Zilele astea, ca român în Marea Britanie, trebuie să ai obrazul gros: aproape zilnic citești în presă lucruri neplăcute despre români.
De pildă, poți afla că românii sunt pe primul loc în Londra la “squatting”, infracțiune introdusă din septembrie trecut în Codul Penal și care constă în pătrunderea ilegală într-un imobil pentru a locui acolo. Din cele 92 de persoane găsite vinovate de această infracțiune, 45, deci aproape jumătate, erau cetățeni români, față de numai 16 polonezi și 13 britanici.
Titluri ca “Infractorii români care terorizează străzile noastre” sunt folosite uneori de tabloide și generează în anumite pături ale populației un sentiment de xenofobie, pe care unii politicieni nu se sfiesc să-l exploateze, cum a făcut de pildă Diana James, candidata Partidului Independenței Regatului Unit (UKIP) în recentul scrutin parlamentar parțial de la Eastleigh, când a afirmat că românii au o predilecție pentru infracționalitate. An fost obligată să-și ceară scuze, ceea ce nu a împiedicat-o să se situeze pe locul al doilea cu 28%, scor record pentru UKIP într-un scrutin parlamentar.
Tot recent, Philip Hollobone, un deputat al Partidului Conservator, condus de premierul David Cameron, făcea o interpelare în Camera Comunelor, în care întreba guvernul dacă a făcut vreo adresare autorităților române pe tema acordării cetățeniei române persoanelor din Republica Moldova care au dreptul prin lege la redobândire, dacă au sau au avut cel puțin un bunic sau bunică foști cetățeni ai României.
Un tabloid de la Londra scria că în ultimii 22 de ani 300000 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetățenia română, număr care ar crește cu 10000 în fiecare lună, ziarul ridicând spectrul unei “invazii” a moldovenilor cu cetățenie română, care se folosesc de “clauza bunicuței”.
Expirarea restricțiilor
“Invazie” de care se vorbește aproape zilnic în ultima vreme, în contextul expirării la 31 decembrie 2013 a restricțiilor pentru cetățenii români și bulgari privind accesul pe piața muncii.
Ministerul administrației locale a publicat în sfârșit un estimat al numărului de români și bulgari așteptați să vină în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, în cursul primului an de la ridicarea restricțiilor – 13000, din care doar cu puțin peste 8000 de români.
Dar de abia publicate, însuși ministrul de resort, Eric Pickles, a declarat că nu are nicio încredere în aceste date. În schimb, organizația non-guvernamentală Migrationwatch –cunoscită pentru atitudinea anti-imigrație- estimează că în următorii cinci ani vor sosi în Marea Britanie câte 50000 de români și bulgari anual.
În sfârșit, pe 22 aprilie este programată la parlament o dezbatere pe marginea unei petiții publice, semnate de aproape 140000 de persoane, care cer guvernului britanic prelungirea restricțiilor pentru români și bulgari.
Ce zic românii?
În tot acest noian de vești proaste și atmosferă ostilă, care este răspunsul românesc?
Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a fost destul de prezent în mass media britanică și a răspuns, așa cum îi permite statutul de diplomat. În România însă, presa în majoritatea ei nu a reținut decât prestația, e drept modestă, de la CNN, legându-se de accentul cu care vorbește ambasadorul engleza.
Cotidianul Gândul a lansat o campanie prin care invita cetățeni britanici să se stabilească în România, iar cu ocazia meciului de fotbal Chelsea – Steaua din Europa League s-au lansat apeluri în presa românească din Marea Britanie la unitate în sprijinirea echipei românești și comportament civilizat.
Demnitarii români au insistat pe toate canalele că nu există niciun motiv pentru temerile că Marea Britanie va fi invadată de români. Argumentul lor este că cine a vrut să vină până acum a făcut-o deja.
Ambasadorul Jinga declara recent la RFI că, pe fond, România nu are o problemă de imagine.
Infracționalitatea românească
Dar cum stau de fapt lucrurile? Sunt românii un caz aparte în Marea Britanie? Sunt ei o problemă pentru britanici?
Dacă e să ne referim la număr, în niciun caz. Oficial există doar două date: numărul celor care la recensământul din 2011 și-au declarat ca limbă maternă româna – 68000 și cel estimat în vara lui 2012 de Oficiul Național de Statistică – 94000.
Ambasadorul României estima în vara lui 2012 la 130000 – 150000 numărul românilor din Regatul Unit, iar mai recent el redusese estimatul la 100000 – 120000. Cifrele avansate de ambasadorul Jinga mi se par credibile.
Dacă comparăm aceste date cu cele pentru polonezi, fie și doar cea de la recensământ – 546000 – care mi se pare mult subestimată, putem vedea că nu avem nici pe departe de a face cu comunități comparabile numeric.
Din punctul de vedere al infracționalității comise în Marea Britanie, românii sunt pe locul doi, după polonezi, în rândul cetățenilor din statele UE, potrivit datelor compilate de Asociația Comisarilor Șefi de Poliție (ACPO) și pe locul patru după jamaicani, polonezi și irlandezi ca număr de deținuți condamnați în închisorile din Anglia și Țara Galilor (prin comparație, numărul românilor din Scoția și Irlanda de Nord este nesemnificativ) – 624 de persoane la 31 decembrie 2012, o creștere cu 40% în ultimele 15 luni.
Cifrele sunt importante, dar reflectă și o creștere importantă a numărului de români care au venit în Regatul Unit de la aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Același ambasador Jinga estima în vara lui 2008 la 50000 numărul românilor aflați la acea dată în Regatul Unit.
Infracțiunile comise de români sunt, potrivit datelor fragmentare publicate, mai ales furturi (cu precădere din magazine) și arareori comise cu violență.
Este drept că frauda la bancomat (pusă pe seama românilor în proporție de 92% de un polițist de rand înalt din City-ul Londrei), furtul de metale în scop de reciclare sau până recent frauda cu beneficii sociale (cazul romilor de la Țăndărei) au apărut în presă, așa cum în presă apar articole despre implicarea cu precădere a jamaicanilor în trafic de droguri, a chinezilor în contrafacerea de DVD-uri cu filme, a vietnamezilor în cultivarea canabisului a polonezilor în infracțiuni cauzate de alcool și exemplele ar putea continua.
Țapi ispășitori?
Marea majoritate a românilor din Regatul Unit sunt oameni cinstiți, care lucrează din greu, ca să-și facă o situație pentru ei și familiile lor, pe care adesea nu și-o pot face în România.
În mod inevitabil însă, omul de rând din Marea Britanie nu prea află de acești români, decât dacă are contact direct cu ei, fie că sunt meseriași în construcții (bărbații) sau menajere (femeile) care se întâmplă să le presteze un serviciu în casă.
De fapt, românii nu sunt luați în vizor în mod special. Ei au ghinionul să fi picat în mijlocul unei conjuncturi nefericite. Acum nouă ani, guvernul Laburist a deschis piața muncii din primul moment pentru cetățenii statelor care au aderat la 1 mai 2004 la UE, previzionând sosirea a doar 13000 de persoane și s-a trezit cu peste un milion, majoritatea polonezi.
Partidul Laburist n-a mai repetat aceeași măsură în 2007, când au aderat România și Bulgaria, prevalându-se de dreptul de a impune restricții până la un maxim de șapte ani. Între timp, Laburiștii au pierdut alegerile din 2010 (și din cauza migrației din centrul și estul Euaropei), iar românii au tras ponoasele neavând acces complet liber pe piața muncii din Regatul Unit.
Lucrurile s-au agravat și din punct de vedere economic, Marea Britanie intrând în recesiune (ca și România de altfel) și în vremuri din acestea migranții, și mai ales cel mai recent sosiți, pot ușor să devină țapi ispășitori.
Așa încât, eu n-aș spune că “englezii au ceva cu noi”. Criza economică coincide cu o criză a Uniunii Europene, iar dezbaterea despre migrație a ajuns la vârful agendei publice. Nu e de mirare că un partid ca UKIP, care dorește retragerea Marii Britanii din UE și vorbește în permanență și pe toate canalele de migrație ca o sursă a tuturor relelor, a ajuns la 17% în sondajele de opinie.
Deci, e bine să nu luăm toate aceste lucruri la modul personal, cum zic englezii.
Nu e întodeauna evident și nu e ușor de acceptat, dar alternativa ar fi auto-victimizarea și mania persecuției, care nu le-ar face românilor niciun bine. Trecem printr-o zonă de turbulențe politice, economice și naționale și nu putem decât să ne strângem centurile de siguranță și să sperăm că pe termen lung acest experiment unic în istoria omenirii numit Uniunea Europeană va reuși.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
” Zilele astea, ca român în Marea Britanie, trebuie să ai obrazul gros: aproape zilnic citești în presă lucruri neplăcute despre români.
De pildă, poți afla că românii sunt pe primul loc în Londra la “squatting”, infracțiune introdusă din septembrie trecut în Codul Penal și care constă în pătrunderea ilegală într-un imobil pentru a locui acolo.”
( N.B. Chiar am citit cu ceva timp in urma un caz uluitor despre o familie de englezi care, intoarsa in vacanta, si-a gasit casa ocupata de tigani ! )
In primul rand exista o diferente majore intre ” toti romanii” , „romanii”, si „unii romani”. In al doilea rand, toate tarile din lume au infractori , dar in nici o tara din lume infractorii nu sunt confundati cu cetatenii onesti ai tarii respective . In sfarsit, este de notorietate faptul ca la noi imobilele centrale ( inclusiv de stat ) au fost preluate cu forta si sub nasul autoritatilor de catre clanurile tiganesti ( cazul Timisoara,etc. ), ca sa nu mai vorbim de construirea fara autorizatie si sub nasul fiscului,etc. a unor intregi orase de „palate cu turnulete”. Intrebarea la care englezii asteapta un raspuns este de ce autoritatile noastre permit acest lucru aici, pentru ca aceasta inchidere a ochilor aici translateaza problemele acolo, la ei.
” În România însă, presa în majoritatea ei nu a reținut decât prestația, e drept modestă, de la CNN, legându-se de accentul cu care vorbește ambasadorul engleza. ”
Daca prin „prestatie modesta” intelegeti prestatia unui demnitar care ajuns intr-un asemenea post face o impresie jalnica cand de fapt reprezinta o tara ( nimeni nu i-a interzis sa raspunda in romana daca nu stia bine engleza , dar aici nu este vorba numai de „accent” ..) atunci aveti dreptate.
Partea proasta este aceea ca uneori cei care reprezinta statul roman in relatiile cu alte state se fac si ne fac iremediabil de ras ca in cazul comic al acelui consul roman de la Chisinau
( ” cu faţă de tractorist şi apucături de Don Juan de mahala”) de pe vremea domnului Mihai Razvan Ungureanu ( http://www.napocanews.ro/2009/07/profesionistii-sie-batjocoriti-de-o-agenta-basarabeanca.html ).
Partea buna este ca daca romanii nu-si sustin bine propria cauza pentru ca se faulteaza singuri cu atata gratie , tot englezii ne-au intins o mana de ajutor .
Printul Charles a facut de unul singur pentru Romania ( si absolut benevol ) cat n-au facut poate toti ambasadorii ei la un loc.
Problema nu este deci nu ce au englezii cu noi, ci ce avem noi cu englezii !
Acest comentariu are mai puțină legătură cu articolul, cât este un prilej de răfuială rasistă cu romii, prin aplicarea dublei măsuri, nu toți românii, în schimb toți romii. De altfel trimiterea la un sit cu simpatii ultra-naționaliste nu e întâmplătoare. Iar ultima propoziție denotă că persoana în cauză nu a înțeles sensul articolului.
Acest comentariu are mai puțină legătură cu articolul, cât este un prilej de răfuială rasistă cu romii, prin aplicarea dublei măsuri, nu toți românii, în schimb toți romii. De altfel trimiterea la un sit cu simpatii ultra-naționaliste nu e întâmplătoare. Iar ultima propoziție denotă că persoana în cauză nu a înțeles sensul articolului.”
Opiniile dvs , mai trebuie sa fie si argumentate pentru ca altfel capata alte conotatii . Ca ziarist care a lucrat la BBC nu este este corect sa utilizati paralogisme ( ” cât este un prilej de răfuială rasistă cu romii, prin aplicarea dublei măsuri, nu toți românii, în schimb toți romii ” ) pentru ca uzuale in jurnalistica onesta sunt silogismele , nu contrariul lor.
De unde ati inventat dvs, ca ziarist cu experienta , si din comentariul meu , ” rafuiala rasista cu romii” ??!! Unde vedeti dvs dubla masura ??!!
” Raspunsul ” dvs se rezuma la a pune etichete si a vedea extremisti peste tot ( aceasta tehnica nu face parte din cultura dialogului britanic , ci din clasica cultura a invectivei specifica propagandei comuniste a anilor `50) tocmai ca sa evitati discutarea a ceea ce nu va convine.
Mai exact , pe mine m-au interesat argumentele si faptele relatate in articolul dvs ( sensul este interpretabil , dvs puteti spune orice, scripta manent ) iar comentariul meu s-a referit la acestea . Ori din raspunsul dvs nu ati inteles ( sau nu ati vrut sa intelegeti ) faptele la care s-a referit comentariul meu , pentru ca de fapt ati refuzat sa discutati despre faptele relatate in articolul dvs.
Problema este ca nu poti invinovati pe altii pentru defectele tale si nu poti scrie despre democratie din perspectiva mentalitatii de buncar. Din acest punct de vedere , experimente cu adevarat unice in istoria omenii au fost ” holocaustul ” ,” gulagul” , „Experimentul Pitesti”,etc. Pe de alta parte , dvs vedeti Uniunea Europeana ca un ” experiment unic in istoria omenirii” si , e drept , nu sunteti singurul cu aceasta viziune atipica. Celebrul colonel Dogaru o considera chiar mai mult decat atat, respectiv „un spanac de expresie germana manipulat de rusi ( sic!) ” ( http://www.ziare.com/stiri/dna/dogaru-uniunea-europeana-este-un-spanac-de-expresie-germana-manipulat-de-rusi-1180856) .
Problema este ca democratia nu are legatura nici cu rasismul si ultranationalismul pe care le vedeti dvs peste tot la ceilalti, nici cu teoria conspiratiei, nici cu diatribele si invectivele aruncate impotriva ” dusmanului de clasa”.
Are legatura cu ceea ce Ion Ratiu , singurul nostru gentlemen adevarat si educat in Anglia, a formulat prin : ” Ma voi bate pentru dreptul dvs de a nu fi de acord cu mine” .
Comentariul confirmă faptul că nu are legătură cu articolul. Prins cu mâța în sac (rasism antu-romi și trimiteri la un sit ultra-naționalist cu simpatii legionaroide), persoana utilizează afirmații ne-argumentate și comparații nesustenabile.
Dacă am afirmat că Uniunea Europeană este un experiment unic în istoria omenirii (aștept alt contra-exemplu) nu am spus-o în sens pejorativ așa cum o face un militar la pensie extremist.
Tot comentariul refelectă niște obsesii și nu sesizează sensul articolului. De unde și tangente despre teoria conspirației și dușmanul de clasă.
„ afirmatii ne-argumentate si comparatii nesustenabile”
Da ? Care sunt aceste „ afirmatii ne-argumentate si comparatii nesustenabile” ?
Liniste…
Cam la asa ceva se rezuma raspunsul de fapt tot raspunsul dvs.
Pentru un ziarist cu scoala BBC dezamagiti prin lipsa argumentelor (ca ziarist stiti desigur inseamna sa faceti afirmatii fara acoperire ! ) si pe cale de consecinta prin recurgerea la procedeul atribuirii nedemn pentru un ziarist care ar trebui sa respecte un cod deontologic si care ar trebui sa-si respecte cititorii , sa discute ideile, faptele, argumentele, nu emitentul opiniei ( asa ceva descalifica si intra in domeniul barfei).
Mai clar, emiteti prin decret de autor o salva de atribute si calificative gratuite ( “rasism anti-romi”, „trimitere la site-uri ultra-nationaliste”, „simpatii legionariode” “obsesii”, etc. ) la adresa celorlati considerand probabil ca aveti acest drept , respectiv ca spatiul public si cititorii cititorii lui sunt proprietatea dvs si ca puteti pune , peste tot si peste toti , etichete „ca la mama acasa” . Ca ziarist cu experienta occidentala, cum va permiteti sa faceti asemenea afirmatii ?! Va decredibilizati si va faceti de ras, cu acest limbaj de tip „Romania Mare” nu mai discutati cu mine ci cu Olavo de Carvalho care are ac de cojocul celor ca dvs (http://inliniedreapta.net/dereferinta/spirala-tacerii-si-banalizarea-crimei-olavo-de-carvalho/;http://inliniedreapta.net/olavo-de-carvalho-despre-datoria-de-a-insulta/)
Din pacate , ati cam ati ramas in urma vremurilor. Legionarii de exemplu au fost dintotdeauna obsesia Securitatii care i-a vanat timp de o jumatate de secol, prin `90 au devenit tinta predilecta a domnului Iliescu care inventa „ lovituri de stat de tip legionar” pentru ca sa-i poata vana pe autorii lor prin Piata Universitatii , iar acum , interesant , intr-o forma sau alta va preocupa pe dvs . )
Regret , dar un asemenea comportament „ de atribuire” , nu cred ca se invata pe la scoala BBC ( britanicii au cultura dialogului si respectul interlocutorului ) , ci este specific mai degraba culturii invectivei promovata pe vremuri la noi de scolile de partid sau la scoala de la Baneasa .
Dar, slava Domnului, pe aceasta platforma nu suntem nici la cazarma , nici la sedintele de partid de altadata unde cei de la tribuna faceau cu ou si cu otet pe cei din sala , deci in spiritul elegantei britanice este recomandabil sa ramaneti pana la capat un gentleman si sa va pastrati atributele si calificativele pentru numai spatiul dvs personal, nu pentru spatiul public. In ceea ce ma priveste , cei care vor sa afle ceva despre modul in care gandesc, despre cat sunt de democrat sau nu, sau despre sistemul meu personal de valori ( nu am nimic de ascuns ) , pot afla aproape totul singuri intrand pe blogul meu , deci nu au nevoie de ajutorul dvs , dupa cum nu au nevoie nici de ajutorul meu ca sa-si faca o parare despre autorul articolului. Si-au facut-o deja, in mod sigur.
Ca sa nu existe dubii , mâta este si ramane in sacul dvs . Ca autor aveti niste responsabilitati ( important este ce scrieti, respectiv ceea ce a ramas pe hartie, nu ceea ce ati fi vrut dvs sa se inteleaga ) si obligatia morala de a va respecta cititorii pentru ca in spatiul public nu se intra cu bocancii si nu se vine cu bata de baseball. E adevarat , si cititorii au obligatia sa va respecte ca persoana , dar au si dreptul sa va puna intrebari si sa-si formeze propriile lor opinii despre ceea ce ati scris in spatiul public . Asta este.
Sanatate.
P.S.Prima data ati cenzurat acest comentariu fara nici un motiv plauzibil, il retrimit inca odata.
Ati ratat prestatia jalnica a lui Ponta pe BBC/Hardtalk :
http://www.youtube.com/watch?v=Id7-8vQDazc
bun text domnule Clej, se vede scoala BBC. Ca solutii eu personal mai vad si calea legala, prin petitii la Parlamentul European, COmisia EUropeana si Ministerul de Externe Britanic.Pana la urma este vorba de hartuire, intimidare si discriminare iar chestiile astea se pot judeca si la Strassobourg.De exemplu ultima decizie a lui Cameron, ca doar romanii si bulgarii sa fie ampretati si sa li se refuze dreptul la asistenta sanitara si locuinte sociale. Propun guvernului roman sa-i amprenteze si pe toti englezii care vin in ROmania, in special hulganii de la meciuri…
Domnule Cristi, vă rog să-mi sursa afirmației potrivit căreia Cameron ar fi spus ca „doar romanii si bulgarii sa fie ampretati si sa li se refuze dreptul la asistenta sanitara si locuinte sociale”
Nu stiu daca exista o sursa scrisa pe undeva, insa duda asta a zburat si ieri pe la Europa FM daca nu ma insel.
Despre ce spune cu adevărat David Cameron se poate citi aici: http://www.thesun.co.uk/sol/homepage/news/politics/4858307/david-cameron-jobless-immigrant-benefits-axe.html
Eu nu cred ca trebuie sa ne facem prea multe griji pe subiectul asta. In 3 ani de lucrat in UK nu am intalnit niciodata un englez care sa ma desconsidere pentru ca sunt roman. De fiecare data cand am fost intrebat, am spus-o fara rezerve si nu am intampniat nici o urma de ostilitate.
Sunt intr-adevar destui englezi care sustin azi UKIP, dar asta se intampla doar pentru ca si ei au o gramada de probleme economice si UKIP le ofera un tap ispasitor. Cred ca majoritatea acestora isi dau seama ca e vorba doar de manevre politice si nu au nici o tendinta xenofoba. Daca guvernul Romaniei ar vrea sa faca ceva in aceasta privinta, probabil ca cel mai eficient ar fi sa porneasca o campanie de imagine centrata pe avantajele economice obtinute de UK in urma aderarii Romaniei.
Comentariul repetă în esență cam ce spun și eu în finalul articolului.
Domnul P. Clej lucrează ca translator pentru poliția britanică, dacă nu mă înșel. Ar putea să precizeze dacă printre cetățenii români prinși cu hoții se află și câțiva țigani din România, numărați pe degete. Poate că țigani din România nu vin decât la Paris să cerșească și să fure. E mai ușor, cunosc limba. Limba franceză unii o cunosc din frageda lor pruncie cînd veniseră deja, acum un deceniu, să spargă pentru mărunțiș automatele din parkingurile pariziene, eliberați după ce erau prinși fiindcă aveau mai puțin de 13 ani. Dacă nu se află decât cetățeni români fără deosebire de naționalitate, dacă P. Clej nu poate deosebi un român cetățean român de un cetățean român de naționalitate sau de etnie țigan, va trebui să facă o călătorie în România ca să se recicleze în acest sens.
Oricum, nu e vorba de comportamente globale determinate rasial sau etnic ci de comportamente legate de educație, de sistemul de valori și doar în ultimă instanță de sărăcie. Fiindcă, orice s-ar crede, există săraci care nu fură. Preferă să caute de lucru și să-și câștige existența cinstit și greu. Puberii țigani care se lăudau anul trecut la televiziunea engleză cu capacitatea, talentul și eficiența lor de hoți au un sisteme de valori, impus și transmis de educația părintească sau de modelul cleptocrației poltice din Românai, în care hoția nu e rușinoasă ci o cale normală și valorizantă a succesului social și financiar.
Dan Culcer
Despre comportamentul românilor cetățeni români am scris deja, sub titlul Reciclarea miturilor, altundeva. Recapitulez. Unii cerșesc discret sub pretextul vânzării de periodice gratuite, dorm prin scuaturi la periferia Parisului, regrupați pe zone sau sate de origine (oșeni) alții lucrează din greu, unii tineri se prostituează pentru homosexuali localnici, în căutare de prospături pe lângă Gara de Nord, la Paris, mulți lucrează din greu oficial sau la negru.
Câțiva români mai vechi, refugiați politici reciclați și șmecheri descurcăreți au devenit «patroni» care mențin zeci de conturi bancare, încasează cecuri ca intermediari între românii veniți să caute de lucru dar care nu au conturi în bancă și patronii francezi, care preferă exploatarea muncii ieftine astfel obținută. Sunt și români hoți care atacă furgoane bancare sau sparg camioane pe șosele, aici diferențierea e mai degrabă la nivelul expertizei nu la aceia a etniei. Altfel spus, diviziunea muncii se manifestă din plin.
Totuși, când văd grupuri de adolescente țigănci, bine îmbrăcate, propunând liste de solidaritate cu plată pentru «somalezii» înfometați, pe esplanada din fața catedralei Notre Dame, îmi vine uneori să le spun să facă filme porno, mai bine plătite, sau să schimba metoda pentru că numărul imbecililor care cad în astfel de plase a început să scadă îngrijorător.
Dan Culcer
Domnule Culcer, articolul vorbește despre Marea Britanie. În Anglia și Țara Galilor cerșitul este ilegal de aproape 200 de ani (după războialele napoleoniene) și fiind o infracțiune vizibilă este detectată foarte ușor. În plus, cerșitul cu copii este o agravantă pe care poliția nu o tolerează. De aceea, veți vedea foarte puține cazuri de cerșit aici. În plus, această infracțiune are un grad de pericol redus, nefiind pedepsibilă cu închisoarea. Eu m-am referit la infracțiuni GRAVE, cum ar fi frauda la bancomat.
Textul se doreşte pertinent şi echilibrat, îndemnând la luciditate şi moderaţie. Asemenea texte sunt întotdeuna de salutat. Ar fi poate necesare câteva observaţii care sa pună situaţia descrisă într-o lumină poate mai crudă, dar şi mai adevărată.
La fel ca în Italia anilor 2007-2010, sau ca în Franţa lui 2010-2011, asistăm acum şi în Marea Britanie la dezvoltarea temei electorale antiimigraţioniste, prin răspândirea în populaţie a fricii şi urii, al căror vector îl constituie din nou, românii.
O cascadă de infamii din cele mai abjecte, o campanie de miniciuni, invenţii şi pseudo-argumente dintre cele mai absurde are ca ţintă românii (şi bulgarii, la pachet). Campania este destinată electoratului britanic, iniţiată de UKIP (partid anti-european) dar preluată din mers şi de celelalte partide britanice, de teamă de a nu rata o tema elctorală populară.
De notat acì că odată intraţi în „familia“ europeană, România şi românii se văd confruntaţi cu dispreţul brutal al celorlalţi europeni, dispreţ cauzat de o singură împrejurare: sărăcia. Contrar mentalităţii româneşti, care vede în sărăcie un fel de fatalitate şi circumstanţă atenuantă, (aproape la fel ca beţia), occidentalii urăsc sărăcia şi-i dispreţuiesc pe săraci, considerându-i singurii vinovaţi de propria indigenţă. Cât timp România va continua să rămână cea mai mizerabilă din Uniunea Europeană, să nu se aştepte la altceva decât la atacuri nedrepte, dispreţ şi umilinţe din parte celorlalţi europeni.
Tradiţional, românii, ca purtători ai unei înjghebări statale slabe şi marginale, pendulează între extreme atunci când este vorba de reacţia în faţa atacurilor străinilor: fie parapon patriotic şi ţâfnă naţionalistă, ridicole, caduce şi neeficiente, fie slugărnicie, tăcere umilită, ba chiar însuşirea poziţiei anti-româneşti a străinilor.
Este necesară o reacţie echilibrată, nu doar prin tonul, dar mai ales prin conţinutul ei. Echilibru nu înseamnă doar să nu te laşi antrenat într-o dinamică inflamatorie, ci şi să spui lucrurilor pe nume, ferm, de la egal la egal. Este tocmai ceea ce lipseşte abordărilor româneşti faţă cu străinii, atât la nivel oficial, cât şi la cel personal.
Situaţia creeată de diabolizarea românilor în scopuri electorale, este foarte gravă şi inacceptabilă. Acest lucru trebuie spus în mod clar, atât publicului românesc cât şi celui străin.
Îndemnurile la moderaţie au valoare doar atunci când sunt făcute de pe poziţii ferme şi demne.
Cat de intelegatori sunt romanii nostri paripasiti prin Marea Britanie cu intreaga magarie care se intampla la adresa romanilor si bulgarilor cu concursul politicienilor, presei si ONG-urilor din Marea Britanie.
Statisticile manuite cu rea credinta pentru a crea impresia de dezastru sunt reluate cu voiosie de articol. Nu ni se explica macar cat este infractionalitatea in procente (dovedita cu condamnari) a cetatenilor romani din Marea Britanie. Nu! Pentru ca probabil, daca am lua-o procentual (raportata la total), ar fi foarte mica. Efectul psihologic nu ar fi suficient de mare. Trebuie sa gasim ceva, un domeniu, eventual restrans la o strada sau un oras, un cartier… ca sa dea bine la statistica! Eventual mai si rotunjim rezultatele, bineinteles prin adaos! Gata am gasit! Articolul incepe cu infractiunea de „squatting” (nu v-ati fi gandit la asa ceva), restransa numai la Londra… din nefericire dar oricum… unde aflam ca: „Din cele 92 de persoane găsite vinovate de această infracțiune, 45, deci aproape jumătate, erau cetățeni români, față de numai 16 polonezi și 13 britanici.” Numerele sunt destul de mici, nu creaza efectul alarmist scontat, asa ca trebuie exprimate altfel, oarecum procentual si rotunjit prin adaos „aproape jumătate” (de fapt este aprox. 49%). La fel si cu condamnarile, care au crescut la 624… nu pare destul de alarmist…dar bagam procentul „o creștere cu 40% în ultimele 15 luni”. Cu siguranta si aici procentul de 40% e rotunjit prin adaos… prea e „cifra rotunda”! La aceste statistici domnul Clej prezinta, fara niciun fel de critica, faptul ca: „Este drept că frauda la bancomat (pusă pe seama românilor în proporție de 92% de un polițist de rand înalt din City-ul Londrei)…”. Care este dovada pe care a prezentat-o politistul pentru aceste afirmatii? Ati luat atitudine fata de aceste afirmatii? Am vazut ca imediat l-ati catalogat de rasist pe un comentator cand a adus vorba de romi, in schimb atitudinea unei parti a societatii britanice (politicieni si sociatate civila) este privita cu mare intelegere. Ideea de a demoniza cetatenii unei tari nu aduce deloc a rasism, trebuie chiar privita cu intelegere si pasivism, fara „mania persecuției”. De ce manie a persecutiei, campania din Marea Britanie impotriva noastra este un produs al mintii noastre bolnave sau este chiar adevarata? In conditiile in care UKIP a ajuns la 17% si din cauza scandalului cu romani si bulgari, adica pe pielea noastra, trebuie sa nu luam lucrurile personal? Cum altfel?:
„Nu e de mirare că un partid ca UKIP, care dorește retragerea Marii Britanii din UE și vorbește în permanență și pe toate canalele de migrație ca o sursă a tuturor relelor, a ajuns la 17% în sondajele de opinie.
Deci, e bine să nu luăm toate aceste lucruri la modul personal, cum zic englezii.
Nu e întodeauna evident și nu e ușor de acceptat, dar alternativa ar fi auto-victimizarea și mania persecuției, care nu le-ar face românilor niciun bine.”
Domnule Clej, daca considerati situatia nedreapta, sper ca veti lua atitudine si in presa din Marea Britanie, in limba engleza impotriva acestei campanii impotriva romanilor. Atitudinea asta pasivista nu ne va duce nicaieri! Vom deveni calul de bataie de serviciu!
Așa voi face, voi înfiera cu mânie proletară în presa de limbă engleză (care o fi aia?) campania împotriva românilor, promit!
Nu ati raspuns la nimic din ce am explicat si intrebat eu in comentariu. Nu e cazul sa folositi „manie proletara” (au trecut vremurile…cred)… pasivismul e OK.
Nu am răspuns pentru că nu aveam ce să răspund. Nu mă simt obligat și nici competent să scriu în presa de limbă engleză (din nou, care din ele) ca s-o fac într-un mod heirupist numai ca să zic că am făcut ceva. Sunt destule persoane îndrituite și competente să facă așa ceva.
Bine ar fi dacă cei care citesc acest articol și în general acest sit să înțeleagă că menirea lui este să aducă VALOARE ADĂUGATĂ. Citind comentariile la acest articol realizez cât de puțini informați sunt cei care le fac, iar aici de vină este presa din România care adesori nu înțelege evenimente care se produc pe alte meleaguri.
Articolul prezintă mai multe fapte și cifre și mai puțin opinii. Cât despre anonimul care se revoltă și ajunge la concluzia de pasivism, el (sau ea) reprezintă o categorie largă de persoane care privilegiază agitația indignată și sterilă acțiunii mai puțin vizibile, dar mult mai eficace.
Repet, pentru cine vrea să înțeleagă, sunt jurnalist, nu propagandist sau lobby-ist, nu mă ocup cu repararea sau promovarea imaginii României sau românilor așa cum am mai spus sunt destui care se ocupă cu asta.
„Repet, pentru cine vrea să înțeleagă, sunt jurnalist, nu propagandist sau lobby-ist, nu mă ocup cu repararea sau promovarea imaginii României sau românilor așa cum am mai spus sunt destui care se ocupă cu asta.”
Cunosc situatia din SUA. In aceasta tara daca, de exemplu cineva zice ceva dicriminator despre irlandezi, italieni, mexicani, evrei etc… nu trebuie sa intervina ambasadorul tarii de bastina. Imediat membri ai cestor comunitati iau atitudine cu fermitate. Eu ma gandeam ca dumneavoastra, ca om care face parte din comunitatea romaneasca din Marea Britanie si ca ziarist, ati putea lua atitudine in presa din Marea Britanie impotriva acestei campanii impotriva romanilor, a propriei dumneavoastra comunitati etnice. Din cate acuze de rasism si xenofobie sunt in comentariile dumneavoastra, am crezut ca sunteti sensibil la aceasta situatia de xenofobie si rasism impotriva romanilor. Nu cred ca a lua atitudine inseamna ca sunteti „propagandist sau lobby-ist, nu mă ocup cu repararea sau promovarea imaginii României sau românilor”
Dar daca considerati situatia este OK… este parerea dumneavoastra si se pare ca am inteles eu gresit.
Faceți confuzia între „a considera că situația este OK” (nu este OK și niciodată nu poate fi OK 100%) și nevoia de militantism. Ca jurnalist am altă menire decât să facă lobby, pe care are cine să-l facă. Aduc mult mai multă valoare adăugată scriind astfel de articole, decât dacă mă bag într-o acțiune unde alții sunt mai calificați decât mine. Ar trebui să învățați că fiecare trebuie să se ocupe cu ceea ce se pricepe mai bine și să abandonați acest heirupism care este total contra-productiv.
@Petru Clej
Nu cred ca fac nicio confuzie, eu spuneam numai cu procedeaza altii, heirupisti si militanti cum or fi ei. Oricum in text spuneti foarte clar ca atitudinea xenofoba si rasista din Marea Britanie nu va deranjeaza: „Așa încât, eu n-aș spune că “englezii au ceva cu noi””. Multumesc pentru raspunsuri.
Domnule Culcer, eu unul știu ce vorbesc, dar dumneavoastră aveți cumva o experiență PERSONALĂ cu infractorii români din străinătate? Și dacă nu, pe ce date vă bazați? Vreți să-mi spuneți unde se ține o statistică a infracțiunile care deosebesc cetățenii români „etnici puri” și cei romi? Șiu vreți vă rog să-mi spuneți care e legătura comentariului dumneavoastră cu articolul de față?
As vrea sa fac o mica precizare tehnica, legata de squatting. Intrucat in Romania nu exista o asemenea „institutie” juridica, ar fi bine ca lumea sa inteleaga despre ce e vorba (mai ales ca in articol formularea e oarecum vaga si poate fi interpretabila).
In articol definiti squatting-ul ca „pătrunderea ilegală într-un imobil pentru a locui acolo”- cu accent pe „patrunderea ilegala”.
Patrunderea ilegala intr-un imobil poate fi ilegala fizic sau ilegala scriptic. Poti sa intri intr-o locuinta prin efractie/”spargere”, sau poti sa intri printr-un geam lasat deschis/usa deschisa etc. (fara spargere) dar intr-o locuinta unde nu ai titlu de posesie, proprietate, folosinta.
Patrunderea ilegala fizic intr-un imobil („breaking in”) a fost dintotdeauna incriminata. Daca un squatter lasa o cea mai mica urma prin care sa reiasa ca a fost vorba de o spargere intr-o locuinta- atunci este o infractiune si nu era definita ca „squatting” ci ca „breaking in”. Aici au „gresit” de cele mai multe ori dragii nostri romani care se ocupau cu asa ceva, dupa mintea lor daca intrau intr-o casa goala (indiferent cum) puteau sa stea linistiti acolo- ceea ce nu era evident adevarat.
Dupa legea veche daca intrai intr-o locuinta in mod legal (fizic vorbind) puteai sa te declari „squatter” cata vreme nu incalcai alte legi si reguli- de buna convietuire, de pastrare a ordinii curateniei etc. Pentru ca proprietarii sa isi „recupereze” locuintele urma un proces destul de lung (uneori de ordinul lunilor), dar in final isi recuperau totusi locuintele.
Ce s-a schimbat acum in lege este legat de ilegalitatea scriptica. In esenta si traditional „squatting” se refera la ocuparea de teren sau proprietati fara un titlu legal aparent. In timp insa aceasta semnificatie s-a pierdut si nu proprietatea/posesia erau luate in considerare, ci ocuparea de catre cel care are titlu. O casa nelocuita putea fi subiect de „squatting” cata vreme intrarea se facea fara distrugere. Judecatorii britanici au considerat multa vreme ca dreptul la un acoperis deasupra capului (drept de tip medieval) este un drept esential.
Conform noii legi se revine la esenta squatting-ului ca ocupare a proprietatilor fara titlu revendicat. Deci doar proprietatile parasite pot fi ocupate. Daca proprietarul isi revendica titlul, este mult mai usor de evacuat locuinta.
„Squatting is when someone knowingly enters a residential building as a trespasser and lives there, or intends to live there. ”
https://www.gov.uk/squatting-law/overview
Tocmai la experiența personală a Dlui P. Clej mă refeream și-i solicitam opinia informată. Ar fi interesant dacă ar amănunți concluziile sale. Poate s-ar găsi tocmai argumentele pentru a elimina prejudecata privitoare la dominanta țigănească a infracțiunilor la cetățenii originari din România. Nu pot accepta, sub pretextul egalității și nediscriminării, adică a calificării strict administrative, a cetățeniei, devălmășia și confuzia culturală dăunătoare clarificării surselor comportamentale și de mentalitate a faptelor de natură infracțională.
P. Clej vorbește de «etnici puri». Eu nu am obieciul de a folosi astfel de «concepte». Nu există etnici puri ci doar determinări comunitare, familiale opresive și alegeri libere de apartenență, în sistemele deschise. Prefer referințele culturale, sociologice, adică trimiterea la sistemul de valori al unei comunități, la tradițiile sale, la meseriile pe care le practică, care se exprimă prin comportamente majoritare sau minoritare.
Am desigur experiențe personale, adică două zeci de ani de observații de ziarist atent. Dar nu trag concluzii globale și nu fac generalizări. Cum nu pot accepta nici contrariul, adică ascunderea diferențelor sub diverse pretexte, subminarea analizelor nuanțate, explicațiile dogmatice, monocauzale.
Dar statisticile etnice există, chiar dacă nu sunt publice. Altfel autoritățile unui stat nu ar putea deosebi iarba de găinaț, deși ambele sunt verzi. Poliția franceză care se ocupă de străini e organizată pe țări sursă, dar în interiorul ei sunt specializări.
Cât privește legătură cu textul său, P. Clej o poate căuta singur.
Nu accept folosirea termenului rom, nici rromi, nici rrromi. O limbă are tradiția ei. Românii, până nu demult, vorbeau despre «țigani». Să rămânem în interiorul limbii române. Doar folosirea peiorativă a termenului poate fi evenual încriminată. De pildă țigănie, poate însemna «cartier al țiganilor» sau adjectiv pentru a numi un anumit comportament reprobabil, calificativul aplicându-se și altor comuntăți, în sens negativ. Nu accept modificarea limbii noastre în numele superiorității și forței limbilor imperiale sau a unor decizii adminstrative ad-hoc. Tot de aceea i-aș supune la repetarea de o sută de ori a interdicției de a folosi cuvântul «locație» în sensul stupid în care este pe cale a se impune în ziaristica și terminologia poltică din România.
Dan Culcer
Observați cum, atunci când i se cer date precise, domnul Culcer oferă în schimb impresii personale și prejudecăți naționaliste, ca să nu zic xenofobe și rasiste. Și o precizare, domnule Culcer, eu vorbesc aici în calitate de ziarist, nu de translator în sistemul judiciar unde clauza de confidențialitate mă împiedică să divulg concluzii care să contrazică prejudecățile rasiste colportate de presa din România și preluate de domnul Culcer.
Colaborez cu domnul Dan Culcer din anul 2006 si in urma discutiilor avute in toti acesti ani pot spune cu sinceritate ca m-a impresionat in mod deosebit prin cultura, echilibrul personalitatii, moderatie, toleranta si informatia interdisciplinara ( cand spun „in mod deosebit”, spun in calitate de psiholog care , cat timp a dorit sa profeseze , a examinat aproximativ 4000 de persoane ). Cine doreste sa se convinga singur , poate citi oricand Revista Asymetria (http://www.asymetria.org/ ) sau blog-urile dumnealui.
Ca sa nu exista nici un dubiu, domnul Dan Culcer nu este nici xenofob, nici rasist ( dimpotriva, este un patriot sincer care a facut mult pentru cultura romana ) , cititorii se pot convinge usor si singuri .
N.B. Si domnul Dan Culcer a fost ziarist la B.B.C. si la R.F.I. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Culcer) dar dupa cum se vede , din alta generatie si „din cealalta parte a presei”.
Domnul Dan Culcer nu a fost niciodată jurnalist la BBC. Chiar în linkul de mai sus se poate citi:
„Între venirea sa în Franța și momentul în care i se oferă un post stabil, face ziaristică ocazională și prost retribuită la posturile de radio franceze ( Radio France International- RFI, serviciul român) si engleze (BBC, serviciul român)”.
Chiar vreti sa va contraziceti singur , nu stiu cine v-a suparata asa , si va certati cu Wikipedia, desi scrie in romaneste :
” face ziaristică ocazională și prost retribuită la posturile de radio franceze ( Radio France International- RFI, serviciul român) si engleze (BBC, serviciul român)”.
Adica pentru dvs ziaristica ocazionala nu este ziaristica ?! Atunci, ce este ?! A , inteleg erati obisnuit probabil numai cu angajarea de tip „cu carte de munca” cum era odata pe aici , pentru ca daca nu erai angajat la stat, nu existai. Ma rog, lamuriti problema la Wikipedia si scrie informatia din textul de mai sus dupa pofta inimii dvs ca sa puteti dormi linistit.
P.S. Cum mi-ati cenzurat deja o postare, v-am raspuns pe blogul meu , pentru ca incet-incet veti ramane aici numai cu cei dupa chipul si asemanarea dvs. Pana acum , ati speriat deja o cititoare ( Amanda) de mai sus : ” Cu altii ati fost la fel de acid, evident cine nu-i cu dvs.e un prost si / sau un rasist. Ma intreb cum se potriveste asta cu principiile tolerantei pe care le invocati. Sunt socata sa gasesc asa ceva pe Contributors.” Sanatate.
Domnul Culcer a colaborat ocazional cu BBC. Asta nu-l face ziarist (redactor) BBC în niciun caz. Cred că nici domnia sa nu ar pretinde la asta, mai ales că „jurnalismul” său n-are nimic de a face cu principiile BBC.
Uite aici statistica care deosebeste tiganii de romani
https://www.europol.europa.eu/sites/default/files/publications/trafficking-in-human-beings-in-the-european-union-2011.pdf
Un discurs interesant al premierului Cameron pe tema imigratiei in Regatul Unit (University Campus Suffolk):
http://www.linkedin.com/today/post/article/20130325171917-146036479-my-thoughts-on-immigration-and-business
Domnule Clej, este prima data cand va citesc, dar cred ca porniti de la o premisa oarecum diferita de a mea. Citesc mai sus ca sunteti angajat al politiei britanice si creed ca asta ar fi o explicatie. Locuiesc in SUA, de curand am devenit cetatean american, insa daca ar fi sa-mi explic tensiunile din Marea Britanie iscate in jurul romanilor as spune doua lucruri pe care le-am invatat din experienta de expat – 1. nu pleci de-acasa fara bani de buzunar. Daca nu poti demonstra ca ai din ce trai intr-o tara straina si risti sa devii o povara pentru tara respectiva, stai acasa. Sau, mai bine zis, nu intri pe teritoriul acelei tari. Nu ma intereseaza partea etnica a problemei, insa daca te duci sa ceri welfare si sa cersesti, esti oprit frumusel la granita si trimis acasa.
2. proprietatea este sfanta si politia nu ar trebui sa se joace. In SUA daca esti arestat pentru soliciting esti deportat. Nu inteleg de ce le-ar fi greu britanicilor sa ii aresteze, deporteze si sa le puna interdictie celor prinsi cu probleme.
Asa cum este, sistemul de imigratie american este bun si triaza de multe ori graul de neghina.
Cred ca asta ar fi esenta comentariului meu. Tangential, este inadmisibil pentru un ambasador roman in UK sa vorbeasca engleza precum Jinga. Mai intelegeam daca era ambasador in orice alta tara… cateodata degeaba protestezi daca prestatia ta nu impune respect.
Amanda13, NU sunt angajat al poliției, sunt translator freelance și REPET, aici scriu în calitate de JURNALIST.
Se vede de asemenea foarte clar că nu aveți nici cea mai vagă idee de modul de funcționare a Uniunii Europene (libertatea de mișcare a cetățenilor UE pe teritoriul oricărui alt stat membru) dacă dați exemplul american. În America e vorba de imigrație, în Uniunea Europeană e vorba de mobilitate, atunci când sunt implicați cetățeni ai celor 27 de state membre printre care, sper că ați aflat din îndepărtata Americă, se numără și România.
Iar în limba română „to deport” se traduce „a expulza”. Comuniștii și fasciștii deportau.
Domnule Clej, este cat se poate de evident ca v-am deranjat si imi cer scuze. Nu aceasta a fost intentia mea, iar reactia dvs. mi se pare un pic nefireasca. Si da, mai mult ca sigur libertatea de miscare a cetatenilor din EU este diferita de conceptul american de imigratie. Insa daca dvs. vi se pare ok ca in numele libertatii de miscare sa li se permita unor astfel de europeni (romani, polonezi, bulgari, nu conteaza) sa profite de pe urma altor state si totul sa fie ok, atunci nu vad ce rost mai are dezbaterea. Ar trebui sa luam lucrurile asa cum sunt si sa incercam sa nu ne lamentam.
Mea culpa pentru folosirea gresita a cuvantului „deporta”. Am calchiat sensul si imi cer scuze. Dar datorita felului ironic in care ati preferat sa-mi raspundeti (am dorit doar sa-mi exprim parerea) voi evita de aici „din indepartata…” articolele dvs.
Continuați să nu înțelegeți problema pe fond. Nimănui nu i se permite să încalce legea, nici polonezului în Marea Britanie, nici britanicului în Spania sau Cipru. Nu știu de unde ați dedus că mi se pare OK ca unii cetățeni să profite de pe urma altor state. Nu e nicio pierdere dacă nu-mi mai citiți articolele. Pentru binele dumneavoastră vă sfătuiesc să renunțați la acest ton doctoral, mai ales în probleme unde evident aveți multe lacune în cunoștințe.
Din postura de jurnalist din care subliniati de atatea ori ca scrieti ar fi logic as corectati eventualele lacune ale cititorilor. Insa asa cum observ mai sus ati reusit sa va infoiati in aproape fiecare raspuns pe care l-ati scris. Posibil sa fiu neinformata, dar nu m-ati luminat in niciun fel inafara unei probleme de vocabular. Cu altii ati fost la fel de acid, evident cine nu-i cu dvs.e un prost si / sau un rasist. Ma intreb cum se potriveste asta cu principiile tolerantei pe care le invocati. Sunt socata sa gasesc asa ceva pe Contributors.
Confundati politetea cu tonul doctoral. No biggie. Mitocania este de obicei mult mai evidenta si mai suparatoare. Nu ma astept la un raspuns, banuiesc ca ma veti si cenzura, asa ca ma opresc aici.
Evident că nu sunteți informată, de vreme ce dați ca model expulzarea imigranților din Statele Unite pentru ce se întâmplă în Uniunea Europeană unde, repet, e vorba de MOBILITATE, nu de de imigrație. Un cetățean român în Marea Britanie, sau un eston în Malta sau un britanic în Cipru sau un irlandez în Slovenia nu are un statut similar unui imigrant în Statele Unite.
Altfel, ca și alți comentatori de pe aici vă legați de chestiuni minore și nu de esența problemei. Alții se leagă de problema romilor – devenită pentru ei o marotă, care este evident complet secundară fațp de ceea ce discut eu aici.
Iată și ultimele evoluții în acest subiect: http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/cameron-inaspreste-tonul-fata-migrantii-cautare-beneficii-sociale
@amanda13
Sunt lucruri in care sunt de acord cu tine si altele nu.
Pai daca ar putea sa emigreze omul doar daca are bani pentru ce crezi tu
ca ar mai emigra? Ar emigra numai boierii.
Vezi tu ca SUA a fost facuta mai ales de emigranti care sigur nu s-au dus cu
aurul la ei ci il cautau pe acolo.
Cat priveste chestia cu proprietatea, acest concept pentru mine-i sacru iar
acolo englezii (sau orice al popor nu are de ce sa nu dea la gioale.
Ma refer la proprietatea privata bineinteles, pentru ca eu zic ca Dumnezeu
ne-a lasat Pamantul la toti pamantenii asa ca merge si oaresce poteci publice
printre proprietatil private ca sa mai incapa pe lumea asta si cel ce n-are.
Normal ar fi sa-si cam faca si romanii o tara a lor din care sa nu mai simta
nevoia sa plece, ca de la 89 incoace nu inteleg de ce nu i se spune Romaniei,
Mongolia.
Aveti perfecta dreptate, poate ar fi trebuit sa nuantez putin si sa ma refer exclusiv la „cei cu risc de a deveni o povara” pentru statul respectiv.
Cat despre pasajul referitor la Romania, gandim intr-o mare masura similar:)
Va multumesc pentru comentariu.
@amanda13
„In SUA daca esti arestat pentru soliciting esti deportat.”
„Soliciting” in SUA acopera o gama larga de activitiati, nu se refera exclusiv la cersit (panhandling, begging) cum lasati sa se inteleaga. Bunaoara, „criminal soliciting” reprezinta o ofensa foarte grava care se traduce in romaneste prin incitarea sau fortarea unui persoane de a deda la activitati criminale. Spre exemplu prostitutie, mita, trafic de influenta, omucidere, furt, jaf, etc. Pedepsele variaza in functie de stat si localitate. „Begging” este larg acceptat, cel mult se pedespsete cu amenzi sau participare la activitati sociale. „Criminal soliciting” se pedepseste cu inchisoare si imigrantii aflati ilegal in SUA, vinovati de astfel de ofense, sunt pasibili intr-adevar de deportare.
Despre dl. Jinga – nu am gasit pronuntia in limba engleza neaparat o mare problema, cat incapacitatea domniei sale de a articula raspunsuri la intrebarile clare si precise ale jurnalistei de la CNN. O prestatie cel putin dezamagitoare, tipica unui aparatchik al administratiei de la Bucuresti, incapabil sa evadeze din protocoalele rigide si incremenite in trecut ale MAE-ului.
Corect, am folosit „soliciting” in sensul mai larg.
Intr-adevar, nu pronuntia, ci incoerenta / inadecvarea la intrebarile jurnalistei m-au deranjat si pe mine.
Iată discursul lui David Cameron cu privire la imigrație:
http://www.number10.gov.uk/news/david-camerons-immigration-speech/
Petru Clej spune:
26/03/2013 la 0:42
«Observați cum, atunci când i se cer date precise, domnul Culcer oferă în schimb impresii personale și prejudecăți naționaliste, ca să nu zic xenofobe și rasiste. Și o precizare, domnule Culcer, eu vorbesc aici în calitate de ziarist, nu de translator în sistemul judiciar unde clauza de confidențialitate mă împiedică să divulg concluzii care să contrazică prejudecățile rasiste colportate de presa din România și preluate de domnul Culcer.»
P. Clej crede că mi-a solicitat mie ceva, adică date precise. Dimpotrivă, eu i-am solicitat date precise, (a se vedea mai sus) fiindcă face afirmații din care nu am putut înțelege dacă confuzia dintre hoții români și hoții țigani (cetățeni români ambii) i se pare necesară, legală și convenabilă atât pentru țigani cât și pentru români, dacă este întreținută de refuzul său, sau a altor purtători de ideologii similare, de a se face deosebirea sau de lipsa datelor statistice etnice.
Mie mi se pare că această confuzie produce reacții negative din partea românilor față de țigani sau reacții negative din partea occidentalilor față de români, ceea ce este indezirabil, pernicios și produce rasism. Dacă țiganii nu pot fi considerați global neam de hoți, dacă românii nu pot fi considerați global neam de hoți, și desigur că așa este, menținerea confuziei este dăunătoare și unora și altora. Au hoții naționalitate ? Da. Există o deosebire de comportament între hoți în funcțșie de naționalitate? Asta este problema pe care am discutat-o aici. Ea mi se pare în foarte strânsă legătură cu subiectul articolului lui P. Clej. Iar dacă nu este, am făcut eu legătura acum.
Dacă ar produce doar impresii bazate pe experiența sa de translator tot ar fi bine. Nimeni nu-i cere să divulge identitatea persoanelor, în schimb ar putea, așa cum l-am solicitat, distruge prejudecățile, scriind de pildă că printre persoanele anchetate cărora le-a oferit serviciul său nu există țigani sau că sunt atât de rari că nici nu merită să-i pomenim. L-aș crede pe cuvânt. Pur și simplu, nu i-am solicita indicații penale și statistice comparative, nici specializările hoților sau criminalilor. Doar ca în loc să se ascundă în spatele «clauzei de confidențialitate» să «divulge» concluziile sale personale prin care să contrazică prejudecățile rasiste colportate de presa din România. Ar fi un serviciu în slujba luptei contra prejudecăților.
Cât privește impresiile mele ca sursă de informație, aceste impresii au valoare de informații fiabile. Ca ziarist nu se poate lucra doar cu statistici. Da, am văzut tot ce înșiram în comentariile anterioare. Am discutat cu tineri bărbați care se prostituează. Am discutat cu unii dintre cerșători, români sau țigani. Dar românii cu care am discutat nu erau mîndri că cerșesc, dimpotrivă. Toți țiganii sau țigăncile cu care am discutat și care cerșeau în Gara Saint Lazare sau în Gara Montparnasse (sau în zonele conexe), prin care treceam zilnic, erau mândri că o fac bine, că ajung să păcălească tâmpitele parizience cărora le vând inele de cupru șlefuit drept inele de aur. Eu le povesteam că metoda era practicată de țigani bucureșteni deja pe la 1870 și descrisă în manualele de criminalistică ale lui Țurai ca fiind specifică acestora. Istoria mea le dădea un argument de valorizare în plus. Se poate trage o concluzie de aici. Eu cred că da. Marchează o diferență de mentalitate și de scară de valori.
Veți observa că nu i-am lipit nici o etichetă pe frunte Dlui Clej. Nu-i acord nici lui acest drept în raport cu mine. Analiza statistică a intervențiilor Dlui Clej în publicațiile la care colaborează, unde colportează fixații similare, va permite să se facă bilanțul tehnicii etichetării, singura tehnică argumentativă de care pare că dispune P.C., când e contrazis.
D.C.
Domnul Culcer, cunoscut pentru naționalismul său agresiv (pe care nu și-l ascunde) are o obsesie de natură rasistă. Am să mă limitez doar să-i spun că nu face altceva decât să colporteze clișee rasiste (asta din experiența mea personală de peste 1000 de cazuri). Îi cunosc prea bine modul de a acționa și modul de a trage concluzii care se potrivesc cu ideologia pe care o propagă. De pildă, dă un link la o listă cu câteva sute de nume de persoane care au primit cetățenia română, dintre care vreo câteva zeci de nume de israelieni, ca să acrediteze elucubrația negaționistului Holocaustului și apologetului ceaușist Ion Coja că România a acordat cetățenia română unui număr de peste un milion de evrei. Se poate observa foarte ușor că ultra-naționalistul Dan Culcer îi bagă în aceeași oală pe TOȚI romii și în general pe toți pe care nu-i consideră români (puri?). Dacă nu i-aș cunoaște metodele i-aș acorda un oarecare credit, așa e foarte clar unde bate.
Ce este mai deranjant este că ține cu tot dinadinsul să deturneze discuția pe esența acestui articol pe obsesiile sale cu miros xenofob și rasist.
Dan Culcer
Am să mă limitez a preciza că deviația argumentativă a lui Petru Clej este evidentă. Vrea să acrediteze teză că sunt rasist. Deși faptul nu are legătură cu articolul său. În ciuda precizărilor mele, Clej persistă mințind. Unde am băgat «în aceiași oală» pe toți țiganii? Mă citez : «Dacă țiganii nu pot fi considerați global neam de hoți, dacă românii nu pot fi considerați global neam de hoți, și desigur că așa este, menținerea confuziei este dăunătoare și unora și altora.» P. Clej pare blocat de opinii preconcepute. În fine, e treaba lui.
Precizez că am adresat acum câțiva ani unor birouri ministeriale și președintelui României, ca ziarist, o întrebare, solicitând o clarificare, făcând referință la listele respective tocmai fiindcă voiam să verific ipoteza Dlui Ion Coja. Asta era rostul linkului la care am trimis în cadrul acelui mesaj. Dar P. Clej scoate informația din context sperând că poate manipula astfel pe oricine.
Rămâne de văzut dacă chestiunea redobândirii cetățeniei române pentru niște persoane care au renunțat la ea atunci când au solicitat din proprie inițiativă emigrarea în Israel, este o problemă care trebuie tratată în taină? Dacă este oportună pentru economia României această mișcare demografică și dacă faptul că nu există nici o modalitate de verificare publică, oficială a cazierului persoanelor respective, nu înseamnă eventual pătrunderea unor delincvenți, prin România, spre spațiul comunitar eurpean?
Statul Israel a acordat cândva cetățenie unor foști torționari comuniști, evrei din România, fără cea mai mică rezervă. Ceea ce conta eventual nu era cazierul sau cariera lor în România ci etnia. Nepoții acestor bandiți au dreptul să redevină cetățeni români, fără nici o condiție? S-ar putea imagina că vor solicita redobândirea unor bunuri confiscate la plecarea bunicului, pretextând că acesta ar fi fost victimă a comunismului confiscatoriu. De aceea listele trebui să fie publice. Ca oricine să poată cere verificări juridice ale solicitantului. Această condiție prelabilă este valabilă și pentru solicitanții proveniți din alte țări, din toate țările.
Totul trebuie să fie un subiect de dezbatere publică. Sub pretext că punerea în discuție a problemei este o formă de xenofobie, libertatea de discuție după legea Clej ar trebui limitată sau blocată. Modificarea compoziției etnice a României este o chestiune care ne privește, nu? Când se contesta caracterul etnic românesc al României de către ideologii unei stângi internaționaliste (Partidul Comunist din România și centrala acestuia, Kominternul sovietic imperial) sau de ideologii unei drepte xenofobe, antiromânești și iredentiste, din motive care indică scopul — dezmembrarea statului România, temă recurentă, reapărută cu agresivitate nedisimulată pe Internet, analiza acestei problematici nu ține de rasism ci de geopolitică. Și de supraviețuirea comunitară. Cu asta închei un fragment de «dialog» în care «partenerul» Clej s-a dovedit incapabil să producă altceva decât invective și etichete. Stop, tovarășe. Nu suntem la tribunal și nici la o ședință de partid.
Dan Culcer
P.S. Mă fac că nu observ că ați refuzat această replică a mea. O retrimit. Dacă a fost un incident tehnic, aveți ocazia să corectați consecințele lui. Nu există nici un motiv plauzibil pentru nepublicarea replicii mele. Tocmai declaram că mă opresc. Nu am încălcat nici o regulă. Nu mi-am etichetat negativ partenerul de dialog. M-am apărat doar de atacurile jignitoare ale lui P. Clej. Firește, știu că ideologia Dlui Clej este agreată aici, devreme ce i-o tolerați și încurajați protejându-l. Dar știți foarte bine că suntem pe Internet, deci faptul că nu îmi reproduceți aici replica nu va bloca circulația ei, cu linkuri spre și de la Contributors. Ar fi mai productiv să evitați ridicolul cenzurii pe Internet. Nu servește la nimic. Dan Culcer
Dan Culcer este un diversionist de profesie. Acest comentariu kilometric dovedește că face ce face și ajunge la obsesiile sale naționaliste cu ramificațiile și obsesiile de rigoare (romi, evrei și alți minoritari). Nu merită decât ignorat. Numai faptul că dorește „să verifice ipotezele” unui negaționist al Holocaustului, apologetul ceaușist și legionar Ion Coja îl descrie foarte bine pe Dan Culcer.
@ Petru Clej
„ Domnul Culcer a colaborat ocazional cu BBC. Asta nu-l face ziarist (redactor) BBC în niciun caz. Cred că nici domnia sa nu ar pretinde la asta, mai ales că “jurnalismul” său n-are nimic de a face cu principiile BBC.”
Afirmatiile de mai sus va apartin in exclusivitate. Dupa dvs „un ziarist”echivaleaza numai cu „un redactor” . Imi pare rau , dar atunci ar trebui sa rescrieti de unul singur si dictionarele noastre :
ZIARÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Lucrător la redacția unui ziar sau a unei reviste; persoană care colaborează la un ziar sau la o revistă; jurnalist; gazetar. [Sil. zi-a-] /ziar + suf. ~ist
Sursa: NODEX (2002)
Vad ca aveti mereu ceva cu domnul Culcer care „ a colaborat ocazional cu BBC” ( deci nu negati , e un mare pas inainte ) . E problema dvs.
In primul rand, , poate reusiti sa explicati cititorilor forumului cum poate colabora cineva cu B.B.C. …daca nu-i respecta principiile ?!
In al doilea rand, nu cumva domnul Culcer „ a colaborat ocazional cu BBC”,…exact cand dvs ii erati sef ? Nu de alta, dar atunci s-ar explica multe.
In sfarsit , poate reusiti sa ne explicati si noua care este , si cum putem vedea, legatura dvs cu principiile BBC . Eventual , daca acestea nu sunt secrete, puteti sa le postati pe forum sa le stim si noi . Din nou s-ar lamuri multe lucruri.
Domnul Culcer nu a fost jurnalist BBC, după cum nu a fost nici jurnalist RFI. După venirea mea la BBC țin minte că a fost intervievat de câteva ori, dar nu era folosit în mod regulat ca un corespondent în Franța. De altfel, nici el însuși nu insistă. E un simplu propagandist naționalist. De asemenea, nu prea înțelegeți noțiunea de șef, un jurnalist freelance ca domnul Culcer nu poate avea șefi.
Chiar eu spune:
27/03/2013 la 14:23 (Editare)
@Petru Clej
Nu cred ca fac nicio confuzie, eu spuneam numai cu procedeaza altii, heirupisti si militanti cum or fi ei. Oricum in text spuneti foarte clar ca atitudinea xenofoba si rasista din Marea Britanie nu va deranjeaza: “Așa încât, eu n-aș spune că “englezii au ceva cu noi””. Multumesc pentru raspunsuri.
Astfel de atitudine se numește „to have a chip on your shoulder” și provine dintr-un complex de inferioritate provincial extrem de pronunțat. Acest anonim dovedește că n-a înțeles absolut nimic din acest articol, care tocmai asta spune, că românii nu sunt un caz special în Marea Britanie. Pornind cu această idee fixă, sigur că citește degeaba articolul.
Îi recomand să citească interviul acordat la RFI de ambasadorul României la Londra, Ion Jinga (a propos, responsabil, spre deosebire de mine, cu imaginea României în Marea Britanie) http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/ion-jinga-rfi-romania-nu-are-fond-o-problema-imagine-marea-britanie
Domnule Clej,
Dupa cum se vede reusiti performanta incredibila sa va scrieti singur, si in nume propriu, si sub pseudonim :)) , si sa va raspundeti tot singur in ambele ipostaze incurcand opiniile cititorilor cu opinile dvs. Din nou, e problema dvs.
Eu va multumesc pentru prilejul oferit de a discuta …despre cum trebuie sa discutam in acest spatiu public care este al tuturor, nu numai al unora care se cred proprietarii lui si cu drept de monopol asupra ideilor.
Nu ati reusit ca ziarist profesionist sa ne precizati care sunt principiile jurnalismului BBC dupa care care va calauziti ( intelegem de la dvs ca sunt confidentiale, nu ?! ) si nici legatura dvs cu ele , si cum nu putem discuta fara sa respectam cu totii niste principii civilizate , va propun dvs si cititorilor cateva foarte cunoscute de fapt de orice persoana educata din lumea civilizata :
Regulile polemicii civilizate ( Oxford University ) sunt :
1. In orice polemica stiintifica, sociala sau politica, discutia trebuie sa se rezume la schimbul de idei care au contingenta cu problema respectiva.
2. Partile aflate in polemica folosesc drept argument fie teorii stiintifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante in ce priveste problema discutata.
3. Partile NU ( s.n.) au dreptul sa aduca in discutie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirma, nici nu confirma validitatea ideilor pe care le sustine.
4. Partile NU ( s.n.) au dreptul sa puna in discutie motivele care determina atitudinea ideatica a adversarului, deoarece acesta abate discutia de la problema in sine.
5. ETICHETAREA ( s.n.) adversarului prin mentionarea scolii de gindire, clasei sociale, organizatiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte, constituie o INCALCARE ( s.n.) a regulilor polemicii si dezvaluie SLABICIUNEA ( s.n.)lipsei de argumente. Intr-o polemica civilizata conteaza numai ARGUMENTELE ( s.n.) invocate de adversar ca individ si nu ca utilizator al unei scoli sau organizatii. Nu ai dreptate pentru ca esti ginditor materialist, patron sau laburist, ci daca argumentele tale sunt CONVINGATOARE ( s.n.) sau nu.
( http://contact.romania-inedit.ro/regulile-polemicii-civilizate-oxford-university/ )
In ceea ce ma priveste , prin formatia mea anterioara de psiholog si de profesor pornesc de la principiul respectului fata de semeni si politete care fac posibile un dialog civilizat si relaxat. Pe de alta parte, tocmai pentru ca am aceasta formatie, nu-mi etichetez semenii pentru ca stiu exact ce raspundere atrage etichetarea semenilor prin atribuirea de calificative gratuite si jignitoare si mai ales cand este facuta in spatiul public si de catre persoane care ar trebui sa respecte un cod deontologic ( cei care au calificarea necesara de a-si evalua semenii o fac numai dupa un cod deontologic strict si niciodata in public , pentru ca altfel se descalifica profesional )
In privinta etichetarii practicate de dvs la adresa cititorilor , cred ca administratorii forumului au datoria sa ia atitudine fata de acest tip de comportament intr-un spatiu public in care le revine si rolul de moderatori .
Va multumesc pentru ocazia de a aduce in discutie regulile care ar trebui sa fie respectate pe acest forum de catre toti ( autori si cititori ) si consider incheiat dialogul cu dvs.
Cititorii au cuvantul.
Și pentru cine are impresia că imaginea românilor în Marea Britanie este doar aceea promovată de Daily Mail sau Daily Express recomand acest documentar BBC:
http://www.bbc.co.uk/iplayer/episode/b01rgmbf/The_Report_Bulgarian_and_Romanian_Immigration/