miercuri, iunie 19, 2024

Ce am făcut când am auzit ce-o să facă noul Guvern

Am să spun direct, fără ocolișuri, pentru că, dacă noul Guvern va fi despre economie, atunci și noi avem datoria de a face măcar economie de cuvinte.

Așadar, m-am uitat imediat la videoclipurile pe care le-am găsit despre testele de rezistență/stabilitate, statice și dinamice, care se fac în aceste zile la marele pod suspendat de la Brăila. Nu cred să fie cineva să nu-i placă, să nu fie fascinat de poduri [1], mai ales când au așa o deschidere, când stau atârnate, ele știu cum, doar de niște fire. Iar camioanele acelea încărcate-ochi care se duceau cuminți fiecare la senzorul prestabilit, oameni cu mișcări precise care știau ce au de făcut… în sfârșit, era un mesaj de siguranță, de să facă cât mai improbabil scenariul în care vine mâine-poimâine șeful de șantier și-l vezi că ridică din umeri – asta e, noi am încercat, dar a bătut vântul mai tare, nu ne așteptam la reacția asta etc. etc.

Văd imaginile cu testele la pod, apoi, n-am ce face, revin la subiectul zilei, iar aud de rocadă ca extraordinarul exercițiu istoric de stabilitate politică, de încărcătura istorică de responsabilitate politică, cum țara stă suspendată pe doi piloni politici imbatabili, cum se deschide un pod economic pe care fiecare român salariat o să meargă cu minim 200 de euro în plus în buzunare etc. … văd și nu pot să nu mă întreb: testele, unde sunt testele de rezistență, de stabilitate, statice, dinamice?

O lucrare de artă politică are, desigur, specificul ei față de una de artă inginerească. Aici principiile intră în câmpul de toleranță, în jocul politic. Nu venim imediat cu polobocu’ să verificăm – ”echilibrul între stimularea economiei şi justiţia socială prin Solidaritate (consolidarea clasei de mijloc) și Echitate (Nu lăsăm pe nimeni în urmă)”. Nu scoatem imediat dicționarul tehnic când înțelegem ce va să zică ”Productivism – dezvoltăm producția, investiții și locuri de muncă aici, în România.” [2]

Dar când ajungi la cifre, la variabile cantitative, e musai ca și politica să facă apel la senzori, la datele și indicatorii de care e plină-ochi administrația (INS, ANAF, BNR, chiar și consilierul ION suntem NOI trebuie să fi adunat ceva în ultimele trei luni de învățare) și să se întrebe dacă ține sau nu, dacă se clatină, cât e abaterea (a se citi deficit) tolerată?  

Să spunem că eșafodajul economic suportă fără probleme o nouă creșterea a salariului minim. În definitiv, la ce penurie de oameni e, întreprinderile plusează ele singure la salariu, nu trebuie să vină guvernul să le impună. Business să aibă, să se-nvârtă roata economiei, că au ele grijă să-și atragă oameni buni. Dar chiar 30% dintr-un foc? S-au făcut ceva teste, niște calcule acolo! E fezabilă o creștere atât de mare într-un singur an, când mizezi că inflația va ajunge, totuși, la o cifră? Chiar o să aducă economia așa o mare valoare adăugată, într-un an suspendat electoral între nu știm ce va fi și măcar să nu fie mai rău? Iar ca să ne aducem aminte ce înseamnă puterea economiei noastre încă low-cost, invit la un simplu exercițiu – în drum spre tăierea panglicii la noul pod, să se ceară o situație a valorii adăugate ”made în România” în lucrări de o astfel de complexitate tehnică.

Din cele 233 de pagini ale prospectului de guvernare, s-a găsit loc pentru una singură, intitulată cel puțin sugestiv – ”De unde bani?” Răspunsul clasic ar fi că din voință politică  – va crește bugetul (în paralel cu reducerea deficitului, nota bene!), se vor lua toți banii din PNRR (apropo, se rezolvă odată pentru totdeauna problema pensiilor speciale: în tot prospectul de guvernare nu se vorbește decât de pensii de serviciu) se accelerează recuperarea arieratelor (care se vor reduce cu o treime într-un an), se va reduce evaziunea (cu 7 miliarde, deci aproape la jumătate din cât estima anul trecut șeful ANAF), vor crește investițiile străine directe (vor fi 24 de miliarde de euro în 2023 și 2024, în condițiile în care, în cel mai bun an de până acum, în 2008, fluxul net de ISD a fost de 9,2 miliarde). Dar, dintre toate, cea mai interesantă mi s-a părut voința asta: vor fi ”Parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiții majore. Trei miliarde euro pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile”. Cuvântul-cheie (franceză?) este, desigur ”fezabile”.

Apropo de francezi: sigur că e seducător să vorbim ca ei de suveranitate economică, de patriotism de să fim ce-am fost și mai mult decât atât. Dar frazele, singure, nu fac minuni. Până și președintele Macron, în mega-discursul său de o oră despre reindustrializare, de acum o lună, a simțit nevoie să asigure asistența că Franța este acum bine privită la capitolul competitivitate, fiind pentru al patrulea an pe primul loc în Europa la capitolul investiții străine atrase, că țara este pe locul 2-3 la crearea de firme start-up etc, că țara stă bine la infrastructură, că are plan clar de reformă în domeniul școlilor profesionale etc.

Printre cuvinte mari trebuie să mai strecori și astfel de șuruburi, cât să ancorezi discursul de realitate.

Noul productivism și obiectivul al 13-lea

E bine să nu uităm de priza cu realitatea. Să nu uităm că întrebarea ”de unde bani?” are un singur răspuns real – de la plătitorii de taxe, cei de azi și cei de mâine. Iar până să apară plătitorii de mâine din proiectele cele fezabile, plătitorii de azi se simt ca pe-un hobanat scuturat de furtuna inspecțiilor fiscale, a procedurilor care se schimbă de la o zi la alta, cât să mascheze promisiunea ”nu ne atingem de valoarea taxelor”.

Mi-ar fi plăcut ca la fatidica întrebare ”de unde bani?” să fi găsit sus de tot – prin schimbări radicale în procedurile care ajută contribuabilul să se conformeze, fără să-și îngroape business-ul.

Dar, undeva pe la al 13-lea obiectiv din politici fiscal bugetare, la modernizarea, digitalizare și reforma ANAF, de-abia putem citi ”elaborarea de propuneri de ameliorare a procedurilor și normelor fiscale prin utilizarea de instrumente de inteligență artificială care folosesc datele rezultate din administrarea fiscală, control și inspecție fiscală, asistența contribuabililor, contestații și soluțiile instanțelor de judecată”. Citesc și recitesc … ameliorarea procedurilor!

Dragi guvernanți, au trecut de mult vremurile în care poate mai era de ajuns o ameliorare. Întrebați-i pe patrioții francezi, ei doar cu ”ameliorare” atrag investiții, se bat pentru valoare adăugată?

Simplu fapt că suntem într-o Europă care se pregătește să se așeze fiscal pe doi piloni (unul o să fie algoritm de împărțirea profiturilor globale, altul impozit minim pe profiturile globale) – și asta fără a mai pomeni celelalte constrângeri geo-politice- înseamnă că suntem în ceasul al 13-lea în care să regândim radical total ce înseamnă competitivitate. Lupta a început să se dea acum între cine are proceduri mai bune, mai stabile, flexibile, mai rezistente într-un cuvânt între cine oferă un parteneriat real contribuabil-administrație! Și, credeți-mă, în toată Europa s-a pornit acum un productivism nemaivăzut, între cine produce un stat mai prietenos ca altul.

Așa cum mai ziceam, mi-ar mai fi plăcut să citesc – avem un calendar clar de consultare a părților interesate (contribuabili, consultanți fiscali etc.) pentru adoptarea celor mai bune practici europene de administrare fiscală! Parcă ar mai suna a factor de competitivitate, să atragă investitorii pentru proiectele fezabile etc. Parcă ar da mai multă liniște contribuabililor care au ajuns să se teamă acum de inspecții și controale ca de anul electoral!

Pe scurt, e spectaculos un plan de guvernare ca un pod împodobit cu luminițe. Dar, până la urmă, nu luminile fac ca un pod să fie pod, stabil și rezistent, așa cum nu frazele sau bunele intenții fac ca un plan să fie plan, solid și rezistent (oricum, cât să ne ducă în siguranță măcar dincolo de 2024). Am speranța că noul guvern va înțelege acest lucru.     

PS. Altfel, cred că rămâne cum am stabilit în iunie anul trecut – ”În așteptarea momentului când ar putea fi înlocuită cota unică”, comunicat CCF, iunie 2022


Note:

[1] Veți găsi poduri suspendate pe multe borșuri de prezentare, pe de-o parte fiind o bună metaforă pentru legătura pe care o face consultantul între contribuabil și administrația fiscală, apoi ca o aluzie tehnică la curba/clopotul lui Gauss, pentru analizarea valorii de piață în tranzacțiile intra-grup.

[2]”Productivismul este convingerea că productivitatea măsurabilă și creșterea sunt scopul organizației umane și mai multă producție este neapărat bună”. Wikipedia (Engleză). Cred că se putea găsi alt cuvânt, ăsta parcă nu sună chiar liniștitor, ce ziceți?

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. România trebuie să iasă din paradigma capitalismului sălbatic (agresiv și inechitabil) și să intre într-o perioadă de dezvoltare calitativă. Numai că nu se văd forțele politice care să poată face asta. Și nici societatea nu este prea conștientă că acest fapt trebuie făcut. În definitiv, este vorba de un efort colectiv al întregii societăți. Din nenorocire, toate elitele românești par că nu înțeleg pe ce lume se află.

  2. „Zi de zi, situația socială a României se degradează, viața în România devine tot mai periculoasă pentru oameni. Nu e o atmosferă propice apariției bunăstării, nici pe departe. Cumva, văzând astfel lucrurile, Ciucă a scăpat. Muntele de incompetență și minciună a reușit să iasă, să se târască din scaunul de premier. Iar de-acum, șmecherul Marcel, dat dispărut în această grevă, o să înțeleagă ce e aia o țară ca o capcană.”

  3. Eu știam ca polobocu` e „chestia” aia din lemn de dud pe care o ai in podrum ..se trage vinul sau răchia cu trăgula când ai goști sau când ai dezlegare de la nefasta :P
    Bolobocu e „chestia” aia care iți arată cât de strâmb ai zidit sau tencuit si pe care maistorii o ascund sau o folosesc cu deștu` ala care corectează ….ahhhm, abaterea de la orizontalitate sau perpendicularitate (na, sa ma dau mare si io) astfel încât bula sa stea unde trăbă.
    Dar după ce am searciuit pe net am văzut ca și varianta de poloboc pare sa fie acceptata ca sculă…sună cam aiurea, dar asta e!
    Sa fie primit, verificam orizontala si cu polobocu..nu doar dupa ce am baut rachia din poloboc :P
    Acuma sa va spun cum e cu productivismul si inteligenta artificiala pe la ANAF, din experienta, nu din auzite.
    Zilele astea a trebuit sa refac declaratiile unice pe ultimii 6 (sase) ani pentru ca „inteligenta artificiala’ ( a se mai degraba prostie) a dat o notificare „doamnei de la calculatoare” care tusti, la alta doamna, nah, in concediu acum, pac, mail la contribuabil, cum ca ce a notificat inteligenta artificiala, nimic clar, ba ca nu e depusa declaratia pe 2018 ba ca sunt neclaritati si trebuie sa discutam la sediul lor…OK, sa discutam!
    Foarte amabili (desi doamna de la PFA era in concediu am discutat cu doamna de la profesii liberale, cred, sau cu doamna de la calcultoare, oricum amabile amandoua)…decl pe 2018 era depusa, toate erau depuse, am inteles ca era vorba de faptul ca la rubrica document de autorizare din decl unica era trecut pana in 2017 un numar (documentul care zice ca totul e OK atunci cand faci firma) si din 2018 CUI-ul. Ca si cum aveam venituri din 2 locuri, desi era acelasi cod CAEN, CNP etc. OK…nu e un capat de tara, o sa modific numarul ala sa puste cu alea dinainte de 2018…dar de ce dracu a trebuit sa astept 5 ani? De ce nu s-a vazut asta in 2018, sa corectez inca de pe atunci? N-am intrebat..dar m-am gandit si io, asa, ca prostu`
    Ce trebuia trecut, de fapt?
    Vorbesc cu un contabil mai iscusit, cica doar la profesii liberale se trece numarul ala de autorizare, ca aia nu au CUI, au un fel de autorizatie care are un numar, la firmulite se trece CUI-ul.
    La ANAF nu si nu, sa trec ce am trecut pana in 2017…caut in ceva norme metodologice.
    Acolo nimic, nu se spune clar ce si cum, documentul de autorizare si atat. Ca o fi una ca o fi alta….nu se specifica nimic.
    Caut pe net, or mai fi si altii care au avut problema asta… gasesc un interviu cu cineva de la ANAF care zice sa se pot folosi amandoua. da, dar daca le amesteci inteligenta artificiala vad o ia razna, mășinlearningul se duce dracului. O learnuit sa bage notificari ca aia, aia, de nu mai pricepe nici dracu nimic.
    Dupa ce am pierdut juma de zi, productivitate zero, zic sa nu mai insist, nu te pui cu prostia artificiala…ups, ca mi-a scapat…refac cele 6 declaratii modificand numarul buclucas (CUI) cu numarul ala de dinainte de 2018. Restul de date, adica banii si toate alea care dor neschimbate.
    Pac, SPV ( care surpriza…functioneaza!)…ups, aia din 2020 are nu-s ce eroare,fisierul XTML sau cum dracu-i zice traba sa aiba alta structura, sa verific cica textul ala pasaresc, sau, mai pe intelesul meu sa verific daca PDF-ul inteligent (iarasi aia cu inteligenta, ma seaca deja, ma simt ca un prost :P) e ultima varianta…nu era, era A1 si ultima era A4.
    OK, descaraca ultima decl unica pe 2020, completeaza cap coada din nou, SPV…uraaaaa! a luat-o fara eroare.
    Sun la ANAF, sa le dau vestea cea mare… nope, inca nu se vede in sistem, sa sun vineri, dar pana la ora 11, sa vedem daca nu a aparut alta notificare, normal!
    Ups, am sunat pe la 12, venise veterinarul la ceva tratamente, am intarziat…na, nu a mai raspuns nimeni.
    Inteligenta artificiala are si ea vinerea scurta!
    Asa ca, domnule draga, as zice ca inainte sa bagam „productivismul” si inteligenta artificiala la treaba ar trebui sa rezolvam cumva cu prostia…artificiala sau naturala, nu-mi dau prea bine seama!

    • Eu sugerez oricui sa caute de lucru in domenii in care sa nu se intersecteze cu anaf . Sint sigur ca vor sari multi sa spuna ca nu exista . Eu va spun ca exista .
      In Romania , contabilii ( pe care in mod eronat unii ii numesc si economisti ) trudesc peste jumatate din timpul de pucru pentru anaf . Imi pare nefiresc faptul ca un contabil al unei societati comerciale cu capital privat ( cu salariu platit din bugetul acestei societati ) sa presteze pentru anaf .
      Atita timp cit anaf va fi institutia ce va aplica legi imbecile pentru a asigura resurse financiare unei guvernari tilharesti si mincinoase ( prin jefire legala a rodului trudei mediului privat ) , mediul privat ( de la cetatean la cea mai mare entitate juridica ) va cauta sa plateasca cit mai putin .
      Atunci cind din taxele si impozitele platite voi vedea ca sint sustinute servicii comunitare / sociale pe carele doresc , abia atunci se va putea vorbi de conformare . Dar cum mare parte din taxe si impozite merg catre salariile bugetarilor ( plus voucere , drepturi de hrana , drepturi de imbracaminte , sporuri 1000 si unu , …..contracte supraevaluate spaguite ….. ) … conformarea va astepta mult si bine . Bugetarul este capusa ordinara pe corpul social sanatos al poporului roman ( mai exact pe corpul mediului privat ) . Poate ii modifica elon musk ( sau mai stiu eu cine ) adn -ul atfel incit sa devina ceea ce trebuie sa fie bugetarul ; adica omul platiti de cetatean in slujba cetateanului .

  4. Testele statice sau dinamice ale unui pod, a unei masini, incearca sa simuleze viata viitoare a respectivului sistem.
    Desigur acest plan, certificarea se bazeaza pe experienta anterioara, a unor produse similare, adaptind totusi la conditii specifica.

    In ce masura se poate face o similitudine cu politica habar nu am.

  5. @ dl.adrian luca:
    ”…Din cele 233 de pagini ale prospectului de guvernare, s-a găsit loc pentru una singură…”, pentru Strategia de Guvernare:

    “Strategy is figuring out what not to do.” (Steve Jobs)

    asta ar trebui sa-i invatam ce sa faca….cred ca e mai usor de inteles decit ”sa faca”…trebe corelatii, masuratori, planuri….Îi greu…

    Daca nu fac prostii, se pot lasa lucrurile la voia intimplarii si ne va fi bine…

  6. Guvernantii nostri nu numai ca asmut, din nou, organele de control asupra mediului privat (nu numai ANAF-ul, toate celelalte peste 50 de organe cu drept de control al agentilor economici), dar a devenit o regula in ultimii ani ca anumite organizatii private sa obtina, cu sprijin politic, legi cu dedicatie pentru eliminarea concurentei.
    Cel mai recent caz e un proiect de hotarare aflat pe site-ul Ministerului Muncii in dezbatere publica (pana azi, 16.06.2023) – „Proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților” – , prin care dreptul de a completa si transmite REVISAL-ul prin servicii externalizate il vor avea doar membrii CECCAR si „expertii in legislatia muncii” (explic ghilimelele mai jos).
    Anul trecut au reusit, cu ajutorul deputatei PNL Mara Calista, sa aiba exclusivitate (tot impreuna) si pentru prestarea de servicii externe de resurse umane, desi pentru primii (CECCAR) singura legatura cu resursele umane prin intermediul Corpului o reprezinta un capitol din examenul de acces la stagiu la materia „Drept” (notiuni generale, nimic practic), iar „expertii in legislatia muncii” obtin aceasta titulatura pompoasa dupa un curs – oferit pe bani multi (2.500 lei) si de inventatorul acestui cod COR – de doar 240 ore (8 ore/zi timp de 30 de zile). Halal expert!
    Cu alte cuvinte, in loc sa lase oamenii sa-si infiinteze firme, sa munceasca si sa aduca bani la buget, preocuparea politicienilor PNL-PSD este aceea de a pune piedica persoanelor fizice si firmelor care ar putea concura CECCAR si UNELM (Uniunea Nationala a Expertilor in Legislatia Muncii), astfel incat ori sa le scoata de pe piata, ori sa le oblige sa cotizeze la ele (sub forma de cotizatii sau cursuri platite).
    Pe scurt, „taxe de protectie” prin lege in favoarea unor organizatii private! „Curat murdar, coane Fanica!”

  7. Programul de dezvoltare industriala rapida – obiectivul unui PROIECT DE TARA pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate fiind inexistent – ce altceva decit gogosi politici putea agata Ciulacu, pe gardul de lemn (doar afara) vopsit al guvernarii?
    La competitivitatea economica/institutionala de indice subafrican 74 nu va fi accesata piata investitionala romaneasca decit de ,,secunzii” minori, cu volane si montaj manual, de prima ,,revolutie industriala”!
    Pentru investitori de 23 – 25 miliarde de Euro anual, exista cerinta unei competitivitati economice/institutionale de la indicele 20 in sus.
    Afona la acest capitol, guvernarea nici macar n-a construit un Program national de competitivitate pentru actuala legislatura!
    Cu indicele 74 Dacia si Fordul sint un fel de ,,erori” investitionale, devenite reperele nationale intangibile pe care nu le mai repeta investitori de talia BMW, Mercedes sau altii!Cu programul sau falimentar de guvernare, Ciolacu s-a ,,asociat” potential cu AUR, ca sa castige alegerile in 2024!Apoi drum deschis la intrarea in incapacitate de plata.

  8. Luati toate aceste declaratii cu titlu de probabiltate ele trebuind tratate doar politic si nicidecum decizional .Decizia nu mai este guvernamentala decit poate daca se refera la„ plivitul rosiilor sau la culesul strugurilor ”Marile decizii in caz de razboi asa cum se intimpla chiar acum sunt luate de decidentii ce au in portofoliu cunosterea necesara rezolvarii diferitelor situatii . Va contrati degeaba .

  9. @Cakiman Eugen: Vedeți, domnu’ Eugen, ce e instant karma? Ții morțiș să scrii “Ciulacu”, dar îți iese “Cakiman”.

    Cu prețuire,
    Dan Stănoiu

  10. Ma bucur sincer ca mai exista platitori de taxe in economia reala a Romaniei. Le doresc mult succes, rabdare si putere de munca. Am fost si eu ani buni printre cei jecmaniti pana am decis sa plec. Regret doar ca nu am facut-o cu 10 ani mai devreme.

  11. Această frază este total greșită: „Să nu uităm că întrebarea ”de unde bani?” are un singur răspuns real – de la plătitorii de taxe” – FALS pentru că plătitorii de taxe sunt la mijlocul circulației banilor în natură, între tiparniță și distrugerea lor prin scoaterea din uz și înlocuirea cu emisii monetare noi. Masa monetară crește prin mai multe metode, nu vă țin eu lecții aici. Ce mă irită pe mine este de ce nu vorbește nimeni despre manipularea cursului valutar de către angrenajul BNR-bănci comerciale? De ce după un deceniu de creștere economică peste media europeană leul este tot mai slab față de euro în loc să se întărească? La aceeași cifră de 1.000 de lei salariu, îmi poate explica cineva cu argumente de ce după zeci de ani de creștere economică nu avem cursul 1 euro = 3 lei, 1 euro = 2 lei cu ținta finală 1 euro = 1 leu?

  12. „iar aud de rocadă ca extraordinarul exercițiu istoric de stabilitate politică…”

    Schimbarea de guvern este un „exercițiu” fundamental de instabilitate. Am ajuns să luăm drept axiome spusele Președintelui, chiar și atunci când zice că instabilitatea guvernamentală este stabilitate.

    „întrebarea ”de unde bani?” are un singur răspuns real – de la plătitorii de taxe…”

    Guvernul indică și o altă sursă, anume, investițiile străine directe. Deși corectă și dorită, această sursă este improbabilă pentru România.

    În condițiile relocării unor investiții din Rusia, în condițiile prudenței față de investițiile în Asia, statele europene, până și Franța, se reindustrializează. În Polonia, spre exemplu, tocmai se pune la cale construirea unei importante fabrici americane de microprocesoare.

    România este neatractivă pentru investițiile străine. Din cauza fiscalității, a lipsei infrastructurii, a instabilității politice (a se vedea mai sus), legislative, fiscale șamd. Și, cel mai important, este neatractivă din cauza imensei corupții.

    Cu câteva excepții de notorietate, investitorii sunt întrebați de la început ce procent dau autorităților locale pentru partid (și lor), apoi, vor fi atenți să nu le fie furat din stoc combustibilul pentru autovehicule, precum cel din rezervoarele NATO. Pentru că în justiția românească subordonată politic nu pot avea încredere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 44 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este Prim-vicepresedinte al Camerei Consultantilor Fiscali si unul dintre cei cinci membri propusi de Romania in Comisia europeana de arbitraj pentru eliminarea dublei impuneri in relatia dintre partile afiliate. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro