Uneori, petele albe, zonele de necunoaștere, este bine să fie corect identificate pentru a stimula eforturile adecvate de reducere sau îndepărtare a lor. Este cazul zonelor de cunoaștere difuză care duc la lipsa unor politici publice adecvate în domeniul diasporei. Vom încerca, în continuare, să identificăm astfel de zone, în speranța sporirii șanselor de a elabora politici publice adecvate în domeniu.
Cele mai importante ar fi datele la nivel de individ sau microdatele produse prin recensăminte. Prin tradiție, 10% din datele produse la recensăminte sunt obținute și difuzate de către Universitatea Minnesota din Statele Unite ale Americii, în cadrul proiectului Integrated Public Use Microdata Series (IPUMS). Astfel de date, pe zone apropiate de România, sunt disponibile, în prezent, pentru recensămintele din 2021, pentru Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria și Polonia la IPUMS. Ar fi extrem de util dacă am afla când vor fi disponibile date ale recensământului produs către de Institutul Național de Statistică (INS), din 2021, și pentru România, inclusiv pe aspecte referitoare la experiențele de migrație internațională ale populației sau la dimensiuni asociate. Există, la IPUMPS, astfel de date pentru România recensămintelor din 2011, 2002 sau 1992, spre exemplu.
Deosebit de utile ar fi și date despre circulația migratorie a diasporei românești din Europa. Știm, spre exemplu, că numărul de reveniri ale cetățenilor români în țară, pentru mai mult de un an de zile, a fost în creștere, de la 141 de mii în 2018, la 190 de mii în 2022 și 218 mii în 2023 (EUROSTAT, tabelul migr_imm1ctz__custom_17981386). Din păcate, nu știm nimic, cu date cantitative, despre migrația din Sudul spre Nord-Vestul european, care implică migrația cetățenilor români. Cel mai mare număr de imigranți români, în Europa, spre exemplu, a fost, în 2023, în Germania (81 de mii, conforma datelor din același tabel anterior menționat). Câți dintre aceștia au venit direct din România și câți din alte țări? Nu știm nici din date EUROSTAT, nici din date de sondaj.
În același an, 2023, cel mai mare număr de emigranți români, la nivel de țară europeană, a fost cel al plecărilor din Spania (55 de mii). Câți din cei 55 de mii au revenit în România și câți dintre ei au mers în altă țară? Nu știm și, evident, ar fi foarte util.
Dacă datele de mai sus indicau cifre insuficient dezagregate, putem menționa și cifre de migrație internațională a românilor complet ignorate. Cât a fost, spre exemplu, migrația circulatorie, „euro-navetismul” românilor care au plecat din țară în 2023 și, ulterior, au revenit? Problema este departe de a fi secundară, din simplul motiv că între migrația externă circulatorie și emigrarea de lungă durată este o relație statistică negativă[1].
Cu datele unui Eurobarometru rapid (528), din 2022, știm că tinerii români, reveniți din străinătate, dar nemulțumiți de justiția socială din țară aveau intenția de a pleca din nou , de a remigra. Ce mai știm din sondajele, de după pandemia COVD-19, pe aceeași temă? După informațiile pe care le avem, din surse interne sau externe, nu știm să existe date sondaj mai recente, pe diferite forme de migrație asociate diasporei românești.
Cercetări în domeniul migrației externe românești, de tipul celor menționate ca insuficiente sau absente, anterior, sau similare, sunt necesare pentru o mai bună fundamentare a politicilor de migrație și dezvoltare în țară. Chiar dacă astfel de cercetări ar fi realizate prin sondaje nereprezentative, pe comunitățile din țară sau pe cele din diaspora, tot ar putea fi utile prin ponderări sau prin analize de tip multivariat. Analize comparative între non-migranți, persoane cu experiență de migrație în țară, persoane cu experiență de migrație în străinătate, ținând sub control caracteristicile lor socio-demografice (vârstă, gen , educație, mediu rezidențial, etnie, religie etc.) ar fi extrem de utile pentru fundamentarea unor politici publice în domeniu. Cu cât mai dezagregate datele de pornire, cu atât mai bine. Centrarea analizelor pe categorii specifice de membrii ai diasporei (cetățenii români din diaspora, persoane născute în România, membrii ai diasporei la a doua sau a treia generație etc.), pe țări cu atracție majoră a emigranților români, sau pe categorii specifice de migranți în exterior nu poate fi decât benefică.
Diversificarea surselor de cunoaștere a diasporei românești este, de asemenea, de dorit. Exemple: afișarea cifrelor referitoare la dinamica regională a emigranților români în țările gazdă pe siturile tuturor ambasadelor românești în străinătate; revenirea la sondajele pe teme de migrație și dezvoltare și în țară și în străinătate, cu microdate publice; sondaje pe categorii profesionale de migranți în străinătate; publicarea sistematică de către INS a profilurilor comunitare (UAT-uri) de migrație și dezvoltare etc. Similar, diversificarea modalităților de analiză a datelor – calitative și cantitative, uni- și multivariat, multi-nivel etc. –este de încurajat; comparații sistematice ale diasporei românești cu cele din alte țări care au avut sau au probleme de migrație similare (Polonia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Irlanda etc.).
[1] Sandu, D., Alexandru, M. (2009). Migrația și consecințele sale, in Preda, M., coordonator. Riscuri și inechități sociale în România. București :Polirom.
Intrebare: pe aici, in Ge, aproape fiecare e OBLIGAT sa-si faca declaratie de impozit, chiar si strainii. Exista si in Romania aceasta obligatie?
Conform ISO 3166-1, GE este codul Georgiei! Chiar locuiești în Georgia?
În legătură cu migrația românilor în Europa aș zice că trebuie să-i scoatem din orice analiză, mai ales pe cei care au renunțat la cetățenie. Dar și ceilalți care, spre deosebire de migrația altor țări, își urăsc cu patimă patria în care s-au născut. Iată, la ultimele alegeri, diaspora românească a votat în proporție de 60-80% pe Georgescu, Simion, Șoșoacă,etc, adică au votat CONTRA României și Europei și indirect PENTRU Rusia. Deci, de ce ar mai trebui să ne intereseze situația lor când ei votează CONTRA României?
Mai mult, aș anula dreptul de vot al diasporei fiindcă nu plătesc taxe și impozite în România, ci plătesc pentru alte state. Să voteze acolo pentru statele respective.
Nu mă așteptam ca diaspora românească să fie atât de ticăloasă.
E greu de uitat cum niște suporteri de-ai lui Simion, în fața secției de votare dintr-o țară europeană (Germania, parcă, nu sunt sigur ), in ziua votului pentru prezidențiale, scandau cu foc „rusia, rusia ” .
Fascinantă „tragere la temă”. Oamenii ăia despre care afirmați că ar fi votat „împotriva României” au votat, de fapt, altfel decât dvs. Iar motivul e simplu: cineva le-a transmis niște mesaje cu care ei au rezonat.
Democrație e și atunci când nu ne convine rezultatul. Lucru pe care va trebui, desigur, să-l învățăm.
Cetățenia nu o pierzi dacă nu plătești taxe (sunt mulți care locuiesc înăuntrul țării și nu au această deprindere) și nici dacă alegi să muncești/trăiești într-o altă țară.
Lucifere, conform cărui articol din Constituția România se poate anula dreptul de vot al cetățenilor români rezidenți în afara țării? Conform cărui articol din Constituția României dreptul de vot al cetățenilor români este condiționat de plata unuor taxe și impozite?
Nu e vorba de Constituție, este vorba de legi. De ex. se pot reduce numărul secțiilor de vot din diaspora numai la ambasade și consulate.
Personal nu as participa niciodata la nici un sondaj. Sunt extrem de suspicios la orice initiativa din partea statului, fie el roman sau altminteri. Asta vine din experienta, nu iti vrea niciodata binele, ci doar sa ciupeasca ceva daca se poate. De asta nu am renuntat nici la cetatenie, costa vreo 1200 eur, mai ciupeste statul si de acolo ceva :)
Asta este adevarul.
Cat despre vot, nu am mai votat din 2000, pana acum, cand am votat sa va scap de georgesti pe toti cei care injurati diaspora.
De asemenea, diaspora plateste inca taxe in tara, majoritatea au ceva proprietati.
Domnule Lucifer, pentru a ști dacă „diaspora” plătește taxe, ar trebui să vedeți tranzacțiile lor bancare interstatale sau ca ANAF-ul sa ofere microdate imediat unui cercetător ce știe cum să se uite în aceste date. Poliția de Frontieră știe și ea dar ați auzit vreun cercetător mulțumit că primește ce date cere de la asemenea instituții? La fel firmele de transport, știu multe despre diasporeni, însă cel mai bine știu providerii de telefonie cu parteneri in toată Europa dar ce interes ar avea să le ofere?
Să știți că m-am luptat din apr. cu diaspora sya se gândească de 2 ori la vot fără năduf, atât încât prieteni diasporenii mi-au trimis poze cu toată familia și copiii lor (minori cândva), precizând și distanța de sute de km până la secția de vot. Cu năduful… nu are cum să îl stingă una că mine după ani ai lor de nemulțumiri în relație cu România. Nu știți ce reacții acide mi-am primit și nici măcar nu pledam pentru unul sau altul, doar făceam apel la deschis ochii! E bine, alții au fost înjurați, oho!
Au contat anii de mimare a democrației, a drepturilor consfințite in legi organice, constituție, anii de dubii legate de unde să trăiască, încercări și eșecuri, copiii lor suciți cu școala când în Ro, când în Fr, relația cetățeanului cu ghișeul de orice și mai toate cu dosul in sus in Ro…., când în Europa, unde diasporeanul nostru trăiește, orice migrant din Asia și de oriunde e respectat, informat și inclus. Diavolul, domnule Lucifer, stă in detalii. Cum se face că dispora simte aceste detalii iar ăștia se fac că nu văd? Nici guvernanții nu trăiesc în România, nu! Ei trăiesc în tunelul lor, paralel cu cei de rând, de la ei se vede binișor, nu? Păi m-am dus vara asta la un ghișeu cu legea in mână să întreb dacă li se pare normal un meșteșug de tâmpenie de-a lor, să aflu o părere, că poate nu mă duce mintea pe mine….și ce credeți că am avut că răspuns””Păi dacă e după lege….” Mind blowing. Fug corporațiile, că ăsta e loc populat de prea mulți sălbatici, că ce altceva e anomia?! Din păcate vom fi înghițiți de haos, că prea nu ne pasă.
Năduf? Păi din „năduf” diaspora din Europa de Vest a votat în proporție de 60-80% PENTRU AUR, Șoșoacă, Simion, Georgescu,etc, adică CONTRA UE+România și, indirect, PENTRU Rusia. Adică ne-au condamnat pe toți cei din țară numai fiindcă au ei „năduf”. Măi, de ce suntem vinovați noi cei din țară de „năduful” vostru, nu noi v-am forțat să plecați din țară, ați făcut-o singuri și nesiliți de nimeni. Aa, că ați muncit din greu și ați fost umiliți pe acolo, asta e altceva, dar, repet, asta e treaba voastră. De ce să fim noi pedepsiți pentru experiențele voastre? Asta e răutate și sadism.
Tare mult aș vrea să vad că sociologii chiar contează și recomandările lor merg într-adevăr către programe pentru reinventarea societății. Nu știu ce e de vina, poate tonul lor temperat, rațional? Nici un ton mai activist nu a avut efecte…Cum să fie, cum?