vineri, ianuarie 22, 2021

Cât de mari sunt de fapt dobânzile la credite și la depozite?

În ultimele 8 luni au apărut frecvent în presă știri cu privire la majorarea ratei dobânzii interbancare ROBOR, de care este legat costul creditelor în lei acordate la rată variabilă a dobânzii. Totuși, referirile au vizat în principal rata nominală a dobânzii, și mult mai puțin rata reală a dobânzii, cea care determină în realitate costul creditului. Atunci când se angajează într-o relație de creditare debitorii iau decizia pe baza sumei în termeni reali pe care anticipează să o ramburseze în timp ce creditorii de asemenea au în vedere fructificarea plasamentului în termeni de putere de cumpărare. Altfel spus, decizia ia în calcul așteptările cu privire la evoluția viitoare a inflației. Dacă aceasta se dovedește a fi mai ridicată decât așteptările, debitorii câștigă întrucât rambursează o sumă mai mică în termeni reali, iar creditorii pierd și viceversa.

Deci: rata reală a dobânzii = rata nominală a dobânzii – inflația așteptată

În cele ce urmează, va fi prezentată o analiză cu privire la evoluția ratei reale a dobânzii pe piața interbancară precum și a celei aferentă creditelor și depozitelor noi în perioada 2015 – 2018 trimestrul 1 (T1).

Trebuie menționat faptul că așteptările cu privire la inflația viitoare sunt deosebit de dificil de captat în practică. Pentru simplificare, putem presupune că banca centrală se bucură de o credibilitate deplină și prin urmare agenții au încredere în totalitate în prognoza acesteia. Prin urmare, pe baza acestei ipoteze, putem prelua drept așteptări de inflație, prognoza de inflație a băncii naționale pe un an în față din rapoartele asupra inflației aferente perioadei 2015 – 2018. De exemplu, rata reală a dobânzii pentru perioada 2015T2 – 2016T2 a fost determinată ca ROBOR3M[1] de la finalul trimestrului II al anului 2015 din care s-a scăzut inflația prognozată de BNR pentru finele trimestrului II din 2016 din Raportul asupra inflației din mai 2015. Având în vedere influențarea inflației de către modificarea Codului Fiscal, am calculat rata reală atât pe baza proiecției indicelui prețurilor de consum (IPC) cât și a celei a IPC calculat la taxe constante. Rezultate sunt prezentate în graficul de mai jos:

Grafic nr. 1: Evoluția ratelor nominale și reale ale dobânzilor interbancare 2015 – 2018 trimestrul 1

Sursa: BNR, calcule proprii

Putem remarca următoarele:

  • Ratele dobânzilor interbancare au fost real negative pe toată perioada (potrivit IPC taxe constante). Această situație este una atipică și ar trebui să se corecteze pe termen mediu și lung.
  • Media ratelor reale ale dobânzilor interbancare a fost de circa -1,7% în perioada 2015T3-2017T3 și   s-a majorat la circa -1% în 2017T4 – 2018T1.
  • Creșterea ratelor dobânzilor nominale de circa 1,2% din ultimele trei trimestre a echivalat cu o majorare a ratelor dobânzilor reale cu circa 1,1% în condițiile în care așteptările inflaționiste s-au majorat doar cu 0,1%. Prin urmare, vârful de inflație efectivă din prezent este considerat doar unul temporar.
  • Pe scurt, ratele dobânzilor interbancare se majorează pentru a se ajusta la inflația așteptată, dar încă se mențin în termeni reali în teritoriu negativ. Prin urmare, ar fi destul loc în continuare pentru majorarea ratelor dobânzilor nominale.

Mai relevante însă pentru ce se întâmplă în economie sunt ratele dobânzilor la credite și la depozite. Următorul grafic redă rata dobânzii la creditele și depozitele noi din perioada 2015T3 – 2018T1 atât în termeni nominali cât și în termeni reali:

Grafic nr. 2: Evoluția ratelor nominale și reale ale dobânzilor la creditele și depozitele noi în perioada 2015T3-2018T1

Sursa: BNR, calcule proprii

Putem remarca următoarele:

  • Rata reală a dobânzii la creditelor noi a evoluat în același sens cu rata nominală a dobânzii. În perioada 2015T4 – 2017T4, rata reală a dobânzii a fost relativ stabilă cu o valoare medie de 2,75%. Acesta valoare este una relativ redusă cel puțin pe baza standardelor istorice, deci creditele au fost relativ ieftine în toată această perioadă. În primul trimestru din 2018 rata reală s-a majorat abrupt la 3,63% pe măsură ce rata nominală a urmat trendul ROBOR.
  • Rata reală a dobânzii la depozitele noi a fost negativă pe toată perioada analizată și s-a situat la un nivel de circa -2%. Majorarea ratelor interbancare nu s-a transmis decât extrem de puțin în bonificația acordată deponenților, băncile profitând de excesul de lichiditate din piață pentru a-și majora marjele de dobândă.

În concluzie, în pofida majorărilor recente ale ratelor nominale ale dobânzilor interbancare, acestea sunt încă mici raportate la nivelul ratei inflației, iar evoluția viitoare cea mai probabilă este în sensul continuării creșterii ratelor nominale. În ultimii ani debitorii au fost favorizați și s-au împrumutat la dobânzi reduse în timp ce deponenții au pierdut din puterea de cumpărare.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

NOTE___________


[1] A fost utilizată pentru dobânda interbancară pe un an rata ROBOR3M în loc de ROBOR12M ca urmare a relevanței pe care prima o are în determinarea ratei dobânzii la credite. În plus, cele două sunt foarte corelate.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

    • Rata reala este negativa pentru ca inflatia asteptata este mai mare decat dobanda nominala. La o dobanda nominala de 1% si o inflatie asteptata de 3%, rata reala este -2%. Daca tinem banii acasa nu mai castigam nici macar rata nominala, deci rata reala este -3%. Deci, tot este mai bine la banca, pierderea este mai mica.

  1. Interesant, dar cred ca realitatea este cu totul alta. Rata mea la creditul ipotecar a crescut de la 700 de lei in august 2017 la 800 lei in prezent si va creste la 850 lei de luna viitoare din cauza cresterii ROBOR la 3M (deci o crestere de circa 15-20%). Preturile la alimente, combustibili, utilitati au crescut semnificativ in ultimele 6 luni iar salariile s-au mentinut in cel mai fericit caz (in cazul in care n-au scazut din cauza revolutiei fiscale).

    • La creditele cu maturitate indelungata rata creste mult la modificarea relativ mica a dobanzii intrucat dobanda are o pondere mare in rata lunara. O crestere de 1 pp se poate traduce printr-o majorare de circa 15% a ratei, dar asta nu inseamna ca se plateste cu mai mult de 1 pp pe an in termeni de cost raportat la suma imprumutata.
      Salariile au crescut pe medie mult peste rata inflatiei in ultimii ani.

  2. D-le Bogdan Dumitrescu sunteti printre putinele voci care fluiera in biserica.
    In situatia in care votantii debitori sunt majoritari, faptul ca votantii deponenti minoritari sunt sistematic defavorizati prin dobanzi reale negative nu inseamna decat un abandon al principiilor pietei libere referitoare la o marfa pe care stau tinta ochii tuturor: banii.
    Separarea puterilor, autonomia si independenta bancilor, ratiunea care nu discrimineaza … a se slabi. Sub parasutele lor de aur bancherii nu se sfiesc sa puna un umar politic la establishmentul politic. Au totul de castigat, nimic de pierdut.
    Consumul creste, economia duduie, clivajele sociale cresc si ele, bunurile publice refuza sa se arate. O constanta: deficitul permanent ca steaua polara…
    Pana un alta ramane cum ati spus: datornicii sunt favorizati. Oare de ce?

  3. „În şedinţa din 7 mai 2018 Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

    Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an începând cu data de 8 mai 2018;
    Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an de la 3,25 la sută pe an începând cu data de 8 mai 2018.”

    Desigur, dl Florin Georgescu va avea de oferit explicații d-lui L Dragnea în legătură cu această decizie a CA al BNR. Întâlnirea d-nei Prim-ministru Dăncilă cu dl M Isărescu de la biroul d-lui Dragnea pare să fi avut efectul impus de evoluția indicatorilor macroeconomici. Mă întreb de ce decizia a fost luată atât de târziu…dar bine că a fost luată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Bogdan Dumitrescu
Bogdan Dumitrescu
Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, Șef serviciu Consiliul Fiscal

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.