marți, ianuarie 25, 2022

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în România nu se poate”, probabil că aș strânge suficient cât pentru o săptămână în plin sezon la Mamaia. După care care mi-aș petrece vacanța oriunde altundeva în afară de Mamaia, dar asta este altă discuție.

În urmă cu un an propuneam construcția unei Gări Centrale în inima Bucureștiului, sub Bulevardul Unirii. Atât mi-a trebuit. Degrabă au tăbărât pe mine “specialiștii lui nu-se-poate”, urbaniști și constructori deopotrivă, explicându-mi savant și superior că nu se poate construi sub Bulevardul Unirii unde am propus eu, pentru că acolo este lunca Dâmboviței, iar infiltrațiile de apă nu pot fi controlate.

Din fericire pentru occidentali, ei n-au avut parte de-a lungul istoriei de astfel de “specialiști”, motiv pentru care ei nu știu că nu se poate. Și necunoscători fiind în ale neputinței, ei continuă să construiască de câteva sute, chiar mii de ani, tot felul de lucruri “imposibile”.

De exemplu, linia de tren urban, RER C, care traversează centrul Parisului prin subteranul malului sudic al Senei, în lungul fluviului.

Chiar dacă linia RER C a fost inaugurată abia în 1979, în centrul Parisului ea folosește foste linii subterane, construite la 1900. Acestea au aparținut Companiei de Căi Ferate Paris – Orléans (PO-Midi), a cărei gară terminus în centrul Parisului a fost Gara Orsay (Gare d’Orsay), transformată la începutul anilor ’80 în ceea ce este astăzi celebrul Muzeu de Artă Orsay (Musée d’Orsay).

Traseul RER C prin centrul Parisului

Malurile Senei sunt în mare parte foste mlaștini, parte din lunca inundabilă a fluviului. Subsolul este de fapt un noroi, mustind de apă. Dar pentru că francezii de acum 120 de ani n-au știut că nu se pot săpa tunele și gări prin noroi, așa cum știu specialiștii lui nu-se-poate din România lui 2021, ei le-au construit pe toate încă de atunci. Inutil să mai adaug că tehnologiile de excavație de la 1900 erau net inferioare celor disponibile în 2021.

RER C intră în subteran în zona Île aux Cygnes

RER C trece prin inima Parisului, chiar pe la Catedrala Notre-Dame, kilometrul zero al orașului, zonă în care se intersectează cu o altă “lucrare imposibilă”, veche tot de peste un secol: subtraversarea Senei de către linia de Metrou M4 (Saint Michel – Cité – Châtelet)

Din cauza solului plin de apă, în care era imposibil de excavat, întreaga traversare, inclusiv stația de metrou Saint-Michel, a fost construită la suprafață și apoi a fost scufundată până la adâncimea proiectată, prin noroiul din malurile Senei. Se întâmpla asta în 1910! Pentru că atunci când nu știi că nu se poate, găsești soluții.

Construcția stației de metrou Saint-Michel, Paris.

Cu alte cuvinte, în Franța se construia la 1900 ceea ce încearcă “specialiștii” din România să explice savant și superior că nu se poate în 2021!

Acesta este motivul pentru care îi pun în ghilimele pe respectivii “specialiștii” români din frăția lui nu-se-poate. Pentru că specialist nu este purtătorul de diplomă, ci cel care livrează soluții. Oamenii au inventat educația și aprofundarea cunoașterii pentru ca să găsească soluții la probleme, nu ca să afle de ce nu se poate.

Articol apărut pe blogul autorului.

Distribuie acest articol

83 COMENTARII

  1. Ok, o mica întrebare: Parisul este zona seismică? Adăugați va rog solului mlăștinos ceva vibrații să vedeți ce se întâmplă. Asta înseamnă dublarea costurilor, adică luați cat a costat lucrarea in Paris și faceți ori X2 sau chiar x3. Apoi mergeți la bănci sa finanțeze. Dacă finanțează, felicitări, altfel, rămân în continuare la parerile specialiștilor mai puțin optimiști de care ați amintit. Bagatelizarea altor profesii iarăși nu e constructivă, cu o astfel de atitudine nu ați aduna echipă nici pentru un canal de drenaj.

    • Mai Iulica,
      Tu esti un alt habarnist gen Nicusor Mucusor, care considera spelunca din Piata Matache, unde sobolanii erau mai mari decat un motan bine crescut, drept monument istoric.
      In loc sa vii cu astfel de ineptii gen teren mlastinos cu „vibratii” mai bine pui mana pe carte. Cred ca iti vibreaza mintea, mai mult decat scrie in instructiuni.

      • Se întâmplă să nu fiu habarnist chiar structurist, in fine, aștept înfăptuirea măreață făcută că urmare a acestui articol de către ITisti și persoane aleatorii de pe net.

      • Se întâmplă să nu fiu habarnist ci structurist, in fine, aștept înfăptuirea măreață făcută că urmare a acestui articol de către ITisti și persoane aleatorii de pe net.

    • Parisul nu este, dar Istanbulul este. Si este intr-o zona cu risc seismic mai mare decat Bucurestiul. Si Istanbulul este pe malul marii. Si au doua tuneluri pe sub mare, unul pentru trenul Marmaray, altul pentru vehicule. Si mai vor sa faca un al treilea pod, care sa fie si pentru traficul feroviar si pentru traficul auto. Statia Sirkeci a trenului Marmaray este la circa 150 metri de mare, in centrul Istanbulului, sub gara.
      Turcii au o retea de metrou care ne face de rusine, desi la ei se mai adauga si problema, pentru ca trebuie sa sape prin zone protejate arheologic.

    • @Iulian, întrebarea ta este complet pe lângă esența articolului. Nu este vorba despre CE probleme ai de rezolvat, ci despre CUM le abordezi. Tu te dai bătut înainte să te apuci să rezolvi problema. Ei mor cu problema de gât până o rezolvă, inclusiv dacă asta înseamnă să inventeze tehnologii noi.

      La vremea când în Paris se construia în noroiul de pe malul Senei, lucrările reprezentau provocări mult mai mari pentru tehnologia de la 1900, decât reprezintă – sau mă rog, ar trebui să reprezinte – provocarea drenării apei, fie și-ntr-o zonă seismică, pentru un structurist în 2021.

      Tu chiar n-ai mâandrie profesională? Tu nu-ți dorești să fii și tu un Brunnel al României? Că asta ar trebui să fie aspirația oricui în propria profesie: să fie cel mai tare din lume! Tare prin rezultate, nu prin diplome!

  2. Poate isi mai aduce aminte autorul ca la amaratul de pasaj Băneasa au murit 2 oameni striviti de pamant acum vreo 10 ani. Nu se poate o gara centrala deocamdata in Romania pentru ca pentru lucrari de genul celor propuse iti trebuie firme serioase care prefera sa faca proiecte bine finantate decat sa negocieze spagi cu diferiti politicieni si apoi sa vada daca ramane profitabil proiectul. Apoi daca faci o gara centrala in Bucuresti presupune ca ai un sistem feroviar robust cu cerere mare si finantat pe masura caruia ii lipseste doar o legatura centrala in capitala. Fostul premier sugera desfiintarea CFR Calatori.

    • De acord cu dvs când spuneți că și Istanbulul este zona seismica însă Istanbulul are o geologie dominată preponderent de roci din Paleozoic pe unde trec acele terenuri, așadar roci nu noroi.

      • Ma lași? Găsești scuze de ce la alții se poate. Din ce susții, România e SINGURUL loc din lume unde nu se poate construi in subteran. Pentru ca „specialiști”. Ești si tu unul din ei?

  3. Dar cu ce costuri s-ar face ce propuneti in Bucuresti ? Orice poti sa faci dar nu mai suntem in 1900 si nici in 1989. Mult mai util si mai realist este sa ingroape sinele de la Gara de Nord si sa elibereze spatiul ala pana dincolo de Podul Constanta.

    • @Marius. Ceea ce propuneti pare singura idee de bun simt in ziua de azi , nu in Science Fiction-uri. Pastrarea actualei Gari de Nord istorice la suprafata si redefinirea ei ( Orsay, London Victoria, etc.?), realizarea unei gari moderne multi- functionale in subteran- in prelungirea liniilor ingropate in zona Basarab si cu integrarea liniilor de metrou M1 si M4-, eliberarea si redefinirea spatiului de la suprafata dintre Gara de Nord si Basarab, etc., etc. Din pacate, tot un fel de SF., dar mai aproape, parca de „meandrele concretului” , ca sa citez din clasici in viata.

  4. Excelente observatiile! Vedeti, ca idee, S-Bahn-ul din Berlin pe unde este sapat si care sunt caracteristicile subsolului berlinez (Campia Nord-germana). Nici la ei nu se putea, dar totusi au construit.
    Cu atitudinea asta, nici peste 10 generatii nu vom avea trenuri urbane adevarate pe sub metroul din Bucuresti.

  5. Un specialist in ziua de azi trebuie sa fie blindat cu 10 diplome, licente, permise. Acest lucru inseamna ca nu risca el sa le piarda pentru ca cineva doreste sa faca ceva. Inseamna ca el va face strict ce e mai usor si mai sigur de facut. Fiindca exista si garantii, umbrela juridica, etc. Prin 1910 domeniile nu erau asa de bine suprareglmentate, si nu prea se dadeau garantii peste tot.

    • @Ion mesajul tău tocmai ne spune că România este înapoiată din cauza lașității inginerilor. E o explicație bună.

      • Nu e vorba de lasitatea inginerilor. E vorba si ca s-au schimbat abordarile, daca prin 1900 orice era posibil, in 2021 siguranta e pe locul 1. Sunt in vest o multime de proiecte magalomanice moarte, erau frumoase pe hartie, dar au devenit monumente de prostie in realitate. Asa ca, orice facem trebuie gandit, testat.

        Personal cred ca intai trebuie lucrat in jurul orasului, nici nu trebuie adusi in centru. Trebuie create locuri de munca in provincie si in jurul orasului. Sunt mii de gari de construit in tara. Inteleg ca e mai spectaculos sa facem o gara din asta mare in piata unirii, dar daca ne uitam la exemple din vest suntem departe de infrastructura lor la nivel national, decalajul e foarte visibil.

  6. Elvețienii au mai construit o gară subterană sub bătrâna gară “in-out” din Zürich fără să se audă un zgomot și fără întreruperea circulației. Orice se poate, trebuie chemați profesioniștii in infrastructură și economie, apoi eliminați politicienii șpăgari din ecuație! 🤔

    • Cunosc gara adusa în discuție. Poate ca elvețienii, la bogăția lor, își permit… Altfel, sunt uluit de veșnicele comparații cu tarile bogate cu bugete așișderea.

      • Tarile bogate sunt astfel deoarece nu au cultul furtului banului public (in special) si al tradarii.Bugetele lor nu se disputa in batalii politice,iar resursele nu sunt date altor natiuni sa le exploateze .Scurt

        • Batalii politice exista peste tot, mai vedeti ce batalii se dau in SUA mai aes pe seama bugetului, pana in ultima clipa, tara fiind de multe ori in fata colapsului administrativ. Chiar daca nu se fura aparent si pe fata exista si acolo destule proiecte cu dedicatie iar daca acesta fapt nu se confirma, de multe ori calculele nu se potrivesc cu realitatea pt ca nimeni nu poate anticipa corect evolutia preturilor pe o perioada intrat de lunga pe cat dureaza aceste proiecte.
          De un an preturile la materiale de constructie au explodat, forta majora am putea spune pt care nimeni nu va fi tras la raspundere.
          Poata daca se elimina clauzele cu iz penal din proiecte si nu sunt confirmate fraude grosololane unul sau altul si-ar pune pielea la saramura.
          Astazi este aproape imposibil sa mai faci ceva fara sa ai o armata de juristi in spate care sa-ti securizeze pe cat posibil activitatea pt ca peste se cauta numai noduri in papura astfel incat cineva sa poata fi penalizat, de regula prin retinenera sau neplata unor facturi, incepand cu cele mai banale de la nerespectarea unor termene de executie si pana la altele mult mai complicate.
          Si totusi se construieste in draci, panalizarile fiind luate deja in calcul in stadiul de proiect , la intocmirea caietului de sarciuni prin umflarea unor preturi, e simplu ?

        • Tot asa de scurt: tarile la care cu siguranță va gândiți au fost pana nu de multa vreme stăpâne de imperii. Despre ce vorbim?

      • Nu doream sa compar tari bogate cu tari corupte, ci sa ilustrez ca tehnic aproape orice e posibil. Daca ai nostri ar da un singur telefon gara s-ar face. Dar cum la noi trebuie 10 studii de fezabilitate, unul la doi ani, pentru umplut buzunarele proprii si ale partidului, realizarea garii e ultima prioritate. Ar exista fonduri europene probabil, dar astea obliga la transparenta si cit de cit corectitudine.

        Putem compara cu Polonia, nici ea prea bogata. Din stirile recente inteleg ca ei au reusit sa faca o gramada de autostrazi din fonduri europene. Deci se poate daca se doreste…

        O zi buna! :-)

        • Transparenta poate fi data numai prin debirocratizarea si scoaterea procedurilor de sub incidenta penala altfel vom avea si mai multa birocratie si nu se poate pt ca fiecare isi pazeste propria piele prin tot mai multe proceduri, este un cerc vicios din care nu se poate iesi fara taierea Nodului Gordian

      • Si oare cum au ajuns bogate aceste tari? Ca sigur nu furand de la altii si nici nu le-a dat cineva din cer bani cu nemiluita. Au muncit si au facut lucruri bune, de calitate, ca acea gara. Si sa nu spuneti ca unii au fost cuceritori si au luat de la cei cuceriti. De ce cei cuceriti nu au fost cuceritori ca sa ia de la altii? Nu cumva tot pentru ca nu au fost in stare, nu au avut conducatorii potriviti si necesari?

  7. corecta, reala si foarte relevanta „imaginea proiectata” !
    Intr-adevar, in umila si insignifianta practica a subsemnatului, in ~90% din cazuri in care s-a propus ceva nou sau, mai diferit, s-au cautat mai intii, motive „ca sa nu se faca” decit „sa se faca”…

  8. iar ca un posibil raspuns catre ceilalti stimati comentatori (iulian, grig, marius):
    1. eu am inteles ratiunea articolului ca exemplu doar, nu neaparat ca „se va si face” !?…daca costa chiar si de 2,3 ori mai mult si se justifica, strategic, economic, ca infrastructura pt. urmatorii 50 de ani, de ce nu !?!??!
    2. pe aceleasi argumente: nu vreti sa stiti citi oameni au murit la cosntructia barajului Vidraru (unic in Europa la acea vreme), sau la Portile de Fier, ca sa dau numai 2 exemple pe care le stiu personal (si le-am trait)….va garantez ca, la acea vreme „nu pareau economice”…si va mai garantez ca in urmatorii 1000 de ani, Romania nu va mai face asa ceva….nici ceva cu mult mai mic, ca de ex. o gara sub Pta Unirii…
    cine gindeste „mic”, va ramine „mic”

  9. E plina lumea de optimisti, vizionari si idealisti!
    Da, poate ca dpdv tehnic/tehnologic “se poate”, dar la intrebarea “de ce” care-i raspunsul?
    Ce rost are amplasatea fix in pozitia aia, ce beneficii sunt, ce probleme rezolva, ce costuri presupune, ce durata… etc.
    Zic si eu acuma: se poate face un aeroport in centrul Bucurestiului? da, se poate, darimam tot si betonam 5 piste de cite 2 km si gata lucrarea!

    Nea Nicu era fanul lui “se poate, tovarasi!” si acum avem Casa Poporului si alte nebunii (nu toate, desigur), marete realizari inutile si costisitoare al caror pret (la propriu si la figurat) a fost echivalent cu crima, genocidul si tradarea de tara.

    Cei care nu sunt intelesi in Romania au inca la dispozitie China si Coreea de Nord pentru a se manifesta plenar, in slujba poporului si pentru nobilele idealuri bla bla bla

    • S-a gandit oare cineva serios la decongestionarea Bucurestiului prin mutarea capitalei administrative altundeva in tara ? decentralizarea institutiilor prin impartirea lor pe intreg teritoriul tarii ? ar fi benefic si pt combatera coruptiei politice, unde mai axista curte constitutionala si parlament sub acelasi acoperis ? la o cafeluta in cantina se pot discuta multe nu-i asa ?

      • Asta e desigur o idee foarte bună. A apărut de fapt prin anii ’20. A reapărut apoi cu diferite ocazii fiind de fiecare dată înecată de mlaștina marelui oraș. Ca orice idee bună are puține șanse reale să fie pusă în operă…

        Și probabil că ar costa ceva mai puțin ca ca gara din buricu’ Bucureștiului…

      • mda, poate se gindeste cineva, intr-adevar sa decongestionam capitala, si s-o punem, pentru echidistanta de margini, undeva fix in centrul tarii…in Harghita (sau Covasna)…intr-adevar, s-ar rezolva foarte multe probleme…

      • Mutarea capitalei ls Brașov este un proiect pentru care trebuie organizat un referendum. Un proiect la fel de important precum absorbția Basarabiei. Bucureștiul este cel mai rau loc umde se putea pune capitala R.

    • Exact!

      Evident că din punct de vedere tehnic se poate. Întrebarea e: Are sens? CFR-ul e falit. Cam toate căile ferate europene merg în pierdere. Deci folos să bagi grămada da bani pecare nu-i ai în ceva ce oricum va merge în pagubă și care va avea benefici discutabile, când țara are nevoie de atâtea alte lucruri cu adevărat?

      E ca-n bancul cu Lenin:

      „Tovarășe Lenin, nu-i așa că se poate construi comunismul chiar și în Elveția?
      Sigur că se poate mă. Dar n-ar fi păcat?”

      Oare câți km de autostradă se pot construi din banii care s-ar arunca pe o gară în buricu’ Bucureștiului?!

  10. Nu comparati mere cu pere si nu uitati ca accidentul este cu cel putin 200 de ani daca nu si mai mult inaintea Romaniei. Nu putem compara anii 1900 din Europa occidentala cu anii 1900 din Romania, imposibil si nu uitati de finatarea unor asemnea proiecte mamut care nu pot fi calculate decat cu o marja mare de eroare si va dau cateva exemple, gara similiara subterana Stuttgart Germania costuri estimate 8,2 miliarde, costuri recalculate 9,6 miliarde si nu este ultima cifra.
    Aeroportul din Berlin, costuri estimate 1,9 miliarde, la terminare 6 miliarde.
    Credeti ca primarul din Bucuresti, guvernul roman poate suporta asemenea situatii fara „sa fie tras in teapa” si cine este dispus sa-si sacrifice intrega cariera profesionala si politica ?

    • Opera din Sydney
      7 milioane $ — costul estimat inițial pentru proiect
      102 milioane $ — costul final al construcției
      +1457,14%
      la noi s-ar adauga si dobanzile, ca lucram cu bani imprumutati

  11. In orase din America exista autostrazi subterane care trec pe sub tot centrul orasului. La fel, cai ferate care intra in subteran de indata ce se indesesc cladirile, deci de la apropierea de zona centrala a orasului, si merg asa pana in centru – si gara arata ca un aeroport, si este complet subterana, ca sa nu ocupe loc extrem de pretios.

    Si in unele cazuri orasele respective sunt pe malul nu unei biete garle, ca Dambovita, ci al unui fluviu, ca Saint Laurent, de exemplu, in cazul Montreal-ului.

    Aaaa, si inca ceva – unele din aceste tuneluri au fost facute semi-manual pe la 1920.

    Ati auzit de exemplu de „The Big Dig”, de la Boston, unde o intreaga retea de autostrazi trece pe sub Charles River si pe sub portul Boston ?

    Sigur ca se poate.

    • Dar dumneavoastra ati auzit de problemele acestui proiect, de scandaluri si de acuzatiile de frauda? Dar de lucrarile prost executate? Stiti ca numai in 2005 au fost 3600 scurgeri de apa in tunel, care au costat 7.3 milioane ca sa fie reparate? Stiti ca trebuia sa coste 2.5 miliarde USD si a costat pana la urma 14.6 miliarde?

    • The Big Dig e un exemplu clasic de corupție și al eșecului fără pereche al unei administrații „progresiste”… În lumea stângii chiar și menționarea numelui proiectului e tabu. Simpla sa menționare e o dovadă neîndoielnică de „rasism”, „fascism”, „trumpism” etc :)

      • Cei care n-au respectat proiectul și au folosit beton de proastă calitate erau industriașii de la execuție, printre ei și Bechtel. Sunt ăștia progresiștii dumitale?

  12. Acum pe bune, comparam Franta cu Romania? Dar solul din Romania cu solul din Franta se aseamana? Dar straturile din subteran sunt aceleasi in Bucuresti si Paris? O constructie in subteran implica mult mai mult decat crede cineva care are o idee si crede ca este geniala.

  13. Motto „Dem Ingenieur ist nichts zu schwör”
    Inginerului ii place munca lui. Ing face ceva nu ca trebuie ci ca poate. La trenuri s-au introdus senzori la cosurile de gunoi, se aprindea un bec de alarma cind erau pline. Personalul trenului era disperat. Unde mai pui ca se mai aprindeau beculete si din greseala.

    Deci exemplele din lumea larga, de la piramide, minunile lumii, zidul chinezesc sunt mai mult decit penibile.
    Deci se poate, chiar si lucrurile imposibile se pot face.
    Dar nu de asta e vorba ci de utilitatea unei anumite intreprinderi, mai ales ca atit finantele cit si resursele umane sunt limitate si trebuiesc stabilite prioritati.
    Dupa mintea mea un proiect faraonic, cu o gara subterana, e absurd. Gara de nord nu e prea departe de centru si mai e legata si de metrou deci isi face treaba. Ma indoiesc ca o gara subterana in centru ar atrage multi pasageri si ar decongestiona soselele. Nu stiu de ce ar vrea cineva sa ajunga in centru? de fapt cel mai greu e sa ajungi de undeva, in centru. Poate, mai degraba ar fi utila un fel de centura de cale ferata, care sa uneasca periferiile, sa nu mai fi nevoit de fiecare data sa traversezi orasul ca sa mergi din Giurgiu la Otopeni. Ca tot e dat de exemplu Parisul, cu cele trei ringuri ale lui.

    Dezvoltarea orasului trebuie sa fie cuprinsa intr-un plan pe termen lung, nu cu proiecte super spectaculoase sa moara Parisul. Si mai e ceva, mijloacele de transport duc la dezvoltarea unei zone. De ex. traseul de tren de viteza ICE a construit o gara in pustie, la Montabauer. Odata cu gara s-a dezvoltat intreaga regiune.

    • o fi avand el vreun interes.
      Oricum ar fi, nimeni nu ramane ancorat pishentre, deoarece are treaba in diverse alte locatii din bucale.
      … mai e si factorul SEISMIC, privind la copia LABArtzata a Universitatii Lomonosov din Moscova!

  14. Oricum, de cind am aflat ca domnu Craciun, oare e voie sa pronunt asa ceva, sau sa spun Gerila, e
    #JeNeSuisPasColtescu, am o parere asimtotica despre logica mnealui.

  15. Parisul are cu totul alt substrat – sub sol, carevasazica – si EL nu-i praf in ochi/ vant ca al vostru.
    TU chiar nu pricepi ca toate lucrurile trebuie sa aiba un SUPORT, trebuie sa poata sta pe ceva si una e sa bagi tuneluri in stanca (la la Madrid ori prin New York) ori in roca aia din subsolul Parizian din care e construita si Notre Dame si cu totul altceva e sa faci tuneluri/ incinte subterane in straturi de PRAF = PRAF compactat de PESTE 20 DE metri?
    Degeaba ti se spune, iti atrage atentia si proful geolog din NY, cum degeaba ii explici lui Chichirau si Dobrenko despre hautostrada ungureasca, voi o tineti una si buna din nu sttiu ce considerente – mai ceva ca aia din „Puterea si Adevarul – probabil servind alte interese si avand niste datorii de platit celor care v-au facut ce sunteti.

  16. Pentru un locuitor dintr-un cartier Bucurestean, care ar fi avantajul sa mergi la Piata Unirii in loc de Gara de Nord? Avem deja metrou la Pta Unirii. Nu inteleg care ar fi utilitatea sa facem si gara. Cred ca ar aglomera si mai mult zona Unirii, in timp ce maroritatea Bucurestenilor care merg cu trenul nu locuiesc in Pta Unirii. Care ar fi avantajul sa dublezi metroul cu alta retea paralela a CFR?

    • @Laur, rețelele transport sunt ceva mai complicate decât „avem deja metrou la Piața Unirii”, ori idei cum spune @Neamtu Tiganu „transportul trebuie dispersat, nu concentrat”. Am explicat pe larg în două articole pe care te invit să le citești și vei afla răspunsul la întrebare. Las linkurile mai jos.

      Dar înainte de a înțelege de ce, pot să-ți spun că Gara Centrală este parte integrantă din absolut toate rețelele de transport urban FUNCȚIONALE! Nu există soluții de transport urban fără Gară Centrală și Tren Urban în centrul orașului.

      https://mihaicraciun.eu/2020/11/15/gara-centrala-si-trenul-suburban-solutiile-traficului-din-bucuresti-i/

      https://mihaicraciun.eu/2021/02/07/gara-centrala-bucuresti-ii/

      • In alte capitale europene cu 4-5milioane de locuitori exista dispuse periferic, pe langa gara centrala si alte gari secundare. Asa a avut proiectat si Bucurestiul, Gara Basarab, Gara de Est, Gara Baneasa, Gara Obor. De multe s-a ales praful. Bucurestiul cu vechime urbsnistica de doar doua secole nu a fost proiectat pentru bulevarde si strazi f.largi. Unii viseaza nu stiu ce gari si bulevarde, dar atunci demolezi masiv toate fronturile de blocuri mai vechi ori mai noi. Trebuie enorm de multi bani, cateva mii de oameni mutati in alte blocuri nou. Nu am reusit sa avem in 30 de ani niste parcari si o mai buna circulatie pe strazi prin regandirea sensurilor de mers. Totul este haotic si mafia imobiliara este mai tare ca primarii si construieste cum vrea.

  17. Problema nu e ca nu se poate construi (M3 merge paralel cu Dambovita de la Semanatoarea pana la Unirii, ba chiar albia se ingusteaza la Izvor pentru a face loc statiei, iar M2 subtraverseaza lacul Herastrau). Problemele sunt legate de rentabilitate si prioritizarea investiilor, in materie de infrastructura Bucuresti are nevoie de zeci de miliarde. Dar cea mai mare problema e absenta oricarei strategii de investitii si faptul ca prioritatile se aleg dupa criterii politice si se schimba la fiecare mandat (spre exemplu M6 Otopeni).

  18. Ca fost vizionar și actualmente profet, pot să confirm: inginerii și experții ne pun bețe-n roate, domnilor. Dar și noi, oamenii cu viziune, greșim pe undeva, căci încercăm să scoatem țara din marasm cu proiecte in genere umile sau, in cel mai bun caz, replici ale unor clădiri de prin Occident. Prea ne mulțumim cu minoratul, prea ne-mpotmolim in imitații mărunte, in miniaturi ale unor monumente franceze, germane și italiene. Viziunile noastre, ca și ale Tătucului nostru (suntem toți pionierii mileniului trei, fiii Epocii de Aur, puii lui Ceașcă Întâiul), sunt mediocre și trebuie să admitem asta de la bun început dacă vrem să îmbrățișăm Progresul. Altfel, intre Gara Scufundată și Autostrada pe Diagonală a lui Oprescu nu e nicio diferență: ambele reiau și propun ce a zărit coana Mița prin Paris. Dacă vrem că ideile noastre să prindă la public e musai să fie de o îndrăzneală feroce, de o magnitudine astrală, de o putere atât molipsitoare incât să le rămână înfipte in creier omuleților. Nu mai putem să ne mulțumim cu puțin!

    Așa că iată ce văd eu când mijesc ochiul minții in centrul Bucureștiului prin 2030: un sens giratoriu rutier (cu 7 benzi pe sens) și feroviar (cu un soi de metrou ușor aerian) suspendat la 100 de metri deasupra bulevardelor in mijlocul căruia tronează grădinile Semiramidei, pe șapte nivele, totul sub o cupolă de cleștar de 70 de metri înălțime. Unde turiști din întreaga lume se bulucesc la porțile Minunii către unul din cele 747 de lifturi din sticlă, plătind fiecare câte 100 de șecheli (moneda Parcului ‘Minunea Lumii Noi’; 1 șechel egal aprox 1 euro de astăzi). Priveliștea fantastică a Cișmigiului extins între timp in cascade de vegetație pe acoperișurile blocurilor de pe Kogălniceanu și Știrbey face toți banii. Minivehicule electrice, drone și velicoptere zburătăcesc ca niște fluturi la soare printre câmpurile de panouri solare ridicate pe cartierele vechi și urâte de blocuri comuniste (care măcar vara se odihnesc acum umbră…că soarele dăunează rău sănătații betoanelor și anvelopelor coșcovite)…și cam atât, că urlă copchii de foame in sufragerie și îmi bruiază epifania.

    • I-ai luat vorba din gura lui Nikushor – marog, visul din buzunarele mintzi sale de matematician-politician, ecologist si salvator!
      Care deocamdata se lupta din rasputeri cu GiGaCaloria si retelele de tranSporturi diverse – de la apa-canal, la gaze si electricitate – si cu toate acestea inca mai poate visa la trenuletzele urbane pe linii infundata = moarte si peste care deja s-au construit deja diverse chestii de zeci de ani (care insa pe harta arata ca noi!

  19. M.A.C., problema nu este ca “nu se poate”, ci ca nu este o prioritate stringenta a etapei. O idee unilaterala, care angajeaza consumuri neproductive excesive din PIB, trebuie trecuta prin filtrele multilateralismului, fara indoiala. Pana la urma, orice consecinta a unei vointe individuale, care are pretentia sa se impuna tuturor, nu este suportata doar de pretendent, ci de cei enorm de multi. Sa fiu clar inteles, in discutie nu este ideea daca proiectul este sau nu fezabil, ori daca oponentii lui au sau nu expertiza pe domeniu, ci oportunitatea propunerii, care este puternic restrictionata de costurile imense, care ne vor atinge pe toti la nivelul de trai. Ori, sa ne ierte cel de sus, primum vivere! Noi am mai experimentat ideea lui Napoleon ca “imposibil nu este un cuvânt francez”, pe care am transpus-o in tipare romanesti, cu efecte sociale dintre cele mai dezastruoase, sa ne amintim de anii ’80! Prioritare, in etapa actuala si in cea care urmeaza, sunt investitiile direct productive, care sunt sursa din care se alimenteaza orice alte proiecte, inclusiv cele neproductive sau care nu sunt direct productive. Sa nu aveti frustrari ca ideea dvs nu se aplica acum sau in viitorul foarte apropiat, cu siguranta ca nici Jules Verne nu le-a avut, ce vreau sa zic este ca o imaginatie creatoare isi va putea gasi materializarea, mai devreme sau mai tarziu, cand PIB-ul va fi indestulator si tehnologia mai avansata si mai ieftina.

  20. Vad o gramada de analfabeti functionali care au comentat la acest articol.

    Mai intai sa citim cu atentie titlul articolului „Când nu știi că nu se poate” si sa mai citim un pic inceputul lui „…explicându-mi savant și superior că nu se poate construi sub Bulevardul Unirii unde am propus eu, pentru că acolo este lunca Dâmboviței, iar infiltrațiile de apă nu pot fi controlate”

    Articolul este legat de faptul ca unii „experti” in domeniu i-au scris autorului ca ceea ce propune el nu se poate construi DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC!!!.

    Ce vedem noi in comentarii:

    @Iulian ne vorbeste despre finantare si despre banci
    @Adrian se intreaba retoric, ce rost ar avea o asemenea gara cand ai una deja in Nord
    @Laur se intreaba retoric, care ar fi utilitatea proiectului
    @euNuke vorbeste aiureli, probabil nici el nu a inteles ce a scris
    etc

    Deci o duzina de comentarii in stilul clasic romanesc „nu ma pricep la subiect dar tre’ sa-mi dau cu pararea”

    • avand la dispozitie cea mai avansata tehnologie din lume, se poate efectiv construi un zgarie-nori in centrul Bucurestiului ? sau putem doar sa ne dam cu parerea ca s-ar putea ?

      • @Prototipescu câtă vreme în Dubai s-a construit cel mai înalt zgârie-nori din lume pe nisip (nu are suport în rocă), nu văd ce anume impediment tehnologic ar putea exista la București.

        • nu e nici un impediment tehnologic, dar exista impedimente tehnice;
          cum ar fi amanuntul tehnic privind eliberarea autorizatiei de construire;
          cand expertul primariei nu o elibereaza e las, iar cand o elibereaza, daca-mi amintesc eu bine parerea expertilor de pe net si din unele servicii, e corupt

  21. Unul dintre momentele edificatoare/ modificatoare a fost cand, la nu putini ani de la plecarea din Romania, am intrebat un specialist daca se pot face anumite modificari la kayak. Mi-a raspuns, „Orice se poate face. Depinde care sunt costurile”. Aceasta fraza, „Orice se poate face”, mi-a produs o senzatie de fericire, a realizat eliberarea totala din sechelele mentale ale comunismului, in care nimic nu se putea face fara sa primesti aprobare. Puterea si libertatea individuala de creatie si productie. Un empowerment extraordinar al fiintei.

  22. Un alt moment edificator, la cativa ani de la primul, a fost intr-un magazin cu clienti si vanzatori de origine rusa. O femeie in varsta voia sa cumpere slanina de porc, dar o cantitate mai mica decat era bucata expusa. Vanzatorul ( angajat al magazinului) a facut o mimica si a inceput sa gesticuleze ofensat,, tafnos, i-a aratat in aer forma bucatii, ca asa este taiat si nu poate sub nici un chip sa-i dea mai putin si cum indrazneste sa-i ceara asa ceva. Am vrut sa-l iau de gat, sa-l trantesc de perete si sa nu-l las pana nu-si cere iertare si ii da batrinicii bucata pe care o voia dar m-am gandit ca nu o sa se termine asa cum vreau eu, ca o sa se termine la spiral si la politie asa ca m-am abtinut, jurinda-mi ca nu o sa mai intru in magazinul acela niciodata. M-am gandit sa fac o reclamatie dar nu stiam cine este managerul sau proprietarul magazinului si am avut senzatia ca nu o sa conteze.
    Cine nu a simtit dispretul fata de om si de cumparator al vanzatorilor din estul europei comuniste, a pierdut o experienta formativa.

  23. Sigur că este, mă iertați, o prostie să spună cineva că nu se poate construi din pricina infiltrațiilor. Există soluții tehnice constructive foarte eficiente.

    Din punctul meu de vedere, cetățean contribuabil în București, este mai puțin eficient să concentrăm un trafic suplimenatr în centrul urbei, fiind de preferat reconfigurarea zonei de nord (cu gara de acolo), în contextul în care tendința naturală a dezvoltării urbane [a Bucureștiului] este către Nord.

  24. Deloc surprinzător, am stârnit „specialiștii”. „Nu ne trebuie”, „nu se poate”, „nu așa se face”, „nu avem bani”, „nu circulă nimeni cu trenul”. Aproape demoralizant acest defetism, dacă nu ar fi deja clasic. Voi toți ratați esența diferenței dintre România și Occident. Nu, nu sunt banii și nici organizare. Este doar MENTALITATEA în fața problemelor.

    În România prima grijă în față unei probleme este exact ce faceți voi: să explicăm că nu se poate, după care să arătăm că oricum nici nu e treaba noastră. În Occident primul gând este găsirea unei soluții, pentru că nu există probleme fără soluții.

    Big Dig din Boston, Opera din Sydney, Gara Centrală din Viena, Aeroportul Brandenburg din Berlin, toate sunt proiecte DE SUCCES, indiferent dacă au costat de 5 ori mai mult decât s-a estimat inițial. Banii respectivi nu s-au dus în neant, ci în locuri de muncă și în dezvoltarea economiei locale. Infrastructura a rămas și țările au progresat. La fel vor fi și Stuttgart 21 din Germania sau High Speed 2 din UK când se vor termina. Vor fi costat de X ori mai mult, dar la finalul lucrărilor respective în Germania, respectiv în Marea Britanie trenurile vor circula cu 300km/h oprind la gări în centrul orașelor.

    În România în schimb, buda va rămâne tot în curte, iar în jurul ei „specialiștii” vor continua să explice că nu trebuie schimbat nimic, pentru că oricum nu se poate. La momentul respectiv populația României va mai fi scăzut cu vreun milion sau două, dar, hei, specialiștii își vor fi păstrat diplomele de neputincioși cu mare mândrie.

    • Eu nu sunt specialist….

      INsa am destul bun simt sa imi dau seama ca …. fiecare lucru trebuie facut la timpul lui .

      „Splendidele” idei gen gara centarala la Pta Unirii doar ptr ca „putem” si ca Parisul la 1900 nu tin seama ca este vriobadespre Bucuresti anii 2020.
      Daca nu integeti difernta as zice ca sunteti bolnav de „ceausita cronica”

    • Cea ce faci se numeste pe germana, ca tot vorbim de nemti, Beleidigte Leberwurst.
      1. Citind comentariile am inteles ca majoritatea crede ca e posibil.
      2. In tirada ta compari mere cu pere, aeroportul Ber e construit in afara orasului pt ca celelalte doua ramasesera in mijlocul orasului s.a.m.d
      3. Pe aici, incl Stuttgart 21, o gara nu poate trai numai din trenuri. Cele mai multe sunt adevarate centre comerciale, cu magazine, restaurante, etc. Ar fi mai nasol pt una subterana. Nu mai spun ca mai exista inca trenuri diesel, cum le bagi pe astea in groapa?
      4. Principiu transportului modern e asa numitul combitransport, mergi cu trenul pina undeva si de acolo mergi mai departe cu masina, masina care se poate inchiria, uneori e chiar in pretul trenului.
      5. Si da, inghesuirea totului in centru orasului duce la o mare catastrofa.
      6. Comparatia cu buda din curte nu-ti face cinste.
      6. La mine in oras, desi e un oras relativ mic, sunt o multime de gari, imprastiate peste tot, unele f mici, repet, populatia trebuie imprastiata, distribuita, nu concentrata. Eu trec prin centru f rar.

      • Domnu’ inginer, garile metropolelor din vestul continentului (si nu numai- vezi gara Varsoviei de ex.) au cate doua nivele subterane, Tren, S-Bahn, Metrou, Shopping, etc. Deh, geniile Carpatine nu se lasa, incearca disperate sa isi justifice incompententele si neputirinta prin lecturi de demagogie.

        P.S. Traian Basescu (i se spunea Petrov, Capitanu’, etc) in urma cu vreo 15 ani: Romania nu are nevoie de austorstazi -facand aluzie la numarul mic de automobile si de prezenta carutasilor pe strazi. Sau cel mai longetitiv guvernator de banca centrala (Mesteru’ Manole): competitivitatea romanilor consta in salarii si in venituri mici, precum si un pret mic la energie (evident, subventionata din banii contribuabilor si din datorii). Cu alte cuvinte, ce le mai trebuie romanilor si minte din moment ce Geniile Carpatine vegheaza pentru binele lor, nu? Ei iata ca noile generatii s-au saturat sa fie codasii Europei, isi doresc si ei „O Tara ca Afara” …mai au insa de indurat ceva pana scapa definitiv de mentalitatea si de valorile generatiilor formate in comunism, improvizatii gen legatul gaurilor din gard cu sarma, la noi „e bine si asa”, etc.

    • eh, lăsați vaietele astea de oengist neînțeles, alți vizionari nu s-au lăsat descurajați de acești gică-contra și iaca ce minunății avem noi in buricul capitalei: ditamai Budă Națională (cu zonă de lounge pentru constipați cronici, care in timpul dintre 2 defecări patriotice pritocesc legi pentru popor) construită de cel mai iubit Nicușor din lume, bașca, fix lângă ea Templul Purificării Neamului unde se duce baștanul de vizavi să dea șpagă lu dumniezău ca să-l ierte că și-a prigonit aproapele ca să-și tragă ctitorie cu tichie și fonduri europene* pe domeniul public.

      *că veni vorba: pe când om auzi și noi, ecologiștii de bine, de un proiect de piramidă solară care să dea energie curată la tot Bucureștiul? Hai că putem să le luăm banii la fraieri, că europenii sunt îndrăgostiți și de piramide și de energia fotovoltaică.

    • „În România în schimb, buda va rămâne tot în curte, iar în jurul ei „specialiștii” vor continua să explice că nu trebuie schimbat nimic, pentru că oricum nu se poate. ”

      Am tot stat să mă gândesc dacă să răspund serios elucubrațiilor și bombelor resentimentare din articol și din subsolul propriului expozeu cu note de rechizitoriu. Inițial mi-am spus că o ironie, o paralelă cu final neașteptat, o fantezie șugubeață ar fi cele mai potrivite unelte de a scoate gărgăunii omului din cap. Dar nu. Domnia sa se încăpâțânează ,cu mult tupeu, să acuze ‘specialiștii’ de sabotarea bietei țărișoare, să facă inginerii și experții responsabili de toate năpastele ce au lovit poporul de amărășteni.

      Deci. Serios acum. NU. NU specialiștii sunt de vină că rumânu’ are buda-n curte, ci politrucimea și bugetărimea, plus oastea de curteni exaltați ce le-au ținut isonul de 30 de ani, ce au irosit banul public cu proiecte megalomanice (cele mai multe neterminate și abandonate dar aducătoare de beneficii pentru cei implicați). Indivizi angrenați in cumetrii cu o clientelă putredă de afaceriști de stat și partid care nici vorbă să aibă printre preocupări chestiuni banale, investiții de bun simț ce țin de o minimă civilitate precum infrastructuri rutiere/feroviare, menținerea lor, apoi infrastructura de utilități (extinderea rețelei de gaze, apă și canalizare), ci ne lovesc an de an, zi de zi cu farafastâcuri exorbitante in timp ce se prezintă cetățenilor drept vectori ai progresului. După aderare au făcut praf miliarde de euro din fonduri europene cheltuite de proiecte aberante, inutile și degrabă falimentare. Iar UE, din păcate, a tolerat acest fenomen și a îndesat in continuare banul public european in buzunarele impostorilor cu aere de ctitori ai viitorului luminos. Ei au sărăcit populația sau au ținut-o săracă, ei au sabotat avuția națională, ei au direcționat fondurile publice dinspre gura și fundul cetățeanului ordinar către botul și târtița unor cetățeni speciali. Ei, iară nu inginerii. Și tot ei au gonit și tinerii din țară, milioane de oameni disperați că aici, pentru ei, nu se găsea nicio oportunitate economică, că aici, pentru ei nu se găseau fonduri publice care să garanteze un trai decent (pentru a fi trase gaze, apă și canalizare).

      Iar dacă s-a construit totuși ceva in România in răstimp, asta s-a întâmplat pentru că nu au plecat (incă) toți inginerii, proiectanții, arhitecții și meșterii. Nu au stat pe marginea găurii visând la o minunată lume nouă, nici la o budă cu sifon de argint, ci au proiectat și executat lucrări simple aducătoare de un minim confort.

      Dumneavoastră insă, prin atitudinea disprețuitoare, prin aroganța abia disimulată (și nejustificată de nimic, că nu e nimic in cv care să vă fi pus vreun moț in frunte), prin puseurile de scârbă la adresa poporenilor, specialiști sau nu, ne împingeți către Occident. Și nu-i nimic grav in asta. Rămâneți dumneavoastră , un patriot desăvârșit, pe baricade, iar noi, trădătorii defetiști, o să părăsim șandramaua ca să vă puteți pune in aplicare glorioasele proiecte. Nu vă mai stânjenim. Văd că fratele Câțu deja v-a comandat 100.000 de srilankezi care să sape fundația edificiilor la care tânjiți. Deci are cine să muncească pe tarlaua vizionarilor.

    • Domnule Autor, cand provocarea aceasta va ajunge in SICAP (e lucrare de interes public) in functie de numarul de oferte veti constata daca se poate face sau nu (va garantez ca tehnic exista solutii). Pana atunci trebuie sa convingeti un numar insemnat de cetateni sa solicite administratiei asemenea lucrare. In zona Galati asa s-a intamplat cu podul peste Dunare, cerut din 1996 si care se construieste astazi, cu firme si tehnologii straine dar cu ingineri romani.
      Cu invective in mod sigur nu veti reusi sa atrageti adepti pentru ideile dvs si sa le transpuneti in realitate.

  25. Prin „Gara Centrala” se intelege o gara in centrul Bucurestiului, nu principala gara a Bucurestiului, asa e?

    Daca e asa, chiar nu vad esenta opozitiei la un asemenea proiect. Pana la urma apare ca o statie de tramvai ceva mai mare.

    Pana la urma, nici metroul burestean nu parea un proiect fezabil.

    ===
    Eu nu as fundamenta insa proiectul pe locuri de munca nou-create. Aceasta abordare este non-economica. Nici pe ratiuni de ordin tehnic – este la fel de simplu sa demonstrezi ca o astfel de gara este necesara ca si sa demonstrezi ca nu. Studii = pierdere de vreme si de bani. Iti vor spune ce vrea sa auda cel ce le plateste.

    Motivarea este strict politica si asa si trebuie sa fie – un Bucuresti bine conectat. Asta e ce cred eu, dar altcineva poate sa sustina contrariul. Important este insa terenul pe care se poarta discutia, anume cel al politicilor de dezvoltare.

      • Pana la urma, vorbim despre faptul ca trenurile ar mai opri inca intr-o statie.
        Bucurestiul oricum are mai multe zone de concentrare comerciala.

        • Când gândești un sistem funcțional, starea de la care pleci nu este o fatalitate, ci doar o premisă. Sistemul final poate arăta complet diferit de situația curentă. Atunci când situația curentă este disfuncțională, așa cum este transportul în București, e chiar obligatoriu ca la final lucrurile să fie complet reașezate. Cârpelile și micile ajustări nu corectează niciodată un sistem disfuncțional.

          Tot ce poți să faci este să faci un plan complet nou, așa cum trebuie să fie la final, folosind ceea ce există și pe urmă să te apuci de transformare. Care în cazul sistemelor de transport și al urbanismului durează 25-30 de ani. Și da, e greu.

          • Eu vad lucrurile mult mai simplu: o noua gara in Bucuresti. Foarte bine! Ce e asa de extraordinar in asta ca e nevoie de nustiucate studii si nustiucate dezbateri?!

            Pana la urma – repet – decizia este strict politica, nicidecum tehnica.

            Eu unul as privi pozitiv o astfel de constructie.

            Sa fim seriosi, e mult mai utila decat piramidele moderne de la Romexpo. Si probabil, cu putin grija, ar fi si mai frumoasa.

  26. Domnle Craciun

    intricat (mi se pare) ca am fots avansat „specialist in nu se poate” ma vaz nevoit sa va spui ca „soecializarea” in acest caz mi-am catigat-i urmaind neprofesionist luicrailr metroului .. Unele nu au deranjat – cele de pe Cheiul Damovitei, chiar si subtraversarea lacului Titan (locuiesc in Titan) , insa nu a fots prea fericta blocarea bulevardului de la Calea Serban Voda la Pta Victoriei . SI nu era traficul de azi..
    Insa …. insa prelungirea metroului pana la Policolor si metril din Dtumul taberei a deranjat ….

    In rest s-a rezolvat ca si despre meriul din Bucresti au fost parerei ca este imposibil …

    Peoblema nu este „imposibilitatea tehnica” ci .. „deranjul” ca a bloca Bucrestiul nu este o solutie!
    Ori ideea cu gara Centarala mi se pare ca la asta ar duce.. Si ptr ce?
    Ca sa se ajunga de Universitate la Piata Obor? Nu este nevoie de un tren…. se poate cu metroul (cam ocolit) cu autibuze si trileibuze, cu tramvaiul 21 ….
    Ca se putea construi in dembelu, pe rambleu ? Asa este. Insa solutia aleasa in 1900-1920 a fots lata.. si cu asta BASTA!
    Noi trebuie sa pornim de la ce este azi nu de la ce a fost la 1870-1900 la altii (Paris 1881: 2.240.000 locuitori , Berlin 1880 cca 1.200.00 si cca 1.800.000 la 1900, Londra „Interioara” peste 3 milioane de la 1870!!!! SI Bucuresti 768.725 in 1930 !!!!) Dupa ce gasim solutia optima ptr Bucuresti [utem sa ne gandim cum facem ce ” nu se poate”

    Parerea mea de nespecialist..

    Insa va rog .. dumneavoastra chiar sunteti specialist in cestii din astea gen transport, orase samd ? „Absolvent al Facultății de Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității „Politehnica” București, în prezent director IT într-o firmă londoneză ?!! Eu am iesit la pensie din zona informatica. Am avut colegi ingineri care facusera calculatoare la Politehnica.. In calculatoare brici insa , insa, in alte domenii cam atehnici…. cumoarau bujii ptr „Lada 1200” sau „Dacia” da vlaoarea .. prea complicat !!

    Nu cumva suntem la egalitate …… de nepricepere?!

    • @Ghita Bizonu’ când spui „„deranjul” de a bloca Bucrestiul nu este o solutie!” faci din start o presupunere falsă. Te gândești la abordarea ceaușistă, cu care înțeleg că ești familiar, de a închide un oraș și al ține în mocirlă 20 de ani. Mi-am petrecut copilăria și adolescența în mocirla aia, așa că știu bine abordarea. Numai că abordarea respectivă a fost și este doar o prostie neaoșă. Nicăieri în lumea civilizată proiectele de anvergură nu se construiesc cu blocarea orașului. Nimeni nu-și permite așa ceva.

      Parisul a construit pe final de anii ’70 Gara Châtelet-Les Halles, care are al doilea cel mai mare trafic din Europa (100 mil călători pe an), ÎN SUBTERAN ÎN CENTRUL PARISULUI (700m de Notre-Dame, km 0 al orașului). Construcția s-a întâmplat practic simultan cu construcția metroului din București. Numai că în Paris nu a fost pic de mocirlă nici măcar pe străzile de lângă gardul șantierului și nici vorbă de oraș blocat, așa cum a fost Bucureștiul în anii ’70 – ’80. Mocirla și blocajul din București a fost doar o mizerie și o bătaie de joc făcută de inginerii români la adresa cetățenilor români ai Bucureștiului.

      Tehnologiile moderne însă, permit construcții de anvergură în metropole fără blocaje și fără deranj. Londra tocmai a finalizat trenul urban Crossrail (est – vest, prin centrul Londrei) fără blocaje de străzi principale și fără mizerie în oraș.

      Cât privește calificarea, pe deoparte sunt Arhitect de Sistem. Și oricât de complicat ar părea de înțeles, toate sistemele, de la bujie, la software, la sisteme politice, la organismul uman sau la sistemele de transport, se supun acelorași reguli. Pe de altă parte, am ceva mai mult de 30 de ani de studiat și documentat sisteme și soluții de transport, pentru nimic altceva decât pentru că îmi place și mă pasionează. Iar știința vine din studiu, nu din diplome.

      • pe deoparte sunt Arhitect de Sistem

        Ma indoiesc ca asa numitul arhitect de sistem, sincer sa fiu nu prea stiu ce-nseamna asta, ar fi capabil sa rezolve toate chestiile din lume.
        De ex. bolile de ficat :)

      • Arhitect de sistem ?!!
        Olalala!
        Am asa ceva dubii cu privire la titulatura de „arhitect” . Repet eu am iesit la pensie din informatica .. din 75 am tot avut ocazia sa cunosc „arhitecti de sistem” si „ingineri de sistem” exceptionali* in ce priveste meseria lor (calculatoare, ingineri absolventi de Politehnica, sectia calculatoare).. dar care aveau unele mici dificulati sa zica ce e aia „vilbrochen” si ce e ala „arbore cotit” samd etc.

        A da. In mare parte de noroiu din Bucale al anilor 80 nu provenea de la metrou .. ci de la centrul civic …

        Cat priveste Londra sau Parisul .. nu stiu, nu ma bag ca nu le cunosc geografia. Am asa ca o idee ca „metropolitanul” este de dinainte de 1900 si ca la 1880 la Paris erau niste trenuri „ingropate” … Tunele pot fi folosite si azi si tare imi vine sa cred ca le-au folosit !!!!

        Insa sunt bucurestean. Cunosc ceva geografia orasului .. si in plus am amintiri. De exemplu ca prin anii 50-60 se pierdea o multime de vreme la Obor. Asteptam in tramvai sa treaca nenorocitu’ ala de tren!!!

        A.. si mai stiu inca ceva … Indiferent de regimul politic constructia care cere excavari, tramnsport si mai se amestca si apa .. produce inevitabil noroi! Ma rog unii spala mai des rotile …

    • Dom’le alea-s nimic!

      Turkmenistanu’ a făcut deja de vreo 20 ani statuia din aur de 12 metri cocoțată pe un soclu de 75 de metri a președintelui Sapamurat Niazov zis Turkmenbași, și care statuie se mai și învârte după soare.

      Io zic că nu mai o chestie din asta îi mai lipsește României….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun este fondatorul comunitatii online si al asociatiei "Construim Romania". Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucuresti, actualmente consultant IT independent, Mihai Craciun este unul din cei mai activi membri din comunitatile online axate pe subiecte de infrastructura si s-a implicat in numeroase actiuni si initiative in promovarea transportului feroviar si retaurarea trenurilor istorice.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro