miercuri, aprilie 23, 2025

Când ați fost ultima data la Victoria? Sau la Filiași, la Plopeni, la Sadu, la Mija, la Tohan, la Făgăraș? Când ați fost ultima data la Cugir?

Nu este o simplă înșiruire turistică de localități, sunt orașele în care au existat sau mai există fabrici, uzine și combinate care formau coloana vertebrală a industriei de apărare a României.

Vorbim despre apărare în Uniunea Europeană din februarie 2022, cu o lejeritate dezarmantă, daca permiteți licența, așa cum nu s-a mai vorbit de multă vreme pe bătrânul continent. Din 20 ianuarie 2025 se vorbește chiar mai mult. Și iată că, la trei ani de la începerea primului conflict armat european de după WWII, bătrânul continent pune pe hârtie o foaie de parcurs pentru înarmare.

Așadar, vremurile se schimbă, Uniunea Europeană pune pe masă 800 de miliarde de Euro pentru înarmare într-un proiect cu un nume epic, ReArm Europe. După care, la câteva zile, de dragul corectitudinii politice, șefii din Bruxelles au redenumit proiectul Readiness 2030, ca să nu stresăm pe nimeni – deși de peste trei ani vorbim lejer, la persoana a treia, despre război, la o cafea cu prietenii, la un dejun de afaceri, la o cină cu familia.

Nu am găsit foarte multe date despre industria recentă de apărare din România – Romarm a salvat și a adunat sub tutela statului ce a mai rămas, vreo 16 companii care datează de dinainte de 1990 despre care speram să poată fi incluse în proiectul ReArm Europe. Pardon, Readiness 2030.

Nu am găsit date despre fabrici, uzine și combinate noi de apărare, nu cred că există ceva construit în greenfield.

Înainte de 1990 industria de apărare era industrie strategică, se construiseră 20-25 de fabrici, uzine și combinate care produceau armament, era afacere bună la export.

După 1990, la fel ca restul industriilor, domeniul s-a destrămat. Industria de apărare a avut aceeași poveste trista ca multe alte ramuri industriale, proprietatea a trecut din mâna în mâna, activele nu au ajuns la investitori strategici și s-au degradat, au fost făcute puține investiții, resursa umană specializată și calificată a plecat din țară iar sistemul de învățământ nu a produs o nouă generație de specialiști.

Daca dați o căutare și citiți istoricul companiilor de apărare din România, poate o să înțelegeți de ce sunt supărat atunci când vorbesc despre dezindustrializare. Fabrici, uzine și combinate cu o vechime unele de peste 100 de ani, foste companii cu tradiție, înființate de regi ai României, cu zeci de mii de angajați. Nu mai există aproape nimic din fala de odinioară. Industria de apărare, la fel ca multe alte ramuri industriale, s-a năruit. În alte țări industria de apărare aduce miliarde si miliarde la buget. Dar nu este vorba despre bani, este vorba despre siguranță națională.

Defect profesional, când urmăresc un sector economic mă uit la datele financiare ale companiilor care aparțin sectorului. Atât am sa spun, datele financiare pe care le-am găsit pentru unele fabrici, uzine sau combinate de apărare din portofoliul Romarm nu arată bine de loc.

Este greu să ne imaginam o economie competitiva fără o industrie strategica competitivă, fabrici, uzine și combinate cât vezi cu ochii. Dar pentru asta este nevoie de o guvernare impecabila pentru următorii 10 ani care să genereze o adevărată cultură, cu tot ceea ce înseamnă asta, în ceea ce privește reindustrializarea ramurilor strategice, mâncare, chimie, energie și apărare.

Ar trebui sa fie simplu, specialiștii din IT susțin că la accelerarea reindustrializării vor contribui din plin automatizarea, tehnologizarea și digitalizarea.

Cu toate că salpetrul și explozibilii plastici se fabrică tot după rețete vechi.

Așadar, Readiness 2030, Europa se înarmează, se va înarma de bună seamă și România, iar daca nu avem fabrici, uzine și combinate care să producă apărare vom cumpăra de la cei care le au. O simpla căutare pe internet va arăta prețurile tuturor echipamentelor mai mult sau mai puțin sofisticate care pot fi cumpărate pentru apărare. Când vedeți preturile să nu vă speriați, sunt prețuri de lista, la achiziții mari se dau discounturi generoase, ca la supermarket.

Industria de apărare, ReArm Europe, Readiness 2030, cum i s-o mai spune. Pana când o să știm mai multe, chiar dacă subiectul este foarte serios, să ne mai amuzam o dată cu anecdota despre Uzina Mecanică din Cugir – care, apropos, și-a început activitatea acum aproape 80 de ani – se spunea că dacă furai pe bucăți o mașină de cusut și încercai să o asamblezi acasă ieșea o mitralieră Kalașnikov.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. ”Nu am găsit date despre fabrici, uzine și combinate noi de apărare”

    Nu ați căutat ce trebuie 😀 Dacă ați fi căutat Rheinmetall, ați fi găsit ce mai cumpără ei prin România, ca să aibă ulterior ce vinde guvernului român. În urmă cu vreun an, se lăudau că au cumpărat Automecanica Mediaș:

    https://www.rheinmetall.com/en/media/news-watch/news/2024/02/2024-02-01-rheinmetall-acquires-majority-stake-in-automecanica-medias-romania

    Rheinmetall e compania aceea faină care construia poligoane militare în Rusia, înainte de invadarea Crimeei. În orașul Victoria tot ei își propun să fabrice pulberi pentru muniție:

    https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/noua-fabrica-de-pulberi-pentru-munitie-victoria-va-costa-peste-jumatate-de-miliard-de-euro-din-care-gigantul-german-rheinmetall-va-acoperi-sub-40-ce-profit-se-estimeaza-21737853

    Dacă n-ar fi existat războiul din Ucraina, l-ar fi inventat oricum companiile germane 😀 Herrenknecht încă mai sapă tuneluri pentru programul nuclear iranian.

  2. Am mai povestit pe aici cum mulți ani în urmă: în 1991 când am absolvit m-am angajat (prin concurs) la IEMI. Făcusem practica înainte de „evenimente” și chiar mă gândeam că mi-aș dori să lucrez acolo, era singura fabrică în care văzusem noile circuite CMOS de la Microelectronica (fabrica cumpărată din RDG, era destul de învechită pe plan mondial dar modernă la nivelul CAER). În toamna lui 1991 am început lucrul. Chiar la secția „specială”. După două săptămâni de stat efectiv degeaba nu am mai rezistat și i-am cerut șefului… ceva de lucru :) Până la urmă am primit un proiect, un fel de „interfon” pentru autospeciale, pe care l-am făcut cât am putut eu de bine. Am primit un caiet cu specificații pentru probe: temperatură , vibrații . Fără nici o îndrumare de la colegi cu experiență. La vibrații băiatul de la stand m-a întrebat „se montează pe avion? Că nu am mai făcut probe la accelerațiile astea” . Ulterior am aflat și de ce persoana de la probe încerca să mă „saboteze”: înainte de asta fusese forțată să accepte o nouă stație radio care evident nu îndeplinea specificațiile. În 1991 deja fabrica pierduse exact averea de preț: oamenii. Ca un fapt divers, la AMC făcuseră un aparat foarte șmecher, care identifica și testa orice circuit digital comun. Extrem de util mai ales că la unele din ele marcajul se ștergea. Am întrebat și eu dacă poate cineva să îmi explice cum funcționează. „Schemele le avem dar cei care l-au proiectat nu mai sunt în fabrică”. Cam asta e cu industria de apărare. În mod simbolic poate, pavilionul administrativ a fost aruncat în aer spre sfârșitul anilor ’90 pentru a se construi o altă clădire. Probabil că o parte din producția militară ar putea fi contractată la fabricile private. Chiar mă uitam că e o firmă prin Maramureș care s-a apucat să asambleze camioane, le-am văzut la lucru pe A7; în vremea asta armata tot trage de Roman care nu a mai fabricat camioane de 20 de ani. Ok, o să aloce bani, dar oamenii care le făceau credeți că au așteptat 20 de ani? Ceea ce s-a păstrat, de cele mai multe ori, e doar o carcasă goală, o clădire, niște utilaje dacă or mai fi și dacă or mai funcționa, dar fără oameni… Parcă de la Cugir am mai văzut puști pe Internet dar în rest… Nu poți să ții o fabrică în viață dacă nu faci comenzi în fiecare an, nu stă nimeni, în afară de vreun APV-ist care nu are altă variantă și nu îl primește Potra în Africa, să aștepte să înceapă războiul ca să aibă și el de lucru …

  3. Vise, vise …. Cel puțin Cugir și încă câteva, care “trag să moară”, dar încă exista. Doar atât : EXISTA ! Ca nu s-a făcut nimici pe care-I putem nu-mi – să le modernizam, extindem și să producă pentru tara DAR și pentru EXPORT ! Debușeu ? Vecina Ukraina ar putea șopti și un școlar ! Culmea imbecilității naționale : Importam pulbere din Serbia lui Vucic – omul rusnacilor. Dar cine să facă pasul cerut in industria de armament când tara e condusă de jalnici indivizi, pe care-I putem nu-mi, în cel mai bun caz total incompetenți : Ciolacu, Veorica-Vaxilica, sau un Ponta-Pinocchio etc… Ca să nu mai amintim marele găinar, la propriu și la figurat, care a condus marele proces de privatizare = falimentare, distrugere, JEFUIRE a industriei românești !!! Geaba ne aburește “alde covrigar Ciolacu” cu programul de RE-INDUTRIALIZARE ! Gogoașei de partid ! N-a făcut NIMIC ! Rezultat concret : Creștere economica … mai nimic. Polonia, care se industrializează accelerat, inclusiv majoritar industria militara are creștere de 3,9% ! Oare nu-și mai amintește nimeni ca UȘA a ieșit din marea criza economica ‘929 nu cu New De-al ci cu industria de armament în preludiul WW2 ?

  4. Stimate,
    d-le Dragoș Damian,
    V-am găsit mereu cu ,,supărări” pe publicațiile economice, pentru că nu ne reindustrializăm, iar aici pentru că nu mai avem industrie de APĂRARE!Din cîte știu sînteți farmacist (ca soția și fiul meu) și înțeleg ,,legitimitatea”, dar și inutilitatea de a cere și aștepta de la politicieni acest lucru!
    1.In domeniul vieții sociale, există separația ,,calificării profesionale” între politicieni și constructorii de programe/proiecte de dezvoltare/reconstrucție industrială.
    a.,,Expertiza” politicienilor constă în capacitatea de a cîștiga lupta politică la nivel local, județean sau național, ocupînd funcțiile aferente diferitelor nivele.Ei nu sînt experți și în economie – la volumul actual de informație și competiție politică, nu mai pot să studieze sistematic și economie ,,aplicată”, prin care să realizeze ceeace spuneți: reindustrializarea!
    b.Expertiza construcției economice-industriale revine economiștilor din centrele de cercetare economică, de la partide, asociații antreprenoriale, învațămîntul universitar economic, ori ,,consultanți economici independenți”, ca mine!
    2.Dacă de la integrare, din 2007, nici un ECONOMIST din zona de mai sus n-a construit un proiect de țară cu obiectivul reindustrializării, ce altceva puteau cuprinde programele de guvernare, decît înșiruirea mecanică a ceeace trebuia făcut!Structura activității de reindustrializare este compusă din ,,suma” acțiunilor politice, economice și sociale ale întregii ,,societăți economice romanești”!Această ,,structură sistemică”, care înseamnă coroborarea a sute și mii de elemente din cele trei zone, presupune o muncă combinată, economică și instituțională, care NU stă la îndemîna actualei ,,stiințe economice”, denumită micro și macroeconmie!Ea este potrivită, benefică dar nu generează dezvoltare, deoarece este expresia ,,modelului economic bugetar” pasiv, model care NU poate impune dezvoltare, ci evaluează statistic ce vom fi în 2025 ca PIB și la sfîrșit de an calculează ce am facut la nivel național!
    Cu alte cuvinte, actualul model economic nu generează industrie, nu generează dezvoltare, fiindcă este lipsit de instrumentele necesare acestui scop.
    El este perimat, deoarece lumea s-a schimbat odată cu globalizarea economică postbelică, care a creat un nou tip de dezvoltare, ACTIVĂ, care are nevoie de o nouă știință economică care să realizeze efectiv dezvoltarea economică-industrială rapidă, de ajungere din urmă a țărilor dezvoltate…
    3.Stimate d-le Dragoș Damian, mă opresc cu acest ,,preambul” la cartea și textul pe care vi le-am expediat recent prin poștă, la ,,Terapia Cluj”!
    Aici am încercat să vă captez atenția, pentru a lua în seamă cartea care cuprinde cîte ceva, din ceeace aș denumi ,,noua economie a dezvoltării”!
    Această economie nouă, trebuie să fie ,,consumată la cafea”, pentru că altfel industriașii ca dvs. o să așteptați pîna la calende, ceva, exact de unde nu poate veni.
    4.Ca să nu ,,îmbătrîniți în supărări” inutile, antreprenoriatul trebuie să devină ,,constructor de proiecte naționale”, punînd la muncă ,,științifică economică”, bugetarii plătiți de asociațiile patronale și antreprenoriale.In cartea expediată, am prezentat pe larg problematica raportului politicieni-antreprenoriat, iar dacă nu urmați această cale, alți 35 de ani ve-ți fi încălecați și jupuiți, de cei care ar trebui să fie executanții ,,proiectelor” dvs. și responsabilii pentru buna administrare a economiei, ca în Vest!
    Vă mulțumesc anticipat pentru lectura celor expediate, asigurîndu-vă că pînă cînd nu ve-ți lua ,,taurul (politic) de coarne și nu-i veți flutura în față ,,proiectul de țară” propus, nu se va opri pînă nu vă jupoaie de toți banii, făcînd praf prezentul și viitorul dvs. și al nostru, indiferent la situația că se află la marginea intrarii în incapacitate de plată!Nu uitați ,,lecția Stolojan” din 1991!
    prof. Căliman I. Eugen, tel 0721316019
    – autor ,,proiect de țară”-

  5. Bun semnalul de alarma. Anul 2030 este un termen total nerealist. Nu ai cum sa pui la punct procese de productie de complexitatea celor din industria militara intr-un interval atat de scurt. sunt multe de adaugat dar nu aici este locul.

  6. nea Dragos,
    Ca sa ai o industrie (inclusiv aia de armament), trebe mai intii sa ai:
    – resurse de materii prime si semifabricate disponibile (minereuri, otelarii,, chestii d,astea…)
    – energie (primara si electrica)
    – O GINDIRE, O STRATEGIE, ceva, ceva din toate astea

    Nu (mai) avem nimic din toate astea de mai sus….si nu uita: ROMANIA A REUSIT IN ANUL 2024 SA MAI ADAUGE UN PRODUS CARE-I MARESTE DEFICITUL COMERCIAL: ENERGIA ELECTRICA ! (am fost importatori net !)

    Ne-a luat 30 de ani sa distrugem ce mai era, ne va lua inca 30 sa refacem ceva …dacă mai stim, dar, sunt extrem de pesimist ! (am o oarecare experienta si expertiza industriala, iar materialul uman- proiectare, engineering, productie, in domeniu, este cvasi-inexistent)

    • Nea, „un simplu inginer”, mai trebe si un pic de scoale de matematici, fizici si chimii, ca altfel ti-i cumperi (oamenii), de p’afara … si coasta al naibi de mult. Bunaoara dl. Damian nu stie, sau a uitat, ca Fagarasu’ in WWII era de fapt I.G.Farben Industrie … si, facea d’alea, ingrasaminte pt bum-bum. Dupe WWII, nu mai era I.G. Farben, ci .. Ingrsamatu’ de Stat, insa Chimistul Nenitescu [cu tot cu asistent si tehnician („domnul Stelica”, imi pare)] s-a mutat la Buc, la Fac de Chimie . Abia tarziu, prin anii 60 au apucat generatiile >54 sa se maturizeze „explozitional” si „buumbastic”, asa incat, industria de armament a lui Ceasca a proliferat abia prin anii 70 . Aaa, iti mai trebe si niscaiva ofiteri de informatii (sa fie lasati sa fure pe bani grei patente expirate, ca Puma, Alouette, Kalashnikov – asta macar si-a meritat banii). Ca sa intelegi mata, Nea, „un simplu inginer”, la Uzina Carfil Bv, in anii 90′ traiectoriile balistice si formularele de calcul, inca purtau stema celui de al III-lea Reich … prada de razboi, ori cadeux pentru cine stie ce „Leana / Maritzika”, dupa care oftau teutonii ce ne-a lasat „tehnologhia”.
      Si in acelasi scop, prin 2014, marele Miliardar, biznismen, 1/2 din creierul afacerilor din Brasov (celalalt rAaspunde la numele de Olaru), refuza sa dea 100 $ pt viza , la cativa oameni din ROMAN SA (care avea inca partea militara – documentatie tehnica, pregatirea fabrucatiei SDVistica, … etc. si receptie militara) ca sa mearga sa stea in cort si bivuac, la taditionalul targ de armamente din P…. Data vitoare, ca e cald afara, la un Sauvignon Blanc de Jidvei, sau un Chardonay de Oprisor , iti povestesc cum cei de la Carfil s-au dus in It, prin 93′-94′, la o licitatie de armamente, pe care au ratat-o din cauza de spritz nocturn prelungit cu fetite .. si altele

      • Bre nea Boambă (că nuș cum sa ma adresez), ca să fiu sincer, mă intereseaza mai mult Sauvignon-ul ala de Oprișor, decit alunecările lumești ale băieților alora puberi de la Carfil prin 93/94.

        Si, continuind cu sinceritatea iritantă, nu prea am inteles mesajul sensul mesajelor tălică in contextul general descris de un inginer simplu ce mi-s….oi fi spus prostii, au n-oi fi spus !?…adică

        ”Ca sa intelegi mata, Nea, „un simplu inginer”, la Uzina Carfil Bv, in anii 90′ traiectoriile balistice si formularele de calcul, inca purtau stema celui de al III-lea Reich … prada de razboi…”…

        geaba incercă sa vinzi castraveti la grădinar, ca am cules si io și alții și alte soiuri de castraveți prin alte solarii decit Carfilu din Bv, adică că cu fo numai cca 25 de ani mai inainte, (anii 75) se puteau citi nu traiectorii de Tomahawk si formulare de calculu lor pt. abace, ci niste hirțoage cu realizarea masei critice pe antete Los Alamos din desertul Nevada…pe alea de la al III-lea Reich le-am ratat…ca si pe von Braun cu rachetele lui ca Kalibr.

        Per total, n-am inteles in simplitatea mea, ce vruseși sa zici in tot hațișu asat comples…deci, mă limitez cu inima deschisa la Sovignon-ul de Oprișor

        • Nu’s cum nu vedeți dvs.,un experimentat „platformist”,ceea ce este ușor de perceput,cu propriile simțuri:
          – daca nu ai „scoale” de matematici , fizici, chimii,cumperi oamenii de știință sau tabelele; ori, și oamenii ,și tabelele (cu stema…) ;
          -daca ai și oamenii de știință,și tabelele, problema e la directorii de vânzări…care trebuie sa se concentreze pe vânzarea a ceea ce umplu găurile de tun,iar nu alte gauri.
          Am rezerve că știți cum arată antetele de Los Alamos,nefiind încă desecretizate toate documentele. Probabil că ați citit cartea despre istoria bombei atomice,cu Enola,cu gen Y,cu orașul închis,cu Openheimer,… Cu toate cele și probabil că la secțiune foto,ați văzut aprobarea pt….,dar original,nu ști visat sa vedeți vreodată!

          • n-aveti de ce sa fiti rezervat…habar n-am cum arata antetele de la LosAlamos…era o figura de stil…ca si celelalte, incl. d,ale Carfilului, doar ca sa evidentiez ceva complex , care devine din ce in ce mai greu de inteles de catre din ce in ce mai multi semeni sau megieși

  7. „Când ați fost ultima data…?”

    Desigur, medicamentele pot fi și ele arme dar, dacă autorul dorește detalii cu privire la indistria de armament, este potrivit a se adresa cel mai probabil domnilor Pițurcă, Becali și altora asemenea, renumiți investitori în acest domeniu.

    Pe mâinile domniilor-lor a ajuns o parte din industria de apărare românească.

    • Medicamentele sint niste chimicale ordinare straine de corpul omenesc . Ele trebuie sa fie folosite numai in cazuri extraordinare . Hrana sanatoasa si hranirea sanatoasa ne tine departe de chimicalele mentionate anterior .
      Daca in Romania ar exista industrie de armament oare cei din Romtehnica ce ar mai pune pe masa familiilor lor ?!

  8. Am vizitat expoziția de specialitate BSDA 2024, cu multe standuri unde expuneau dezvoltatori & producători români privați de armament și tehnică militară. Mai jos se poate găsi lista acestora, pentru cine este interesat.
    https://www.bsda.ro/exhibitor-listing/
    Mă gândesc că Re-Arm Europe este o excelentă oportunitate nu pentru a reînvia producătorii noștri de armament moșteniți din perioada comunistă – pentru că ce este mort, mort rămâne – cât pentru a încuraja cu finanțări dezvoltatorii privați și parteneriatele acestora cu producătorii încă viabili de tehnică militară, armament și muniție pe care-i avem.
    Plus, așa cum explica Ilie Bolojan, guvernul trebuie să încurajeze producătorii noștri care au viitor să intre în consorții europene, care au cele mai bune șanse să intre în piață cu proiecte finanțabile, din care să beneficiem implicit: reînarmându-ne, creând locuri de muncă, dobândind know-how și aș mai departe.

    • Au existat uzine in Bucuresti, precum „Republica, 23 August, IOR, Titan Masini Unelte” care realizau componente pentru arme de lupta. Se puteau ca acele sectii sa fie modernizate, dar nu s -a vrut decat blocuri ale imobiliarilor, doritori sa castige mult si repede.

      • ideea asta cu „imobiliarii” e atât de perenă pe cât e de absurdă. Eu personal dacă m-aș trezi cu o fabrică de tancuri pe mână nu aș demola-o pentru câteva blocuri, profitul din tancuri ar trebui să fie net superior. Realitatea e că ele au fost devalizate și căpușate pe vremea „democrației originale” până ce s-a ales praful. După aia au fost privatizate niște clădiri practic goale. Sunt sigur că pe la curtea de conturi a lui Văcăroiu (care dealtfel e arhitectul principal al dezastrului) ele figurau că mai aveau mașini înăuntru … Dar trecând peste asta, văicăreala continuă nu mai ajută oricum, mortul e îngropat și nu se întoarce. Interesant e că acum avem o industrie constructoare de mașini în plin avânt și probabil am fi capabili să construim armament competitiv (faptul că fabrica nu aparține statului chiar nu contează câtă vreme producția e aici: pe timp de pace nu îi deranjează să vândă produse iar pe timp de război se pot aplica legile specifice) . Important e doar să găsim o formulă de funcționare. Altfel parcă văd că mărim bugetul apărării doar ca să mărim soldele și pensiile speciale… nu cred că ne ajută prea mult în lupta cu inamicul…

        • Am avut lucrarea de licenta platforma industriala de est a municipiului Bucuresti si am avut acces la date de productie, tipuri de materii prime, importuri tipuri produse, exporturi, nr. salariati, etc. Unele uzine chiar meritau modernizate, nu erau de dat la fier vechi. Iar terenurile aveau dotari speciale, alim. apa in regim propriu, energie electrica de inalt voltaj, cale ferata interna, macarale de f. mare tonaj, etc. De toate s – a ales praful si nimeni nu este si nu a fost vinovat in veci…….

          • da, dar încă o dată, trebuie să luăm în considerare și factorul timp. În 1990-1992 probabil multe din ele puteau fi modernizate, primul meu salariu era pe la 100 de dolari deci puteam să concurăm și cu chinezii la forța de muncă. Trebuia doar cineva care să accepte că Pactul de la Varșovia și CAER sunt moarte definitiv și să reorienteze extrem de rapid producția către alte zone unde ar fi putut vinde. Dar la momentul privatizării, în perioada 1996-2000 și după nu știu dacă mai era ceva funcțional din ce ați văzut dvs (presupun că înainte de evenimente). La IEMI aveau linie de lipire pentru plăci electronice în val, în comunism nu a fost folosită niciodată (explicația lor era că din cauza fluctuațiilor de tensiune ceea ce nu pot crede pentru că ei făceau și generatoarele pentru armată, la ce oameni erau acolo un stabilizator se făcea în pauzele de masă ). Am văzut probele după care mașina a dispărut. Cred că explicația e mult mai simplă: pe linia de asamblare erau aproape exclusiv femei care erau soții, iubite, mame, fiice etc pentru cei din fabrică, concedierea lor era un dezastru sentimental. Pe măsură ce salariile la nivelul țării au crescut oamenii au plecat și totul s-a transformat în „mormanul de fiare vechi” că nici tehnologia nu stă pe loc și așteaptă. Vă dați seama, dacă ar fi preluat o asamblare de televizoare color cu linia aia în 1991 firma ar fi putut exista și azi :)

  9. „…reindustrializarea ramurilor strategice, mâncare, chimie, energie și apărare.”

    Bun semnalul Dvs. de alarma, dar mai sunt alte (sub)ramuri strategice:
    – financiar-bancar/fiscal-monetar,
    – apa potabila/uz casnic, tehnic si geotermala,
    – minerale NEenergetice (anul asta, CE, cf declaratii de anul trecut, ar trebui sa centralizeze de la toti membrii UE o situatie la zi a ce/cat/unde au resurse si rezerve (ne)energetice)
    – comunicatii militare securizate prin mijloace satelitare (din info disponibila publicului, UE e masiv deficitara si dezlanata).
    Ca o observatie de final, planul apud KremlinGeorgescu si Ilan Shor, anume „Apa, hrana, energie” e si el lipsit, probabil in mod voit, de o mare parte dintre cele mentionate mai sus, inclusiv industria de aparare/militara.

    • va rog sa nu confundati conceptul nostru(meu) de hrana,energie,mediu (SAME=securitate alimentara mediu si energie)…tipic de economie circulara,
      cu ce zise (confuz) CG.
      Si vaz ca nu multa lume intelege (sau stie) ca acest concept de economie circulara este promoivat chiar de CE (Comisia EUropeana) li, preluat (firav) atit cit ne-a dus capu, in asa zisa Strategie Energetica a RO…
      …deci, va rog…compliance….

      • „va rog sa nu confundati conceptul … SAME=securitate alimentara mediu si energie)…tipic de economie circulara cu ce zise (confuz) CG.”
        Nu vad cum ati ajuns la aceasta observatie in urma parcurgerii comentariului meu initial SAU e doar un caveat?
        Circularitatea/recuperarea/refolosirea (subiect complex – spre exemplu, nu-s la curent cu eficienta tehnologiilor, DOVEDITE cu programe pilot, folosite/mature in UE pt recuperare minerale neenergetice – asta fiind doar UN aspect).

        Din nou, (sub)ramuri strategice sunt mai multe decat a lasat autorul (SI eu cu adaugirile incomplete) sa se inteleaga.
        Obs despre CG/IS am facut-o pt ca:
        – CG (o persoana voit confuza si fost catindat la presedintie Ro), functia de presedinte al Ro presupune o cunoastere decenta a ce inseamna TOTALITATEA „(sub)ramuri strategice” prin prisma fisei postului – lucru NEdovedit de CG in programul sau/aparitii vorbite in public – dpmeudv, asta fiind destul pt a-l respinge la urne
        – IS (un hot condamnat, ca si Vladimir Plahotniuc, pt furt masiv din bogatia Rep. Moldova), afinitate ideologic-politica cu CG/copierea programului mentionat.

  10. „Dar nu este vorba despre bani, este vorba despre siguranță națională.” Da, da, iar marmota invelea ciocolata in staniol… UE are in continuare impresia ca la Casa Alba este Biden sau Obama; inca nu s-a trezit din socul numit Trump. Sunt state in UE care nu mai au nici militari, daramite armament de lupta. Nu este sigur daca UE intelege ca aruncarea cu bani doar de dragul inarmarii va duce la un colaps istoric. Este un proces care va lua timp si resurse pe care statele europene nu le au. Dar, daca nu ne trezim din soc, s-ar putea sa ne inarmeze Rusia in curand, chiar la preturi mai bune. La Kremlin este super oferta.

  11. 1. „…la trei ani de la începerea primului conflict armat european de după WWII, …”
    Sigur al doilea, cel din ex-Jugoslavia nefiind o harjoana in curte scolii.
    2. „…anecdota despre Uzina Mecanică din Cugir … se spunea că dacă furai pe bucăți o mașină de cusut și încercai să o asamblezi acasă ieșea o mitralieră Kalașnikov.”
    Eu am patzit-o cu bicicleta „Pegas” de la Tohani…

  12. După 89, românii au descoperit o industrie nouă, foarte profitabilă pentru unii, cea a demolării; nu a demolării ideologice, nicidecum, ci a demolării patrimoniului industrial, fabricile și uzinele României fiind calificate drept ”mormane de fier vechi” – și o spunea, știm bine, un inginer ajuns, din pură întâmplare, nu-i așa, prim ministru. Totul a decurs într-o strategie perfectă încât un paranoic doar și-ar putea închipui că suntem victima unei conspirații. Eu nu văd decât o conspirație care ne-a vrut și ne dorește în continuare binele total: trăim mai bine ca niciodată, nu facem nimic și avem de toate iar industria noastră grea sunt cazinourile, casele de amanet și de schimb valutar. Bineînțeles – și băncile tot mai prospere. Și ce dacă, în pragul unui război îngrozitor, nu avem industrie de apărare iar ”marii” noștri generali se ocupă de găinării și de vânare de posturi bugetare grase… Suntem în UE, suntem în NATO – alții ne vor asigura supraviețuirea și vor muri să ne apere. Grija noastră e doar să ne distrăm pentru că avem tot mai multe festivaluri, sărbători, chermeze, zile libere – industria divertismentului asigurându-ne optimismul idiot care ne face să credem că putem trăi o veșnicie din împrumuturi externe… Asta pentru că doar România a trăit naivitatea bine cultivată că după 1989, jungla mondială a devenit un parc de distracții în care noi eram așteptați de prieteni cu brațele deschise… Și încă o mai credem.
    Probabil că e total nepotrivit să mă întreb: de ce ar avea nevoie țara asta de o industrie de armament când nimeni nu și-a propus s-o apere cu arma în mână, cu riscul vieții proprii?

      • Talpasii nu vor mai fura atunci cind vladicii nu vor mai fura si minti .
        Rolul institutiilor statului este de a crea cadrul legal in care mediul privat sa zburde . Cind mediul privat zburda Antifrauda dispare si vor curge banii la bugete publice firesc . In Romania indivizii care guverneaza administreaza prost si legifereaza prost .

    • Foarte corect și dureros ceea ce spuneți dvs.
      Înainte de ’89 erau la radio emisiuni educative (limba română, chestii juridice), acum e muzică dimineața și sport seara. La televizor la fel, dimineața erau tot felul de cursuri de limbi străine, acum numai veselie și antren. Emisiunile concurs de cultură generală au pierit una câte una pentru că „nu fac audiență”. La Craiova (dar fac pariu că și în alte părți) o ținem dintr-un party în altul: nu se termină târgul de Crăciun bine că începe cel de Sf. Valentin + Dragobete. Vine ăla de Paște, apoi Intencity, Zilele Craiovei, prăznuirea Sf. Dumitru, ocrotitorul orașului, și numai bine ne trezim din beție că încep pregătirile pentru Crăciun.
      Mâncăm pe datorie, cumpărăm case, mașini, televizoare și frigidere pe datorie, ne distrăm pe datorie și, când o veni Putin să ne facă nota, plecăm toți din țară, că „nu se merită să mori pentru Ciolacu”.

    • Chiar așa, numai naivii sau iresponsabilii cred că dacă ne atacă Rusia vor veni germanii, englezii, americanii, francezii,etc să-și verse sângele pentru apărarea României. Nenorocirea e alta: oare CÂȚI români vor sări să-și apere țara?

  13. Trebuie un program complex de revitalizare a industriei noastre de aparare. Dar un program ce presupune o majoritate a capitalului privat. (Roman si strain.)
    Si atentie la industria aviatica si productia de rachete.(Era la Ploiesti o fabrica. Mai exista?)
    Evident, industria de aprare nu poate exista fara o piata larga. Ar trebui ca Externele sa fie cooptate in vanzarea de arme prietenilor. Si lucratorii la ambasade sa fie recompensati pentru contractele obtinute.
    In pls, trebuie sa incheiem intelegeri cu marile firme europene, pentru a fi lasati pe piatele lor, in conditii reciproc avantajoase. Se poate negocia.
    Trebuie o alta mentalitate in proiectarea, productia si vanzarea armelor noastre!

  14. O industrie de armament nu se poate face peste noapte. Apoi, unele armamente se pot face, pentru altele este nevoie de o tehnologie de vârf. În plus, suntem în Europa și nu toate țările trebuie să facă orice armament. De ex, poate că România poate face pulberi, tunuri, mitraliere, etc dar nu poate să facă rachete, drone, avioane, tancuri. As zice că la nivelul UE trebuie să se facă o standardizare, în sensul că nu poți avea 10 tipuri de tancuri, 10 tipuri de rachete cu diferite raze de acțiune, 10 tipuri de avioane și helicoptere de atac, etc. Fiecare țară trebuie să aibă domeniul său de producție militară, adică să se planifice ceva de felul: toate avioanele le fac ăia și ăia, toate rachetele le fac ăia și ăia, etc. Nu să facă fiecare ce crede el că-i trebuie.

    • facveam rachete, tab-uri, avioane, elicoptere; nu de interdictie aeriana, dar de suport tactic; la fel de importante;
      daca vom privatiza ceea ce mai avem la producatori de varf,din NATO, vor aduce tehnologii de varf!
      mai terminati cu prostiile kgb-isto/gru, care se opune subtil la existenta industriei noastre de aparare!

    • Am lucrat intr-o unitate militara productiva care in anii ’85- ’86 avea circa 3000 de salariati . Nu va spun ce producea ca e rusinos . Pot sa va spun ca la vremea aceea unui om caruia i s-a facut in unitate o reparatie capitala la autoturismul personal ( Dacia 1300 ) i s-a emis factura in care era specificat ( ,, cheltuieli de regie 300% ” ) . Tot prin anii ’85- ’86 Matsushita Electric avea 3000 de salariati dar la nivel mondial . Banuiesc faptul ca nu e nevoie sa spun ce, cit si cum producea …..

  15. Stimate,
    d-le Dragoș,
    1.Mi se pare, că ,,antreprenoriatul” a căzut intr-un fel de ,,capcană a consilierismului” (prezidențial si guvernamental), prin numirile drept consilieri onorifici a unor antreprenori de vază, urmînd ca această mișcare ,,politică” (șmecheră) să închidă gura cererilor/protestelor oamenilor de afaceri, pentru tot ce nu funcționează în Romania : instituții, legislație aiurită fiscală și financiară, formalism economic, etc.
    Nu neg rolul de consultanți economici ai antreprenorilor și buna cunoaștere punctuală în economie, dar calificarea ECONOMICĂ A ,,DEZVOLTĂRII INDUSTRIALE” cere un timp fizic imens, care mereu le lipsește pentru ei sau familii, darămite pentru a studia zeci de ani o problematică, careia pînă acum nu-i fac față nici măcar institutele de cercetare economică, instituțiile universitare economice sau Academia!In postura de consilieri ,,răspund politic” și pentru deficitul de proiecte/programe naționale de dezvoltare economică, în noua epocă a globalizării!Oare să fi devenit aceasta și datoria lor de a le construi și răspunde pentru inexistența lor?
    In consecință, criticile, apostrofarea guvernului sau cererile oamenilor de afaceri nerealizate vor fi dirijate politic și către acești ,,consultanți onorifici”, care vor fi solidari cu guvernul la eșecul economic-industrial de azi și de mîine.
    2. Pentru a preveni această situație și a deveni ,,adevărați consilieri economici”, (în loc de consilieri de paie) ei vor trebui să devină DESTINATARII propunerilor măsurilor și proiectelor economice de anvergură, deoarece CONSILIERII OFICIALI dau cu tifla oricăror propuneri programatice majore, necalificați fiind pentru o astfel de profesie!
    In acest sens am expediat (și voi expedia în continuare) onoraților consilieri prezidențiali ,,cererea” de a susține promovarea proiectului de țară, demers pe care nu-l pot realiza cu succes, pînă cînd nu sînt ei însăși cunscătorii profunzi ai proiectului și convinși de calitatea și valoarea sa.Din acest moment, ei devin consilieri economici reali, utili cercetării economice independente ,,repudiate” de partide, cît și Romaniei eșuate economic care nu știe cum să iasă din groapa stagnării generale.
    3.Gestul d-lui Damian de a promova articole economice pe contributors este ceva la care poate nu s-a gîndit, dar realmente poate deveni o MAJORĂ și UNICA punte de legațură de cultură și dezbatere economică cu antreprenorii, motoarele umane și acționale ale reconstrucției economice și industriale, ale cărei cultură a dezvoltării industriale este deficitară, nu din cauza lor, ci a deficitului acestui ,,produs” de la cercetătorii economici, publicațiile economice și a nucleelor economice ale partidelor.
    Acest deficit nu poate fi acoperit decît prin alocarea (ca parte a afacerii) a unui timp minimal de către antreprenori în direcția cunoașterii și însușirii ,,noii economii a dezvoltarii”, a unificării cercetării economice cu cea instituțională, în CERCETARE ECONOMICĂ FUNDAMENTALĂ care lipsește azi (de care scria prof. Daniel Dăianu acum 25 de ani în cartea ,,Incotro se indreaptă țările postcomuniste?”, 2002, Polirom)
    4.La fel de importantă este susținerea financiară a acestui sait (politic/economic) INDEPENDENT de cate antreprenori (și participarea antreprenorilor cu articole) spre a fi capabil de a susține amplificarea dezbaterii economice, în lipsa căreia Romania rămîne doar pe hîrtie cu ,,programul (irealizabil) pe 7 ani, de a elimina deficitul bugetar de 9 la sută (și crizele gemene).Astfel contributors poate deveni adevărată ,,tribună economică” și politică activă, de prezentare și dezbatere a problematicii economice, diferită de tabloidele economice – care au devenit fostele publicații econmice majore- astăzi sediile CONSTATAVISMULUI economic și social negativ din Romania!
    5.Va trebui să ,,rezistați” eventualelor insulte ale unor ,,interesați” să vă aducă la tăcere, în general de dușmanii ,, personali” sau anonimi ai adevărului și onorabilității de a critica sau insulta sub numele real…

  16. Stimate, ,,cititor”,
    P.Ministrul Roman avea dreptate cînd a spus că stăm pe un morman de fier vechi, deoarece după 45 de ani de industrie comunistă, ea nu se mai putea ,,cupla, articula” tehnologic și industrial cu industria Vesticâ, pentru a se reînoi și continua.
    Contrar opiniei sale, ,,economiștii” fară legătură directă profesională cu activitatea industrială romînească și Vestică, au considerat că nu este necesară TERAPIA DE SOC a schimbarii industriale din temelii.In sens contrar PM Balcerowicz al Poloniei a decis inlocuirea din temelii cu industria modernă.După 35 de ani, Polonia apare complet diferită economic, tocmai pentru că a considerat industria comunistă fier vechi.
    Germania Federală a incercat în fosta RDG aceeași terapie lentă, a restructurării, refacerii industriale existente, dar după 3 ani de esec au decis inlocuirea din temelii a industriei comuniste.Această încercare a eșuat în fosta RDG, cu toate că Germania a angaîat un mare specialist industrial în restructurări de acest gen, dar totul s-a împotmolit în greve și procese, în final însăși specialistul a fost împușcat de nu se știe încă cine!
    Acuzat de reforma lenta, eșuată, Iliescu a declarat nu demult, că nefiind specialist în economie, a lăsat problema tranziției industriale la latitudinea specialiștilor…
    Așa că, din pâcate ing. Roman n-a fost ascultat și urmat, iar Romania trage în veci ponoasele unei analize economice programatice greșite și refuză sistematic proiectul de reconstrucție industrială propus.

  17. Păi NORMAL că nu ați găsit informații mai detaliate despre industria de apărare.
    Pentru că tot ce ține de această industrie (acum, aproape inexistentă) e sub regim de strict secret!
    De altfel (și fără legătură cu dispariția acestei industrii) sub regim de strict secret se poate fura cel mai bine, cine să te controleze?
    Aveți certificat ORNISS?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Damian
Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro