Introducere
Decizia Guvernului de a majora capitalul social minim pentru SRL-uri de la 200 lei la 8.000 lei a stârnit reacții puternice și contradictorii.
Pentru susținători, măsura reprezintă un semnal de responsabilitate: România se aliniază practicilor europene, elimină firmele „de carton” și transmite mesajul că antreprenoriatul presupune seriozitate, nu doar un gest formal de 200 de lei. Digi24 nota că pragul reflectă actualizarea la inflația acumulată din 1990 până azi și prevede o perioadă de tranziție de doi ani pentru firmele existente.
Criticii văd însă în această decizie o barieră disproporționată pentru micii antreprenori. StartupCafe avertizează că cei 8.000 lei sunt bani care ar putea fi folosiți în marketing, echipamente sau dezvoltare, nu blocați formal într-un cont. Economedia vorbește despre o creștere „prea bruscă”, cu efecte negative în special asupra firmelor mici, care sunt motorul economiei românești. IMM România avertizează că pragul de 8.000 lei va bloca antreprenoriatul exact acolo unde e mai fragil, riscând migrarea spre economia gri sau spre alte jurisdicții mai prietenoase, precum Bulgaria.
La rândul său, economistul Bogdan Glăvan consideră că măsura creează doar birocrație: drumuri la Registrul Comerțului, costuri de actualizare și controale, dar fără vreun efect real în combaterea insolvenței sau a fraudei fiscale.
Dincolo de aceste poziții, întrebarea esențială este: care sunt costurile și beneficiile reale ale acestei măsuri? Răspunsul poate fi găsit doar printr-o analiză riguroasă, de tip ABC (Activity-Based Costing) și CBA (Cost–Benefit Analysis).
Ce înseamnă ABC și CBA și de ce sunt necesare?
Analiza ABC (Activity-Based Costing) este o metodă de identificare a costurilor pornind de la activitățile concrete implicate într-un proces. În loc să agregăm totul la nivel global, ABC permite să vedem „cine plătește” și „unde se consumă resursele” – de exemplu, costuri la Registrul Comerțului, în administrație, în instanțe sau în mediul privat.
Notă metodologică: Analiza ABC surprinde costurile directe și punctuale pe actori (ONRC, Ministerul Finanțelor, administrație, justiție), în timp ce CBA estimează impactul macroeconomic și pierderile totale de cifră de afaceri și venituri fiscale. Cele două analize se completează, nu se suprapun.
Analiza CBA (Cost–Benefit Analysis) e instrumentul complementar. Ea compară costurile și beneficiile unei măsuri, atât în mod static (pe termen scurt, de regulă un an), cât și dinamic (pe un orizont de mai mulți ani, actualizând valorile la prezent). Astfel putem înțelege dacă o decizie publică produce un câștig net pentru societate sau, dimpotrivă, generează pierderi mai mari decât beneficiile.
De fapt există și o obligație legală pentru stat ca măsurile să fie însoțite de o analiză economică:
- Legea responsabilității fiscal-bugetare (nr. 69/2010, cu modificări) – art. 15 și următoarele prevăd că orice inițiativă legislativă sau guvernamentală cu impact bugetar trebuie să fie însoțită de o fișă financiară și de o analiză privind efectele asupra veniturilor și cheltuielilor.
- Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă – obligă ca proiectele normative să fie fundamentate cu o nota de fundamentare sau un referat de aprobare, care includ și „impactul economic și social”.
- Regulamentele de guvernare (inclusiv procedura HG pentru fundamentarea proiectelor) cer ca nota de fundamentare să aibă un capitol distinct despre impactul economic.
Nu este doar o recomandare academică să aplicăm ABC și CBA. Legislația românească prevede explicit obligația de a face o analiză economică pentru orice măsură cu impact fiscal și administrativ. În practică însă, aceste analize sunt adesea tratate formal, fără cifre reale și fără transparență. Tocmai de aceea, cazul capitalului social minim de 8.000 de lei ar trebui să fie un exemplu despre cum ar arăta o evaluare serioasă, făcută înainte de adoptarea măsurii, nu după.
Întrucât vorbim de o măsură importantă, o să încerc cu posibilitățile mele foarte limitate să exemplific o astfel de abordare, evident, mult sub nivelul analizei pe care ar trebui să o elaboreze un Minister cu resursele umane și informaționale pe care le are la dispoziție.
Ipoteze si scenariu de lucru
Am ales ca scenariu de bază reducerea cu 10.000 de firme, deoarece reprezintă ipoteza cea mai conservatoare și optimistă. Mai adaug doua scenarii, o reducere de 30.000 de firma nou înființate pe an și o reducere de 50.000. pentru a testa robustețea concluziilor și a evalua impactul în condiții mai nefavorabile.
Costurile le putem privi ca costuri directe (pierderi de venituri ONRC, costuri de administrație pentru urmărirea implementării, etc) costuri indirecte (pierderi de taxe si impozite generate de diminuarea activității) si cost de oportunitate (Cifra de afaceri pierduta datorita ne-înființării de firme),
Elementul central al costurilor este costul de oportunitate generat de o bariera administrativă. Ca valoare propusă pentru estimare luăm în calcul o valoare medie estimată a cifrei de faceri pentru firmele nou înființate. Există mai multe astfel de estimări, din diverse surse, dar iau în calcul cea mai conservatoare valoare, și anume o medie statistică raportată de ANAF (2023) pentru firmele cu 0–1 angajat, care au în medie ~80.000 lei/firma/an cifră de afaceri. Ipoteza conservatoare este: 80.000 lei/firma/an × 10.000 firme = 800 milioane lei cifră de afaceri; aplicând un multiplicator fiscal minim de 10% rezultă ~80 milioane lei pierdere bugetară/an.
Susținătorii măsurii invocă trei beneficii: reducerea firmelor-fantomă, capitalizarea mai bună și disciplina antreprenorială. Toate aceste argumente se dovedesc însă slabe.
- Reducerea firmelor-fantomă este o falsă problemă. Majoritatea entităților inactive nu produc evaziune, ci doar ocupă spațiu statistic. Evazioniștii reali dispun de resurse și nu sunt opriți de pragul de 8.000 de lei.
- Capitalizarea mai bună este o iluzie: capitalul social depus poate fi retras imediat, deci nu există o creștere reală a fondurilor permanente.
- Disciplina antreprenorială nu se obține prin bariere arbitrare, ci prin reguli clare și aplicate consecvent. Un antreprenor cu resurse limitate nu devine mai disciplinat pentru că este obligat să aducă 8.000 de lei la Registrul Comerțului; devine doar descurajat să înceapă.
Mai mult, odată cu introducerea obligatorie a sistemului e-Factura, statul are deja acces în timp real la fluxurile economice. Firmele-fantomă se văd imediat prin lipsa facturilor, iar schemele evazioniste pot fi detectate algoritmic. În aceste condiții, capitalul social minim de 8.000 de lei nu aduce niciun beneficiu suplimentar: este o măsură anacronică, rămasă dintr-o epocă în care statul nu dispunea de instrumente digitale de monitorizare.
Dar, ceea ce ar face diferența în acest caz, și aici apare slăbiciunea poziției mele din afara sistemului, fie ANAF, fie Ministerul Finanțelor, poate calcula și demonstra un beneficiu cuantificabil. Evident un astfel de calcul ar trebui sa fie fundamentat pe cifre concrete. Eu nu am cum să cuantific nici un beneficiu rezultat din ”disciplina antreprenorială”, sau din ”reducerea numărului de firme fantoma” ceea ce face și ABC și CBA să ducă la un rezultat previzibil. Capitalizarea mai buna la înființare ar putea genera un oarecare efect pozitiv, dar nu reușesc să îl determin.
Întrebarea care definește natura beneficiilor așteptate este dacă firmele fără activitate sunt o problemă sau nu.
O firmă inactivă înseamnă doar o entitate juridică fără rulaj într-un an fiscal, dar care își depune bilanțurile și nu generează datorii la stat. Pentru mulți antreprenori, astfel de firme sunt o rezervă legitimă – o plasă de siguranță în caz de concediere sau un vehicul pentru activități ocazionale.
Din perspectiva statului, ele apar ca „fantome”, dar problema reală nu sunt firmele fără activitate, ci cele active care fac evaziune. Iar pentru acestea există deja instrumente moderne, realmente efective, precum e-Factura. Odată ce o firmă emite o factură cu intenție de evaziune fiscală (fie pentru a crea TVA deductibilă la clientul beneficiar real fie pentru ca crea cheltuieli)
Pe de altă parte nici una din explicațiile date până în prezent nu conține o estimare a impactului măsurii în ceea ce privește evaziunea fiscală.
Analiza ABC – cine suportă costurile
Primul impact al noii măsuri se vede la Registrul Comerțului. Dacă presupunem o scenariul de bază: reducere cu ~10.000 de firme nou‑înființate pe an; pierderile directe din taxe la ONRC rămân în ordinul milioanelor (≈4 mil. lei/an). Administrația publică suportă și ea costuri suplimentare de circa 2 milioane de lei, iar justiția câteva sute de mii de lei.
Am luat in calcul o reducere de numai 10.000 a numărului de firme nou înființate, ceea ce este extrem de puțin.
| Actor | Cost estimat | Observații |
| Registrul Comerțului | 4 milioane | Pierdere din taxe și servicii conexe |
| Administrația publică | ~2 milioane | Costuri administrative suplimentare |
| Justiția | ~0,5 milioane | Procese și litigii suplimentare |
| Ministerul Finanțelor | ≈80 milioane (scenariul de bază) (indirect) | Taxe și impozite care nu se mai încasează pentru că nu se mai fac tranzacții de către firmele care nu se mai înființează |
| Mediul privat & societatea | ≈800 milioane (scenariul de bază, indirect) | Firme care nu se mai înființează, locuri de muncă |
| Actor | Beneficiu estimat | Observații |
| Ministerul Finanțelor | ? MF nu prezinta nici un beneficiu așteptat | Nu este evidentă sau demonstrabilă nici o reducere a evaziunii fiscale |
Deci ABC ne indică costuri mai mari decât beneficii de 986,5 milioane, din care Ministerul Finanțelor (Inițiatorul) pierde probabil 80 milioane la buget, și, la nivel de economie se pierde cifra de afaceri de aproximativ 800 milioane lei.
Analiza CBA
Având în vedere dimensiunea redusa cu ordine de mărime a impactului și faptul că inițiatorul este Ministerul Finanțelor, in analiza CBA o sa reținem numai pierderile pentru Ministerul Finanțelor si pentru economie in genere.
CBA static (12 luni) – trei scenarii:
| Scenariu | Reducere firme/an | Cifră de afaceri pierdută (lei/an) | Venituri fiscalizabile potențiale pierdute (10%) |
| Bază (optimist) | 10.000 | 800 milioane | ~80 milioane |
| Moderat | 30.000 | 2400 milioane | ~240 milioane |
| Pesimist | 50.000 | 4.000 milioane | ~400 milioane |
Prin actualizare obținem efectul in timp al măsurii, folosesc o rata de 5% anual si o durata de 5 ani. Folosesc o evoluție liniara a fenomenului, deci o singura rata de actualizare.
| Scenariu | Pierd. bugetară/an | PV 5 ani (mil. lei) | Pierd. CA/an | PV 5 ani (mld. lei) |
| Bază (optimist) | ~80 mil. lei | ≈346 mil. lei | ~0.8 miliarde lei | ≈3.46 mld. lei |
| Moderat | ~240 mil. lei | ≈1.039 mil. lei | ~2.4 miliarde lei | ≈10.39 mld. lei |
| Pesimist | ~400 mil. lei | ≈1.732 mil. lei | ~4.0 miliarde lei | ≈17.32 mld. lei |
Deci, din punct de vedere al efectelor cuantificabile, pentru a putea compensa pierderile generate de bariera administrativă de 8.000 de lei, Ministerul de Finante ar trebui sa demonstreze că reduce evaziunea fiscală prin această măsură cu 80 milioane minim, dar, și așa, probabil ar trebui sa găsească o cale de a compensa suprimarea cifrei de afaceri pierduta din economie de minim 800 milioane anual.
Alternative inteligente
Dacă obiectivul real este reducerea firmelor-fantomă și creșterea disciplinei fiscale, soluțiile trebuie să fie mai bine calibrate.
Un prim pas ar fi introducerea unui mecanism de screening la înființare, conectat direct la cazierul fiscal și registrul beneficiarului real. Ar fi mai eficient decât o barieră financiară aplicată uniform.
În al doilea rând, toate firmele, inclusiv cele fără activitate, depun anual situații financiare și declarații. Problema nu este lipsa de raportare, ci faptul că aceste date nu sunt folosite pentru a curăța automat registrul. O soluție ar fi introducerea unei proceduri de radiere opțională: la depunerea bilanțului, antreprenorul ar putea bifa dacă dorește radierea firmei. Cei care nu mai au planuri ar renunța fără costuri suplimentare, iar ceilalți și-ar păstra compania ca rezervă pentru viitor. Astfel, fără nici un cost real suplimentar, sau cu un cost de ordinul milioanelor de lei (2-3 milioane maxim) ar putea fi redus semnificativ numărul de firme fără activitate care deranjează.
Pentru sectoarele cu risc ridicat de evaziune – combustibili, alcool, construcții – statul ar putea introduce garanții fiscale selective. Este irațional să aplici aceeași constrângere unui start-up din IT și unei firme dintr-un domeniu tradițional problematic.
În fine, o soluție rațională ar fi legarea capitalului social de cifra de afaceri. O firmă mare poate susține un capital proporțional, dar o microîntreprindere la început de drum nu trebuie împovărată cu un prag arbitrar. De altfel, în domeniul financiar (Bănci, Asigurări) adecvarea capitalului social” si ”adecvarea rezervelor” sunt realități normale.
Concluzii
Analiza ABC și CBA arată că măsura capitalului social minim de 8.000 de lei este ineficientă economic: costurile sunt de ordinul miliardelor pe termen mediu, iar beneficiile sunt vagi și necuantificabile. Ceea ce în spațiul public a fost semnalat ca o problemă – de StartupCafe, Economedia, IMM România sau Bogdan Glăvan – se confirmă în cifre: pierderile sunt certe, câștigurile doar teoretice.
Mai mult, odată cu introducerea e-Factura ca sistem obligatoriu pentru toate firmele, statul are deja instrumentul care îi permite să vadă în timp real activitatea economică. Fantomele inactive apar imediat prin lipsa facturilor, iar schemele evazioniste pot fi detectate algoritmic. În acest context, bariera de capital minim nu doar că este ineficientă, ci devine și anacronică: o soluție din epoca analogică aplicată într-o economie deja digitalizată.
