marți, iunie 25, 2024

CARDINALUL

La mijloc de august, Cinemaraton a programat într-un context aniversar- actorul Radu Botar a împlinit o vârstă- filmul lui Nicolae Mărgineanu, Cardinalul. Inspirat din viața și, îndeosebi, din suferințele cardinalului Iuliu Hossu, din chinurile la care i-au supus, după 1948, autoritățile comuniste pe alți șase episcopi ai Bisericii Române Unite ca și pe politicieni și intelectuali precum Iuliu Maniu, Constantin Giurescu,  Gheorghe Brătianu, Silviu Dragomir sau Alexandru Lapedatu (în vremea în care istoria o scria Mihai Roller) care s-au întâlnit în cumplita închisoare de la Sighet. Cu toții, într-un fel sau altul,  fiind legați de înfăptuirea sau împlinirea Unirii de la 1 Decembrie 1918.

Însuși filmul, a cărui premieră a avut loc în anul 2019, a fost produs ca parte a complexului de evenimente menite să marcheze 100 de ani de la săvârșirea României Mari.  S-a mai întâmplat și că la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății de la Blaj, Papa Francisc, aflat în vizită în România, să-i beatifice pe cei șapte episcopi – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit-Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu-care, într-un fel sau altul, apar în film, regizorul având grijă să le onoreze așa cum s-a cuvenit martiriul. Unii dintre ei au murit în închisori, alții în locuri în care li s-a stabilit DO (Domiciliu obligatoriu), în sine încă o condamnare, protagonistul peliculei, episcopul Iuliu Hossu, sfârșindu-se la 20 august 1975 într-un spital din București, după ce și-a petrecut ultimii ani la mănăstirea Căldărușani. Fiind și acolo minuțios supravegheat de Securitate.

Cardinalul nu e un film documentar. Nu e nici măcar un documentar artistic. E ceea ce se cheamă un film artistic în lege, susținut ca atare de profesionalismul recunoscut al regizorului, de calitatea imaginii ce a căzut în sarcina lui Gabriel Kosuth, de coloana sonoră exemplară datorată regretatului compozitor Cornel Țăranu, de o echipă actoricească de excepție.

În rolul Iuliu Hossu Radu Botar face o creație remarcabilă, Richard Bovnoczki are o evoluție meritorie în rolul poetului Enache Viziran, personaj inventat, însă a cărui prezență sporește dramatismul filmului, scena spânzurării acestuia de către căpitanul de miliție, fiu de preot ortodox, un rol de palmares pentru Ioan Andrei Ionescu, fiind una memorabilă. Cutremurătoare.  Veteranii Maria Ploae, Mircea Andreescu, Remus Mărgineanu, Alexandru Repan, semnează la rându-le evoluții de excepție. Lor li se alătură, printre alții, mai tinerii Cristian Iacob, Bogdan Nechifor, Radu Bânzaru,Tache Florescu, Ovidiu Crișan, foarte bun în rolul Ofițerului Politic, Alexandru Dunaev, Mihai Bisericanu.

Așadar, Cardinalul  nu este un film documentar, este însă un film al cărui scenariu, scris de Bogdan Adrian Toma, este documentat cu maximă rigurozitate. Spun asta în cunoștință de cauză fiindcă întâmplarea a făcut să văd filmul, semnat regizoral de Nicolae Mărgineanu, la foarte puține zile după ce am încheiat lectura cărții istoricului Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, reapărută în 2023 într-o a treia ediție la editura bucureșteană Litera. Filmul subliniază accentuat ideea că decizia scoaterii în afara legii a Bisericii Române Unite a fost impusă de mai marii comuniștilor români la ordinele categorice ale Moscovei.

Tot comuniștii români s-au străduit să îi oblige pe credincioșii greco-catolici, dar și pe ierarhi să treacă la ortodoxie. Au existat cedări, au fost și retractări, însă s-au înregistrat și un număr mare, exemplar de refuzuri. Într-o discuție cu Căpitanul, episcopul Iuliu Hossu afirmând răspicat că “nu pot nega ceea ce am propăvăduit o viață întreagă”. Una dintre ideile forță ale filmului.  Cardinalul insistă foarte puțin asupra unor comportamente reprobabile ale BOR. Deși ele au existat ca atare. La fel cum au existat și acțiuni de solidaritate.

Iuliu Hossu a fost personalitatea care la 1 Decembrie 1918 a citit la Alba Iulia proclamația Unirii. El și episcopul ortodox Nicolae Colan au refuzat să părăsească Clujul după Diktatul de la Viena. Mi s-a părut foarte bună secvența confruntării dintre episcopul unit și reprezentantul noilor autorități hortyste, riguros jucat de Biró Jozséf. Iuliu Hossu și ceilalți șase episcopi greco-catolici au petrecut, demni, anii grei de închisoare. De altfel, cea mai consistentă și cea mai emoționantă parte a filmului e cea ce se concentrează asupra martiriului din închisoarea de la Sighet. Același Iuliu Hossu a refuzat, spre disperarea autorităților comuniste, oferta de a-și părăsi țara ca preț al exercitării demnităților de cardinal. Rang la care a fost ridicat, spre iritarea autorităților comuniste de la București, de Papa Paul al VI lea. Semnificativ, cred,  momentul în care demnitatea episcopului greco-catolic, bine punctată de actorul Radu Botar, se opune dezamăgirii enervate a lui Gheorghe Nenciu, reprezentantul Departamentului Cultelor, crochiul de personaj realizat de Mihai Bisericanu fiind unul care se reține.

Povestea din Cardinalul începe în 1967. Dintr-o Volgă neagră, coboară doi oameni ai noii Securității, aceea pretins patriotică. Care are un nou conducător și ține cont de ceea ce vrea Nicolae Ceaușescu. Unul dintre cei doi securiști e interpretat de Valentin Popescu.  Cei doi îi cer lui Samoilă Mârza, fotograful celebru de la 1 Decembrie (Cristian Iacob), toate pozele pe care le mai are cu Iuliu Hossu. Nu știu dacă e tocmai adevărat că Nicolae Ceaușescu chiar ar fi intenționat să îl aducă în tribuna Semicententenarului pe episcopul Iuliu Hossu așa cum ni se spune în film (cu acea ocazie au circulat extrem de multe zvonuri, printre care și acela al unei posibile invitări la festivități a Regelui Mihai I), știu însă sigur că supravegherea de care a avut parte Cardinalul a crescut, Securitatea fiind informată că Iuliu Hossu caută documente din acea vreme. O serie de flash-back-uri ne întorc la Alba Iulia din 1918, în Clujul din 1940, în cumpliții ani ai stalinismului integral, cum l-a numit Vladimir Tismăneanu,și ai ororilor de la Sighet și, în fine, la mănăstirea Căldărușani.

Nu toate secvențele din Cardinalul au aceeași intensitate sau încărcătură emoțională, uneori insinuându-se primejdia ca pelicula să devină o succesiune de tablouri ce funcționează izolat. Primejdie în bună parte contracarată de jocul bine articulat al lui Radu Botar. Nu împărtășesc defel opinia că torționarii ar fi fost prezentați mult prea îngroșat. La Sighet dezumanizarea torționarilor s-a manifestat la cote maxime. Bună ideea alternării secvențelor color cu cele în alb-negru care susține pasajul prin atâtea perioade istorice.  

AGER FILM

CARDINALUL

Regia: Nicolae Mărgineanu

Scenariul: Bogdan Adrian Toma

Imaginea: Gabriel Kosuth

Montajul:  Nita Chivulescu

Coloana sonoră: Cornel Țăranu

Cu: Radu Botar (Iuliu Hossu), Cristian Iacob (Samoilă Mârza), Maria Ploae (Otilia), Bogdan Nechifor (Preotul Alexandru Rațiu ), Radu Bânzaru (Directorul),  Richard Bovnoczki (Enache Viziarn),  Remus Mărgineanu (Episcop Frențiu), Mircea Andreescu (Episcop Alexandru Rusu), Ioan Andrei Ionescu (Capitanul), Ovidiu Crișan (Ofițerul politic), Cristian Bota (Preot), Ioachim Ciobanu (Gardian Chițu), Alexandru Repan (Iuliu Maniu), Alexandru Dunaev (Emilian Radu), Toma Cuzin (Gardian), ș.a.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Film despre un episod trist si rusinos din istoria noastra. Facut intr-adevar de altii de aici si de aiurea, dar cu complicitatea romanilor din tara, in special a BOR. Un film ca acesta era necesar. De mentionat si excellentul documentar semant de Lucia Hossu-Longin cu ani in urma despre cardinalul Iuliu Hossu. Interesant cum comunistii au distrus pe toti cei implicati in Unirea de la 1 dec. 1918. Mama era eleva la liceul pedagogic din Blaj, sefa de clasa si a trait pe viu noaptea in care Securitstea a descins si a arestat toate calugaritele din scoala. A avut ocazia sa ii vada pe toti cei sapte episcopi. Sa amintim si de destinul lui Pan Halipa (nascut in Basarabia), care ar putea fi de asemnenea subiectul unui film (arestat de comunisti in 1950 si dus la Sighet, apoi dupa doar 2 ani „dat” NKDV-ului care il condamna la 25 de ani de munca fortata in Siberia, intors in Romania, intemnitat din nou la Aiud pana in 1957. Decedat in uitare si anonimat in 1976. Si ne mai miram ca Ro in anul de gratie 2023 e o tara care inca isi cauta identitatea istorica si reperele nationale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro