luni, septembrie 21, 2020

Catharsis: A fi evreu dupa Auschwitz

O carte rascolitoare a aparut recent la Humanitas: „A fi evreu dupa Holocaust”. Autorul a fost un mare ganditor, istoric al matematicii si filosof, Imre Toth. Autorul „Dialecticii negative”, Theodor W. Adorno, spunea ca dupa Auschwitz nu mai este posibila poezia. Era o exagerare, a dovedit-o definitiv Paul Celan, dar acelasi Adorno spusese ca in psihanaliza doar exagerarile sunt adevarate. Imre Toth citeaza primul articol din Constitutia Germaniei Federale care suna cat se poate de transant si, in fond, kantian: „Demnitatea omului este inviolabila”. Filosoful adauga pe buna dreptate: „Cuvinte simple, aproape banale. Dar ce pret a trebuit sa plateasca Germania–si lumea-ntreaga–pentru ca ele sa fie ridicate la statut de lege!”

Tradusa din franceza de Gina Vieru, cartea lui Imre Toth (1921-2010) se deschide cu un citat din „Metamorfoza” lui Kafka („Intr-o buna dimineata, Gregor Samsa se trezeste in patul sau…”) si se incheie cu aceste cuvinte: „A fi evreu dupa Holocaust: un vierme se ridica din praf, din cenusa. In fata ochilor sai se infatiseaza un spectcol nou: dupa caderea cortinei peste o tragedie care ar fi fost de neconceput chiar si pentru imaginatia poetica a marilor autori greci, si nu numai greci, privirea ii este captata de perspectiva noii ere care urmeaza, o era a catharsisului declansat in gandirea Occidentului tocmai de aceasta tragedie universala care a fost si va ramane pentru eternitate evenimentul numit Shoah. Catharsis: acest lung proces de rasturnare, de ispasire si purificare–prin mila si oroare, prin compasiunea si durerea sufletului viitor al Occidentului”.

S-au scurs cinci ani de la moartea lui Imre Toth. Acum cinci ani inceta din viata si istoricul Tony Judt, un mare intelectual care gandea in termeni similari despre faptul ca Holocaustul ramane ceva imposibil de gandit, de imaginat, de reprezentat. Asemeni Gulagului, a fost expresia a ceea ce Hannah Arendt definea drept Raul radical. Poate ca Judt era chiar mai pesimist decat Toth in privinta disponibilitatii Occidentului de a asuma memoria catastrofelor sociale ale unui veac fara egal intru violenta si teroare. Amandoi insa stiau ca o Europa care uita este una pierduta. Fara trecut, prezentul e doar zadarnicie.

http://www.humanitas.ro/humanitas/a-fi-evreu-dup%C4%83-holocaust

http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEn-via%C5%A3%C4%83-sunt-lucruri-care-nu-se-fac-%C5%9Fi-care-totu%C5%9Fi-se-fac-0

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Genocide au fost multe in istoria umanitatii, care este de fapt istoria a unei specii ce are agresivitatea si violenta in datele ei ereditare. Motivele au fost si ele numeroase, religioase ( cele mai multe ), politice, sau dictate fara niciun discernamint special de cruzimea unor cuceritori dementi .
    Ceea ce face HOLOCAUSTUL pur si simplu de neconceput pentru orice om sint imprejurarile in care a avut loc:
    – temporar se plaseaza dupa una dintre cel mai mari tragedii umane din istorie, primul razboi mondial, care ar fi trebuit sa schimbe definitiv conceptia asupra crimei collective care este razboiul
    – autorul este un regim politic instalat si acceptat de popor intr-una din cele mai evoluate si civilizate tari ale lumii, cu un trecut cultural mai mult decit glorios si cu o populatie dintre cele mai educate din lume;
    – in aducerea lui la indeplinire s-au implicat nu numai niste calai, ci un intreg popor, o intreaga armata si politie , institutiile civile si unele religioase
    – in tarile ocupate sau satellite,s-a obtinut si manifestat deasemenea participarea activa, uneori cu zel deosebit, a institutillor si a unor segmente ale populatiei ;
    – criminalii aveau sentimentul ” datoriei implinite”, al executarii perfecte a ordinelor, nici macar o urma de remuscare

    Dar ce este cel mai ingrozitor lucru, este ORGANIZAREA LOGISTICA PERFECTA, FACUTA LA RECE, CALM,FARA EZITARE, A UNEI CRIME IMENSE ASUPRA MILIOANE DE OAMENI, FARA DISCERNAMINT DE VIRSTA SAU SEX,PE SIMPLU CONSIDERENT AL APARTENENTEI ETNICE.
    Apoi, IMPLICAREA EXECUTANTILOR DIRECTI, A FOST SI EA INGROZITOR DE TOTALA: TINERI SI BATRANI, SOLDATI SI OFITERII, FEMEI SI BARBATI, TROGLODITI SI SAVANTI.
    Daca vreti, a fost ceva la fel cu planificarea lansarii unui produs, a unui no tip de masina de exemplu, pentru care se fac grafice, se mobilizeaza resurse, se numesc responsabili, etc., etc.
    Asa cum ati aratat magistral, dle profesor, doar crimele comunismului pot fi comparate cu HOLOCAUSTUL, dar atiti in Rusia cit si China sau Cambodgia ( aici, mai ales, regasesc elemente similare ) , era vorba despre populatii needucate, cu reminiscente salbatice, chiar primitive.
    Un om, nu poate uita si nu poate ierta uciderea nici macar unui singur alt om pe singurul considerent ca apartine unei rase sau etnii, ori care are alte credinte religioase sau politice ne cum ss treci peste uciderea a peste sase milioane de oameni .
    Pina acum citeva vreme ma intrebam, cum se va spala vreodata omenirea de aceasta cumplita fapta, cum o va putea sterge din memoria ei colectiva , ce va face pentru acest lucru ? Acum ma conving , ca totul se va lua dela inceput.
    ISIS ( organizat si finantat cu logistica la fel de rece ), terorismul Islamic ( structurat ca o actiune de amploare universala cu sprijin de stat , vezi tratatul recent cu Iranul), comunismul renascut , toate ma fac sa cred ca lucrurile se vor repeta. Doar scara crimelor va fi in final alta, uriasa, de neconceput.
    Faceti-va auzita vocea in continuare, Dle professor !
    .

  2. Stimate Domnule Tismaneanu,
    La inceput, evreii au fost vinovati ca-l omorasera pe Iisus (executat de romani, cu un supliciu roman, dar cui ii pasa).
    Dupa aceea, au fost impuri rasial (parere preluata cu entuziasm de Adolf Hitler, a carui origine biologica era neclara).
    Acum, sunt vinovati ca le-ar fi facut ceva palestinienilor (de care nimeni nu auzise inainte de crearea Statului Israel).
    Metodele s-au schimbat, nu camera de gaze, nu Gulag, ci corectitudine politica. Ca si in vremea lui Chamberlain, cedarile rusinoase sunt numite „pace”.
    Raposatul profesor israelian Harsegor (Goldberg), originar din Romania, si-a petrecut copilaria in Franta. Acolo, auzind de venirea lui Hitler la putere, copilul inocent a spus: Asa ceva nu se poate, Franta n-o va permite! Un vecin i-a raspuns, cinic:Ce, crezi c-o sa ne luptam pentru voi? In scurta vreme, Franta a fost ocupata de nazisti.
    Azi, noi nu mai avem nevoie de cineva care sa se lupte pentru noi; dar lumea asa-zis „civilizata” nu ne da voie sa ne luptam singuri, si nci ea nu se lupta cu monstrul care ameninta s-o devoreze.
    Cu 3000 de ani in urma, Ecleziastul a spus: Nu-i nimic nou sub soare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.