Dincolo de cifre, există și un principiu fundamental: dorința de ordine și control este invers proporțională cu stimularea antreprenoriatului. Cu cât regulile devin mai rigide, cu atât mai puțini oameni aleg să-și asume riscul de a începe o afacere. România are nevoie de energie antreprenorială, nu de bariere simbolice care oferă administrației un fals sentiment de siguranță.
Dacă România dorește să ia decizii economice raționale, atunci orice măsură cu impact fiscal și administrativ trebuie să fie însoțită ex-ante de o analiză cost–beneficiu transparentă și publică. Numai astfel se poate evita ca simbolurile politice să devină poveri economice suportate de întreaga societate.
Este paradoxal că o țară condusă de un prim-ministru care se revendică liberal introduce restricții la intrarea pe piață, mai dure chiar decât cele existente în economii de tip etatist precum China. În timp ce alte state relaxează condițiile pentru a încuraja antreprenoriatul, România își complică inutil propria economie, transformându-se într-un spațiu mai iliberal decât regimuri pe care în mod tradițional le considerăm excesiv de controlate.
O economie sănătoasă nu se construiește prin blocarea intrării, ci prin facilitarea creșterii. Din această perspectivă, capitalul minim obligatoriu nu reprezintă o garanție, ci un obstacol care slăbește chiar fundația pe care ar trebui să se sprijine dezvoltarea economică.
Ca o notă personală, dar inevitabilă, un guvern care sădește frici și incertitudini prin concedieri și creșteri de taxe ar trebui să vină să compenseze cu măsuri de stimulare a mediului de afaceri adică exact măsuri inverse celei pe care am analizat-o aici. Mie mi s-ar părea perfect normală reducerea capitalului social minim la 1 leu la înființare pentru toate societățile. Ca excepții as introduce cerințe de capital social minim și diverse rezerve și asigurări proporționale cu cifra de afaceri sau, mai ales, proporționale cu rulajul datoriilor, dar numai pentru obținerea unei licențe de funcționare intre-un domeniu sau altul.
Având în vedere austeritatea bugetară care produce un șoc asupra consumului, ar fi absolut imperativ să se creeze simultan măsuri de stimulare a economiei inovative, a antreprenoriatului, un proces radical opus măsurii în discuție.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Bei der Mini-GmbH reicht für die Gründung ein Euro aus. Ziel der 1-Euro-GmbH ist es, langfristig zur „richtigen“ GmbH zu werden. Dafür muss das Stammkapital langfristig auf 25.000,00 Euro erhöht werden.
Genau!
Das ist ein gutes Beispiel dafür, wie man den Markteintritt erleichtern kann, ohne den Gläubigerschutz zu vernachlässigen.
Exact!
Este un exemplu bun despre cum poți să ușurezi intrarea pe piață, fără să neglijezi protecția creditorilor.
Creditorii nu dau credite pe baza capitalului social ci pe baza analizei financiare. O firma cu capital social 8000 si pierderi de 9000 are capital propriu -1000. Daca luam in calcul si analiza lichiditatii si solvabilitatii, sau determinam capitalul propriu ca diferenta active-datorii, este cam greu sa pacaleasca cineva pe altcineva.
Analiza nu e chiar completa.
Societate cu Responsabilitate Limitata , are un capital social care e acea limita de raspundere in caz de ceva. Acest ceva nu e doar fisc, dar pot fi si amenzi, furnizori. Cu cat e mai mare capitalul social cu atat in caz de ceva ai o siguranta ca vei primi banii inapoi sau vei recupera o amenda.
Eu vad ridicarea limitei (care e la nivelul tarilor gen BE cam 2000 euro), inseamna ca daca aplici o amenda sau e o problema cu furnizorii sau de alta natura, acel SRL nu va falimenta si consuma doar acei 200 ron, dar va despagubi intai in limita a 8000 ron.
Aia cu firme fantoma e rezolvata simplu in Belgia. Suspendare de activitate, se pastreaza codul TVA si restul, dar nu mai depui bilanturi si alte chestii, in caz ca iti trebuie din nou, o reactivezi. In general ca sa ai SRL in Belgia trebuie sa ai ceva peste 10k ca sa merite costurile.
Eu as zice ca e o masura buna, fiindca nu conteaza cate firme ai si cat de repede ele se fac, conteaza calitatea lor.
”Eu as zice ca e o masura buna, fiindca nu conteaza cate firme ai si cat de repede ele se fac, conteaza calitatea lor.”
Dintr-o samanta mica poate iesi un copac mare. DIn zeci de mii sau sute de mii de firme infiintate una daca are succes real poate compensa tot efortul. Nu are rost sa introduci bariere la acest proces, selectia este foarte foarte dura din start.
”Aia cu firme fantoma e rezolvata simplu in Belgia. Suspendare de activitate, se pastreaza codul TVA si restul, dar nu mai depui bilanturi si alte chestii, in caz ca iti trebuie din nou, o reactivezi. In general ca sa ai SRL in Belgia trebuie sa ai ceva peste 10k ca sa merite costurile.”
O idee foarte foarte buna, mai ales ca este o practica verificata international. Optiunea de suspendare a activitatii, cu plata unei taxe anuale administrative de, sa zicem 100 de lei, ar permite eliminarea fantomelor care incarca sistemul si ar lasa posesorilor firmei sa tina firma in rezerva pentru momentul si contextul oportun.
De fapt, ce să înțelegem? Că 8000 lei sunt bani mulți acum, dar 200 lei nu era mult, acum 30 de ani? Ce înseamnă 200 lei, astăzi? Nici măcar un coș de cumpărături pentru o săptămână…
„Dintr-o samanta mica poate iesi un copac mare.” Nu e o regulă, depinde de intențiile celui / celei care plantează sămânța. 8000 de lei sunt trei salarii minime nete. Antreprenorul de bună credință care nu e dispus să riște trei salarii minime ca să înceapă o afacere, n-are prea multă încredere în viitorul afacerii sale. 😊
Sa inteleg ca in srl cu, capital social de 8000 lei devine
mai ,,cinstit,,? Nu cumva aia 8000 lei blocati in cont vor fi folositi de ….stat? Si nu cumva cand vei dizolva srl-ul te vei trezi cu un control anaf care iti VA da in LOC de banii inapoi , o amenda de….8000 lei?
@Culea Ion
Evident că măsura e gândită să aducă bani la buget, trebuie să fii naiv să gândești altfel.
Dacă antreprenorul pleacă la drum cu gândul la dizolvarea SRL -ului, mai bine nu mai pleacă la drum. 😁
da, cand pornesti la drum, te gandesti si cum il dizolvi in caz ca nu iti merge planul A si B.
Nu lasi dezastru dupa tine. Antreprenorul nu e un idiot, el trebuie sa porneasca afaceri viabile, nu ce a visat asta noapte.
Cosul meu de cumparaturi pentru o saptamina nu ajunge la 200 lei .
Iata, dragi/e to’ar’si/e unde se ascundea „burghezu”
(cari suge sangele popo’ului)
Adriene… „decat” 100 lei tre’ sa-ti ajunga pt o luna. Plina.
Infiderent de primu’ patrar… sau ultimu’
(sa nu te-aud ca pomenesti de semi-luna… „drept-credinciosule”)
„Turul doi, ânapoi!” [sic!] – singura soluție! 😊
In ceea ce priveste „popo’u rumunc”
da, ar fi buna o singura soluție!
care, conditionata si aplicata firesc/logic
ar elimina toate rebuturile/zgomotele/impotentele-native… etc
dar… in ro firescul si logica sunt inaccesibile genetico/educational…
nu-i asa ca decebal s-a sinucis
din cauza ca Traian a „cucerit-dacia-pt-aur?
@Adrian Popescu
Dacă e așa, vă compătimesc, dar eu zic să mai calculați încă o dată, totuși.
Eu ii compatimesc pe cei care consuma nechibzuit si din acest motiv isi consuma la fel de nechibzuit energia in goana dupa bani . Omul are nevoie de foarte putine lucruri pentru a trai . Nu e nevoie sa refac calculul . Eu imi administrez banii contabiliceste . Stiu exact cit cheltui . Nu va spun sumele exacte ca nu are rost . Dumneavoastra mergeti inainte prin viata asa cum v-ati obisnuit . Nu luati seama la ce spun eu . Dumneavoastra ( probabil ) sinteti cetateanul model pentru guvernanti .
c’mon…
pt 8k „nete”, tre’ sa „dai-la-stat” alti/e aprox 5k…
(ar’metica simpla, impusa legal)… adicatilea se „ardica” la 13k
fireste ca poti ignora „legea” si sa dai banii „decat” cash
dar… asta-nseamna ca devii evazionist/infractor…
probabil ca nu mai ai cash ca sa dai shpa…, pardon,
ca sa obtii amanari pana la prescriptie…
cumpara (la oferta) pixuri… „scrii-carti”…
si poate te „liberezi” inainte de „botezu'” nepo(a)t(i/e)lor
@Ronald
OK, 13000 să fie. Atunci, 8000 înseamnă mai puțin de două salarii minime brute. E mai bine așa? 😊
nu exista nici o taxa anuala de pastrare in Belgia, eu cel putin nu platesc.
Pai, daca firma are 200 ron capital social, ea practic nu raspunde cu nimic, nu ii poti pune nici o amenda.
Sa zicem vinde paine, si se dovedeste ca un lot de paine e cu probleme, paguba poate fi foarte mare, dar firma garanteaza doar cu 200 ron?
Trebuie privita mai de sus economia, in loc sa avem oameni care produc, avem oameni care muta hartii, fiindca cantitatea de firme e imensa, asta inseamna o armata de contabili, banci si alte accesorii. Pe hartie si ei produc, dar de facto ei consuma resursele umane, timpul si hartie inutil.
nu ma pricep la subiect dar presupun ca acest capital social e ca un fel de garantie, asa cum e si la inchirierea unei case.
E interesant insa undecse depoziteaza acesti bani si cine ii ruleaza. In nestiinta mea imi imaginez ca ar trebui sa stea la banca dar sa primeasca dobinzi!
nu e garantie si nu inseamna neaparat bani.
capital social = bunuri cuantificabile si numearar aduse ca aport in societate cu scopul finantarii activitatii economice.
Banii se depun la banca intr-un cont special si pot fi retrasi oricand de administratorul societatii, care e persoana imputernicita de asociati sa conduca/administreze afacerea (poate fi asociat sau nu).
Bunurile apartin societatii si sunt utilizate in activitatea economica a societatii.
De unde stii? Pune legea aici.
legea 31/1990, art.15, 16, cu modificarile ulterioae
Intre capitalul social si activele detinute nu exista o corespondenta directa. Odata depus in forma initiala din Contractul de Societate, corespondenta dispare. Tehnic vorbind capitalului social la care se adauga rezervele si profitul sunt capitalul propriu, daca se adauga datoriile rezulta pasivele. La toate pasivele le corespund toate activele. Dar o firma poate avea capital social 1.000.000 pierderi 1.100.000, datorii 100.000 si active 0. Adica are capital propriu -100.000, datorii 100.000 si active 0… La ce ajuta Capitalul Social?
…cum spuneam, capitalul social reflecta implicarea asociatilor, adica partea de valoare patrimoniala, suportata din proprietatea acestora (riscul asumat de acestia).
Exemplul de mai sus e imposibil pentru ca intotdeauna activul total trebuie sa fie egal cu pasivul total. Daca ai active zero, ar trebui sa ai si pasive tot zero!
Pierderea este un element de pasiv cu valoare negativa. Exemplul de mai sus este cat se poate de reprezentativ pentru problema reala a firmelor in insolventa.
Vă piedeți vremea degeaba, omul nu înțelege contabilitate, n-a văzut în viața lui o balanță pe o pagină A4 (*) și cu-atât mai puțin un bilanț.
(*) ăsta e nivelul minim de contabilitate necesar pentru o firmă în UK, o balanță (balance sheet) pe o pagină A4. Raportarea anuală se poate întinde pe zeci de pagini, cu zeci de indicatori având valoarea 0 (zero) dar în final acea balanță e singura care are obligatoriu și niște cifre semnificative. Acele cifre din balanță pot fi și negative, după cum ați arătat în mod repetat.
Legea contabilitatii a fost modificata in ultimii 35 de ani numai si numai in folosul bugetelor publice . Un contabil la o societate comerciala lucreaza peste jumatate din timp pentru institutii bugetare publice si nu pentru antreprenorul care l-a angajat .
ACTIV = PASIV (Luca Pacciolo..)
zero = zero, crede-ma!
zero = -ceva, e poezie sau parerologie ieftina
Ok… daca mergem pe conceptia economica privind obiectul patrimoniului:
Capital fix (0)+Capital circulant (0)=Capital propriu (-100000)+Capital imprumutat (100.000)=0
Daca mergem pe conceptia Juridică privind patrimoniul:
Capital propriu=Active (0)-datorii (100.0000=-100.000
Daca mergem pe conceptia financiara privind patrimoniul:
Utilizari (pierdere 100.000)=Surse (datorii 100.000)
Activ = Pasiv rămâne mereu valabil. Dar în realitate, pierderile reduc capitalul propriu. O firmă poate ajunge la capital propriu negativ dacă datoriile depășesc activele. Nu e poezie, e mecanismul prin care se constată insolvența.
O societate cu capital social de 1.000.000 lei nu isi poate continua activitatea daca activele nete scad sub 500.000 lei (Legea societăților nr. 31/1990, art. 153^24). Actionarii trebuie sa decida fie sa acopere pierderile prin marirea capitalului social, fie sa micsoreze capitalul social (dar nu sub 8000 lei, cu noua propunere).
Desigur, daca vrei neaparat poti sa treci intr-o saptamana de la active nete de 500.000 lei la -100.000 lei, dar intr-un astfel de caz ar fi relativ usor de dovedit intentia de a devaliza societatea.
Imi place ca pachetul introduce niste restrictii in plus la societatile care au active nete sub 50% din capitalul social (fara acordare de dividende, fara imprumuturi catre/de la actionari). As vrea totusi sa vad si niste avantaje pentru firmele care au capitalul social mai mare decat noul minim. Stiu eu, sa se poata re-esalona datorii la stat numai in limita capitalului social.
https://image.stirileprotv.ro/media/document/62567253.pdf
Eu ma refer strict la barierele la infiintare.
Sunt o multime de idei bune deja spuse de comentatori care pot fi implementate. De exemplu, acumularea automata a profitului, sau a unei parti semnificative din profit, pana la atingerea unui capital minim (de ce nu, 8.000 lei).
Se pot introduce praguri de capital social minim pentru autorizarea unor activitati, dar asta este alta discutie.
In conditii de criza activele nete pot scadea la 0 intre doua situatii financiare, fara nici un fel de frauda.
Pentru firmele existente totul se schimba in functie de dimensiunea activelor, rulaj, și multe altele.
Tocmai asta era ideea mea, ca trebuie sa ne uitam la schimbarile legislative in ansamblu, nu „strict la barierele la infiintare”. Oricine are venituri peste salariul minim pe economie isi poate face un card de credit cu limita mai mare de 8000 RON, deci bariera aceasta opreste doar pe cineva care cauta motive sa ramana pe canapea. Plus ca exista in continuare varianta PFA.
Pragurile pentru autorizarea unor activitati sau acumularea automata a profitului sunt tot de tip „stick” (te obliga sa maresti capitalul social ca sa-ti poti continua activitatea). Eu as fi vrut sa vad masuri de tip „carrot”, adica poti sa functionezi bine mersi si cu capital social de 1 RON, dar sa ai niste avantaje daca capitalul social e mai bine corelat cu activele, rulajul etc.
In realitate activele si veniturile sunt garantii pentru creditori, nu capitalul social.
”activele si veniturile sunt garantii (…) nu capitalul social”
Ăsta e un alt aspect neînțeles de diverși părerologi: o firmă poate deține o clădire, dar nu e obligatoriu ca respectiva clădire să fie inclusă în capitalul social, nici măcar dacă firma are sediul în acea clădire.
@dl Bolos, garantia nu e capitalul social in sine, ci faptul ca legea impiedica (cel putin teoretic) actionarii firmei sa continue activitatea si/sau sa scoata in continuare bani din firma atunci cand activele nete au scazut sub 50% din capitalul social. Iar modificarile capitalului social sunt publice, creditorii le pot urmari, spre deosebire de valoarea activelor.
@Harald o cladire nu are cum sa fie inclusa in capitalul social, pentru ca capitalul social e doar un numar, nu se poate schimba de la o zi la alta dupa cum bate vantul.
Din ce am inteles eu, actionarii pot folosi o cladire detinuta de firma pentru a mari capitalul social prin conversia unor active in parti sociale. Dar asta doar muta un numar (evaluarea cladirii) dintr-un cont (imobilizari) in alt cont (capital social).
Firma poate apoi sa vanda cladirea, si tot pretul obtinut sa-l distribuie actionarilor ca dividende. Dar cata vreme activele nete raman peste 50% din capitalul social si dupa distribuirea dividendelor, nu sunt obligati sa-l scada inapoi.
Fondul Proprietatea
Numar total actiuni 3.200.784.516
Valoare Nominala 0,5200
Capital social 1.664.407.948,32
Valoarea de piata acum e de circa 0,42lei/actiune, mai mica decat valoarea nominala, iar pe la inceputul anului era de-abia putin peste 0,3lei; FP nu a crescut de la 0,3 la 0,42 lei/actiune ca urmare a unei cresteri economice, ci pentru ca FP trebuie sa rascumpere actiuni proprii, care sunt distruse, pentru a-si reduce capitalul social;
in cazul unei SA, au sens reglementari de protectie a actionarilor minoritari; in cazul unui SRL nu vad sensul nici pentru minimul de 200lei: e ca si cum, daca e uzuala o valoare nominala de 0,1lei pe actiune, patronul unui SRL ar trebui sa detina minim 2.000actiuni, respectiv 80.000actiuni; avand in vedere ca in situatia unui actionar unic valoarea de piata ar putea scadea la 0lei inca din ziua inregistrarii, care o fi noima reglementarii ?
Nu inteleg de ce incercati sa explicati ca actionarii unui SRL nu au nevoie de protectie, cand in comentariul la care raspundeti era vorba despre protectia creditorilor (inclusiv a statului) cand activele nete ale unei societati scad sub 50% din capitalul social.
Apoi capitalul social e dat de valoarea nominala a actiunilor, care se modifica doar prin decizia CA, si nu are nici o legatura cu valoarea lor pe bursa. De pilda dupa ultima factura de la ei eMag (Dante International) are capital social de 1.242.115 RON, iar Altex are capital social de 226.770.432.40 RON, dar nu crede nimeni ca Altex e de 200 de ori mai valoros decat eMag.
„FP trebuie sa rascumpere actiuni proprii, care sunt distruse”
eu doar am confirmat afirmatia dvs.: „O societate cu capital social de 1.000.000 lei nu isi poate continua activitatea daca activele nete scad sub 500.000 lei (Legea societăților nr. 31/1990, art. 153^24)”
efectul este ca prin rascumparare pretul de piata creste, chiar si atunci cand socitatea isi consuma activele prin vanzare. FP distribuie profit doar din vanzari de active, ca daca n-ar vinde ar inregistra doar pierdere. Generalizand si presupunand ca destui administratori ar efectua instrainari de active in favoarea unor interese discretionare, „afacerea” nu s-ar deosebi prea mult de o schema piramidala clasica.
@prototipescu
Tot nu inteleg ce ati simtit nevoia sa confirmati, cand eu (si legea) nu am zis nimic de pretul de piata, ci doar de pretul nominal al actiunilor.
FP vinde active pentru ca acesta e scopul pentru care a creat, nu pentru ca ar fi o schema piramidala. Statul nu avea bani pentru despagubirea fostilor proprietari, asa ca le-a dat actiuni la FP cu promisiunea ca la un moment dat societatile la care FP e actionar se vor privatiza si FP va putea vinde actiunile pentru a le da banii datorati sub forma de dividende.
PS: Nici vorba ca FP sa mearga pe pierdere.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/statul-si-fondul-proprietatea-vor-incasa-dividende-de-peste-400-milioane-de-lei-de-la-aeroporturi-bucuresti-21607760
@Dan Berindei
va inselati:
1. statul inca mai detine circa 10,4% din actiunile FP
2. Data start tranzactionare : 25.01.2011, deci nu asteapta nimeni ca societatile din portofoliul FP sa se privatizez; FP a inceput sa vanda din 2011, iar asta nu are nici o legatura cu privatizarea sau despagubirea;
3. oricine e liber sa cumpere actiuni FP pe bursa, deci FP functioneaza intocmai ca un SA
4. faptul ca un SA acorda dividende poate sa insemne ca actiunea e profitabila (actiunea poate fi profitabila si in lipsa dividendului), dar nu inseamna ca acel SA desfasoara o activitate profitabila; cand vinzi lucruri din casa nu se numeste ca obtii profit
ceea ce imi reconfirma ca inca e tare greu cu capitalismul la deal in tara asta
@Prototipescu
1. Faptul ca statul mai are actiuni la FP inseamna doar ca a dat mai putine despagubiri decat se astepta. Statul nu a vandut niciodata actiuni FP, doar le-a acordat ca despagubiri.
2. Legea 247/2005, titlul VII, articolul 3, alineatul b:
> Fondul „Proprietatea” este acea entitate destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român […]
3. **Pare** ca functioneaza intocmai ca un SA, dar totusi un SA obisnuit incearca de obicei sa-si creasca valoarea activelor, iar FP incearca sa-si scada valoarea activelor.
4. Un SA se poate imprumuta si din imprumut sa acorde dividende, deci faptul ca un SA acorda dividende chiar nu inseamna nimic.
Dar link-ul trimis de mine spune ca FP a **incasat** dividende de 400 de milioane lei, ceea ce contrazice direct afirmatia dvs. ca „daca n-ar vinde ar inregistra doar pierdere”.
@Prototipescu
@Dan Berindei
Societatile cotate la bursa au un pret pe actiune care este legat de alte reguli decat realitatea patrimoniala. la un moment dat Oltchim era cotat la BVB si avea valoare pozitiva desi avea capital propriu negativ. Daca retin corect a fost cotata si dupa intrarea in insolventa, dar poate gresesc.
Nu sunt specialist asa ca nu stiu care sunt conditiile pentru listarea la BVB.
Stiu doar ca dupa legea pe care am citat-o, CA al Oltchim ar fi trebuit sa decida reducerea capitalului social in momentul in care activele nete au scazut sub 50% din capitalul social, si ca efectul acestei hotarari asupra pretului de piata al actiunilor ar fi fost aproximativ zero.
@Dan Berindei
Aveți dreptate, legea cere reducerea capitalului social când activele nete scad sub 50%. În practică însă, piața de capital funcționează după alte mecanisme: prețul acțiunilor depinde de cerere și ofertă, nu de valoarea contabilă. De aceea au existat situații paradoxale, cum a fost Oltchim, unde capitalul propriu era negativ, dar acțiunile încă se tranzacționau. Piața poate ignora mult timp regulile contabile – până când insolvența devine inevitabilă
Înainte de toate rolul capitalului social minim este de a proteja creditorii societății în raport cu prejudiciile ocazionate de aceasta în derularea afacerilor. Că livrează produse, că executa lucrări, că prestează servicii un srl este ținut să repare eventualele pagube produse partenerilor persoane fizice sau juridice.
Limitarea până la irelevantă a capitalului social minim, privit din această perspectivă deschide porțile unor vulnerabilități ale creditorilor mult mai dificil de gestionat decât problemele de ordin fiscal. Cine și-ar încredința sănătatea, casa, distracția unor firme cu un leu capital social? Și ce diferență ar mai fi între o societate responsabilă și creativii din zona de alba neagra?
Poate de aici și frenezia cu care sute de mii de societăți zburdă fără nici o apăsare. N-au o problemă cu organele statului(?), sunt paralele cu băncile și, de regulă, reușesc să-și facă legea profitabilă.
Poate, la limita, pragul de 8000 de lei pentru capitalul social minim e arbitrar. Nimeni însă nu ar constitui un depozit bancar la o instituție care nu declara zece la sută rezerva minim obligatorie pentru derularea activității.
”Cine și-ar încredința sănătatea, casa, distracția unor firme cu un leu capital social? ”
Când te urci într-un taxi, îi ceri șoferului dovada capitalului social al firmei lui? 😀
Dacă mă urc într-un taxi nu; dacă aș vrea să vizitez epava Titanicului la bordul unui submarin cu coca de carbon m-aș mai gândi😅
asa, ar trebui, cand urci in taxi sa te asiguri ca acel taxi e legal, ca are toate asigurarile, ca masina si soferul este verificat, si compania asigura garantii in caz de ceva, e ca la orice firma de transport
@ion – ”ar trebui (…) sa te asiguri ca acel taxi e legal”
Acel taxi afișează o autorizație și asta e destul pentru tine, în calitate de client. Nu e treaba ta ce capital social are firma lui și nu îi verifici tu toate actele, nu ești inspector la ANAF la Antifraudă. Comunismul a crescut o mulțime de monștri în mintea oamenilor, iar în spațiul ex-sovietic a crescut și mai mulți.
”compania asigura garantii in caz de ceva ”
Șoferul poate avea mașina pe firma lui, e perfect legal și nu tu decizi asta. Mașina nu trebuie să facă parte din capitalul social.
Afiseaza o autorizatie, asta inseamna deja un anumit standard, probabil si un anumit capital social, asigurari, etc.
Tu ti-ai urca copii intr-un taxi asa cum il descrii tu? Sau ai alege o companie de taxi serioasa, care in caz de ceva garanteaza si cu bani nu doar cu vorbe, are soferi specializati, care inteleg serviciul, nu oarecare individ de pe strada al carui nume nici nu il prea cunosc
,,Cine și-ar încredința sănătatea, casa, distracția unor firme cu un leu capital social? ”
Cit capital social aveau societatile de asigurare auto care vindeau RCA in Romania si care acum nu mai exista ?!
Sanatatea nu o oncredintezi cuiva ci o pastrezi daca esti educat . Cine nu e educat consuma tutn , alcool , bauturi carbogazoase , bauturi energizante , mincare de tip fast-food , …. si acceaseaza sistemul de sanatate public pentru ca se imbolnaveste pe vicii . Si toti ceillati care nu consuma dar platesc CASS vor achita nota de plata a sistemului public de sanatate cu astia needucati . Sistemele colectiviste nu responsabilizeaza . Eu vreau sa fiu solidar cu oamenii educati nu cu imbecilii . Iar guvernantul care ma obliga prin lege sa fiu solidar ( luind cu japca legala din buzunarul meu bani pentru sisteme colectiviste ) este un tilhar .
Există un aspect care ține de psihologie, nu de economie: oamenii aflați în poziții de putere vor adopta decizii care le produc lor satisfacție psihică. Modul cum se manifestă actualul ministru de Finanțe asta are la bază, ura lui personală împotriva antreprenoriatului, nu vreo analiză logică prin care măsurile lui să poată fi justificate. Mulți funcționari publici își aleg cariera de funcționari publici pentru a agresa cetățenii ”cu legea în mână”. Ulterior, în cursul activității, mai întâi adoptă decizia care le produce lor satisfacție psihică, după care încep să caute argumente legale acceptabile în favoarea acelei decizii.
Există un aspect care ține de psihologie,…
De acord. Doar ca pana la pisi… aia despre care pomenesti
exista o alta „caramida” care se numeste capacitate cognitiva (ereditara plus educata)
in romania… nici una nici alta
[pana si „definitia” din dex este eronata
deoarece se refera la „cunoastere” = acumularea de cunostinte,
cand de fapt ar trebui sa defineasca (sac!)
potentialul de sinteza/valorificare a cunostintelor]
Impotenta cognitiva este relevata cand un/o individ/a
propune masuri punitive din gama „impozitarii” tranzactiilor bancare
sau majorari de taxe: tva, accize, proprietati… in criza
Dincolo de fostul vicepremier
(„suspect” de evaziune fiscala si dare de mita ambele in forma continuata)
a venit alt vice-d’asta… care a propus majorarea impozitului pe case/autoturisme
pana la urma casa/locuinta… treaca-mearga…
dar masina ai cumparat-o din net… de ce draqu’ s-o mai „platesti” inc-o data la „stat
nemtii nu au „impozit-pe-masina”… (ar fi fractura de logica)
in schimb au un fel de taxa de folosire a infrastructurii… „rovigneta”
(doar ca ro-vigneta este in plus…. asa cum in ro se plateste tva la acciza)
In ro, nu s-a gasit vreun „felcer” d-asta in „finante-bangi”
care sa le scoata „pe-nas” tampeniile generate de impotenta cognitiva.
Brace for impact: comu’ismul dureaza „decat” daca are/gaseste bani imprumutati…
indiferent de cate taxe impune
ronald „nemtii nu au „impozit-pe-masina”… (ar fi fractura de logica)
in schimb au un fel de taxa de folosire a infrastructurii… „rovigneta”
De unde le scoti? Au se numeste KFZ Steuer si e in functie de motor, diesel, benzina, e, de emisiile codoi si de cilindree.
codoiu este la mare pret… federal…
m-am referit la „impozitul” local…
Ura probabil ca nu. Prezumtia ca antreprenorii sunt evazionisti, probabil ca da. Doar ca masura asta nu are nici un efect la evazionisti. La 8000 de lei un evazionist baga banii intr-o firma cu care deschide alta cu care deschide alta…. de exemplu. Barierele de acest gen sunt practic doar pentru cei cinstiti.
La ura impotriva antreprenoriatului se va raspunde cu ura . Bugetarul este capusa ordinara pe corpul social sanatos al poporului .
Din moment ce capitalul social depus se poate retrage imediat, nu impiedica pe nimeni.
Cine porneste o afacere si nu are 8.000lei? (aprox.1500E).
Mai grav mi se pare ca nu poti deschide o banca privata fara sa depui 5.000.000 E. Mai mult, nu ai voie sa vii cu bani imprumutati. (In ani ’90, am vorbit cu cativa prieteni sa facem o banca pe actiuni. Capitalul social era mai mic, pe atunci. Luam imprumut de la banca -girat cu apartamentele- si puneam banii impreuna. Nu era voie!)
Asta e problema grava.
In plus, trebuie sa ai lei, nu valuta sau aur. Ceea ce te expune la pierderi mari, in cazul devalorizarii leului peste noapte.
Si acest barem impiedia multi oameni de actiune sa deschida banci. Stiindu-se faptul ca dintodeauna, si pentru totdeauna, comertul cu bani este cel mai rentabil.
Asta explica si de ce Romania are in jur de 60 de banci private, dintre care doar cateva romanesti.
Practic, noi suntem bransati la masina plamini/inima externa, a UE. Iar singele economiei (banii) este tot al lor.
Pina nu avem 51% din banci cu capital autohton, suntem doar o simpla colonie.
Iar BNR si Guvernul (ca si Parlamentul) apara cu ferocitate piata bancara externa din Romania. (Vezi si legea impotriva cametei. Pai toate institutiile financiare dau bani cu camata. Si inca ce camata. In mod normal, trebuia sa penalizeze hartuirea, amenintarea debitorului, Ca si utilizarea fortei in relatiile bancher/client. Nu „camata”. Dar ce e normal la noi?)
”Cine porneste o afacere si nu are 8.000lei? ”
Un instalator care are câțiva clienți și câteva scule prin casă, dar vrea să poată da și factură, în speranța că va găsi mai mulți clienți. Un mecanic autor rămas fără job, un zugrav etc. Asta reprezintă în realitate o firmă, un vehicul pentru o activitate legală, posibilitatea de a emite facturi.
Pentru niște autorități sănătoase la cap, e de preferat să știe ce actori economici și ce activități există în economia reală, de asta multe țări vest-europene au 1 euro sau 1 liră capitalul minim. Pentru micul meseriaș, nu e în interesul lui să declare activitatea, însă a avea și o firmă reprezintă un mic prestigiu pentru el. Pe de altă parte, faptul că asemenea activități mărunte vor rămâne în economia subterană, în cazul unui capital minim de 8.000 de lei, va fi un rezultat binemeritat pentru statul român și pentru fiscalitatea furibundă practicată de el.
Pentru micii meseriasi exista si va exista in continuare varianta PFA.
Există și situații când 3-4 meseriași se asociază între ei: unul e zugrav, altul e instalator, altul electrician etc. Mulți clienți vor o echipă, nu vor să aibă de-a face cu 5 oameni care nu se cunosc între ei și dau vina unul pe altul. Există și oameni care apar pe lista aceea dactilografiată, transmisă în 1985 între două unități de Securitate. Drama României este că activitățile economice private sunt legiferate de bugetari cu epoleți, care au trăit toată viața lor din bani publici, au pensii speciale, au casa lor de asigurări de sănătate separată – OPSNAJ și au acces la spitalul SRI. Dar ei stabilesc ce trebuie să facă oamenii cu activități productive reale.
Si vreti sa-mi spuneti ca daca 3 meseriasi se asociaza intre ei, o sa le fie greu spre imposibil sa adune fiecare cate 500 EUR (adica un salariu minim net) pentru capitalul social, pe care sa-i foloseasca apoi pentru a cumpara scule si materiale?
Drama Romaniei nu e data doar de „bugetarii cu epoleti”, ci si de milioanele de oameni cu si fara epoleti care isi inchipuie ca ar putea sa faca orice pe lumea asta, si faptul ca nu fac nimic nu are nici o legatura cu comoditatea sau lipsa lor de abilitati, nici vorba, ei ar face multe, dar sunt blocati la fiecare pas de catre un fost securist.
Nu le este greu spre imposibil sa adune o suma pentru capitalul social ci pentru ,,capitalul social minim” asa cum il numeste autorul articolului inca din primul paragraf .
Stati putin ca nu inteleg. Ce credeti dvs. ca face 500 de euro sa fie mult mai greu de adunat cand e vorba de capital social minim si nu de capital social pur si simplu???
Ce zici tu fara capital social nu e SRL in vest. Nu degeaba zice societate cu raspundere limitata! Care e raspunderea? E capitalul.
Tu o privesti strict din punct de vedere al fiscului (autorul asa o vede contaibl) sau din punct de vedere a antreprenorului (cum face bani legal). Dar nu privest din punct de vedere al clientului si furnizorului, care au de a face cu acest tip de societate, in franta cand raspund la telefon, prima intrebare este care e capitalul social si cifra de afaceri, dupa care continua discutia.
Nu vrei sa garantezi cu nimic faci alta forma de societate, nu SRL
@ion – ”Ce zici tu fara capital social nu e SRL in vest (…) faci alta forma de societate, nu SRL”
Tu ești cel care face confuzie, nu înțelegi ce înseamnă SRL în românește. Este Ltd-ul din UK, care are 1 liră capital minim. În articolul de mai jos găsești un tabel comparativ, Franța are tot 1 euro capital minim pentru echivalentul SRL.
https://startupcafe.ro/majorarea-capitalului-social-la-8-000-lei-ce-pot-face-antreprenorii-si-viitorii-antreprenori-recomandarile-unui-consultant-de-business-85460
Uită-te la tabelul acela, după care poți scrie în cunoștință de cauză.
Poate sa se imprumute la o ruda; dupa ce scoate formele de firma, poate retrage banii si inapoia.
A… dar stai, shparlamentarii nostri (si BNR) interzic imprumutul intre persoane (chiar rude); este considerat camata……..
„Manole, Manole, mestere Monole……..”
Daca o persoana infiinteaza atat de multe firme incat se poate considera ca ruda care il imprumuta si-a facut o „indeletnicire” din a-l imprumuta, poate chiar e vorba de camata.
„DACA”
Vorbeam de cel care ia bani.
Si ce e rau in a da bai imprumut, cu dobinzi mai mici ca la banca sau fara dobinzi?
Ma refeream la definitia infractiunii din lege:
> Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată constituie infracţiune […]
„Camata” suna rau, dar e totusi legala cata vreme nu devine „indeletnicire”.
In general, eu zic ca poate fi destul de rau sa dai un imprumut si sa nu-ti mai primesti banii inapoi. Mai ales daca nu erau banii tai, ci banii bancii, si ai girat cu apartamentul personal.
”Mai grav mi se pare ca nu poti deschide o banca privata fara sa depui 5.000.000 E.”
Există probabil doar câteva mii de oameni care ar fi interesați să-și deschidă o bancă, însă există sute de mii de firme care nu au 8.000 lei capital social.
”Si acest barem impiedia multi oameni de actiune sa deschida banci. ”
Yeah, right! Asemenea ”oameni de acțiune” n-au decât să demonstreze în economia reală că sunt capabili să producă cei 5 milioane de euro, după care pot să-și deschidă și bancă. Însă realitatea e alta: asemenea oameni își imaginează că pot produce bani fără să facă nimic (de exemplu închiriind 2-3 apartamente) și imaginea lor despre a avea o bancă e ceva similar, ”banca produce bani fără să facă nimic”.
Harald,
please, keep on your mind
the real fault is
toate „institutiile” financiare dau bani cu camata.
Te-as „provoca” s-o „cantaresti” ceva mai „romaneste”
inca sunt sute-de/mii/milioane de „ferm-convinsi/e”
… no matter what
esti dus cu pluta! ce spun eu si ce raspuzi tu;
si cine poate produce 5.000.000 E? la noi, doar aia/alea cu ochi albastri; si prin contracte cu statul; frauduloase;
banca nu trebuie sa dovedeasca valoarea patronului (banii sunt si mosteniti), ci trebuie sa lase capitalul sa se miste liber pe piata; lucru care este stopat! prin legi si masuri birocratice;
pe urma va mirati de ce creste AUR……
D’aia!
Oricum, am publicat o carte cu poze colorate cand am castigat la loto; astept si 5 milioane E tot de la loto, sa dovedesc ca am capacitatea de a deschide o banca! -qwertyo-
”ce spun eu si ce raspuzi tu”
Tu spui că e ”mai grav” faptul că nu poți să-ți deschizi o bancă fără 5 milioane de euro, iar eu spun că sunt de 100 de ori mai multe firme afectate de cei 8.000 de lei capital social minim decât numărul ”oamenilor de acțiune” care nu pot să-și deschidă o bancă din cauza celor 5 mil euro capital minim. Deci problema ta nu e mai gravă decât a lor, asta spun eu. Care parte n-ai înțeles-o?
În UK e 5 mil lire capitalul minim pentru o bancă, deci Isărescu nu e chiar rupt de realitate la capitolul ăsta. Dar dacă demonstrezi că ești o bancă mică specializată, ți se acceptă și 1 mil lire sau 1 mil euro (care dintre sume valorează mai mult).
https://www.bankofengland.co.uk/-/media/boe/files/prudential-regulation/new-bank/shouldibecomeabank.pdf
Deschide-ți o bancă în UK, nu te împiedică nimeni.
Ideea e ca bancile comerciale sunt sistemul circulator al economiei; firmele cu 8000 lei sunt doar celule mici; si oricum, poti face rost de 8000 lei (pe care ii retragi dupa ce scoti actele) mai usor decat 5.000.000 E;
da, cred ca in UK limita e 5.000.000. Dar noi nu avem capitalizarea UK. Si oricum, ei au GBP, noi ar fi trebuit sa avem lei.
Iar cei care ar avea bani pentru asa ceva nu deschid banci. Asta arata ca sunt cretini sau sunt blocati.
Prin urmare, economia nu este libera. Cel putin la nivel financiar-bancar.
Si in cazul asta………
Nu uita ca UK este un centru mondial financiar. Vin depunatori din toata lumea. Si statul incurajejaza aceasta practica.
Cei 5.000.000 GBP sunt o garantie ca banca va fi serioasa si nu se va juca cu banii deponentilor. La noi cine vine sa depuna bani? (Si ce legi sunt impotriva bancilor care isi inseala deponentii?)
De altfel, in UK sunt si fabrici de avioane, vapoare, arme atomice, land lorzi cu o camera in Parlament etc. Haideti sa-i copiem in toate!
”Cine porneste o afacere si nu are 8.000lei? (aprox.1500E).”
Multi. Si cu folos. Practica era de obicei inceperea firmei cu capitalul minim si ulterior creditarea firmei de catre asociat pe masura ce firma acumuleaza cheltuieli pana cand incepe sa functioneze, uneori luni alteori ani de zile.
”Mai grav mi se pare ca nu poti deschide o banca privata fara sa depui 5.000.000 E”
Mie mi se pare o suma foarte mica pentru o banca. Cu 5.000.000 euro o banca poate rula aproximativ 35.000.000 euro. Daca avem in vedere costurile de creditare, costurile operationale si altele, poate obtine un ROE cam de 6% maxim, care in momentul de fata este sub rata inflatiei. La o suma atat de mica costurile fixe sunt foarte mari. 5.000.000 este un pic peste pragul minim de rentabilitate pentru o bancă, si asa, e riscant. orice incidente de incasare la asa un capital pot duce banca in faliment si pune in pericol banii deponentilor (creditorilor).
Da, stiu, profit mic.
Uitati ca dau bani cu 250-300% dobinda, ascunsa sub faimosul 4-5% ANUAL. Si ca platesti intii dobinzile si apoi ti se scade din datorie. Mici artificii…
Iar dobinda platita la depozitele de economii sunt undeva la 0,….%. Ce pierdere? Cand duci banii la bancile noastre (ma rog, vorba vine ale noastre) trebuie sa duci bani de acasa ca sa mentii suma initiala. Si retragi INTOTDEAUNA mai putin. Asta nu o stiti?
Profitul depinde de cati angajati ai si la ce salarii. Si poate fi un castig real pozitiv. Chiar mult peste inflatie. Si nu uitati ca o banca mai face si alte servicii conexe. Nu doar crediteaza. Plus alte taxe (de administrare a contului -?!!!-, de retragere.)
Dar de ce va intereseaza pe dvs -si pe geniile care ne conduc- ce se va intimpla cu firma? Exista un risc al inteprinzatorului. E treaba lui!
Si apoi unii vor profit de miliarde in cateva zile, altii vor doar cateva sute de mii profitul lui. Pentru o afacerre cinstita, de durata.
Si sunt si diferite obiective ce pot asigura imprumuturi in afara de apartament, clasicul imprumut de la noi: imprumuturi peste noapte sau pe termen scurt, pentru diferiti mici afaceristi sau fermieri. Dvs. vedeti doar mega afacerile? Aia mici nu au dreptul sa ia imprumuturi? Vedeti ce rata a profitului scoateti la imprumuturi pe 9 luni. Sau peste noapte. Sau la 30 de zile. Depinde de profilul bancii si de istetimea bancherului si a angajatilor. Asta nu conteaza, nu? Ati calculat dvs. din avion… Nu se poate! Ba se poate!
Bag seama ca economia de piata de la noi are tare multi tatici si mamici care vegheaza sa nu cumva sa iasa cineva din rind.
Se admit doar initiativele celor alesi. De obicei cu plasa statului sub ei, sa nu se prabuseasca, cumva. Avea dreptate nene Iancu, sireacu „Pina cand sa n-avem si noi falitii nostri?”. Dar nu o sa vedem, pentru ca cei care deschid afaceri sunt doar cu ochi albastri (indiferent de sex) si asigurati de tovarasii de lupta… Iar oamenii normali nu pot deschide. Din motive birocratice, legislative si … de bunavointa: „Nu merge, iti spunem noi, de ce sa incerci?”
La bancile de azi angajatii sunt un cost fix, in cea mai mare parte. Exista si banci fara angajati. Totul poate fi sau este automatizat sau self service.
Multe bănci mici înseamnă concurență sănătoasă. Dacă în UK pragul e 5mil., in Ro pragul corect ar fi 1mil.
În viitor de ce nu s-ar putea deschide bănci cu pragul de 1 leu?
De ce să se inventeze bani noi doar de entități vechi pentru alte entități vechi?
nici chiar 1 leu, dar pragul trebuie scazut pina la 1.000.000 sau chiar pe jumatate
Sa fii banca inseamna sa atragi depozite, iar daca dai faliment FGDB sa plateasca inapoi oamenilor banii pe care tu i-ai pierdut. Tu ca antreprenor nu iti asumi nici un risc peste capitalul social.
Daca nu vrei sa atragi depozite, ci doar sa dai imprumuturi, nu iti faci banca, ci IFN, si acolo limita e 200.000 EUR (daca dai doar credite de consum) sau 3.000.000 EUR (daca dai si credite ipotecare). Nu mi se pare mult ca daca vrei sa iti faci o afacere din a da credite, sa poti sa dai macar 20 de credite separate, sa nu dai faliment la primul client care intarzie 3 luni cu ratele.
Eu am pornit cindva o afacere si aveam pentr 8000 lei dar nu sa ii pun la dispozitia unui sistem tilharesc ci sa ii folosesc pentru a desfasura obiectul afacerii si sa obtin profit . Cum se face oare ca ajung la guvernare numai imbecili si tilhari ?!
banii se pot retrage, dupa ce faci dovada ca ii ai; dar rezonez cu a doua parte a postarii;
si cum se face ca doar imbecilii si tilharii au bani?
Dar eu nu doresc sa fac dovada ca ii am . Nu inteleg ratiunea . De ce tot imi introduce guvernantul sula in coasta ?!
„o soluție rațională ar fi legarea capitalului social de cifra de afaceri” – asta da aberatie!
Pentru stiinta dlui Bradut:
1. capitalul social este un element de patrimoniu iar cifra de afaceri este element de activitate. O firma fara activitate ar trebui sa aiba capital social zero?!!
2. capitalul social NU e confiscat de fisc, NU este blocat intr-un cont bancar, reflectand banii si bunurile aduse ca aport in societate de catre asociati, pentru desfasurarea activitatii. NU exista activitate economica cu numai 200 lei cheltuiti! Numai actele pentru deschiderea unei activitati costa mai mult de 200 lei!
3. capitalul social reflecta seriozitatea asociatilor fata de partenerii de afaceri, adica furnizori, creditori, investitori si stat.
”1. capitalul social este un element de patrimoniu iar cifra de afaceri este element de activitate. O firma fara activitate ar trebui sa aiba capital social zero?!!”
O firma poate avea capital social 0 daca nu are activitate si nu vad nici o problema daca e asa.
”2. capitalul social NU e confiscat de fisc, NU este blocat intr-un cont bancar, reflectand banii si bunurile aduse ca aport in societate de catre asociati, pentru desfasurarea activitatii. NU exista activitate economica cu numai 200 lei cheltuiti! Numai actele pentru deschiderea unei activitati costa mai mult de 200 lei!Ț
Sunt foarte constient de asta. De asta consider masura o restrictie la intrare, și de asta este inutila masura.
”3. capitalul social reflecta seriozitatea asociatilor fata de partenerii de afaceri, adica furnizori, creditori, investitori si stat.”
De acord 100%. Dar pe care din acestia ii intereseaza o firma fara activitate?
1. pai tocmai asta e problema: daca ai capital social zero, inseamna ca asociatii nu exista, pentru ca nimeni nu-si asuma riscul.
2. nu e nici o „restrictie” pentru ca banii sunt ai asociatilor, care trebuie sa-si „permita” sa achite macar costurile de infiintare. Pentru anumite coduri CAEN sunt necesare avize/autorizatii/acreditari sau licente care pot costa miliarde, nu cateva sute sau mii le lei.
3. TOATE categoriile sunt interesate: o firma fara activitate poate detine active de interes pentru oricare din acele categorii (de exemplu o firma in faliment).
In faza initiala nu conteaza realmente capitalul social. Asociatii efectiv duc firma pe cheltuielile lor. Telefoane, masini, avize, autorizatii, documentatii, tot felul de cheltuieli care se fac mult inainte ca firma sa ajunga la profit. Nu da nimeni credite de nici un fel fara situatii financiare, active care pot fi garantii etc. Singurul „creditor” este statul, dar nu pentru ca a investit sau a imprumutat ceva, ci pentru ca apar impozite de platit.
Pe de alta parte vorbim de firme care nu exista. De ce sa existe bariere?
Ministerul de finante nu poate controla sute de mii de firme fara activitate. De ce le-ar controla? Daca pun la punct efactura vad exact in timp real cine are si cine nu are activitate. Pe TVA, unde e greul evaziunii, se vede exact tot.
Singurul creditor este statul ziceti?
Din partea asta se vede invers: am exportat lunar citiva ani de zile. Aceeasi marfa, acelasi grafic de livrare. Cind era vorba sa-mi recuperez TVA ma credita statul de-mi mergeau fulgii. Ziceau asa contabilii statului, pardon, experti financiari sau cum s-or numi acuma: nu acuma, luna viitoare. Si-o rostogoleau dupa aia inca o luna. Care luna se facea macar 60 de zile, ca daca e sa dea, luna la stat e variabila, doar daca-i sa ia e fixa, altfel e cit vrea muschiu’ lu’ functionaru’. Asa ma credita statul de-i dadeam eu lui un credit pe 14-15 luni fara dobinda in valoare de TVA pe care o aveam eu de recuperat lunar.
Asa-i de bun creditor statul asta ca acuma trebuie sa-l scoatem din buda financiara in care l-au bagat tot ai lui. Si am si auzit de demisii pe la Circa Financiara, de Inspectori care si-au luat zilele de rusine. Mai an un contabil de-asta ajuns ceva sef pe la Barosanistanu’ Fiscal susura mieros ca Fiscul doreste sa fie un partener pentru mediul de afaceri. Mersi frumos, cocos, exact ce-mi lipsea in firma, un ins care sa deseneze Confiscata lui Bernoulli.
Am scris „creditor” nu creditor. Detalii…
@ Bradut Bolos 20/08/2025 La 19:18
OT
Pai sa va dau niste detalii amuzante dintr-un domeniu mai interesant.
Aflind ca or facut acceleratorul de particule de la Geneva (LHC-u’ cela) cercetatorii clujeni or zisa ca nu se lasa mai prejos asa ca or purces la inventarea Incetinitorului de Particule. In faza a doua or sa identifice particula care numa’ sede. (Se crede ca undeva pe la Floresti).
Da’ credeti ca altii se lasa mai prejos? La Craiova se proiecteaza Zvirlitorul cu olteni rapizi. Replica a venit imediat de la cercetatorii prahoveni care au pe plansete Zbenguitorul de particule de la Baicoi. Evident ca nu se putea sa nu apara si Capitala unde un grup de pasionati giulesteni lucreaza la Marele Fleosc Particular si de Particule.
O firma care are activitate poate sa aibe capital social zero . Nu are nici o legatura una cu alta . In mod firesc ; caci daca legatura e facuta prin legi imbecile …..
Legislatia Romaniei e plina de legi imbecile . Inainte de 1989 Legea contabilitatii era mult mai aproape de moralitate fata de cea de acum . Majoritatea legilor de astazi sint efectiv imbecile .
Nu stiti despre ce vorbiti. Cu toata stima, lasati contabilitatea pentru cine stie despre ce vorbeste.
Am sa fac o mica rectificare si am sa spun astfel ; o firma care are capital social minim zero lei poate functiona si produce profit . Este nefiresc faptul ca anaf ia in colimator firmele care au la rubrica ,, Capitaluri proprii ” sume cu minus .
Nu este nefiresc.
Capitaluri proprii cu minus inseamna ca firma pierde banii altora dupa ce a pierdut banii investitorilor. Este o forma de protejare a creditorilor (Banci, furnizori, angajati, stat). Un furnizor de curent de exemplu ar risca sa furnizeze curent fara sa primeasca banii pentru curent. Un salariat ar putea munci fara nici o garantie ca va putea primi banii, etc.
”Capitaluri proprii cu minus inseamna ca firma pierde banii altora dupa ce a pierdut banii investitorilor.”
În teorie e adevărat, însă un capital propriu negativ de 10.000 RON (2.000 de euro) al unui SRL e complet nesemnificativ, la nivelul băncilor creditoare sau al furnizorilor de utilități publice de care ”profită” acel SRL.
Logica SRL-ului cu capital de 1 euro este alta: cine are de făcut vreo afacere, să o facă la vedere. Chiar dacă acea afacere e de fapt fraudă, tot e mai bine ca doritorii să se înregistreze la Registrul Comerțului, vor fi mai ușor de găsit 😀
Nu e intenția mea să vă perii, am avut o mulțime de dispute cu dvs și probabil o să mai am, dar ați face o treabă mult mai bună ca ministru de Finanțe, măcar înțelegeți economie. Actualul ministru de Finanțe n-are nicio pregătire economică. Provine dintr-o familie de bugetari, a studiat la SNSPA și își lasă resentimentele de bugetar deprinse în familie să zburde libere. Este pur și simplu ideologie, ce transpune el în legislație. Și e o dovadă în plus că o prăbușire economică gen 1989 e singura care mai poate redresa lucrurile în România.
Analiza pertinenta, argumentata coerent, logic, principial.
Ati uitat un „amanunt”, dle Bolos,
O soluție ar fi introducerea unei proceduri de radiere opțională: la depunerea bilanțului, antreprenorul ar putea bifa dacă dorește radierea firmei. Cei care nu mai au planuri ar renunța fără costuri suplimentare, iar ceilalți și-ar păstra compania ca rezervă pentru viitor.
motivatia reala a celor care-si creeaza „companii-rezerva”
(le-as spune de fapt pre numele lor real: companii-conserva)
si „sediul-social” ales (de ex: Cipru)
Alt „amanunt”
Pentru sectoarele cu risc ridicat de evaziune – combustibili, alcool, construcții – statul ar putea introduce garanții fiscale selective. Este irațional să aplici aceeași constrângere unui start-up din IT și unei firme dintr-un domeniu tradițional problematic.
ati „omis” (indiferent de-ce/din-care-cauza/e)
alte „sectoare”, cel putin la fel de tradițional problematice
precum asigurarile (poate ati aflat ca nu raspund la telefoanele celor inundati), co’perativele-de-credit…
Principial… nu trebuie faci diferenta intre caen-uri
de fapt, app de ai-ti, oricare discriminare pozitiva va returna negativ (it’s not a matter of if, but when)
Având în vedere austeritatea bugetară care produce un șoc asupra consumului, ar fi absolut imperativ să se creeze simultan măsuri de stimulare a economiei inovative, a antreprenoriatului, un proces radical opus măsurii în discuție.
Mai intai creezi masuri de stimulare a economiei…
si abia dupa stabilizarea/echilibrarea/”consolidarea” bugetului national… intervii asupra consumului…
Domnu’ Bolos, va amintiti cine (si de ce) a decis returnarea „partilor-sociale”?
adica dpdv al vreunui șoc asupra consumului (intreb „decat” pt un pr’iten…)
”motivatia reala a celor care-si creeaza „companii-rezerva”
(le-as spune de fapt pre numele lor real: companii-conserva)
si „sediul-social” ales (de ex: Cipru)”
Nu vad de ce nu as avea o ”companie conserva” inregistrata legal, cu toate documentele in regula pe care as putea sa o folosesc daca am o oportunitate.
”Mai intai creezi masuri de stimulare a economiei… si abia dupa stabilizarea/echilibrarea/”consolidarea” bugetului national… intervii asupra consumului… Domnu’ Bolos, va amintiti cine (si de ce) a decis returnarea „partilor-sociale”? adica dpdv al vreunui șoc asupra consumului (intreb „decat” pt un pr’iten…)”
Logic orice pachet de austeritate trebuie sa vina cu un pachet de stimulare.
Logic,
ati evitat vreun raspuns real (pr’etinu este dezamagit)
Revin c-o alta-ntrebare
(app de „companii-conserva” si sedii sociale)
poate ca majorezi taxe ca sa-ti „permiti” „stimulari” de genul:
https://agrointel.ro/329045/ajutor-de-stat-firma-grupul-tiriac-ferma-porci
Alta-ntrebare, principiala
tot „stimulari” s-ar considera „sponsorizarile” pt trozball?
sau considerati ca este „logic” ca alde boc
sa „stimuleze” o gaura neagra trozballistica
dar sa ceara bani din bugetul national pt „metro”?
(chiar n-as lua in considerare „criza”)
Sa trudesc sa infiintez o societate comerciala si sa o desfiinteze ANAF imi pare iara o imbecilitate . O firma trebuie sa o desfiinteze numai si numai cel ce a infiintat-o . ANAF vede ca o societate comerciala nu mai depune declaratiile si trage concluzia imbecila ca trebuie radiata . Pentru ca asa spune o lege imorala . Adica ea trebuie desfiintata pentru ca nu mai varsa la buget sume de bani . Asta e logica bugetarului ordinar .
Cred ca e doar ceva mult mai putin, mai ”ieftin” decat incearca economistii sa prevada(analizeze): 1) Cred ca vor sa ia orice comision din depunerea/scoaterea banilor pana la 8000 lei + acte la ONRC (ca nu or fi gratis, tot iti iau ei 50 de lei cel putin), asta vor din toata afacerea asta, vor o ”ciuguleala” de 2 bani. 2) Patronul de SRL poate fi tras la raspundere in limita capitalului social, de ex, nu ti-ai platit la ANAF nu-si ce impozite ale firmei, dar nici nu te mai intereseaza firma….Ok, pana acum puteau trece pe persoana fizica sa recupereze 200 de lei, acum vor trece pe persoana fizica si vor lua 8000. Cred ca asta e tot!
Ok, pana acum puteau trece pe persoana fizica sa recupereze 200 de lei, acum vor trece pe persoana fizica si vor lua 8000. Cred ca asta e tot!
Yeap! Despre „asta” este vorba. Excelenta sintetizare.
… sintetic vb… vor „recupera” echivalentul celor 8000 (sau chiar infinite) „prafuri-de-toba”…
iti amintesti despre to’ar’su oparescu?… se scalda-n gretzili, cu tot cu sacii „denominalizati”
iti amintesti despre to’ar’su „ai-tizd” guitza?… se scalda-n serbia… cu tot cu „baschet”
oare cum ar fi ca „neamurile” sale sa se scalde-n Cipru?… (pri’tenu’ ar alege Malta)
De parca ”logica” astora nu ar fi ”putin de la multi”: i-ai vazut tu vreodata sa faca altfel? :))
Nu i-am vazut, Ciprian… desi mi-am schimbat dioptriile ;)
Realitatea, trista, este ca zero-virgula intelege de fapt
ce-nseamna/implica S.R.L… si cu atat mai putin
diferenta dintre viza-de-resedinta din „bolintin/ci-ul batronilor
si resedinta-fiscala a srl-ului-conserva.
Cireasa-pe-coliva sau „fapt-divers”… dupa goland-laross…
au aparut zeci de mii de avatare mandru-de-simona
dincolo de fractura formala lexicala (corect ar fi fost: mandru/a-pentru…)
crezi ca, pe fond, „mandr(ii/ele)” au habar ca „idola”
are „decat” viza-locativa-n ro… dar plateste taxe-n alta tara?
hmmm… comunismul/socialismul in actiune!
in USA iti incorporezi o companie intr o zi fara nici un ban (exceptind desigur o suma modesta de procesare), fara sa vezi fatza niciunui contopist. de altfel contopistii (putini la numar) nu sint foarte bine platiti, dar se bucura de respect si un job sigur servindu i cu profesionalism pe cei ce i tin in viata. impresia mea este ca Romania nu i doar „democratia” originala, ci se imita modelele cele mai birocratice, ce convin de minune politrucilor , putorilor/ „aristocratiei” bugetare. o sa vedeti cu ochii Dvs (eu am obosit sa emit „ineptii”), actualele capuse legate ombilical de aparatul de stat, vor fi strivite de furia multimii.
Am firma din ’92 și nici măcar ăia 200 de lei noi nu-i aveam, am luat de la mama suma plus ceva pentru cheltuielile de înființare, care erau mai mari de atât, dar știam că ce voi vinde eu se caută și în prima săptămână de activitate am returnat imprumutul.
E o mentalitate defectă în mintea decidenților politici, nu insist asupra subiectului, a spus bine cineva mai sus. Ce e de remarcat e că destui cetățeni împărtășesc defectele politrucilor, ba chiar le aprobă excesele de putere și privesc chiorâș, din invidie ori pură necunoaștere, activitatea particulară.
Vorba unui amic olandez cu care voiam să facem o firmă: La voi guvernul crede că sunteți deja bogați de aceea vă ușurează de bani înainte de a avea șansa legală să-i produceți! La noi e invers, te lasă-n pace cu orice fel de taxe până faci primii 10.000 de Euro.
N-am putut să-l contrazic.
Aveti dreptate cu mentalitatea „decidentilor” politici. Dar e simplu, majoritatea decidentilor astora sint piscotari si au mentalitatea aferenta, fara carnetele de membri de partid ar face foamea, cel mult ar cara vreun dosar de colo colo sau ar invirti vreo cheie prin sectie. Exceptiile sint foarte putine si nu pentru mediul privat lucreaza, ci gindesc in favoarea companiilor statului, ca de la stat isi iau banii. Daca te-atingi de stat ies in strada, aceleasi figuri specializate in proteste sindicale troneaza asupra trindaviei si risipei generalizate, de la industrie la invatamint (da, invatamint: cind tu ai licee care nu produc bacalaureati ci imbecili si facultati care produc nimicuri intelectuale ce face partea aia din invatamint nu e educatie ci risipa). Noi, cei din privat i-am da afara ca pe ce sint, niste guralivi clapaugi la minte.
Vedeti insa ca aici majoritatea comentatorilor sint oameni care nu au idee despre cum functioneaza un business, mai toti isi inchipuie ca o afacere merge de la sine, iei de-aici si vinzi dincolo, exploatezi nemilos angajatii, mai dai o spaga la cine trebuie (a propos, cine e „cine trebuie”? Mister? Nu se stie? De-asta unii avem in birou videocamere, pentru ca nu „se” stie?) intreprinzatorii fiind putred de bogati si neaparat experti in hotie. In plus daca cumva cineva indrazneste sa cistige mai mult, pai ala e sigur vindut cuiva, vreunui stat, vreunei companii, vreunei ramuri industriale, ocultei mondiale, in timp ce huzuresc prin vreo insula tropicala cheltuindu-si averile puse la adapost prin Cipru.
In opinia mea jumatate dintre intreprinzatorii romani nu-si permit nici macar un concediu de 25 de zile, cel mult pot lua cite-o saptamina din cind in cind.
Desigur ca majoritatea nu are idee despre cum functioneaza un business
dar la majoritatea imm-urilor „statu’-de-plata” este plin de soacre/matusi/cumetri/frati/veri
ca sa „le-mearga-pensia”…
cand i-am cerut 5 zile… (miercuri, joi, vineri, sambata si duminica)
batronu mi-a replicat ca nici iel n-a mai avut 5 zile de concediu
„de nu mai stie cand”… dar mi-a „permis” sa plec vineri la pranz
sambata m-a sunat sa ma-ntrebe daca e aglomeratie la pod
i-am raspuns ca s-a eliberat ghiseul de check-in
Ca glumă, problema firmelor economice este oarecum asemănătoare cu problema elevilor din educație. În învățământ un elev vrea sau nu vrea să învețe, degeaba îi dau burse și alocații ca să vină la școală și să învețe, dacă nu vrea, nu învață.
Idem în economie, o firmă poate sau nu să fie corectă. Dacă nu vrea să fie corectă ce să-i faci? O controlezi degeaba, poți să o amendezi, să-i suspenzi activitatea sau chiar să o închizi, degeaba, doar cheltui bani și nu scoți niciun ban la buget. În România a nu-ți plăti taxele la buget este sport național, chiar fețele „subțiri” nu se dau în lături de a fenta fiscul.
Așa că chestia asta cu majorarea capitalului social este o frecție care nu va rezolva nimic, ba dimpotrivă, evaziunea va crește.
Ca părere, avem nevoie de o Legislație mult mai dură și de un Fisc militarizat( oare de ce or fi desființat Garda financiară?…). Că prin America era o vorbă: de Moarte și de Fisc nu te poate salva nimeni, nici măcar Dumnezeu…
”avem nevoie de o Legislație mult mai dură și de un Fisc militarizat”
De vreo 10 ani scriu pe-aici despre returnările frauduloase de TVA cu șpagă de 20% (1 milion de euro șpaga pentru 5 milioane returnați ”pe nașpa”) puse la cale de foști ofițeri SIE detașați la ANAF și despre plângerile depuse la DNA chiar de funcționari din instituție, plângeri care rămân fără răspuns cu anii. Abia în primăvara asta a fost arestat în sfârșit un funcționar în București, dar șpaga lui era de 50%, probabil doar de asta.
După atentatele din 11 septembrie, în Statele Unite s-a pus problema militarizării tuturor activităților de pe aeroporturi. Iar în iarna aceea, un mecanic de hangar care schimba roți de Boeing 747 la -10°C a scris un articol într-o revistă de aviație: ”dacă militarizarea activității mele este răspunsul, în mod sigur întrebarea a fost una prostească” 😀
Mecanicu’ acela s-a retras… cu tot cu intrebarile sale.
Rotile de Boeing sunt acum schimbate de diversX.
Uneori isi fac de cap si pica.
Coincidental… au picat si bangi diversX…
Pai ce (editat) sa faca si SIE? Oricum sunt incompetenti sa livreze ceva din extern, asa ca trebuie sa manance si gurita lor ceva din intern…
Duritatea legislatiei este relativa. Conteaza pedepsele aplicate de catre DoJ.
In ro joistitia… a „prescris” ori a ‘liberat… din „cauze-umanitare”…
sau infractorii au devenit ‘telectuali „scriind” „carti”…
Nu e chiar asa. Un SRL are in spate niste prorpietari, ok? Capitalul social spune cu cati bani vor veni acei proprietari in caz de faliment. Despre asta e vorba.
Cand pui un prag de 8000 roni, inseamna ca eu ca om care vrea sa interactioneze cu acea firma, stiu ca in Romania capitalul minim la SRL e 8000 ron, deci asta e nivelul de garantie daca ceva.
@ion – ”Capitalul social spune cu cati bani vor veni acei proprietari in caz de faliment. Despre asta e vorba.”
Nu. Pur și simplu nu înțelegi conceptul de capital social. M-a întrebat odată un medic în Germania: ”de ce e nevoie ca o mașină să aibă 300 de cai-putere? Un cal poate tracta și singur o mașină” 😀
Ăsta e nivelul la care înțelegi tu contabilitate.
Un autoturism nu are nevoie de mai mult de 75 de cai putere . De 300 de cai putere e nevoie pentru agricultura nu pentru mers la coltul strazii dupa tigari sau pentru concediu in Bulgaria . Oamenii intregi la cap nu ar cumpara autoturisme de 300 de cai putere . Producatorii se tavalesc de bucurie pentru faptul ca gasesc cumparatori fuduli , inconstienti si iresponsabili pentru toate produsele lor imbecile .
”Un autoturism nu are nevoie de mai mult de 75 de cai putere”
75cp e suficient pentru un autoturism de oraș, dar nu pentru unul de autostradă. În Germania, viteza e nelimitată cam pe jumătate din lungimea autostrăzilor lor și există oameni care merg cu mașina de la München la Hamburg, de exemplu. 200 km/h e o viteză rezonabilă pe Autobahn, iar la un autoturism de 75cp îi sar pistoanele prin capotă 😀 dacă încearcă așa ceva.
Nu va contrazic . Poftele mele nu sint identice cu ale dumneavoastra .
”Oamenii intregi la cap nu ar cumpara autoturisme de 300 de cai putere.”
Omul despre care povesteam era medic în Germania. Avea o mașină de vreo 180cp, veche de vreo 4 ani și îi era cam jenă: era singurul medic din tot spitalul care nu avea Mercedes în parcare. Medicii din Germania ”își țin rangul”, nu poți avea un statut social prestigios dacă nu e și afișat.
Omul înțelegea că statutul lui social îi impunea să-și ia un Mercedes de 300cp, era ferm hotărât să nu facă asta (după 10 ani de la acea discuție încă nu-și luase Mercedes) dar voia să știe de ce unele mașini au 300cp. Fizica lui de liceu rămăsese cu zeci de ani în urmă și probabil nu înțelesese niciodată ce e un cal-putere (dar a înțeles când i-am explicat povestea cu cele 75kg ridicate într-o secundă sau în două secunde).
Într-un mod doar parțial similar, ”oamenii de bine” de pe-aici nu înțeleg ce este capitalul social la un SRL de doi bani, dar ei nici nu vor să înțeleagă. Ei vor doar să-și exprime resentimentele tipice de bugetar la adresa ”privaților”.
iar eu tot astept sa vad niste masuri liberale adica: taiat salariile bugetarilor, desfiintat toate agentiile de stat inutile, privatizarea spitalelor, reducerea parlamentarilor (votat in 2009) samd… inloc de asta vad decizii tipic socialiste, adica anti-liberale adica aceeasi logica din 1990 incoace (si inainte de 1990) unii muncesc sa plateasca pe cei care stau de pomana in numele „egalitatii sociale”… mult succes Romania, in ritmul acesta vor ramane in tara pensionarii si bugetarii.
ce dracu domnu, guvernu ia cele mai tari masuri, ii arde pe pensionarii neproductivi, pe taranii care vind patrunjel fara chitanta, si mata ce mai vrei? Ca nu va mai saturati maica, dati vina pe cel mai bun guvern proeuropean, puneti mina si munciti, lasati Bulgaria si Grecia!
Io in locu guvernului v-as da afara, mi-as alege alt popor!
Esti si tu asistat social cumva? Bugetar? Pensionar? De obicei astia latra cand e vorba de reforma din sistemul public… Toate evaluarile agentiilor internationale indica cat se poate de clar ca Romania cheltuieste prea mult in sectorul public de unde criza asta din care nu stiu daca mai iesti… Te arunci sa dai replici idioate: reciteste ce am scris in comentariul initial, e nevoie de o reducere a angajatilor la stat, de o reducere a numarului de parlamentari ca aveti peste 600 la o tara de nici 19 milioane in timp ce SUA cu o populatie si cu o putere militara infinit superioara Romaniei are mai putini membrii in Congres! Asta ar insemna guvern „liberal’ adica de dreapta economica.. Apropos de taierile despre care vorbesc eu, maraie chiar si unii din guvernul asta ‘cel mai bun” insa doar maraie…
Alegeti alt popor: du-te in Cuba si alte tari asemanatoare unde ai popoare de tovarasi si asistati publici…
ce (editat) domnu, nu mai intelegem o ironie?
domnu moderator, de ce editati cind spun dracu odata ce domnul isi spune dracu?
Uneori moderez pe telefon, alteori pe calculator. De pe telefon nu vad toate detaliile.
Nu aveam in intentie sa scriu cele de mai jos dar am vazut ca lumea nu prea intelege care-i treaba cu „capitalul social”:
Intotdeauna capitalul, in general, reprezinta sursa de finantare a unei afaceri al carei scop este profitul. Sunt mai multe feluri de capitaluri, in functie de detinatorii acestora. Datoriile comerciale sunt capitaluri ce apartin furnizorilor, datoriile bancare sunt capitaluri ce apartin bancilor, datoriile fiscale sunt capitaluri ce apartin statului iar capitalul social apartine asociatilor/actionarilor.
Capitalurile se evidentiaza separat pentru a oferi o imagine a companiei celor interesati sa investeasca sau sa interactioneze cu respectiva companie, indiferent daca e mare, mica sau micro. Daca vrei sa oferi o imagine favorabila tertilor, e bine sa ai capital social cat mai mare intrucat, in cazul falimentului, proprietarii afacerii sunt ultimii care isi recupereaza banii si asta in limita capitalului social. Pentru o companie cu vechime, care a mers bine, e mai putin importanta valoarea capitalului social, intrucat profitul si rezrvele constituite din repartizarea profitului asigura o imagine suficient de clara despre sustenabilitatea/profitabilitatea afacerii dar pentru un start-up e foarte relevant cati bani au „riscat” antreprenorii in respectiva afacere si poate face diferenta intre a reusi sau a pune lacatul pe afacere.
PS un „instalator” sau un „mecanic” nu trebuie sa-si deschida societate, daca nu are nevoie sa atraga fonduri (capital) de la terti. El poate deschide un PFA care nu are pretentii din-astea sofisticate si unde poate activa fara batai de cap.
Inca ceva: Nu exista nici capital fix si nici capital circulant! Alea sunt ACTIVE: fixe si circulante.
‘Traiti dle Bolos!
Cu respect, Doru
domnu Doru, cred ca aveti dreptate, io oricum nu ma pricep. Dar am jucat multi ani la bursa. Am intilnit fenomene care contrazic unele din spusele tale. De ex firme care au profit negativ ani de zile, vezi Tesla, si carora le creste totusi valoarea la bursa pin la cer. Sau, firme noi listate care uneori obtin capital urias prin aceasta. Nu am auzit niciodata ca efectul unii capital social ar fi influentat mersu.
Tesla creste pe seama asteptarilor viitoare ale investitorilor, in urma implementarii investitiilor uriase, subventionate de stat in mare parte. Cum spuneam, la firmele cu vechime, in general este mai putin important capitalul social.
„firme noi listate care uneori obtin capital urias prin aceasta” – capitalul „urias” este tocmai …capitalul social, constituit de investitorii la bursa prin cumparare de actiuni (care nu sunt altceva decat particele de capital social).
Uitati-va la actiunile de la banci si o sa vedeti ca ele isi majoreaza constant capitalul social fie prin emisiuni noi de actiuni fie prin inglobarea rezervelor, pentru a avea cu ce sa finanteze creditarea si sa atraga imprumuturi avantajoase de la alte banci.
Daca tot ati amintit
Nu ati jucat la bursa ci v-ati jucat la bursa . Din joaca asta cistigator iese intotdeauna detinatorul bursei .
https://avocat-alexandrov.ro/ce-presupune-o-societate-cu-raspundere-limitata-srl/
Masura, foarte normala in alte tari ue, are legatura mai degraba cu raspunderea asociatilor (in limita capitalului social subscris si varsat, distinct fata de firma).
Dupa mine e o falsa fumigena, oricum acei bani se depuns is apoi se pot folosi. Ideea este ca ik caz de prbl asociatul poate fi urmarit distinct pt o suma mai mai mare.
Nicio firma serioasa nu mai sta pe 200 ron capital social, nici nu da bine fata de clienti seriosi.
„…capitalului social subscris si varsat…”
Diferentierea asta este importanta. Unii doar „subscriu” FARA sa „verse” (a)dupa cum s-au angajat ca vor face(bani sau natura) si (b)in termenul legal aferent formei (a) asumata la data infiintarii :).
=====
Pentru dl Bolos si fanii „conservelor”-persoana juridica:
cand (macar) Occidentul va scoate in afara legii, cu pedepse dure, uzul paradisurilor fiscal-bancare, abia atunci as putea intelege tolerarea „conservelor”-persoana juridica(pe care le-ati mentionat mai sus intrun comentariu), altfel, nu-s decat niste instrumente menite sa adanceasca
(1) mascarea beneficiarului final real fata de public si
(2) lipsa de asumare a responsabilitatii.
Memento Centrala Mintia, irakienii si „proiectele de importanta nationala”, ref. la da’ de ce, taica/maica(?), tre’ sa stie publicul cine-s persoanele fizice beneficiari finali reali.
Adaugati (si) contextul „liberalizarii” pietelor de energie in Ro, tot ref. la de ce trebuie sa stie publicul ca mai sus. Si tot asa pentru ORICE ACTIVITATE ECONOMICA si FINANCIARA care se incadreaza la definitia STRATEGICULUI (inclusiv uzul dual civil-militar) pentru un stat/grup de state asociate politic si militar.
Digitalizarea ANAF?
Las-o (editat), e complicat de facut si mai si costa. Mai bine reducem numarul de firme si putem tine evidenta in continuare cu pixul pe hartie, si hai, in cazuri exceptionale, cu o bazuta de date in Paradox 4.0. Asa ca orice masura, liberala se-ntelege, de reducere a numarului de firme, este binevenita.
In Belgia, daca vrei sa-ti monetizezi ceva, de obicei parcurgi urmatoarele:
– ai facturi ocazionale, apelezi la o societate specialazata gen RAMSTAD, care factureaza pentru tine, contra unui comision, e foarte comod pana la un anumit volum
– faci un fel de PFA
– treci pe SRL daca incepi sa ai mai multi angajati, rulaj, responsabilitati, garantii, etc.
Sa nu uitam ca exista si multe alte forma ASBL, cooperative, SA, sunt multe situatii cand nu ai nevoie efectiv de SRL, foarte, foarte multi fac ASBL care e non profit, ei isi scot banii din salarii, aici vin toti astia cu activitati din hobby, gen ghid drumetii, scoli de dans, etc. SRL-ul e doar o forma, care s-ar putea sa nu fie potrivita pentru foarte multi. Ca sa fii SRL e un anumit tip si nivel de afaceri, trebuie sa ai profit, actionari, e pentru mai avansati.
Sa nu uitam ca la SRL sunt si cerinte diferite la contabilitate, numar angajati, sediu, asigurari, manageri (cu cursuri diplome si asigurari facute), mai multa birocratie si rigoare.
Eu cred că principala problemă e că atunci când faci o schimbare trebuie să prezinți și rațiunea tehnică a acelei schimbări. Nu ar fi cazul să speculăm noi de ce vrea ministerul să schimbe ci eventual ministerul să ne prezinte sumar cam cum functionează schemele de evaziune și cum le-ar împiedica această creștere. Evazioniștii probabil le știu deja așa că nu e ca și cum ar dezvălui vreun mare secret; eu personal nu am o idee cu ce ajută, poate vor să împiedice formarea de firme fantomă care se desființează imediat ce încasează banii fără să mai plătească taxele, dar nu vreau să speculez și eu – aș fi vrut justificarea propunerii de la sursă. Pentru că altfel intră la schimbarea de dragul schimbării, sau, ca în bancul cu olteanul, ne dăm cămașa jos și apoi avem treabă să o păzim…
Eu gandesc si mai simplist, vreau sa vad o estimare de cati bani se pierd si cati se castiga la buget, macar la nivel grosier. Sa explice ei cum vor politicile dar, sa arate pe fundamentarea deciziei, daca se aplica, iesim pe plus sau pe minus? De cand am facut ochisori in lumea profesionala am vazut zeci de legi si norme, poate sute, la care impactul economic si bugetar este complet ignorat. Este inevitabil sa avem un stat ineficient si deficit daca asa se judeca
,,Este inevitabil sa avem un stat ineficient si deficit daca asa se judeca”
Poate ati vrut sa spuneti ,, Este inevitabil sa avem instituii publice statale ineficiente ….” .
Statul sintem noi cetatenii .
Cateodata am impresia ca va imaginati statul ideal ca pe un fel de mare gloata care nu are cum sa greseasca.
O multime fara reguli, fara organizare, fara structura organizatorica si o ierarhie, poate fi o bestie oribila, si mult mai sangeroasa decat va imaginati.
Avem opinii diferite , nu mai incape indoiala , dar imi este greu sa cred ca nu ati inteles ce am vrut sa spun . Institutiile statului e una si statul e alta . Cit priveste subiectul articolului sint in mare masura de acord cu dumneavoastra .
Impresia dumneavoastra este eronata . Regulile imuabile pentru mine sint cele ale moralei crestine . Cele stabilite de oameni ( parlament , consilii judetele / locale ) sint niste scremeri jalnice .
As vedea tinta mai degraba spre recuperarea unor sume > 200 Ron de la asociatii identificabili ai unei firme post faliment/teapa. Dar aveti dreptate, corect ar fi sa ni se expuna rationamentul, nu sa tot ghicim noi.
Cat despre firmwle fantoma, alora n-ai ce sa le faci mai ales când au acționariat off shore.
La cele care au totuși persoane identificabile in Ro se poate pur și simplu pune o poprire pe max 8000 ron, fata 200 acum, pe bunuri, venituri etc. Coroborat cu alte masuri gen urmărirea fiscala generalizata, pana la urma tot recuperezi ceva mai bine decât acum.
Subscriu la comentariul lui Ion – exista multe alte forme in care sa desfasori o activitate care nu necesita neaparat srl dar. La noi, e prea ieftin sa-l faci ( ca sa te chinui apoi sa-ti scoti banii).
In alte tari ai capital minim de 6-8-14k euro pt srl, ceea ce înseamnă că înainte sa-l faci evaluezi daca merita și dacă nu cumva ai alta forma mai potrivita atat pt servicii cat si pt. Comerț. In felul acesta nici nu îngreuneze finatele ( reduci Nr de srl dar ai alte forme cu conta mult mai simpla).
Rămâne la final, totuși, inttebarea : statului roman ce-i iese din asta.
Prin natura unui SRL (sau SA) tocmai ca nu se poate pune poprire pe nici un leu din averea personala a investitorilor.
De fapt băncile stiu asta foarte bine si, la SRL cu capital social de 1 leu dau credit fara probleme DAR cer garantie ipotecară la o proprietate a investitorului, sau girul proprietarului sau ceva de acest gen. Se poate să nu ceară garantie sau gir, dar includ o asigurare de risc in cost, asta cand solicitantul se califica pentru asa ceva.
Unul dintre motivele pentru care leasingul este o forma de finantare frecventa la firme este tocmai faptul ca bunul ramane din punct de vedere juridic in proprietatea firmei de leasing pana la finalizarea contractului. Asta inseamna ca alti creditori (de exemplu angajatii sau statul) nu pot vinde bunul primit in leasing de o firma pentru a-si recupera creante.
https://www.juridice.ro/132783/despre-poprire-si-sechestru-executional-in-legatura-cu-partile-sociale.html
Nu se poate popri averea personala a asociatului decât cu anumite exceptii, cum ati mentionat dar, in caz de dizolvare, creditorii isi pot exercita dreptul asupra partii care s-ar cuveni asociatului (raportata la cota de participare la constituirea capitalului social)- adică ce rămâne, daca rămâne, din lichidarea firmei. In acest moment daca contribui cu 100 ron răspunzi in limita a 100 ron. Marind la 8000 e posibil (am mari dubii, asociatii sunt la rand cu altui la masa credala) sa se recupereze mai multi bani la stat!? Nu prea are sens directia asta, intradevar.
Poate e mai bine sa facem o analiza comparativa cu tari unde capitalul social minim este la un nivel mai ridicat – de ce s-a mers pe varianta asta si care sunt efectele.
M-am oprit din citirea articolului la una din primele fraze: „cei 8.000 lei sunt bani care ar putea fi folosiți în marketing, echipamente sau dezvoltare, nu blocați formal într-un cont.” Cine blocheaza ceva intr-un cont? Capitalul social se depune in cont, este adevarat, dar dupa aceea in contabilitate actionarul are 8000 lei in activ si capital social in pasiv. In aceeasi zi TOATA suma poate fi folosita pentru absolut orice. Cum puteti spune asa o grozavie?
”La nivel practic, 8.000 de lei înseamnă blocarea unei sume care ar putea fi investită în marketing, echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru afacerile din servicii sau pentru freelancerii care vor să facă pasul către SRL, această sumă este disproporționată față de costurile reale de operare, adaugă Bardos.”
https://startupcafe.ro/majorarea-capitalului-social-la-8-000-lei-din-2026-vor-fi-lovite-micile-afaceri-aflate-la-inceput-de-drum-avertizeaza-un-consultant-de-business-85245
Nu este opinia mea, este opinia doamnei Mona Bardos pe care am preluat-o ca atare.
Capitalul social nu garanteaza realmente nimic, in opinia mea. Activele si veniturile pot garanta ceva. Din acest motiv toata retorica cu cei 8000 de lei la infiintare este inutila. Ulterior, cand o firma ajunge la maturitate, e alta poveste, dar, atunci, ar trebui sa fie niste active imobilizate,
Puteati cita vreun internaut care sustine ca americanii nu au ajuns niciodata pe luna. Va decredibilizati preluand afirmatii atat de gogonate. Sunt de acord ca „toata retorica cu cei 8000 de lei la infiintare este inutila”. Dar atunci care a fost rostul lungului dvs. articol?
Dacă e să vorbim de gogomănii, cu ele începe Ministerul de Finanțe. Argumentația oficială e plină de justificări politice fără legătură cu realitatea economică, dar care duc la o decizie cu efecte foarte reale. Prima parte a articolului a vrut tocmai să redea acest registru al discuției publice.
Eu, dacă cineva citește atent articolul, spun două lucruri simple:
1. măsura lovește în antreprenorii aflați la început de drum și corecți, nu în „fantomele” invocate,
2. Ministerul Finanțelor are obligația să prezinte cifre și o analiză economică serioasă când propune o astfel de măsură.
La analiza ABC, în tabel, ultima linie rămâne un mare semn de întrebare: „MF nu prezintă niciun beneficiu așteptat”. La CBA, beneficiile lipsesc cu desăvârșire.
Mesajul meu fundamental e unul singur: legile cu impact economic trebuie fundamentate pe analize reale. Ministerul are datele, are metodele și are obligația legală să o facă. Restul e doar retorică.
Nu intenționez să deviez discuția, dar domnul Rădulescu a început și acest comentariu e strict pentru dpmnia sa.
Am 75 de ani si am vazut aselenizarea in direct, la televiziunea romana. Tudor Vornicu si Andrei Bacalu (care avea căștile pe urechi și traducea ce ziceau americanii) m-au ținut cu sufletul la gură câteva ore și am fost foarte entuziasmat și mândru de rasa umană văzând cu ochii mei că totul a decurs perfect. Zeci de ani am râs de cei care puneau la indoială performanța americanilor.
În ultimii vreo zece ani, însă, indiciile scoase la iveală: înregistrari video, fotografii, mărturii, fapte ciudate etc. m-au convins că toată povestea aselenizării a fost o farsă. Vă dau un singur exemplu, dar extrem de strident: benzile magnetice originale sunt de negăsit!
La începutul anilor 2000, o echipă formată din angajați și contractori pensionați ai NASA a încercat să găsească benzile video originale ale aselenizării din 1969 (Apollo 11), dar nu a reușit. Echipa de cercetători a desfășurat o investigație de mai mulți ani în speranța de a găsi cele mai clare și detaliate imagini video ale plimbării pe Lună. Cercetătorii au concluzionat că benzile care conțineau semnalul SSTV brut și neprelucrat al misiunii Apollo 11 au fost șterse și reutilizate de NASA la începutul anilor 1980, conform procedurii standard din acea perioadă. Scrie și pe wikipedia. 😂️
Știți de ce le-au șters? O să râdeți, dar – repet – scrie până și pe wikipedia. Citez:
„La începutul anilor 1980, programul Landsat al NASA se confrunta cu o gravă penurie de benzi magnetice 😂️ și este probabil ca benzile să fi fost șterse și reutilizate în această perioadă. Deoarece transmisia în timp real a funcționat și a fost înregistrată în mare măsură, conservarea videoclipurilor originale nu a fost considerată o prioritate în anii imediat următori misiunii.” 😂️😂️😂️
Totuși, cu noua administrație americană acum la butoane, există speranțe justificate că adevărul va ieși la iveală. Ce nu se știe încă e dacă problema aselenizării din 1969 va fi clarificată înainte sau după publicarea listei cu clienții lui Epstein și a miilor de ore de pedo-înregistrări video.
Au fost 6 (șase) aselenizări diferite, în decurs de vreo 4 ani. Roverele folosite de astronauții americani se află și acum pe Lună. Rușii nu au fost capabili să ducă un echipaj uman pe Lună, dar au dus acolo nave automate și au recuperat obiecte lăsate de americani, tocmai pentru a dovedi că au ajuns și ei pe Lună.
Unul dintre obiectele lăsate de americani pe Lună a fost un panou reflector, cu care studenții de la facultățile tehnice se joacă și astăzi: trimit un fascicul laser spre Lună, fasciculul este reflectat de acel panou, iar ei măsoară astfel distanța Pământ – Lună, exact în acel moment.
Se putea falsifica o singură aselenizare, dar falsificarea a 6 aselenizări în decurs de 4 ani ar fi fost mai scumpă decât aselenizările propriu-zise 😀 TVR a transmis probabil o singură aselenizare, dar milioane de americani s-au uitat la toate, în timp real.
Amuzant. Credeti ca Uniunea Sovietica, si Romania Comunista in subsidiar, ar fi acceptat o farsa in acel moment?
Da, au acceptat cu mare plăcere. Când ai niște date compromițătoare despre adversar, nu le publici în presă, le ții la sertar pentru zile negre sau troc. Când ai identificat un spion, îl dai la televizor? Stai cu ochii pe el și încerci să-l exploatezi în orb. Ce, instituția din spatele lui Epstein a publicat vreun filmuleț, unul singur măcar? Pentru asta au organizat toată treaba, ca să-i facă de râs pe politrucii americani?
Rușii, românii și alții (nu toți!) au acceptat cu aceeași plăcere și poveștile cu Lee Harvey Oswald, și pe cele cu 11 septembrie 2001 – organizat de niște desculți din Afghanistan. Au zis rușii ceva când au văzut gogonata de la NY (cu WTC 7 cireașa pe tort)?
Am acceptat noi sa participăm la farsa invadării Irakului în căutarea armelor de distrugere în masă ale lui Saddam despre care, de fapt, știam că nu există? Am fost.
Vorba cuiva:
– De ce a invadat SUA Irakul?
– Pentru că aveau WMD.
– Dar Coreea de Nord de ce nu au invadat-o încă?
– Pentru că au WMD.
O minciună mare (în germană: große Lüge) este o denaturare sau o prezentare eronată a adevărului, utilizată în principal ca tehnică de propagandă politică. Expresia germană a fost folosită pentru prima dată de Adolf Hitler în cartea sa Mein Kampf pentru a descrie modul în care oamenii pot fi induși să creadă o minciună atât de colosală, deoarece nu ar crede că cineva „ar putea avea îndrăzneala de a denatura adevărul în mod atât de infam”.
@Bet On – ”oamenii pot fi induși să creadă o minciună atât de colosală, deoarece nu ar crede că cineva „ar putea avea îndrăzneala de a denatura adevărul în mod atât de infam”.
Exact asta faci tu pe-aici cu aselenizarea fake 😀 Ai ignorat cu maxim aplomb faptul că au fost 6.
Altă mistificare din repertoriul personajului: ”cineva de la Pentagon a furat 7 miliarde de dolari. Nu poate să arate nici marfa, nici banii”. Povestea asta circulă și în versiunea cu 28 de miliarde de dolari, special destinată pentru rușii care cred că la Pentagon e ca la magazinul din sat: în cazul unui control, gestionarul trebuie să arate banii sau marfa.
Daca americanii au pus piciorul pe luna sau nu, fara suparare, ma intereseaza mai putin decat cota de TVA. La fel de putin ma intereseaza ideile cu pamantul plat, tunelul pe sub marea neagra
Se pare că sunt cel puțin 7 panouri reflectoare funcționale aflate pe Lună, amplasate de diverse misiuni spațiale americane, sovietice și chiar una indiană:
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_retroreflectors_on_the_Moon
Încă vreo 7 misiuni de a plasa panouri reflectoare pe Lună au eșuat sau au fost anulate. Ăsta e unul dintre motivele pentru care pierd vremea pe-aici: ajung să aflu lucruri despre care nu mi-aș fi imaginat că o să le știu vreodată 😀
”În ultimii vreo zece ani, însă, indiciile scoase la iveală (…)”
Povestea asta cu aselenizarea fake apăruse încă dinainte de 1989, făcea parte din propaganda anti-americană desfășurată de KGB. Și întotdeauna era vorba despre o singură aselenizare, ca și cum celelalte n-ar fi existat. Pentru că rușii de rând văzuseră una singură la televizor, ei nu știau că au fost mai multe.
Domnule Radulescu , va rog sa explicati in foarte putine cuvinte ratiunea / rostul modificarii prin lege a sumei reprezentind capitalul social ( de la 200 lei la 8000 lei ) . Ca pentru un licean din ultimul an . Nadajduiesc faptul ca o sa imi raspundeti de aceasta data ( caci la articolele dumneavoastra nu ati avut dorinta aceasta vreodata ) .
Fara suparare, nu dl. Radulescu a propus masura ci dl Nazare. Argumentul este ca in spatele sutelor de mii de firme fara activitate se ascund firme care fac evaziune fiscala.
Nu am afirmat nicaieri faptul ca dl. Radulescu a propus masura . Dar din ceea ce a scris dl. Radulescu eu am inteles ca sustine masura . E posibil sa fi inteles eu gresit …
Din punctul de vedere al ANAF ( sau al domnului nazare , sau al oricarui guvernant tilhar ) o firma cu 200 lei capital ( poate ) face evaziune fiscala iar una cu capital de 8000 de lei nu mai ( poate ) face evaziune fiscala ?! In capul unora bate vintul rau de tot ….
Singura varianta viabila e politica generalizata SEZ gen hong kong. Altfel incet si sigur vom ajunge la faliment, socialism, saracie, razboi. Statul stie doar sa se umfle, singurul motor de prosperitate este privatul. Stiu ca nu convine multora si e problematic, dar adevarul asta e.
Hong Kong nu e un SEZ clasic, ci un teritoriu cu regim fiscal autonom. România, ca stat UE, nu poate aplica o politică generalizată SEZ – regulile pieței unice interzic facilități fiscale selective.
Dacă vrem un mediu prietenos cu antreprenorii, soluția nu e un Hong Kong reinventat, ci o fiscalitate simplă și predictibilă la nivel național.
Si ar fi o idee buna ca Ministerul de Finante sa nu porneasca de la prezumtia ca toti antreprenorii si privatii sunt evazionisti. Si poate, unii daca sunt, ar prefera sa nu mai fie daca ar avea de ales.
Dacă pe guvernanții români îi deranjează atât de mult firmele fără activitate, poate s-ar gândi ca să reducă birocrația procesului de desființare a unei firme. Anul acesta mi-am închis srl-ul pe care-l aveam – a durat 6 luni, și am angajat un avocat ca să se ocupe de tot procesul. Firma nu avea activitate, nu avea datorii, nu avea proprietăți, era doar un CUI și o adresă de sediu. A durat 6 luni, cu costuri semnificative. Ce vedem aici e din nou o măsură bolovănoasă, necioplită, one-size-fits-all, care răspunde la o falsă problemă. Se pare că, indiferent cine vine la guvernare, atât se poate.
Aici ati punctat foarte bine. Desfiintarea unei firme fara datorii trebuie sa fie o bifa pe un formular.
Firmele vechi au la dispoziție 2 ani sa aducă capital social de 8000 de lei . Bun pana aici. A se citi daca ai firma…..Daca nu ai acești bani, ei trebuiesc luați din dividende, deci plătești 16% in 2026…apoi daca din cauza Plandemiei….am fost nevoit sa trec la impozit pe venit la 16%….se aduna si aici. Apoi la sfârșitul anului cand tragi linie, pe lângă banii strânși ptr a aduna capital social, mai sunt alte dividende de care am avut nevoie, ca de, ăștia mici care folosesc firmele cu micile contractele si își asigura familia, doar din dividende trebuie sa plătească si CASS….la nu știu câte salarii. Si nu se termina aici…esti obligat sa ai in firma minim capital social de 4000 de lei ptr a putea lua o anumita suma din firma pe dividende…si tot asa. E un cerc vicios…da firmele care își permit, pot spune ca acest pas e unul bun , suntem firma serioasa ….avem, in caz de insolvență ce primi sau da , dupa caz . Dar nu e chiar asa….ati auzit de administrator care se dezice si spune instantei ca el a administrat prost firma…si ca ii pare rau ca nu are ci ce plati pagubitilor! Si legea e de parte lor….Aici nu se face nimic….dar da, crezând ca ești cumva ajutat de acești bani…e doar o falsă viziune. Sunt multe de spus si aici ar trebui sa va spună ce se poate face, un avocat bun….noi…micii antreprenori , avem doar de pierdut. Spor la adunat banutii ptr capital social…!
Eu ma opun masurii de majorare a capitalului social la infiintare. Mai departe situatia se schimba. 8000 este putin pentru o firma cat de cat serioasa. Un telefon, un laptop, o imprimanta, un birou, un scaun si un raft, deja ajungem la 8000 active, care sunt finantate de investitor. Cu 8000 abia daca umpli rafturile la un mic magazin. Sunt bani pe care oricine face o afacere oricum ii investeste.
Pot pune pariu ca majoritatea firmelor functionale au deja in contul asociatului mai mult de 8000.
@Bradut Bolos 25/08/2025 La 10:19
Nu este nefiresc.
Capitaluri proprii cu minus inseamna ca firma pierde banii altora dupa ce a pierdut banii investitorilor. Este o forma de protejare a creditorilor (Banci, furnizori, angajati, stat). Un furnizor de curent de exemplu ar risca sa furnizeze curent fara sa primeasca banii pentru curent. Un salariat ar putea munci fara nici o garantie ca va putea primi banii, etc.
Domnule Bolos , am detinut o astfel de societate . Eram unicul investitor , unicul administrator . O perioada eram unicul salariat ( dupa ce contabila a renuntat la contractul de 4 ore lunar din motive birocratice ) . Am convenit sa ii achit 70 de lei din buzunar . Era mai mare risul cita hirtogaraie era necesara sa incaseze acest net . Societatea nu avea creditori . Nici un furnizor nu s-a interesat vreodata de capitalurile ( prprii sau nu ) societatii mele .Toti furnizorii i-am platit la timp .
Tot ce ati insirat dumneavoastra nu poate fi sustinut in realitate . Toti autorii de pe aici sint buni la teorie dar practica ii doboara . Nu mai fortati lucrurile ; o societate comerciala nu functioneaza numai dupa teorie . Imi pare ca v-am intrebat cindva si nu imi amintesc sa imi fi raspuns : de exemplu , o societate comerciala functioneaza fara salariat pentru ca nu produce atitia bani cit sa poata fi platit salariul minim pe economie impus de o lege imbecila . De ce firma respectiva trebuie inchisa ? De antreprenor sau de anaf .
Vedeti dumneavoastra, eu spun in fond ca firmele ca cea pe care ati avut-o dvs sunt necesare, si legislatia trebuie sa lase loc pentru existența lor, si sa faciliteze dezvoltarea lor spre un nivel mai ridicat, acolo unde se pot plati salarii, acolo unde furnizorii si creditorii chiar monitorizeaza situatiile financiare. In acelasi timp, pentru un cate un Ministru de Finante acele firme sunt un balast inutil care produce prea puțin ca să merite să existe. Eu vad firmele ca cea descrisa de dumneavoastra ca o specie de peste mic din care cu greutate si straduinta se nasc pestii mari, dar, cele mai multe nu supravietuiesc. In ecosistemul firmelor si cele mici sau foarte mici au justificarea lor, si pestii mari pe care ii doresc Ministrii de Finante nu pot exista fara pestisorii mai mici, pentru ca fiecare peste mare a fost candva un peste mic.
Am avut trei astfel de firme pana acum. Au avut utilitatea lor, au adus profituri cat au avut rost, au platit impozite si furnizori, Le-am tinut cat am avut nevoie de ele. Aveti impresia ca nu inteleg, dar am mai multa experienta practica decat va imaginati, doar că, cel mai probabil, experienta mea este foarte diferita de a dvs.
Capitalurile proprii negative 2 ani la rand inseamna ce ati spus dvs. dar asta cu o conditie: sa nu existe imprumuturi ale asociatilor ce ar putea fi subordonate celorlalti creditori amintiti, suficiente pentru a acoperi activele ce ar permite stingerea tuturor datoriilor catre acestia (in urma valorificarii).
Deasemeni, inseamna ca toate activele firmei sunt finantate de creditori, dar valorificarea lor nu acopera valoarea drepturilor de creanta ale acestora.
…si da, e posibil sa existe companie avand capitaluri proprii negative, care obtine profit!
Firmele fara salariati pot obtine venituri generatoare de profit din activitatea financiara si cea extraordinara, dar intreb si eu: infiintarea unei persoane fizice autorizate (PFA), fara sa existe persoana respectiva, se poate?!