marți, mai 12, 2026

Ca să ajungi la locul potrivit

Povestea din Crima perfectă începe în una dintre închisorile de maximă siguranță din Statele Unite. Țara tuturor posibilităților, deci și aceea a condamnărilor la moarte. Sunt ultimele patru ore din viața unui bărbat încă tânăr și foarte prezentabil, pe nume Becket Redfellow. Orele sunt atent cronometrate, camera lui Todd Banhazl insistând periodic asupra ceasului care măsoară trecerea timpului. 

Așa cum vom vedea mai la vale, adică din momentul în care filmul devine cu adevărat interesant, condamnarea a intervenit pentru o crimă pe care Becket de fapt nu a comis-o. A comis însă alte câteva, nu mai puțin de șase, toate sub nasul FBI-iului. Victimele sale au fost membrii uneia și aceleiași familii, una dintre cele mai bogate din Statele Unite. Din care el însuși face sau ar fi trebuit să facă parte. Asta dacă un anume Whitelaw Redfellow (Ed Harris), nimeni altul decât tatăl mamei sale, Mary (Nell Wiliams), nu ar fi gonit-o pe aceasta ca pedeapsă pentru faptul că l-a conceput pe Becket în afara căsătoriei. În ultimele clipe ale vieții, Mary i-a spus lui Becket, încă aflat la vârsta copilăriei (Grady Wilson), că trebuie să facă astfel încât să ajungă la locul potrivit. Rămas singur pe lume, înghițind toate umilințele posibile, Becket i-a urmat sfatul. A făurit cu o pricepere și o eleganță fără seamăn ceea ce s-ar putea numi un plan diabolic.

Becket  s-a insinuat în preajma membrilor familiei sale,  întotdeauna și-a declinat identitatea, le-a câștigat acestora încrederea ca pe urmă să-i trimită rând pe rând pe lumea cealaltă.

A făcut-o fiindcă numai astfel putea deveni unicul moștenitor al unei averi absolut fabuloase. Și numai așa ar fi putut ajunge la deja menționatul loc potrivit. Mai ezitant la început, devenit în timp din ce în ce mai sigur pe sine, cum s-ar zice calificat la locul de muncă, știind să profite la maximum de hibele comportamentale ale rudelor sale,  Becket a devenit ucigaș în serie. Adică autor a șase crime perfecte. Ceea ce nu a intuit FBI-ul a înțeles mai repede o anume Julia, o iubită încă din vremea copilăriei (Maggie Toomey), care știe să reapară în momente –cheie, de fiecare dată făcând-o cu maximă eficiență. Julia, în interpretarea lui Margaret Qualey, este întruchiparea absolută a femeii diabolice.

Toate acestea îi sunt povestite de Becket preotului închisorii în cursul celor patru ore gândite a fi un fel de anticameră a  morții. Becket are norocul că părintele Morris este un ascultător desăvârșit (Adrian Lukis). Care recurge la cartea sfântă și la învățăturile acesteia doar în momentul în care este convins că nimeni și nimic nu îl mai poate salva pe Becket. Și totuși salvarea intervine. Cum, vor afla doar cei ce vor vedea filmul.

În scrierea scenariului Crimei perfecte, John Patton Ford, care este și  regizorul filmului, pare să se fi slujit de un număr relativ însemnat de surse. Chiar și de producții cinematografice anterioare concentrate tot pe arătarea felului în care se parcurge drumul spre înalta societate,.  Începând cu un film intitulat Hearts and Cornets, datând din anul 1949. Ford a știut când să insiste și când să concentreze. Prima crimă a lui Becket ne este înfățișată cu lux  de amănunte, în reușita ei a intervenit și ciudatul rol al întâmplării,  cea în urma căreia este eliminată de la masa succesorală Cassandra Redfellow (Bianca Amato) are parte de o concentrare maximă.

Fiecare dintre membrii familiei deține individualitatea lui proprie. Nu toți sunt răi, nu toți seamănă cu șeful familiei.  Bunicul Whitelaw este insul care și-ar exercita ambițiile și autoritatea absolută până la crimă (bine făcută secvența confruntării dintre el și Beckett), în vreme ce unchiul Warren (Bill Camp),  Steven, pastorul corupt (Topher Grace) sau Taylor (Raff Law) au doza lor de umanitate, cu o mulțime de minusuri posibile. Mai sus amintita Julia are necesara contrapondere în Ruth (Jessica Henwick), femeia care înghite multe. Iar Becket, grație lui Glen Powell, este un criminal simpatic care știe și cum își va trăi, și după anularea condamnării, tragedia.    

 Blueprint Pictures, StudioCanal

CRIMA PERFECTĂ

Regia: John Patton Ford

Scenariul: John Patton Ford

Scenografia: Barry Coetzer, Shadé Addams, Noelene Brits, Lindy Van Graan, Christie Bellairs, David Querido, Ian Zavadzky, Karl Schuleschenck

Imaginea: Todd Banhazl

Costume: Hetta Burger, Jo Katsaras
Montajul: Harrison Atkins, Zoe Cousins

Coloana sonoră: Emile Mosseri

Muzica: James Peter Moffatt, Christoph Bauschinger

Cu: Glen Powell (Becket Redfellow), Adrian Lukis (Părintele Morris), Nell Williams (Mary Redfellow), Sean C. Michael (Butler), Ed Harris (Whitelaw Redfellow), Margaret Qualey (Julia), Grady Wilson (micul Beckett), Maggie Toomey (Julia copil), Jessica Henwick (Ruth)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro