miercuri, februarie 19, 2025

Câmpuri sociale ale migrației românilor în străinătate

Migrația românească în străinătate este tratată, în România analizelor sociale mai mult sau mai puțin specializate, invers proporțional cu importanța pe care o are fenomenulul în discuție, cu ample consecințe locale, regionale și naționale. O astfel de situație obligă la valorificarea maximă a datelor, sărace  altfel, de care dispunem.În acest context ne întrebăm care sunt principalele coridoare regionale de emigrare a românilor  din județele țării, considerate pe segmentele lor urbane și rurale, spre țările de destinație. Întrebarea o formulăm cu referire strictă la plecările de dată recentă, înregistrate la recensământul din 2021 din România. Principala concluzie a analizei susține existența unor câmpuri sociale (Lessault&Berthomiere, 2019) ale emigrării românilor. În structurarea acestor câmpuri contează nu numai plecările din anumite județe spre anumite destinații de țară ci și remigrarea românilor de la o țară de destinație la alta, în conformitate cu principiul „migrația se învață” (Bernard& Perales, 2021) în cadrul unor culturi specifice de migrație, în rețele și interacțiuni sociale..

Într-o analiză anterioară (Sandu 2023) am urmărit specificul emigrărilor pe județe-medii rezidențiale către cele șase țări de atracție principală a românilor („hexagonul atracției migratorii”), tot cu date de migrație de sub un an de zile de la plecarea din țară, numai către principalele tări de destinație (Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța și Austria).. Avantajul analizei de față este că ia în considerație, ca date de intrare în analiză, emigrările către 19 țări de destinație și identifică similitudinile la origine ale ratelor de emigrare pentru toate cele 19 destinații naționale.

Ipoteza de bază de la care pornim este că fluxurile de emigrare se grupează, la origine,  pe județe apropiate, similare ca situație socio-economică, și sunt orientate, la destinație, către țări aflate deja în câmpuri de migrație bine structurate prin rețele de migrație pre-existente.

Ipoteza pornește de la premisa că migrația este, în bună măsură, un comportament învățat (Bernard&Perales 2021). Odată schimbat mediul de viață prin emigrare dincolo de granițele țării de origine, migranții se re-adaptează la noua piață a muncii și învață de la oamenii locului care sunt cele mai bune destinații posibile. Așa descoperă alte posibile ținte de re-migrare (Shire 2020). Similitudinile de profil de emigrare între regiunile de origine pot fi explicate prin astfel de culturi de emigrare care se constituie la originea regională a fluxurilor, prin mecanisme de învățare a migrației și unor noi modele de migrație prin intrarea în contact cu noi piețe ale forței de muncă. Grupările de fluxuri de emigrare din România regională spre anumite destinații naționale pot fi considerate ca marcatori de câmpuri sociale transnaționale (Lubbers, Verdery, Molina 2020),  constituite prin migrații internaționale.

Prezentăm, în continuare, modul de grupare a fluxurilor de emigrare, măsurate prin rate de emigare dintr-un anume județ-mediu rezidențial, către una dintre cele 19 țări de destinație.

Destinații structurate în câmpuri de migrație transnaționale

O bună parte dintre românii care re-migrează după ce au locuit în străinătate nu revin în România (nu știm câți) ci se duc într-o altă țară, pe modele  de rute de migrație transnațională practicate deja în țara de imigrare. Grecii, spre exemplu, merg să lucreze în special în Marea Britanie. În 2019, când Marea Britanie era încă membră a Uniunii Europene, 74970 de cetățeni greci se aflau în Marea Britanie. Era destinația cu cel mai mare număr de imigranți greci din Uniunea Europeană, conform datelor EUROSTAT. În consecință, urmând logica anterior formulată, ne așteptăm ca județele care trimit număr mare de migranți în Grecia să trimită un număr mare de migranți și în Marea Britanie. Atât românii din Grecia cât și rudele lor din țară știu că dacă mergi să lucrezi în Marea Britanie este mai bine cu salariul dar și cu alte condiții de viață. Este o cultură a migrației care circulă între țări care sunt deja conectate prin fluxuri de migrație, indiferent de cetățenia migranților. Acesta este tipul de raționament prin care interpretăm faptul că Grecia, Italia, Olanda, și Belgia ca destinații de emigrare regională din România, se află în aceeași gupare cu Marea Britanie (Tabel A1).

Șase dintre cele șapte grupe de țări care constituie atracții de migrație pentru români sunt formate din două sau trei țări învecinate, structurate deja în câmpuri de migrație (Tabel A1). Țări nordice, Danemarca și Norvegia, spre exemplu, formează o grupă de atracție migratorie a românilor. Cele două țări învecinate formau deja un câmp de migrație. Datele EUROSTAT din 2021 indicau faptul că diasporele de cetățeni danezi cele mai numeroase se găseau în Suedia și în Norvegia. Existența unui astfel de câmp de migrație care include Danemarca și Norvegia pare să fie bine cunoscută de către  migranții români aflați în una dintre cele două țări.

Ce se poate spune despre profilul județelor din care au loc emigările, cu datele  referitoare la migrația regională de dată recentă, furnizate de recensământul 2021?

Factori explicativi ai modelului de emigrare

 Am rulat pentru, fiecare dintre cele 19 țări de destinație, analizele corespunzătoare pentru a răspunde la întrebarea anterioară. Numai spre două dintre țările de destinație, respectiv Statele Unite ale Americii și Canada, emigrările de dată recentă tind să aibă loc mai mult din județe dezvoltate. În rest, predomină relațiile negative, în sensul că emigrarea are loc mai ales din județele sărace. Regularitatea este valabilă în special pentru plecările spre Italia, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Suedia, Grecia și Cehia. În continuare, cu excepțiile menționate, emigrarea are loc mai mult din regiunile cu sărăcie relativă sporită. Al doilea factor care contează este legat de numărul de plecați în străinătate la penultimul recensământ, în 2011. Cu cât județele (urban/rural)  au înregistrat un număr mai mare de plecați în străinătate în 2011 (pe termen scurt sau lung), cu atât ratele de emigrare județeană în 2021 au fost mai mari. Relația este valabilă în special pentru fluxurile spre Italia, Austria, Franța, Irlanda, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Canada și Ungaria. Plecările semnificatve din rural au loc în special spre Germania, Austria și Franța. (Fundamentul pentru relațiile menționate în acest pragraf sunt analize de regresie multiplă, efectuate dar neprezentate aici.)

Concluzii

Migrația de dată recentă înregistrată la recensământul din 2021 în România, din județe spre cele 19 țări considerate în analiză, este structurată pe câmpuri de migrație spre șapte grupări de țări dar și pe caracteristici ale județelor la origine.

Deși nu avem nicio cercetare asupra migrațiilor pe care le întreprind românii prin remigrare, fără să mai trecă prin România, datele analizate aici susțin convingător ipoteza că migrația pas cu pas se învață. Parte din românii care ajung în țara X pleacă direct de acolo în țara Y, în funcție de ceea ce află pe traseul migrației lor.

Județele României sunt implicate în structurarea unor câmpuri de migrație în funcție și de caracteristicile pe care le au. Este foarte probabil că există culturi de migrație specifice pentru grupări de țări ca destinație și grupări de județe la origine. Grupările de țări din tabelul A1 sunt semnificative pentru spațiile pentru care există culturi de migrație comune, specifice, cu circulație atât în județe din România dar și între țările din respectivele grupări.

Nu încape îndoilaă că migrația în străinătate este un fenomen multinivel, structurată individual, local, regional și național. Politicile de migrație, așteptate în România,ar putea beneficia din plin de informații adecvate de recensământ sau de sondaj.

Anexa

Table A1. A factor analysis of recent emigration rates from Romanian counties to 19 destinations, 2021

Data source: National Institute of Statistics. Census data 2021. Own computations. Principal component analysis with 7 predetermined number of factors, and Varimax rotation. KMO=0.674. Figures in the table, except the last row, are loadings. Input data:  Emigration rates to specific countries from rural and urban areas of the counties ( a matrix of  83 urban/rural counties by 19 destination countries).

Referințe bibliografice

Bernard, A., & Perales, F. (2021). Is migration a learned behavior? Understanding the impact of past migration on future migration. Population and Development Review47(2), 449-474.

Lessault, D., & Berthomiere, W. (2019). Le champ migratoire: une notion fondatrice des théories contemporaines des migrations internationales. Étudier les migrations internationales, 21-50.

Lubbers, M. J., Verdery, A. M., & Molina, J. L. (2020). Social networks and transnational social fields: A review of quantitative and mixed-methods approaches. International Migration Review54(1), 177-204.

Sandu, D. (2023).. Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România Hot News. 30 octombrie.

Shire, K. „The social order of transnational migration markets.” Global Networks 20, no. 3 (2020): 434-453.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Adaug aici comentariul pe care l-am trecut, în discutarea aceluiași material, pe LinkedIn:
    Muțumesc pentru reacțiile de susținere. Neglijarea ideilor că „migrația în străinătate, mai ales, se învață” și că „această învățare se face pe regulile pieței forței de muncă de la destinație dar se recunoaște și ăn configurația emigrărilor la originea din România”,, sunt fundamentale. Este nevoie ca sondajele pe temă, mult așteptate, să argumenteze astfel de aspecte. Altfel, politicile bazate pe vorbe și ideologii electorale, nu ajută.

  2. Cei șapte factori principali (componente) explică 84% din variația interjudețeană a ratelor de emigrare. Primul factor la care vă referiți în comentariu explică 17% din variația datelor din matricea de intrare. Este mult sau puțin? Ponderea maximă care revine factorului respectiv este legată de faptul că acesta se referă, în esență, la câmpul de migrație italo-britanic al emigrării de scurtă durată din România. Este un câmp important asociat cu doi dintre polii majori de atracție a migrației românești în străinătate. Ar merita o analiză separată. Este câmpul care ilustrează, poate, cel mai bine circulația migratorie a românilor pe câmpul Sudul globl – Nordul global.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro