum multi ani se jucau (oprit/pornit) cu grupurile de 330 Mw pe carbune?
          Personal am auzit tot soiul de povesti cu sisteme de incalzire centrale, dar n-am citit nici un articol clar descriptiv al unuia mare de marimea Bucurestiului. Ca centrala de scara, bloc sau microcartier e tot SACET.
          Si apropos, in nici una din tarile spre care Romania priveste incalzirea populatiei nu e problema de guvern sau primarie. Este o problema personala.

          • spun doar atit: zecile de MW racire (energie termica reziduala din industrie), au temperatura CONSTANTA ~30-40 C tot timpul, incl. iarna, ceea ce le face ideale pt. termoficare…iar cresterea temperaturii de la 40 la 80 se face f.f. eficient intr-o pompa de caldura !…dáia ne tot bate la cap CE cu „valorificarea energiei rezuduale ”
            …restul sunt alte povesti de dezbatut separat…

            • „Petrobrazi (atit rafinaria cit si centrala pe ciclu combinat a OMV). Sunt sigur ca toti am observat, in special in perioade mai reci, cantitati imense de vapori de apa eliberati in atmosfera de turnurile de racire atit ale rafinariei cit si ale Centralei pe ciclu combinate de la Brazi. [zecile de MW racire (energie termica reziduala din industrie), au temperatura CONSTANTA ~30-40 C tot timpul, incl. iarna, ceea ce le face ideale pt. termoficare…]”
              Turn de racire la centrala termoelectrica cu apa la 30-40 de grade? Pai se duce la naiba si vidul din condensator si destinderea din ultimele trepte ale turbinei!
              Ca sa incheiem discutia, de ce nu faceti un proiect pilot sa incalziti un bloc de 20-30 de apartamente racordat la SACET si cu pompe de caldura si dupa 1 an sa puneti pe tapet: asta e costul investitiei, atit s-a platit energia pentru RADET, atit energia electrica pentru pompa de caldura, atit s-ar fi platit la SACET fara pompa de caldura, asta e cistigul, deci investitia se amortizeaza in X ani, luni…
              Si in felul asta discutiile sunt inchise.
              Sau macar o mare termopompa d-asta pusa la un turn de racire sa preincalzeasca apa de adaos ce se baga la RADET macar cu 25 de grade. S-ar mai economisi niste abur.

      • pompa de caldura nu transforma o energie in alta, ci preia caldura dintr-un fluid voluminos cu temperatura scazuta si o preda unui alt fluid cu volum mai mic care capata o teperatura mai mare; fiecare dintre noi are acasa un aparat care functioneaza pe principiul pompei de caldura: in schema frigiderului, se preia caldura din spatiul interior care se va raci si se capteaza in radiatorul din spatele frigiderului care se infierbanta; in acest scop e nevoie de un fluid care vaporizeaza usor, transferul de caldura fiind prin intermediul caldurii latente de vaporizare/condensare; la schimbul de caldura nu intervin randamente mecanice, acestea fiind specifice motoarelor; in cazul nostru partea mecanica este compresorul, care insa nu e sursa de energie transferata, ci doar un soi de „catalizator”: el consuma o cantitate de energie ce nu are legatura cu cantitatea de caldura efectiv transferata, ci doar cu proprietatile fluidului frigorific utilizat, pentru a asigura reversibilitatea ciclului de vaporizare-condensare; in fapt, consumul compresorului reprezinta tocmai o pierdere de randament, ca altfel transferul de caldura natural ar avea randament de 100%

    • Ce Ciclu Carnot, domnule? Aia e o chestie veche neconforma cu noile viziuni in materie prin vizuinele de pe la Brusal. Nu mai e valabila azi cind pina si gazele au devenit regenerabile! Asa au declarat si au scris negru pe alb (!) de-au anulat dintr-un foc toata Geologia petrolului. Gata, s-a rezolvat, ce sa se mai impiedice de-un biet principiu? Carnot ala numa’ nu vrea sa cedeze, da’ nu-i nimica. Se supara pe el si dau ucaz ca e antieuropean si mai e si iliberal, asa ca nu pupa Penerereu.
      Ba mie Maricica, aia de-a venit in firma sa ne predea Reiki si Cursuri de Subdezvoltare Personala mi-a zis ca se pot focaliza energii de azi miine ne putem deconecta de la retele, totul e sa avem incredere. Nu inainte de a face o cura de Detox.

  10. @ carnotescu
    Niciunul dintre cele enumerate de dvs.
    E un ciclu de stocare care foloseste apa fierbinte si apa rece pentru a inmagazina energia in surplus data de regenerabile si a produce energie termica si caldura cand este cerere.
    Da-ti o cautare dupa nume si o sa gasiti 2 producatori care comercializeaza asa ceva. Niste nemti :)

  11. Doua chestiuni:
    1. In cat timp se recupereaza investitia in solutiile tehnice propuse?
    2, Ca intreprinzator privat in domeniu, ati realizat macar un proiect bazat pe acest tip de recuperari?
    Daca nu, de ce?

    • Da, in strainatate
      Nu in Romania, la scara industriala.
      Raspunsuri:
      1. recuperarea investitiei este max. 5 ani, dar, la preturile actuale ale combustibililor fosili si CO2, poate fi la 3 ani, cu internalizarea emisiilor…partea cea mai interesanta este „hybridizarea” pompelor de caldura cu RES sau HE-CHEP, dar asta e o „alta inginerie”…
      2. in RO nu a fost (inca !) posibil deoarece:
      – „emitentii”de energie reziduala nu vor sa renunte la energia lor reziduala, (nu am inteles niciodata prostia asta !) nici daca am vrut sa „o cumpar”!?…fara sa mai mentionez ca „nu vor sa creada legislatia UE” , cum ca energia reziduala valorificata este contabilizata la emisii CO2 economisite !?…pentru ei, nu pentru mine !…sau pentru orasul care ar „cumpara” o astfel de energie curata
      – SACET-urile nu inteleg, nu cunosc si nu stiu ce-s alea pompe de cladura…in mintea lor, ca sa obtii caldura, trebuie neaparat sa „arzi ceva”…
      De altfel, si in acest forum, se vede cit de multa necunoastere/neintelegere si neincredere exista, desi, nu toti trebuie sa fim experti in energie…cu tot respectul pentru interlocutori, Einstein avea o vorba, cind a fost intrebat de un student care este masura infinitului, el a raspuns: „…singura masura a infinitului este prostia umana…” QED

      • Daca e asa, nu va ramane decat:
        – sa gasiti un beneficiar unde se poate aplica tehnologia propusa (un CET, unde va asigur ca lucreaza ingineri energeticieni, care stiu cel putin la fel ca dv. ce este o pompa de caldura);
        – sa mergeti (ca firma ESCO) la banca, cu un proiect si beneficiar concret unde, pe baza indicatorilor tehnico-economici atat de favorabili, veti obtine o finantare urgenta.
        Altfel, toata povestea ramane iluzorie, in asteptarea unor reglementari favorabile venite, ca de obicei, „de sus”.
        PS
        1. Va asigur ca durate de 3-5 ani in recuperarea investitiei (spectaculoase in domeniul energetic) fac sa saliveze atat beneficiarii cat si finantatorii.
        2. „Hibridizarea” lasati-o pt. o etapa ulterioara, implicand investitii suplimentare.
        Succes!

        • la PS-ul dvs., nu am decit 1 raspuns: va vine sa credeti ca „in viata noastra de ESCO'” am intilnit cazuri (si nu putine !!) in care am vrut sa investesc 1000 EUR, sa „economisesc” 3000, sa las 1000 beneficiarului si sa iau eu 2000 ?!?!…si totusi beneficiarul sa refuze !?!?…iar el (beneficiarul) nici sa vrea sa faca el proiectul ?!
          „Capra vecinului functioneaza”, de asemenea si prostia umana…cum am zis anterior…
          …iar despre finantatori, ce sa mai zic, suntem plini de povesti la fel de adevarate”…nu sunt cu nimic mai breji decit beneficiarii (unii)

  12. mdeci,
    pompele de caldura cresc densitatea de caldura la transferul intre doua fluide, prin intermediul unui fluid intermediar, respectiv un agent frigorific (freon, codoi), sau cu alte cuvinte transfera caldura de la un corp mai rece la un corp mai cald, fara a incalca principiile termodinamicii;
    oportunitatea lor depinde de densitatea fluidului primar, care de regula este foarte scazuta: daca-s ieftine, consuma multa energie, iar daca nu consuma multa energie is foarte scumpe;
    un aparat AC de tip casnic poate sa functioneze in regim de pompa de caldura, extragand o cantitate mica de caldura din aerul exterior rece; nu costa chiar o avere, dar iti trebuie cate o unitate pentru fiecare camera, iar energia consumata costa mai mult decat la incalzirea clasica cu gaz;
    minimizarea consumului de energie este proportionala cu maximizarea suprafetei de schimb de caldura (cat mai multe tuburi de diametru mic, serpentine, suprafete cu aripioare – ca la radiatoarele auto); cerintele de eficienta, intretinere si fiabilitate implica si materiale scumpe (cupru, inox, aluminiu); pentru uzul gospodaresc, astfel de instalatii au cost exorbitant, motiv pentru care nu au avut succes pe piata din Ro, in ciuda promovarii agresive: nu e nevoie de socoteli complicate sa realizezi ca nu poti amortiza investitii de zeci de mii de euro la nivel de gospodarie sau institutie;
    in industrie e alta situatie, pentru ca din procese tehnologice pot rezulta fluide cu debite mari si temperaturi suficient de ridicate incat sa nu fie nevoie de suprafete mari de schimb de caldura, iar la diametre mari si asigurarea mentenantei la nivel industrial e suficient sa folosesti suprafete din otel; cu toate acestea, nu neaparat s-ar preta la orice fluid rezidual, fie el si cu temperatura ridicata: daca fluidul rezidual este disponibil diascontinuu si cu frecventa scazuta, nu poti nici sa amortizezi investitia, nici sa satisfaci in mod constant parametrii la consumator; ne-am alege doar cu alte regenerabile scumpe care ne ofera energie mai degraba cand nu avem nevoie de ea;
    dar pompele de caldura ar trebui sa fie eficiente si oportune in zone cu potential geotermal: cu asta ar trebui sa incepem, nu cu boi la bicicleta;

  13. apropo de pompele de caldura aer-aer:
    randamentul e irelevant intr-un proces reversibil, ca nu se consuma ireversibil o energie chimica epuizabila; si decat sa scot 1kwh din 10.000mc aer cu randament 100%, as iesi mai in castig daca as putea sa scot 1kwh din 1mc aer cu randament 1%; la fel, in cazul energiei solare, e irelevant cu ce randament o transform in energie electrica, atata timp cat energia solara e inepuizabila si as dispune de un sistem de captare ieftin si cu dimensiuni miniaturale;
    pompa aer-aer incalzeste un spatiu rece dintr-un punct al planetei in sezonul de iarna, preluand caldura din aerul exterior; care caldura din aerul exterior nu este infinita, ci se regenereaza prin circulatia naturala a aerului exterior, ce se produce continuu, la nivel planetar, cu transfer spontan de energie de la aerul mai cald la aerul mai rece;
    codoiul e un agent frigorific (R744) si exact asta face la nivel planetar: joaca un rol de „pompa” naturala de caldura, favorizand redistribuirea caldurii si reducerea decalajului dintre temperaturile ridicate si ele scazute ale planetei;
    nu cumva cea mai buna solutie energetica ar fi sa lasam codoiul sa-si faca treaba, la nivel planetar ? de ce sa investim in pompe de caldura artificiale care sa transfere, contra naturii, caldura de la un corp mai rece la un corp mai cald, cu consumuri si investitii costisitoare, cand avem deja o pompa naturala, care transfera gratis caldura din zonele calde in zonele reci ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro