luni, aprilie 21, 2025

Câteva întrebări despre combustibilii alternativi

Dacă vrei ca să nu funcționeze ceva, înființează o comisie, în cazul nostru (pompos spus) un consiliu consultativ. Dacă vrei să îngropi o idee, pune în comisie cât mai mulți și aceasta să aibă cât mai mulți șefi.

Cam așa s-ar traduce inițiativa de înființare a Consiliului Interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi (CC DPCA) luată în mai 2020. Căutând pe internet informații despre acest organism, nu am gasit decât hotărârea de înființare, semnată de Viorica Dăncilă, câteva articole din presă precum acesta s-a format, regulamentul de funcționare a acestuia și câteva vise ale unor naivi, despre cum ar arăta România funcționând cu acești combustibili alternativi.

Cel mai important combustibil al viitorului, este considerat hidrogenul. Nu am mai auzit să se pomenească de biodiesel, syndiesel, syngas, biogaz … care de asemenea ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de CO2. Sunt convins că la cele 55 de procente de reduceri de emisii, acești combustibili alternativi pot contribui semnificativ. Mai mult decât atât, în PNIESC, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, aceștia sunt amintiți 7 ori și hidrogenul de 29 ori.

Să revenim la CC DPCA: nu am aflat dacă membrii s-a întâlnit vreodată, dacă au elaborat vreo recomandare sau măcar care sunt persoanele care sunt desemnate. Obiectul de activitate este aprobarea “Strategiei privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România”.

Articolul a plecat de la două întrebări adresate de un prieten care mi-a furnizat următoarele informații:

În luna iulie, Comisia vine cu două comunicări privind energia și hidrogenul: În data de 8 iulie CE și-a prezentat strategia „Powering a climate-neutral economy: An EU Strategy for Energy System Integration” și la aceeași dată, apare și „A hydrogen strategy for a climate-neutral Europe”.

În România, „Legea nr. 155/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative” apare la data de 30 iulie. În aceasta se introduce și hidrogenul. Dar Strategeia UE din iulie privind hidrogenul prezintă trei etape strategice de dezvoltare:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Prietenul meu observă că aceste etape nu sunt însușite de România, Legea 155/2020 sau oricare alta nu le poate prevedea, deaorece sunt obiective ale unor strategii, având mai multe întrebări. Prima este cine se ocupă de aducerea la zi / completarea PNIESC pentru a putea participa la dezvoltarea europeană și pentru a accesa fondurile de investitii sau de cercetare dedicate noilor dezvoltări?

În 30 septembrie apare Strategia UE privind cercetarea, „Un nou SEC pentru cercetare si dezvoltare”. În această Strategie, cuvântul hidrogen apare de patru ori.

A doua întrebare: ce organism românesc face parte din „Alianța pentru un hidrogen curat”?  (info și aici) (iar aici este lista cu membrii Alianței)

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. 1. Eu nu as numi hidrogenul combustibil ci mai degraba acumulator de energie.
    2. Randamentul energetic al hidrogenului e de cca 40-50%, adica raportul intre energia consumata pt obtinerea hidrogenului si energia redata de hidrogen. Acumulatoarele electrice ajung chiar la 90%.
    3. Hidrogenul trebuie ori comprimat la presiune mare, ori lichefiat. Aceasta consuma inca 25-43% din energia ramasa in hidrogen. Practic ramine cam nimic.
    4. Ironia soartei e ca de abia acum in vremuri de pandemie ar putea deveni hidrogenul cit de cit eficient pt la elecroliza se obtine si oxigen, ca product secundar.

    EU a tras multe pirturi in trecut, nu e neaparat nevoie ca si Ro sa se maimutareasca dupa Uschi.
    Se pare ca lumea inca nu a inteles in ce vremuri traim, pandemia a schimbat complet lumea. Am face bine sa incercam sa ne adaptam la noile conditii. Mofturile de ieri cu soare, vint, hidrogen care poate, in vremuri de belsug, ar fi ceva, trebuiesc uitate cel putin citiva ani. Fiecare cent, fiecare minte trebuie investite in salvarea din criza actuala.

    • Nu exista atata materie prima incat sa putem satisface necesarul de acumulatori pe termen lung, higrogenul ramand o sursa demna de luat seama, in opiniea mea, este viitorul combustibililor care se va putea utiliza la scara larga pe langa alti combustibili sintetici obtinuti incepand de la deseuri si pana la materie vegetala.

  2. A include H2 intr-un plan national de combustibili alternativi ar fi complet nerealist, numai cateva economii puternice au astfel de proiecte: Coreea de S, Japonia, USA, Franta, Germania si Belgia. In plus ca sa produci H2 iti trebuie alte forme de energie, fie fosile, fie regenerabile. Pana la H2 trebuie sa facem un plan solid pentru acestea.

    • Personal sunt adeptul H2, intreaga nebunie cu masinile electrice bazate pe acumulatori fiind un drum gresit insa fortat din considerente ideologice, subventiile masinilor electrice trebuind sa curga in gasirea altor surse de energie, cu alte cuvinte, cercetare si nu catre productia acestora.

    • Hidrogenul poate fi utilizat ca mediu de stocare al energiei in exces produse de eoliene (adica pot functiona ca baterii); problema care exista in Germania de circa 8-10 ani (preturi negative la energia produsa de eoliene cand vantul e puternic) si se pare ca situatia asta s-a produs pentru prima oara in Romania in septembrie 2020. Randamentul electrolizoarelor de azi este sub 50%, iar conversia hidrogenului obtinut in electricitate prin celule in flux (fuel cell) se face cu randament de peste 90%; deci cercetarea romaneasca ar putea contribui la imbunatatirea randamentului electolizei apei in H2.
      Stocarea energiei temporar excesive se face mai eficient cu baterii, insa hidrogenul are avantajul in transporturi a unei mase mai avantajoase (cu 5 kg H2 celula flux si si motor electric se poate obtine aceeasi energie cu cea dezvoltata de 50 kg benzina si un motor termic); avantajul major il prezinta absenta poluarii (decarbonificare completa), si scaderea timpului de alimentare (5 minute comparat cu 50 minute la baterii cu sistem performant).

      • Aveți dreptate, dar mai intai trebuie sa avem exces de energie ieftina pe care s-o convertim in H2. Nu cred ca suntem in situația asta in R.

      • FloriX,
        manipulezi ca de obicei.. ai uitat sa spui cum se face stocarea, repectiv transportu hidrogenului. … ori se comprima la 700 de bari, ori se lichefiaza la -220°C

      • Mai lasati eficienta bateriilor de o parte si ganditi-va la cele necesare pt productia lor, dispunem de destule resurse minerale ? dupa statistici in nici un caz atunci de ce pornim pe un drum care este o infundatura ?

        • Tesla produce in California 10GW pe an baterii LiPo; cred ca a inceput productia la fabrica nr 2, si in Berlin, si probabil mai deschide in Europa de Est. Bateriile pe gel plumb se folosesc de ceva timp in regenerabile. NiCd sunt ok in proiecte stationare. Cel mai mare potential il au celulele redox cu V2O5 (deja pe piata) si mai nou antrachinona.
          Bineinteles ca hidrogenul are loc pe piata (e produs industrial de 50 ani de industria petroliera din gaz natural, cateva mii tone/an), insa ar trebui imbunatatit randamentul de obtinere prin electroliza, si pentru ca pretul bateriilor scade.

  3. Din toate resursele energetice fosile ori alternative toate au rezerve si potential de valorificare in timp si spatiu. Am avut secole dedicate carbunelui, apoi petrolului, energiei nucleare. Dar de ceva decenii incoace mergem pe cele alternative, dar prea putini pun problema costurilor. In conditiile in care si pretul energiei electrice va creste cvasi continuu, cati vor putea plati sa detina masini electrice si nu hibride?!! Nu mai spun de alte consumuri industriale si casnice. Pana una alta visam frumos.

  4. Cum? cum? :O
    Adica vor sa obtina hidrogen prin ELECTROLIZA??
    Pai CATA energie consumi ca sa obtii 1 kg H2 UTILIZABIL?? Asta, incluzand electroliza si procesul prin care il bagi intr-un recipient (lichefiere, fie prin compresie fie prin frig)? Si CATA energie obtii din acest kg de H2, la final? Descoperim, cumva, Perpetuum Mobile? :P

    • Codruta ! Din pacate hidrogenul face parte din gazele care NU SE POT LICHEFIA prin comprimare la temperaturi normale – ambientale ! Din ce-ni aduc aminte se lichefiaza numai „pe la” -220 deg.C !!

  5. Daca tot va plac solutiile SF atunci rezolvarea este simpla.
    Energia nu se va produce pe Terra ci in spatiu! V Eu, Robotul de Asimov , povestile Cercul Vicios si Ratiune.
    Idee mult mai realizabila decat „acumulatori” sau hidrogen (industria spatiala are destule probleme cu hidrogenul lichid ! (punct de fierbere- minus 252.879 °C, probleme de stocare … , prea inflamabil… ) Si ecologia cat se poate ….

    Ma rog or fi SF dar la inceput si staelitii de comunicatii erau doar fantezia lui AC Clarke. Ca dupa 30 de ani AC Clarke sa regrete ca nu a brevetat ideea!

    • singura concluzie logica este ca AC Clarke era cel putin 1/16 roman, si ca dupa 30 ani i s-a dat mintea cea de pe urma…
      Altfel, hidrogenul e inflamabil doar in prezenta oxigenului, iar in spatiul cosmic temperaturi de -200 la umbra sunt „de riguer” (scuzati regurozitatea exrpimarii)
      Nu stiu altii cum sunt, dar io daca as avea cateva sute de milioane de OPP (other peoples money) as face un campionat mondial de Formula H, adica in deschiderea etapelor de Formula E, dar cu hidrogen+ fuel cells + ultracapacitori in loc de baterii….si cu tractiune integrala

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro