marți, mai 17, 2022

Ce face si ce ar putea să facă energia eoliana în Romania ?

CE FACE ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA ?

Este binecunoscuta aversiunea unora fata de energiile regenerabile, una din motivatiile principale fiind “impredictibilitatea” lor inerenta si, deci, lipsa de incredere urmata, uneori, de excluderea lor “de plano” dintre optiunile, totusi, realiste si, mai ales, foarte economice de productie a energiei electrice “curate”!

Sa ne uitam putin pe datele de mai jos, preluate din inregistrarile Transelectrica-Ianuarie 2018 (datele sunt vechi, dar situatia atunci arata mai bine, acum e mai rau…)

Sa explicam putin cele 2 grafice:

  • In stinga a fost trasata productia reala orara a centralelor eoliene (zona verde), iar cu rosu, sunt marcate exporturile de energie;
  • Ce constatam cu groaza: profilul de export urmareste cam cu ~90% profilul de productie al eolienelor de la noi, adica:
    • Avind o productie relativ “rigida” (nuclear, lignit, CHP inclazire, etc.) si lipsa vreunei stocari semnificative (ce buna ar fi fost Tarnita-Lapustesti !?), nu poti regla sistemul cu aceste capacitati inflexibile si atunci energie excedentara “o dai ca sa scapi de ea”;
    • Romania subventioneaza (cu certificate verzi) energia eoliana, pentru a avea energie curata (fac abstractie de distorsiunile create in piata de “exceptarea de la plata acestora” a unor mari consumatori de energie electrcia si, mai ales, milioanele de CV neplatite);
    • Romania a importat de miliarde echipamentele acestea, fara a produce ea insasi ceva, in afara de sapaturi si ceva montaje
    • Iar toate acestea se duc intr-un export de energie curate, “aleatoriu”, pe PZU (Piata pe Ziua Urmatoare)- parte a “electricity market”, in care, evident, energia in exces- adica nu ai ce face cu ea- este “cumparata” de traderi/cumparatori, evident, la preturi mici !...este exces, nu-i asa ?, in sisteme energetice invecinate, care au factor de emisie tCO2/MWh mai mare ca al nostru ! (asta este demn de Academia Catavencu)
  • In desenul din dreapta ce avem ?…sisteme de incalziri centralizate, ineficiente, cu combustibili fosili (aproape 100%), care platesc emisii de CO2 si, per total, au o energie termica foarte scumpa.
  • Sunt binecunoscute problemele cu inclazirea / SACET din Romania si, nu le  mai dezbatem acum

CE AR PUTEA FACE ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA ?

Integrarea pietei de electricitate si energie termica (ptiuuu…na’ca m-am luat dupa recomandarile CE si, mai rau, incerc sa-I copiez pe altii mai destepti ca mine). Deci, am putea avea ceva cam asa:

Adica, ce s-ar putea face:

  • Pur si simplu “excesul de energie eoliana” sa-l introducem in SACET-uri in 2 forme posibile:
    • Rudimentar- pur si simplu cu boilere de apa calda actionate electric (cum fac nemtii, danezii, olandezii, etc.); tehnologia e simpla, ca si cafetierele obisnuite; evident, pentru rezolvarea intermitentei pe termice, se pot cosntrui niste rezervoare banale de apa calda, pe care o stochez si livrez cind e nevoie
    • Sofisticat: stochez energia electrica eoliana in medii de inalta temperatura si se produc ulterior, cind trebuie, combinat si electrcitate si caldura (cazul de mai sus)
  • Nu mai intram in alte detalii tehnic si tehnologice, pentru ca nu e cazul…am dorit sa lasam lucrurile la nivel simplu si usor d e inteles
  • Structura este foarte efficienta si curata! (costuri cu energia termica foarte competitive, mai ales in conditiile actuale
  • Ar fi bine sa avem nu 3.000 ci 10.000 MW capacitati eolienne, perfect controlabile cu acest sistem
  • Impreuna cu alte regenerabile + nuclear + hidro, va asigur ca nu avem nevoie de gazele din Marea Neagra decit pentru pregatitul cafelei turcesti si pentru industria petrochimica…om mai avea-o ?!
  • De Rusia, nu mai vorbim…

Este relevant de citit acest site/articol si mai ales ce zice ANRE-ul

Stocarea energiei s-a blocat in lipsa unor scheme suport. Doar 10% din investitiile in energie regenerabila pentru urmatorii 8 ani ne obliga la o capacitate de stocare de 1000 MW

Distribuie acest articol

126 COMENTARII

  1. „… se pot cosntrui niste rezervoare banale de apa calda, pe care o stochez si livrez cind e nevoie”

    Domnule Dragostin, nu știu ce pregătire aveți, dar să știți că apa caldă nu prea poate fi stocată precum o căruță de lemne, ca să o livrezi la iarnă, când o fi nevoie. Apa caldă are prostul obicei că se răcește cu timpul.
    Nemaivorbind de faptul că transferul energetic din energie eoliană (ea însăși produsă cu aplicarea unui randament energetic, deloc dintre cele mai strălucite) în energie termică presupune la rândul său un anumit randament. Cu atâtea randamente oneros de subunitare pe „lanțul slăbiciunilor”, utilitatea economică a unor astfel de demersuri se apropie vertiginos de cea a unei fabrici de împachetat fum.

    • @dl Tescovin:
      – daca va uitati bine pe diagrame, este vorba de stocare energie termica (apa calda) pe durata a 24 h/48 h. Asta se face in mod curent in majoritatea sistemelor de inclazire centralizata, iar pierderile de energie termica prin racire sunt neglijabile (sa nu credeti totusi ca „rezervoarele” sunt d ‘alea simple: sunt izolate termic, unle ingropate/semiingropate iar pierderea de ET este minimala pe termen scurt. (NU VORBESC DE „LONG TERM STORAGE !)”
      – cine nu a exploatat practic sisteme SACET, nu are cum sa inteleaga ca, INCLUSIV IN PREZENT operatorii SACET foloses retelele de termoficare ca si un mic rezervor de acumulare/stocare !
      – incercati sa intelegeti ca o energie (indiferent de randamentul de transformare), daca este excedentara si mai ales cu pret mic, atunci, nu mai are importanta la ce o folosesti…valoarea creste la utilizarea ei pe o alta piata (energia termica) si, ca sa fie lucrurile clare: randamentul de transformare a 100 KWe electricitate in Energie termica este de 94-98%, depinzind de cit de bine este izolata „cafetiera”…to be remembered !
      la fel si cu caloriferul dvs. electric (cu ulei termic, cumparat de la Bucur Obor), are cam acelasi randament…energia termica nu are unde sa se duca altundeva decit in mediul inconjurator;
      – nu mai mentionez sisteme de inclazire electrice, alimentate cu panouri PV…sunt economice comparativ cu gazul astazi (ATENTIE: NU SPUN CA INLOCUIESTE COMPLET GAZUL…spun doar ca reduce consumul lui)
      – observ ca, in general, toti comentatorii, au tendinta de respingere a ideii, cautind sa justifice ca nu se poate pentru ca nu poate asigura 100% consumul. NU AM SPUS ASA CEVA: am spus ca reduce fosilele (nu inlocuieste) si reduce costurile….ATIT !

      • „pierderile de energie termica prin racire sunt neglijabile”

        întrebare din public: ați văzut vreodată un schimbător de căldură dintr-un punct termic? Când ați pus mâna pe conductele alea, frigeau sau nu? De ce credeți că frigeau, fiindcă „pierderile de energie termica prin racire sunt neglijabile” cumva?

    • Acuitatea celor ce văd doar randamente subunitare este unilaterală. Credeți că arderea gazului sau a cărbunelui în termocentrale este mai eficientă? Materiile astea prime trebuie și ele extrase, filtrate, transportate, depozitate, transformate în energie utilă, apoi din nou transportate pe sute de km, apoi din nou trecute prin stații de transformare cu alte pierderi. Pierderi există până și în televizorul fiecărui utilizator, transformatorul și puntea de redresare consumând până la 30% din restul de energie ce ajunge la ștecher. Fiabilitatea sistemului actual se bazează exclusiv pe un consum enorm, mult supradimensionat față de necesar. Și ar mai fi și alte neajunsuri de ordin logistic și militar.
      Orice preluare, măcar a unei părți din necesarul existent, de către surse de energie regenerabile este deci de aplaudat. Avantajul mare al acestora este ca energia poate fi produsă oriunde, chiar în mijlocul urbei și poate fi pusă la dispoziția utilizatorilor sub formă de curent continuu, ceea ce înseamnă nu doar randament ridicat, ci și economie de cupru, de ferită, de aluminiu, toate acestea fiind ele însele materiale ce necesită milioane de MWh pentru a fi produse. Vă reamintesc, vrem neutralitate climatică, nu renunțarea completă la sursele convenționale de energie. Adică complementaritate, nu înlocuire.
      Apa aia trebuie menținută caldă de la o zi la alta, iar sursele regenerabile pot furniza energia necesară. Sau poate fi pompata în timpul zilei, cu energie solara, într-un rezervor la înălțime, aflat la etajele superioare ale unor construcții urbane cu ferestre fotovoltaice, pentru ca apoi prin cădere să furnizeze energie electrică pe timpul nopții. Randamentul unui astfel de sistem poate ajunge chiar dublu față de cel al cărbunilor arși la 300 km distanță.

      • Sau poate fi pompata în timpul zilei, cu energie solara, într-un rezervor la înălțime, aflat la etajele superioare ale unor construcții urbane cu ferestre fotovoltaice, pentru ca apoi prin cădere să furnizeze energie electrică pe timpul nopții.

        Sa socotim:
        o pompa de 10 kw, poate pompa la 30 de metri inaltime, (cam 10 etaje) intr-o ora, 122324 litri, care ar avea un volum de ca. 10m³ si o greutate de 122000 kg. Hai sa zicem ca nu exista nici un fel de pierderi, deci se pot recupera aceste 10Kwh. Cit ar costa distractia? Nu cumva trebuie construit un acoperis special?

        • Mai degrabă trebuie construite clădiri speciale, dacă la un bloc de 10 etaje îi adăugăm un rezervor de 122 de tone pe acoperiș :)

          Are cineva idee cum o să balanseze rezervorul acela la primul cutremur? :)

          • In Taipei Tower există un pendul cu o bila de vreo 5 ori mai grea decât apa necesară pentru blocul de 10 etaje. Greutatea respectiva, fixată mobil in interiorul turnului mărește atât Inerția cât și flexibilitatea centrului de greutate al clădirii. Apa este din acest pdv o soluție chiar mai bună. Și apoi nimic nu-l obligă pe arhitect să prevadă un singur rezervor imens. Poate prevedea mai multe pe înălțime, intercalate cu mini-hidrocentrale pentru o multipla producție de energie electrică și cu geometrie înaltă pentru a obține o coloana de apă cât mai eficientă și pentru a evita mai ușor eventuale frecvențe de rezonanță cu temutele cutremure. Soluții exista, dar doar optimiștii le găsesc. :P

            • Bila aceea e cam la 3/4 din înălțimea turnului, nu e pe acoperiș. Iar turnul e fixat în sol cu sute de coloane de 80 de metri. Chiar crezi că poți face asta pentru blocuri de 10 etaje deja existente? E greu de deosebit realitatea de ficțiune, după zeci de ani trăiți în minciună.

            • Sugestia cu mini-hidrocentralele din interiorul clădirilor face toți banii, chiar lipsea un nou perpetuum mobile pe-aici :)

              Nu există mai bună ilustrare pentru optimism decât aceea a unui perpetuum mobile care va funcționa :)

            • Harald, recitește ce am scris nu te repezi ca găina la scuipat.
              Pendulul din Taipei e fixat sub acoperiș, chiar dacă bila atârnă ceva mai jos. Exista deci posibilitatea tehnica de a construi un etaj/nivel suficient de rezistent pentru a susține greutatea respectiva.
              O casa cu doua nivele cântărește circa 250 tone, așa ca parterul unui bloc de 10 etaje susține el însuși vreo 5 case. Încă doua etaje peste cele 10 ar fi exact greutatea apei necesare. Nu mi se pare o imposibilitate tehnică, mai ales când construcția are cam aceiași structura de rezistența până la vârf.
              Coloanele alea de 80 m au alta rațiune in Taipei. Nu arunca in tocăniță orice, doar-doar ii da ceva gust și consistență! Cu ultima ta replica sunt însă de acord: ți se potrivește perfect. Am încheiat discuția.

            • AICI am scris despre randament subunitar, deci nicidecum nu vizam un perpetuum mobile. În comentariile anterioare am scris despre creșterea eficienței, nicidecum despre recuperarea completă a energiei. Interlocutorul a cam chiulit la ore și habar nu are despre ce vorbește. Sau minte cu nerușinare.

        • Merge și cu randament de 50% și 250 tone de apă. :)
          Sunt convins că trebuie construit un acoperiș special. Dar doar o singură dată.

  2. Costurile sunt ”foarte competitive, mai ales în condițiile actuale” tocmai din cauza distorsionării pieței cu certificate verzi și certificate de carbon. Ceaușescu avea metode mult mai rudimentare de distorsionare a pieței, dar tot și-a primit răsplata, până la urmă. Era și un banc cu Nixon pe vremea aceea, Ceaușescu era nemulțumit de mașina fără motor pe care promise cadou, iar Nixon i-a explicat: ”în direcția în care vă îndreptați voi, vă trebuie frâne, nu motor” :)

    În rezumat, eolienele sunt doar o altă formă de perpetuum mobile: luăm bani din arderea cărbunelui și îi alocăm eolienelor, care devin astfel ”foarte competitive”. Urmează să vină @Florix, să ne povestească despre locurile de muncă nenumărate care se creează în domeniul regenerabilelor prin aceleași mecanisme tip perpetuum mobile.

    Cât despre ”nu poți regla sistemul cu asemenea capacități inflexibile” (bazate pe lignit) bine că poți regla sistemul cu eoliene. Se reglează sistemul de nu se mai poate :)

    Eolienele sunt utile în Marea Nordului sau în estuarul Tamisei, unde bate vântul timp de săptămâni întregi și nici nu sunt condiții de îngheț iarna. România nu e la Marea Nordului, vântul e practic imprevizibil, iar iernile sunt … ca în România.

    Mai devreme sau mai târziu, finalul va fi unul singur: regiuni întinse din România vor experimenta întreruperi de energie electrică timp de ore întregi, poate chiar 2-3 zile. Și lumea o să se uite la eoliene cum stau, eventual înghețate iarna pe viscol, cum s-a întâmplat în Texas iarna trecută.

    • Exact pe dos: piața a fost distorsionata tocmai prin lipsa unor astfel de certificate. Murdărirea mediului era posibilă pe gratis, lucru eludat tocmai de cei ce obișnuiesc să convertească totul în bani.

      • Când ai să cureți efectiv atmosfera de poluanți, atunci să vrei bani pentru poluare. Deocamdată încasezi taxe doar pentru că poți, iar din taxele astea rămân bani și pentru postăceală. E foarte instructiv faptul că schimbarea cancelarului nu a însemnat și retragerea postacilor de pe forumurile de limbă română, asta e dovada că la Berlin nu s-a schimbat nimic.

        • Nu faci tu regulile. Dacă orice costă, atunci să coste. Foarte corect ar fi ca tocmai poluatorul să se îngrijească de combaterea poluării pe care o provoacă. Cu bani și tehnologie din propriile eforturi. Cumpărarea de indulgențe este doar o măsură de tranziție. Dpmdv e deja o dovadă de bunăvoință față de poluatori.
          În ce mă privește, ai presupus multe în trecut despre mine. Niciodată n-ai nimerit-o. Nici acum. :P

          • Mulțumesc pentru sinceritate :). Exact asta e problema reală, faptul că tu faci regulile. Iar când nepoții tăi or să comenteze despre furtul generalizat care se practică în România, exact asta să le spui, că tu ai făcut regulile. De asta oamenii ajung să trebuiască să fure, într-o țară săracă gen România. Pentru că sunt furați ”cu legea în mână”.

            • Nu-ți pot întoarce complimentul, căci tu minți din nou. Eu am scris doar ca nu ești cel ce face regulile, ca răspuns la pretenția asta absurda „Când ai să cureți efectiv atmosfera de poluanți, atunci să vrei bani pentru poluare.”
              Nu am scris nicăieri ca regulile le-aș face eu, deci nu am de ce mă disculpa in fața nepoților pentru infracțiunile altora. Ba chiar am scris că, dacă ar fi după mine, aș dori ca cel care murdărește, tot acela să și curețe. N-ar fi atunci nimeni nevoit sa fure, pentru ca “băieții deștepți” sa se îmbogățească pe model Trump, adică privatizând profitul și socializând costurile.

    • oare de ce nu au inghetat eolienele la nemti, care sunt mult mai expusi la inghet? si produc de cativa ani mai multa energie decat cea din gaz natural?
      Texas-ul insa are meritul de a ne fi prevenit (remember ENRON?) de ceea ce se intampla acum pe piata de energie in Europa (tail wags the dog) adica „liberalizeaza” piata, controleaza un segment de piata (gaz?) dupa care iei bani de la populatia captiva cu complicitatea politicienilor

      • Criza de energie in Texas a fost generată, nu de eoliene, așa cum a mințit Greg Abbott, ci de centralele pe gaz impropriu echipate pentru ierni geroase.

    • Criza energiei din Europa a fost agravată anul trecut de un element neobișnuit – vântul. A suflat mai slab, așa că centralele eoliene de pe continent au mers la capacitate redusă. Eșecul este însă un avertiment care arată că sistemul energetic european are nevoie de soluții de stocare a energiei.

      Marea Britanie, Germania şi Danemarca, au valorificat doar 14% din capacitatea instalată în trimestrul trei, când preţurile gazelor au atins maxime record, comparativ cu o medie de 20-26% înregistrată în anii anterior, arată datele Refinitiv.

      În Germania, țara care are cea mai mare capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an
      https://www.digi24.ro/stiri/economie/energie/un-semnal-de-alarma-criza-energiei-din-europa-in-2021-a-fost-agravata-de-vant-1789945

      v si https://www.dw.com/ro/opinie-va-deveni-energia-%C3%AEn-cur%C3%A2nd-imposibil-de-pl%C4%83tit/a-59584770

      • În Germania, țara care are cea mai mare capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an
        _____
        Autorii au uitat sa mentioneze perioada de referinta. Ca fapt divers, de la inceputul anului pana in prezent, ponderea energiei eoliene in mixul german este in jur de 33% (detinatorii si operatorii parcurilor eoliene nu se plang). https://www.energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE

        P.S. pe durata anului 2021, ponderea energiei eoliene scazuse cu circa 4-5% fata de anul precedent (2020). In concluzie, autorii articolului postat pe Digi umbla cu soparla (posibil sa fi fost scris la comanda vreunui complex energetic oltenesc;) https://www.energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&year=2021&interval=year

      • e din vina lui putin, care de obicei, le sufla in fund germanilor ca sa cumpere materii prime de la ei..dupa ce germanii au impus sanctiuni orcilor (cu p in fata), putin a suflat mai putin in fundul lor…de aia a scazut randamentul eolienelor in GERMANIA…

  3. „Nu mai intram in alte detalii tehnic si tehnologice, pentru ca nu e cazul…am dorit sa lasam lucrurile la nivel simplu si usor d e inteles”
    Nu ar fi mai bine sa ne dati macar un singur exemplu functional de cum reusiti dvs sa stocati electricitatea asta (sau cum o stocheaza nemtii)?
    Nu de alta, dar ati merita un premiu Nobel. Restul lumii (inclusiv nemtii) sunt atat de prosti ca nu stiu cum sa o faca si folosesc centrale pe gaze cand nu bate vantul/nu e soare.

    • @ Dan si ceilalti „comentatori”contributors: rog accesati acest site (mai am multe multe alte exemple)
      https://www.power-technology.com/projects/kiel-coastal-power-plant/
      Kiel este un „orasel” in Germania; Nu este decit o „mica”centrala de cogenerare de vreo 200 MW in Kiel, „hybridizata” (nu mai stau sa explic ce este asta), pe care o cunosc destul de bine si care are, „guess what”:
      – cazane electrice pentru productia de energie termica ?! (de ce naiba or fi nemtii aia asa de prosti sa instaleze intr-o centrala de cogenerare super-eficienta, niste cazane electrice pentru apa calda ?!…v-as putea explica de ce, dar, tare ma tem ca iar nu intelegeti si intram in discutii inutile, neproductive)
      – un urias rezervor de stocare a energiei termice (adica apa calda pentru inclazire)
      Va dau niste indicii:
      – centrala in sine pe gaze + cazanele electrice sunt construite pentru „balancing” (adica, pe romaneste, echilibrare si servicii de sistem primare/secundar/tertiare)
      – rezervorul urias de termie, este folosit exact pentru a ajuta motoarele sa produca electrcitate cind e nevoie, dar, nu are unde sa livreze energia termica
      Subsemnatul, in mod modest, nu am vrut decit sa-i copiez pe nemti, numai cu partea de cazan electric (care consuma electrrcitate la gol de sarcina pe DAM sau pt. servicii de sistem) + stocare , dar, observ ca am stirnit deja o furtuna de negatii din partea comentatorilor mai bine cunoscatori decit subsemnatul…
      Nu-i nimic, nu ma supar, va inteleg pe toti, nu aveti de unde sa stiti toate „smecheriile”din energetica, dar, „mai usor cu pianu’ pe scari” daca ridic vreo problema in domeniu…daca o fac, totusi, am grija sa nu spun prostii prea mari…
      (mai rau, avem in curs de patentare conceptul, asa ca…pina la premiul Nobel mai am putin)

        • domnu Harald: conceptul este hibrid, adica:
          – centrala cogen HE pe gaz;
          – cazane electrice pentru apa calda (toate astea gindite si pentru „servicii de sistem”…daca nu stiti ce sunt astea, va pot explica, nici o problema…pe scurt, cind electrcitatea e in exces datorita eolienelor, sau mai ieftina decit gazul, atunci, o baga in cazan pt productie si/sau stocare)
          – rezervor de stocare, gindit pentru flexibilizarea sistemului si asigurare 100% energie termica in orice conditii
          Cam asta e !

          • Da, stimate domn, chiar asta e: responsabilii din centrala de la Kiel spune ei înșiși că poate stoca apa caldă până la 8 ore, iar ”traducerea” în română e 24 / 48 de ore :)

            Am pus într-un comentariu de mai jos și pdf-ul cu datele tehnice de la cele 20 de motoare pe gaz folosite la Kiel. S-a inventat internetul și toate datele tehnice sunt publice, nu mai merge cu povești nemuritoare, ca în articolele din Scînteia.

            • bre nea harald, eu am citit altceva in Scinteia, de exemplu:
              – 80 MWh energie maxim stocata, ii pot consuma in 8 h daca am maxim de cerere de 10 MWh (la asta se refera responsabilii Kiel, pentru cei ca matale, ca sa poata intelege simplu despre ce e vorba, cu notiunea de stocare)…daca insa mai spuneau si asta de mai jos:
              – 80 MWh energie maxim stocate, se pot folosi 80 h, (3,3 zile) daca am maxim de cerere de 1 MWh
              deja, pe unu ca matale il pierdea pe drum….am mari dubii ca si informatiile de pe internet, sunt si astea greu de inteles/interpretat pt. matale.
              Nu mai comenta probleme pe care nu le intelegi pe deplin…exista riscul sa nu te mai avem printre „contributors”
              Mai bine publica si matale ceva constructiv si da-ne si noua sansa sa comentam si noi „astialalti” contributia matale

            • preocupările mele în domeniu sunt sistemele off-grid, așa că n-ai ocazia să încasezi de la mine nici certificate verzi, nici certificate de carbon.

              de publicat, n-am de gând să public nimic aici, dar un sistem off-grid bazat pe 10 alternatoare de DAF XF 105 (24V și 110A fiecare) îi lasă fără obiectul muncii pe ”băieții deștepți” cu regenerabile și certificate verzi :)

        • @Harald
          Kiel power si-a montat o centrala smechera, flexibila si inteligenta cu rol de balansare a energiei interminente in retea. Consuma insa putin gaz, dat fiind ca nr orelor operationale a turbinei este sub 3.500 pe an, in Kiel f probabil chiar si sub 2.500 (ideea este sa integrezi in retea o cantitate cat mai mare de energie interminenta pe parcursul anului). Cu timpul, pe masura scalarii productiei de H2 (vezi power-to-gas) hidrogenul va reprezenta si o buna parte din gazul ars.

          https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs

          https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s

          https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

          https://powerplants.vattenfall.com/mitte/

          • domnu’ economist, anul întreg are 8760 de ore (24 x 365).

            3500 de ore din 8760 înseamnă 40%, iar centrala ta e compusă din 20 de motoare V20 (asta însemnând 20 de cilindri în V) care de-obicei sunt folosite la nave și la locomotive.

            https://www.innio.com/images/medias/files/170/innio_j920_flextra_broschuere_update_2020_en_screen_ijb-120012-en.pdf

            Cam cât durează iarna la Kiel, dacă 40% durată medie de utilizare pentru 20 de motoare ți se pare așa o economie?

            Trage-l de mânecă și pe tovarășul tău și spune-i că ”până la 8 ore” e timpul de stocare a apei calde cu care se laudă centrala de la Kiel. Nu 24 / 48 de ore, gogoși din astea doar la politicienii români merg vândute.

            • @Harald
              Cantitatea energiei consumate (cererea) este cam aceasi, indiferent de sursele de generare, i.e. sisteme rigide – centrale pe cabune, nuke, sau un sistem nou, flexibil si inteligent – respectiv un mix din regenerative sustinut cu centrale moderne pe gaz, sisteme ineligente de stocare, etc.

              P.S. centrala pe abur/carbune din Hamburg de ex. a fost oprita tocmai datorita rigiditatii si a vitezei lente de reactie (nu putea reactiona la fluctuatiile regenerabilelor interminente).

              Citez: „Hamburg-Moorburg thermal power station was classified as obsolete
              The four German transmission system operators checked if the Vattenfall power plant, Moorburg was still needed to support the stability of the grid system and on 1st March 2021 it was decided that Moorburg was no longer needed. Based on this decision, the power plant was finally shut down on 7th July 2021.”
              https://powerplants.vattenfall.com/moorburg/#:~:text=The%20four%20German%20transmission%20system%20operators%20checked%20if,finally%20shut%20down%20on%207%20th%20July%202021.?msclkid=46b80126c31e11ecb97a059ed56ded3a

          • da, asa se vede ca cineva intelege despre ce e vorba la Kiel !
            intr-adevar, astea nu sunt usor de „digerat” chiar de catre oricine, chiar pe „contributors” (nu ma refer la harald…d-sul iese din discutii, pentru ca aici suntem „in alta liga”, iar domnia sa mai trebuie sa treaca de „calificari”)

      • Va multumesc pt precizari.
        Am inteles mai mult din ideea dvs, cred totusi ca ordinul de marime al productiei (si posibilei stocari/utilizari al energiei obtinute) al energiei electrice obtinute din eoliene este complet ignorat in analiza dvs. Ma refer la ordin de marime.

        Aceasta este problema principala a „tranzitiei energetice”, probabil va fi nevoie de diferite inventii pentru a o face functionala. Printre ele, si ideea expusa de dvs.

        • Romania deja produce energie electrica din eoliene+fotovoltaice (circa 4 GW instalati) in cantitati similare anual (3 TWh) cu nuclear (1,4 GW instalat). Danemarca, Norvegia, Germania etc sunt exemple mai bune (peste 10 GW). UK deruleaza un proiect pe fotovoltaice in N Africii (peste 5 GW), etc. „Inventiile” necesare au fost demult inventate si puse in practica…de altii.

  4. Energiile eoliana + solara mai produc ceva: dezechilibre in SEN, ceea ce impune interventia termocentralelor- avand cea mai rapida reactie.

  5. Ideea este excelentă! Că tot nu știau ce sa facă noaptea cu energia de la eoliene. Contoarele inteligente nu tarifează diferit ziua de noapte? Dacă noaptea kw e f ieftin, atunci incălzirea locuinței noaptea cu un radiator devine foarte rentabilă.

  6. orice sistem e bun daca exista investitori sa-l sustina;
    orice decizie e proasta daca se opune unor investitori interesati (de ex.interzicerea centralelor individuale pe gaz sau blocarea exploatarii zacamintelor de gaz)

  7. nea Cataline ai inceput bine si te-ai zapacit pe parcurs, venind cu niste chestii in care nici mata nu crezi si nici nu argumentezi:
    Pur si simplu “excesul de energie eoliana” sa-l introducem in SACET-uri in 2 forme posibile:
    Rudimentar- pur si simplu cu boilere de apa calda actionate electric (cum fac nemtii, danezii, olandezii, etc.); tehnologia e simpla, ca si cafetierele obisnuite; evident, pentru rezolvarea intermitentei pe termice, se pot cosntrui niste rezervoare banale de apa calda, pe care o stochez si livrez cind e nevoie
    Sofisticat: stochez energia electrica eoliana in medii de inalta temperatura si se produc ulterior, cind trebuie, combinat si electrcitate si caldura (cazul de mai sus)
    Nu mai intram in alte detalii tehnic si tehnologice, pentru ca nu e cazul…am dorit sa lasam lucrurile la nivel simplu si usor d e inteles); tehnologia e simpla, ca si cafetierele obisnuite; evident, pentru rezolvarea intermitentei pe termice, se pot cosntrui niste rezervoare banale de apa calda, pe care o stochez si livrez cind e nevoie
    Sofisticat: stochez energia electrica eoliana in medii de inalta temperatura si se produc ulterior, cind trebuie, combinat si electrcitate si caldura (cazul de mai sus)
    Nu mai intram in alte detalii tehnic si tehnologice, pentru ca nu e cazul…am dorit sa lasam lucrurile la nivel simplu si usor d e inteles

    Ba trebuie sa intri in detalii tehnice daca vrei sa convingi. Faptul ca o dai cu (cum fac nemtii, danezii, olandezii, etc.); ceea ce nici macar nu e adevarat, la scara mare, incercind sa te salvezi, ca vezi Doamne aia sunt dastepti de crapa, nu e un argument.

    Vorbesti de costuri „competitive”, competitive cu ce? Care sunt aceste costuri, cit ramine din puterea instalata, trecuta prin aceste minunate sisteme de stocare?
    Nea Cataline, am impresia ca faci misto de noi, scrii pt gospodine, precum Delia, Mihaela, Alina si Florix.

    Daca vrei sa fi luat in serios prezinta o chestie cu cap si coada, preturi eoliene, preturi stocare, randamente, factori de capacitati, etc. total investitii. Acum pe bune, parca incepi sa semeni cu Greta!

    PS La nivelu tehnic de azi nu exista nici un sistem economic de stocare a energiei decit vise, aiureli, solutii punctuale.

    • @Neamtu Tiganu
      draga prietene, pina acum am avut impresia ca m-ai „evaluat” deja destul de bine incit sa banuiesti instinctiv, ca n-as fi atit de prost incit sa ma fac de ris public spunind prostii necontrolat…mai mult, as fi fost foarte tentat sa cred ca inainte de a comenta ceva, oricine, s-ar fi putut intreba: „dar, daca e adevarat”, nu cumva ma fac eu de ris ?!
      Deci, intrucit am observat ca matale cunosti binisor ce se intimpla prin Germania, am ales exemplul orasului Kiel si recomand sa citesti raspunsul meu catre dl. Dan
      Mai discutam !

      • Instalatia din Kiel este pe gaz, nu pe eoliene, deci pe undeva doar cazanul de tinut apa e relevant in discutie. Da, mi se pare o solutie locala interesanta, dar locala, atit. Nu stiu ce faci cu energia eoliana vara cind nu ai nevoie de asa multa apa calda? O retransformi in electricitate? Cum? Si nu e adevarat ca energia in exces e gratis, pt obtinerea acesteia s-au facut investitii masive.
        In nici un caz aceste cazane nu pot fi solutia pt o mare industrie. E doar un pas extrem de mic. Mai e mult pina departe.

        • prietene, am analizat apeox 1,5 ani transferul de energie electrcia Germania-Danemarca…au fost f.f. multe ciudatenii…in Germania a existat perioade lungi cu pret negativ la energia electrcia/eoliana in exces (adica furnizorul platea ca sa i-o ia cineva !)…iar in Deutschland, solutiile astea nu sunt deloc singulare…au si nite producatori buni de sisteme de stocare, evidet…….Danezii o preluau si o foloseau in termoficarile / stocarile lor, caci aveau capacitati mari disponibile…sunt multe, foarte muuuulte de discutat…si, prietene, nu ma provoca sa prezint exemple din industrii !!…dar, vad ca deja am stirnit multa furie si chiar jigniri personale pe acest forum, pe care il speram cu dezbateri pe cit posibil tehnice/economice, cu ceva ironii sau arogante…acceptabile daca avem simtul umorului…dar, in nici un caz jigniri si atacuri sub-urbane…la urma urmei ce-am facut de am generat asa ceva ?!

        • N-auzi ca incalzesti noaptea apa dintr-un boiler de 130 litri , il scoti dimineata din priza si ai toata ziua apa calda ? E acolo, in boiler , e a ta , o ai toata ziua , nu te obliga nimeni sa o si folosesti, noaptea viitoare o mai incalzesti de la eoliene ca sa compensezi disipatia termica. E prea greu de inteles pentru dvs ??

          In ce priveste apa calda in exces vara: prin niste tevi o ducem la polul nord , acolo ea topeste gheata care sa scurge prin niste turbine spre polul sud si astfel cogenereaza cocurent electric. La polul sud ea ingheata deci nu mai e nevoie de alte lacuri de acumulare. De la polul sud energia eoliana o transporta inapoi in sus la polul nord sub forma de nori cummulus si asa avem si acumularea de energie -de unde si denumirea cummulus. Ca acumuleaza. Pe traseul norilor , pe sub ei, se monteaza niste captatoare de cocaldura ca sa nu se incalzeasca planeta prin efectul de sera produs de nori.

          Dar in Romania nu se vrea. Daca va uitati mai bine la diagrame veti descoperi cata caldura puteti obtine din ele la iarna -trebuie doar sa le bagati intr-o soba si sa le dati foc.

          Apropo dvs pretindeti ca le aveti cu avioanele : dvs realizati cata energie eoliana se pierde cand zburati ? Daca ati pune la aripi niste eoliene si in avion niste baterii , la o medie de numai 6 ore de zbor pe timp de noapte puteti alimenta toata ziua un laptop si va mai faceti si-o cafea la fierbator.

      • Dar nu pe gratis …

        In domeniul asta se invart bani buni de ani de zile . Miliarde!!!

        Dar in loc sa incerati sa il convingeti pe reactinaru ala emigrant un Nemtia … mai bine ati abtoga legea conservarii su ceva din principuule termodinamicii …

    • cum dom inginer doctor academician, se poate?!?!…la „nivelu” dumneavoastra tehnic orice e posibil (cu exceptia bateriilor, celulelor flux, hidro, stocare termica – deja in existenta)

      • domnu amalgam, tehnic sunt f multe posibil, din pacate nu tot ce e posibil tehnic, este plauzibil si economic. Ca pina la urma asta e problema, cita energie poti scoate dintr-un euroi, gindind la rece, fara porniri ideologice.
        Ca asta e scopul, sa traim mai bine, daca cheltuim toate veniturile pt energie din ce mai traim?

        • Ca pina la urma asta e problema, cita energie poti scoate dintr-un euroi, gindind la rece, fara porniri ideologice.
          _______
          pe marginea tranformarii digitale si energetice (catre un sistem flexibil, inteligent, sustenabil si descenralizat) pretul grosso-modo al energiei electrice, ar putea ajunge undeva in jur de 7 centi /kWh la producator. Vi se pare mult (aveti alte solutii mai vezabile?)

    • @neamtu tiganu
      La nivelu tehnic de azi nu exista nici un sistem economic de stocare a energiei decit vise, aiureli, solutii punctuale.
      ____
      Nivelul tehnic de azi permite balansarea energiilor interminente in retea (cu ajutorul noilor centrale flexibile si inteligente) asa cum am aratat si la punctul 2 aici. https://www.contributors.ro/energia-electrica-primele-trei-luni-din-ultimii-trei-ani/#comment-494773

      Nu pot decat sa repet: „Germania a integrat in mix circa 35% energie interminenta (circa 25% eolian si 10% solar), targetul producatorilor si al operatorilor pentru urmatorii 10 ani fiind majorarea ponderii interminentelor pana in jur de 50% din mix. Balansarea interminentei in retele se face cu centrale flexibile si inteligente (vezi punctul 2 in postarea mea mai jos @Mircea). Evident, la acestea se mai adauga si energia regenerativa produsa in centrale hidro si combustie deseuri+biomasa asa cum am mentionat in postarea anterioara (interminenta ambelor forme de energie este considerabil mai mica, incadrandu-se aproape in categoria energiei securitare). Cam atat despre propaganda domnule inginer.” https://www.contributors.ro/energia-electrica-primele-trei-luni-din-ultimii-trei-ani/#comment-494884

  8. Ar fi bine sa avem nu 3.000 ci 10.000 MW capacitati eolienne, perfect controlabile cu acest sistem

    Acest termen „perfect controlabile” e o manipulare grosolana. Nu, nu e nici pe departe controlabil, de aceea unii se imbata cu apa rece, mizind pe hidrogen, chipurile excesul de energie eoliana ar putea fi bagat in hidrogen, altii vor sa pompeze apa pe munte si mai apoi s-o treaca inapoi prin hidro, „savanti” germani de „renume” si-au imaginat sa faca niste rezervoare in adincul lacurilor, prin care sa pompeze in sus si in jos apa, altii vorbesc de baterii, sau de a folosi auto electrice drept stocare, sau incalzesti apa din crescatoriile de pesti.
    Jules Verne e mic copil, avem mare noroc cu nea Catalin ca, gata, a gasit solutia simpa si eficienta. Ma intreb de ce nu pune in functiune numeroasele motoare cu apa inventate de romani?

    Pina de curind eram mare entuziast al inginerlor, dar de cind l-am cunoscut pe nea Catalin si, mai nou, pe Mircea, incep sa am multe dubii.

  9. Analiza pertinenta a autorului pentru energia eoliana. Incalzirea pe curent electric dar noi avem tehnologii invechite, aici este marea problema. Apoi folositul aragazelor de gatit in cele 110.000 de blocuri vechi cat are Capitala presupune inlocuirea retelei de cablaje din pereti, cu totul. Nimeni nu a gandit sa faca investitii in asa ceva si noi inca nu avem contoare cu citire automata pentru curentul electric ci dam indexul luna de luna iar ANRE propune consum estimat lunar cand avem diferente mari intre consum vara-iarna si mai aplicam ora de vara-ora de iarna pentru economie. La drept vorbind as desfiinta acest ANRE care da ordine din birouri si nu stie realitatea din teren.

    • Incalzirea pe curent electric dar noi avem tehnologii invechite

      Așa e. 1 milion de pompe de cădură în București, la 10.000 de euro bucata, sunt tot ce lipsește pentru modernizarea României.

      Când Ceaușescu s-a apucat simultan de mai multe magistrale e metrou și de ”modernizarea” cartierului Uranus, România a intrat de două ori în încetare de plăți, în 1981 și 1986, alimentele au ajuns distribuite pe cartelă, ca în timpul războiului, iar el a sfârșit la Târgoviște. Chiar nu vrea nimeni să învețe nimic din astfel de experiențe?

    • Da, Dl. Agora, ati inteles corect ideea centrala (nu degeaba si astia de la CE, recomanda in strategii „electrfying the heat” (adica inlocuirea fosilelor de la inlcazire, ca si la masini electrice).
      Insa, aveti dreptate…retelele electrcie IT, MT, JT trebuie intarite…sunt planuri in acest sens, oricum…dar, pina atunci, nu ne impiedica nimeni sa incepem si sa facem unde se poate pina unde se poate!

      • Multumesc de raspuns. Ca sa incepem asa ceva este nevoie de un proiect. Acesta ar trebui inceput cu adm.publice locale in parteneriat cu asociatiile de blocuri si furnizorii/distribuitorii de energie electrica, cu finantare europeana ori PNRR. Ori asa ceva nici s-a mentionat nicaieri iar primariile abia se descurca cu izolarea termica. Exista in primarii o directie dedicata asociatiilor de blocuri, dar este de forma ca nu face nici controale si nici nu are o initiativa. Bugetari de stat la birou si dat raspunsuri trase la indigo, copy paste dupa diferite legi. Se uita ca in Ro cele mai multe incendii le dau scurt circuitele electrice.

  10. Inca o data: cineva are de vindut ceva si incearca sa convinga pe-aici. E dreptul lui sa incerce, vad ca exista unii care si musca momeala. Treaba lor.
    Nu ma voi lega azi de partea tehnologica a propunerii, nu tine nici macar la nivel de fizica de clasa a 10 a. E interesant cum de unul care zice ca a facut o scoala despre care cei care am studiat cam in aceleasi vremuri aveam pareri mai bune reuseste sa dea cu atita precizie cu oistea-n gardul energetic. Pare ca autorele e din genul” „dormi, studente, dormi in pace, tara inginer te face”.
    Zice autorele „sa facem”, „se poate face”, „cum fac nemtii, etc, etc, etc”, si propune sa facem si noi. NU c-ar conta ca aia fac jdamii de timpenii, sa le facem si noi!
    Fie: O intrebare, totusi: cine „noi”? Si inca una: cu ai cui bani sa facem „noi”? Avem imediat raspunsul: daca propunerile sint atit de bune ar fi coada la usa chioscului lui de energie (a propos, musiu, ce cifra de afaceri are dugheana matale? Te invit sa ai minimul curaj de a o scrie aici multumindu-ti anticipat pentru ca ma scutesti sa cer datele la Registrul Comertului. Daca n-o faci iti tragi singur singurel o tesla undeva. Ai facut macar 5 milioane de dolari pe 2021? Incluzind subventiile, adica ce mi-ai furat cu legea-n mina din buzunar? Ca ai luat de la mine, fie, nu ca te iert, dar ai luat si din buzunare mult mai sarace, buzunare de pensionari, buzunare mai sarace care n-aveau nici cea mai mica intentie de a te subventiona pe tine si pe altii ca tine, inginerasule politic!
    Si exact asta incerci sa faci, draguta, sa continui sa iei bani nemeritati. O sa-ti spun si de ce: daca ce propui matale ar avea valoare de piata atunci ar fi coada de investitori la usa mataluta, te-ar curta bancheri de investitii si manageri de fonduri de investitii. Evident ca astia nu te baga in seama si-atunci poti sa iei bani de unde? Din subventii, inginerasule, din asta vrei sa traiesti si sa faci bani!
    Pina la o presupusa reabilitare inginereasca, in fata mea ramine cum ai devenit: miine te prezinti la scoala cu unghiutele taiate si cu batistuta curata.

    • pot raspunde la argumente tehnice, economice, etc., obiective, pot raspunde la ironii si chiar arogante…fac parte din jocul unei dezbateri colegiale si civilizate, le accept chiar cu placere si umor, dar, nu pot raspunde unor jigniri personale…nu am argumente…
      Ceea ce va pot asigura insa este faptul ca „dugheana” noastra, a asigurat existenta mai multor familii aprox 25 de ani, fara ajutor de la stat, fara furturi de pe undeva, asa cum insinuati si, mai ales, nu prea am avut „afaceri” cu statul !…si, nici nu avem datorii la stat !
      …deci, putina decenta va rog…domnule :(

      • Inginerule, tocmai ai cistigat un contractel pentru un studiu de fezabilitate cu Primaria Orasului Intorsura Buzaului. Ala nu e stat. Nu.
        Mai an aveai de vinzare, din pura ecologie, urmatoarele:
        – Mașini, utilaje, feronerie și produse pentru tratarea suprafețelor,
        – Maşini şi utilaje pentru prelucrarea lemnului,
        – Generare de energie și căldură prin utilizarea combustibililor din lemn
        – Instalaţii, Unităţi Şi Echipamente Auxiliare Pentru Generarea De Energie;
        Precum si:
        – Cuptoare Pe Lemn Pentru Generarea Energiei Electrice
        – Cuptoare De Lemn Pentru Generarea Gazului Cald
        – Instalaţii De Gazeificare A Lemnului

        Si cumparai la greu, tot din pura ecologie, precum urmeaza:
        – Bușteni Foioase
        – Bustean industrial
        – Lemn de foc
        – Lemn de foc, brichete/peleţi, deşeuri lemnoase
        Peleţi – Brichete – Cărbune
        – Brichete lemn
        – Peleti
        – Cărbune de lemn
        – Brichete din cărbune
        – Peleţi din turbă
        – Brichete din turbă
        Lemn de foc despicat – nedespicat
        – Lemn de foc despicat
        – Lemn de foc nedespicat
        – Surcele
        Aşchii de lemn – Scoarţă – Laturoaie – Rumeguş – Talaş
        Deseuri
        Aşchii de lemn (pădure)
        Aşchii de lemn (gater)
        Tocatura
        Laturoaie / Margini
        Lână de lemn
        Rumeguş
        Talaş
        Scoarţă
        Alţi combustibili solizi

        Cu toate astea ai facut o nenorocita de cifra de afaceri de ceva peste 800 000 de lei, asta dupa ce intrasesi sub zero in 2020. O fi fost de la Covidenie si oamenii nu mai aveau nevoie de caldura prin case, mai stii?

        O sa repet ca vad ca pricepi greu: ce vrei dumneata nu e bancabil! Daca ar fi ai avea de lucru de-ar sta clientii la coada la pravalia matale. Asta pentru ca datorita celor ca voi ei platesc de 3 ori mai scump energia pe care o plateau anul trecut pe vremea asta si isi pot cumpara cu 10% mai putin sa puna pe masa de Paste. Si e abia inceputul.
        Voi i-ati facut jocul piticului razboinic de la Rasarit!
        Voi si cei ca voi torpilati de 20 de ani industria europeana!
        Voi sinteti principalii raspunzatori pentru inflatia din toata Europa asta!
        Si tot voi sinteti cu gura mare? Nu va e putin rusine?

      • lipsa argumente, amenintari, insulte…
        nu inteleg de ce publicati/raspundeti la asemenea ineptii elucubrante emanate din minti intunericite de trecerea la societatea multilateral dezvoltata a tutulor oamenilor muncii

  11. Off topic si nu prea (situatia e in oglinda) a propos de reportajul asta care cu siguranta va genera opinie publica: https://www.youtube.com/watch?v=ZsWHJwBxCag&ab_channel=ROMANIA%2CTEIUBESC%21

    Ca de obicei Pro tv e plauzibil la bizon dar bate cimpii pentru ceilalti. Si tot ca de obicei va crea opinie publica, asa incit vom vedea in presa si in comentarii opinii concordante. In realitate mai putin de 10% din ce se prezinta acolo este sustinut cu date din teren. Atentie, nu zice nimeni ca nu avem aia sau ailalta, ceea ce insa trebuie spus e ca dintre toate cele prezentate ca fezabile mai putin de 10% sint si realizabile in practica in conditii de rentabilitate! Dintre cei care apar in reportaj sint citiva care chiar si-ar dori sa faca treaba. Insa de la dorinta lor si pina la putirinta realitatii e cale foarte lunga. Adica eu pot sa cred si sa spun ca am atita Catalin Dragostiniu in zacamintul cutare, nu ma costa nimic si nu ma doare gura. Pot sa ma si pling ca nu s-a investit acolo sau dincolo in x ani. Dar de aici si pina a sti ce si cum + de a avea bani pentru a scoate acel Cataliniu din subteran + de a si sti sa-l procesez ca si concentrat sau mai bine ca metal e cale lunga rau. Mult prea lunga pentru actuala industrie romaneasca de stat. Exista citiva privati, vreo 4, care incearca sa faca cite ceva, cu rezultate actualmente slabe. Totul in rest e wishfull thinking, vorbaraie habarnista si politrucime ambalata marketing.

  12. Ar fi fost dragut daca spuneati si celorlalti ca mine ce e CHP-ul si SACET-ul. V-ar fi largit publicul.

    P.S. Românii n-ar trebui sa fie ingrijorati de dereglarile economice produse de ecologisti; acestia vor mai fi ocupati niste ani buni sa distruga economia tarilor prospere. Care economie se gaseste probabil in situatia Titanicului, adica e prea tirziu sa se mai redreseze cursul, doar ciocnirea de aisberg mai rezolva ceva,

    • CHP- combined heat and power (cea mai eficienta tehnologie de producere a energiei termice…de aceea se si numeste asa si nu CPH. Necunoscatorii, considera CHP ca tehnologie de producere a electrcitatii, ceea ce este profund gresit !…electrcitatea in acest caz este un „deseu”…sunt mai multe probleme de reglementari si tratament a CHP, dar, nu le mai doscutam acum)
      SACET – Ssitem de Alimentare Centralizat cu Energie Termica

  13. ridic doua probleme: transportul si distributia care nu pot face fata solicitarilor si costul unui astfel de sistem.
    cred ca merita sa calculam, stiind cat se pierde in transport si distributie si care sunt randamentele eolienelor si oare cat e cel al sistemului descris.
    nu e mai buna o solutie care e deja folosita: cogenerarea de inalta eficienta pe gaz?

    • Da, confirm ca s-au facut astfel de analize (nu ma ascund sa fac asta public, pentru ca, deja este oarecum public):
      – Transelectrica este interesata de o capacitate de 300 MW, (stocare energie termica HT) la CET Buc-Sud, care sa fie alimentata din statiile de 400/220 KV (deci pe transport, nu distributioe !), care sa „balanseze”Dobrogea (cu avantaje mari pt. sistem si evitarea exportului de energie elecrtrcia);
      – din stocarea HT, prin CHP se produce ET pt. infrastructura existenta, iar electrcitatea este livrata in 110 KV fara probleme (de asemenea, Elcen este si el la curent cu asta si, pare interesat, sa-si foloseasca infrastructura existenta, mai ales ca CHP poate fi „hybridizat”cu fosile
      – Costul de investitie al acestui exercitiu este de ~6-8 ori mai mic decit o solutie cu baterii elecrtrice

      – Ce este interesant este faptul ca, prin alte locatii in RO (cum avem acum in lucru un proiect mai mic), se poate alimenta direct cu energie eoliana acest sistem, adica de ex. o centrala eoliana de 25 MWe (nici nu o mai legam la SEN !) ci, prin cablu subteran, pe o distanta de ~4 Km, se transporta energia electrica INTERMITENTA, atita cit va fi, direct in oras, in stocatorul de inalta temperatura, care acesta produce prin CHP energie termica si, de abia aici, energia electrcia care este livrata in sistemul de JT din oras
      – pentru siguranta, sistemul este „hibridizat”, pentru a asigura 100% energia termica in situatiile limita in care vintul nu bate deloc mai multe zile.
      Putem discuta orice detalii, oricind, oriunde separat !

      • ce ati scris aici e mai clar decat articolul; corectati-ma daca inteleg gresit: folosim energia electrica in pompe caldura pentru a produce termic (din 1 MWe rezulta 3 MWt) apoi termicul poate fi utilizat pentru incalzire/apa calda sau producere electricitate – la randament 30% rezulta ca dintr-un (1) MWe initial avem dupa 6-24 ore tot 1 MWe +/- caldura ….
        am inteles bine?
        costul bateriilor electrice este pe la 100 euro/KWhe, adica 100 mii euro/MWhe, cu eta 95% si stocare cel putin 200 ore

        • @amalgam – și cam câtă apă caldă crezi că poți folosi zilnic într-o locuință? O familie normală nu folosește mai mult de 1 mc pe zi. Voi chiar nu obosiți să treceți de la o minciună la alta?

        • @amalgam: se pot folosi 3 sisteme, bazat pe faptul ca (scuzati cacofonia) costul de productie al energiei electrice eoliene este in jur de 30-35 EUR/MWh (mult peste pretul gazului natural, in care nu am inclus si costul CO2 !):
          1. energia eoliana alimenteaza direct exclusiv un cazan electric de apa calda, banal si ieftin care la rindul lui alimenteaza un rezervor stocator de apa calda pentru preluarea intermitentelor si de aici, livrare la consumaotri, dupa profilul lor d econsum
          2. energia eoliana alimenteaza direct un cazan electrci cu ulei termic, la fel de banal si ieftin, care la rindul lui alimenteaza un stocator de energie termica „sensible” (adica, un mediu de stocare care ajunge la 400 C- cam cit sunt gazele de la esaparea unei TG), iar din acesta, un Turbogenerator CHP -ORC care produce electricitate si caldura. (noi-firma noastra exploatam o astfel de instalatie de ~10 ani, aici, in Romania si stim despre ce e vorba) . Intreg sistemul este economic, intrucit stocatorul „sensible” este de aprox 6-8 ori mai ieftin decit bateriile electrcie echivalente (intreg sistemul este mai ieftin decit o centrala de cogenerare pe biomasa de aceeasi putere !)…cu deosebirea ca „energie eoliana” devine combustibil si nu electrcitate
          3. energia eoliana- de data asta, legata la SEN, poate alimenta cu electrcitate direct (!) o pompa de caldura (atunci cind vreau !…facind astfel si „echilibrare”!),
          iar pompa de caldura, alimenteaza x 3 cu energie termcia un rezervor banal de stocare care livreaza caldura consumaotprului cf. cererii sale (si acest sitem este deja folosit prin alte parti, in mod substantial in LHP-DH…large Het Pumps for Distrcit Heating)
          Cam astea ar fi explicatiile, pe care le dau cu placere tuturor spre comentarii

            • folosesc „hybridul” si stocarea, atit cit mai e…dupa cum stiti, toate „intermitentele” sunt/trebuie prevazute cu „hybrid”, (pina si PNRR-ul nostru amarit, azi, finanteaza eoliene si solare, OBLIGATORIU cu stocare) , care pot fi:
              – CHP pe fosil sau regenerabil;
              – cazan electric care produce en. termica si este alimentat din reteaua electrcia, cu energi ieftina noaptea;
              – pompa de caldura alimentata din retea, tot asa, care ia en. electrcia noaptea din sistem
              – cazan pe biomasa sau deseuri menajere
              – etc, etc, etc., etc

      • Energia eoliană ar fi într-adevăr bună într-o singură situație: când parcul de eoliene ar fi deținut de același producător de energie care deține și o hidrocentrală. În perioadele în care bate vântul, hidrocentrala și-ar putea reduce producția, economisind astfel apa. Iar pe ansamblul SEN s-ar putea reduce astfel numărul de termocentrale, fără a le falimenta, cum se întâmplă în prezent.

        Mai devreme sau mai târziu, vor apărea probleme sociale serioase ca urmare a modului actual în care guvernele participă la fraudarea consumatorilor în folosul ”băieților deștepți”.

  14. Pină acum vreo 56 de zile , multi băteau toba cu turbogas, eolian, fotovoltaic.
    Cât de sigure, eficiente erau și cum să lăsăm baltă toate celelalte surse clasice de energie.
    Acum tăcere mormântală. 😀

    Daca bate vântul sau e senin tovarăși, aveți curent.

    Daca nu, două alternative.
    Stați în întuneric sau vă creați o puternică structura energetică clasica. Adică pe hidro, cărbune si nuclear.
    Foto și eolian NU SUNT PRODUCATORI PERMANENTI. Greu de priceput meteorologia.

    Va urez succes și cu rezervoarele de apa calda. Cum doresc succes celor care susțin tot sustin inepția Tarnița- Lapuseni.

    In un sistem energetic național , continental sau planetar, energia electrică nu poate fi stocata.
    Greu de priceput ABC-ul energiei electrice.

    Dar cum sunt multi bani in joc, repede înainte cu soluții utopice gen rezervoarele de apa calda, mega baterii naționale .

    – Da un calcul economic cost- beneficii mai e in stare sa facă cineva in Romania ?

    – Cat costa 10 mini centrale nucleare de 70 MW fiecare ( cu 10 stații de transformare inevitabile ) comparat cu o singura centrala bazată pe un singur reactor de 700 MW și o singura statie de transformare, a calculat cineva ?
    – Să pompezi apa la deal e fara pierderi ?
    – Aceiași apa pompata la deal, produce mai multa energie (prin căderea libera in niste turbine) decât energia consumată pompării la deal ? Daca consumi etnobotanice , da. 😀
    Sigur cineva primește un Nobel pentru fizică .

    Adevărul gol goluț e că
    după dezastrul energetic european creat de atacul rușilor in Ucraina , tot la cărbune, nuclear, hidro ne întoarcem.
    Oricât se supără Greta , ecologiștii și mega „experții” care sug bani degeaba.
    Realitatea bate fantezia ( utopică ).
    Iar în cazul specific romanesc, aștept resemnat căderea sistemului energetic național.
    Sau cum ne lămurea cindva PCR, ” întreruperi programate de energie electrică tovarăși „. 😀

    Restul e bla- bla- bla.
    Timpul trece , leafa merge. Noi cu drag muncim.

    • Da! In plus, ceea ce nu se discuta si nu se vede, de citiva ani tarile occidentale au inceput sa dezafecteze la greu resurse energetice clasice la fel ca si consumatori (automobile) si paralel sa finanteze pe banii nostri sursele SF ineficiente. De exemplu Suedia a inchis cu bucurie reactoare. Intrebat ministrul mediului ,,Dar ce puneti in loc?”, a dat un raspuns, in cazuri normale intelept: ,,Nu-i treaba mea, sa gaseasca specialistii!”. Doar ca…, cum spuneati, inca nu s-a dat Premiul Nobel pentru Perpetuum Green. Acest drenaj de resurse ale cetatenilor, combinat cu ,,oferta” ca populatia sa cumpere automobile electrice cu 50% mai scumpe (in loc de 20000 €, 300000) a dus la inflatie si a impins categorii de cetateni middle class in pragul pauperizarii. Si ce??? Merita sacrificiul, pentru copiii nostri, daca mai avem cu ce sa-i hranim si mai merita sa-i facem.
      Ca sa nu ne necajim prea tare, ni s-au dat si niste rasplati de consolare pe care nu le-am cerut niciodata, cum ar fi GDPR la greu (dar nu e valabil cind bancile vor sa stie cu nerusinare totul despre tine), declaratii de acord si apasari pe Coockies OK pina intri la nebuni. Cei mai tineri au inteles aiurea asta si stau ingroziti ca nu cumva cineva sa le fure numarul de telefon sau culoarea ochilor: ,,Va iubim, avem grija de integritatile voastre! Daca voua nu va pasa, noua, birocratilor orwellieni ne pasa!”.
      Si uite asa dam buluc intr-un Matrix. Si se da vina pe Covid si razboi. Noi ne-o facem cu mina noastra. Apropo, de ce nu iau nemtii gaz ,,românesc” din Marea Neagra si UE sa plateasca tevile? Poate o ia razna Johannis ca Putin?

  15. 1.Autorul are PERFECTA DREPTATE sa se pronunte pentru alternative la vinzarea energiei electrice produsa ,,curat”!
    Inainte de toate insa, trebuie inteleasa situatia Romaniei esuate economic si financiar, incapabila sa sustina pina si infrastructura actuala energetica, nu sa mai incerce si imbunatatirile PUNCTUALE realizate de tari dezvoltate economic!La problema ridicata de autor exista diverse solutii punctuale de utilizare a energiei curate, iar valoarea si aplicabilitatea lor depinde de situatiile concrete, eliminarea lor la gramada” fiind non-tehnica (ca sa nu spun absurda).
    2.Comentariile negativiste (ca sa nu spun insultatoare) nu au ce cauta in initiative ori sugestii utile in domeniul energetic, ele reflectind o ,,dusmanie” personala fie extremism ,,analitic” din partea celor straini de autor.
    3.Urmare a starii generale ce criza a tarii, cred ca sugestia unui comentator privind datoria ANRE de a contoriza separat consumul de noapte de cel din timpul zilei, ar fi o prima solutie nationala pentru a evita exportul neavenit de curent.
    Abia dupa aceasta masura, va putea fi vorba de masuri extinse sau punctuale, enumerate de autor.Pina atunci, degeaba profesam solutii pentru care Romania n-are bani, iar investitorii straini industriali sau de alta natura (afara de cei ,,comerciali”) au abandonat Romania dupa Criza din 2008!
    4.Nefunctionala la nivel economic si industrial, cu o competitivitate economica dezastruoasa de indice 74, urmare a esuarii si a ,,Programului National de Competitivitate 2015 – 2020″ (si fara altul 2021-2025), Romania nu poate realiza nimic in plan energetic national, nici urban si nici al gospodariei personale, deoarece nici investitorii straini nici cei nationali nu au conditiile minimale de a se implica in imbunatatirea situatiei producerii si economisirii energiei!

    • Tin sa mutlumesc personal Dlui Caliman pentru comentariu echilibrat si profesional, care, deja denota o anumita viziune, corecta dupa mine. De altfel, asa ar trebui sa avem schimburi de idei, daca vrem sa fim intr-adevar „contributors” cu ceva si, multumesc domniei sale nu neaparat ca este intr-un anumit fel pozitiv fata de ceea ce am dorit sa transmit ci mai ales ca urmeaza principiile simple de etica.
      Fac acest lucru, pentru ca important este CE SPUNEM si CU CE CONTRIBUIM

    • Domnule Căliman :
      ” sugestia unui comentator privind datoria ANRE de a contoriza separat consumul de noapte de cel din timpul zilei, ar fi o prima solutie nationala”

      Eu in Italia am un astfel de contor.
      Seria I ( montat gratis cu vreo 15 ani in urma ) citea singur consumul de 3 ori pe zi. Comunica automat consumul direct pe firul de curent către furnizorul de energie electrică.
      Seria II a fost montata ( tot gratis) cu ceva ani in urma. ( vreo 4) Comunica consumul meu din oră in oră furnizorului de electricitate și tot în automat pe linia de alimentare cu energie electrică.
      Ambele contoare de energie( seria I și seria II ) au fost montate peste tot ( 100% realizată înlocuirea vechilor contoare mecanice ) gratuit de ENEL Italia datorita unei legi care o obliga să facă asta.

      Softul intern care asigura citirea și transmiterea consumului a fost realizat de IBM.

      Practic de 15 ani in Italia nu mai exista cititori de contor de energie electrică .
      Și de vreo 2 ani , nici cititori de contor de gaz metan. Că și aici au inlocuit ( gratis) vechile contoare mecanice cu electronice. Care comunica consumul prin un comun micro card ( ca pe telefoanele mobile , smartphone) incorporat in contor. Și prin rețeaua aeriană de telefonie mobila LTE.

      Suntem ani lumina în urma Europei .

      Iar lipsa crasă de fonduri , investiții cu cap ne depărtează an după an de restul lumii.

      Stam in schimb foarte bine la salarii bugetare și pensi speciale. Menținute/ crescute pe datorie .
      Valorile absolute sunt la media UE și chiar peste in numeroase cazuri.

      Să câștigi că bugetar roman echivalentul a 200.000 euro anual și tot impozitat cu catastrofala cota de DOAR 10% e o performanță mondială absolută pentru un stat eșuat.

      Practic se aruncă bani cu grămada pe clientela , votanți și nimic pe viitorul națiunii.

    • Nu înțelegeți specificul producției de energie: kilowații-oră nu sunt cartofi, în cazul lor nu contează doar cantitatea totală obținută. La cartofi n-are importanță dacă îi obțineți în septembrie, în octombrie sau în noiembrie. E suficient să obțineți pe ansamblu cantitatea de cartofi necesară pe întregul an și tot restul anului vă puteți relaxa cu conștiința datoriei împlinite.

      Energia electrică are alt specific, trebuie obținută exact în secunda în care e nevoie de ea. ANRE poate să numere kilowații-oră în ce mod vi se pare dvs mai interesant, dar ei tot vor trebui produși fix în secunda în care e nevoie de ei.

      Definirea arbitrară a unei perioade considerată ”noapte” și a unei perioade considerată ”zi” nu are nicio relevanță în practică. Dacă la 2:00 noaptea nu bate vântul, degeaba e contorizată separat energia ”de noapte”. Mai mult control și mai multă administrare din partea statului nu va face să existe mai multă energie elctrică disponibilă în sistem. Vreți certificate verzi și certificate de carbon introduse arbitrar în ecuație tocmai de către stat, după care vreți mai mult control din partea statului în speranța că asta va rezolva problemele pe care tocmai controlul statului le-a creat?

      România e o țară săracă. În cazul unei penurii generalizate de energie, tot Germania o să aibă bani să cumpere ultima energie disponibilă, nu România. Energia eoliană ieftină pe care o laudă autorul e ieftină tocmai pentru că n-are nimeni nevoie de ea. Când bate vântul în toată Europa, toată lumea are energie electrică și n-are ce face cu ea, e normal să fie ieftină. Atât timp cât nu înțelegeți realitatea asta simplă și mai vreți încă n-șpe mii de eoliene, care tot nemișcate or să stea cât nu bate vântul, sunteți parte a problemei, nu parte a soluției.

      În lumea reală, dacă întreruperile de energie elctrică se generalizează, oamenii or să-și instaleze generatoare diesel, că o canistră de motorină se mai găsește de furat la CFR, eventual gata adusă acasă. Iar cine stă la bloc, asta este, ghinionul lui. Exact ca pe vremea lui Ceaușescu. Dar în timpul ăsta, să nu cumva să ziceți ceva de certificatele verzi sau de certificatele de carbon, că alea sunt sfinte. O mulțime de ”băieți deștepți” trăiesc din ele.

  16. Cele 2 tabere, cea a regenerabilelor si cea energeticii clasice se confrunta de zor pe tema productiei si la fel cea a termoficarii si a producerii individuale pentru incalzire.
    Problema este dupa parerea mea alta, atinsa bine de Cosmin mai sus (bv d-le Pacuraru): transportul si distributia care leaga productia de consum (energie electrica, gaz si incalzire)
    In Romania trasnsportul si distributia sunt PROBLEMA, cu litere mari pentru ca sistemul a fost proiectat in anii 1960 cand consumul casnic era 3 becuri si 1 radio. Retelele si conductele au fost dimenisonate atunci si acum vedem ca acestea nu mai corespund, orice incercare de eficientizare la sursa se loveste de transportul deficitar spre consumator,
    Putem noi sa punem orice la sursa, ETES si alte bibiluri, sa transformam reteaua de termoficare in rezervor de stocare, dar ce facem cu gaurile din tevi, care arunca apa fierbinte catre subsolul orasului? Cum alimentam electric un boiler in apartament daca avem 2 aere conditionate si un aragaz si mai bagam si o masina de spalat fara sa ramanem in bezna (25 A sau 32 A per apartament).
    Cat despre certificatele ale verzi care sunt milioane nevandute valoarea lor de piata e 0 pentru ca furizorii nu mai au de ce cumpara cand au propiriile lor centrale ce le produc certificate.
    Regenerabilele sunt bune, daca vine Duhul Sfant si face inca 3 retele electrice in paralel cu cele existente astfel incat cand bate vantul in Danemarca sa ajunga curent in Grecia si viceversa.
    Criza actuala nu e de productie, e de transport si reglaj, respectiv imposibilitatea reglarii sistemul european din cauza inexistentei unor capacitati de transport cara sa permita transferul energiei verzi/clasice intre diversele zone de cosnum.

    • Draga PIFu, doresc sa ma refer la aceasta convingere a matale, exprimata, mai jos (citez):
      „…Problema este dupa parerea mea alta, atinsa bine de Cosmin mai sus (bv d-le Pacuraru): transportul si distributia care leaga productia de consum (energie electrica, gaz si incalzire)
      In Romania trasnsportul si distributia sunt PROBLEMA, cu litere mari pentru ca sistemul a fost proiectat in anii 1960 cand consumul casnic era 3 becuri si 1 radio….”

      Una din SOLUTIILE (tot cu litere mari) , exact pt. ca exista PROBLEMA semnalata de matale, sunt asa-numitele si mult hulitele concepte de „unbundling”, „distributed generation” and „energy storage” (orice storage: electrcitate, termie)
      Astea sunt gindite si recomandate de tot asa de mult hulita CE, prin diverse Directive, exact pentru A EVITA CONSTRUCTIA DE NOI LINII T&D !!!…iar p’alea amarite care le avem, sa le incarcam pina la cit putem…abia apoi mai vedem…”with new investments”…asta se numeste „measures for deferred investments”
      Ca o paranteza: cel putin Transportul de IT si MD in Romania au supracacacitati, problema, intr-adevar e pe JT (spun asta in cunostinta de cauza, dar, mai ales, s anu uitam ca ceea ce avem acum pe IT/MD a fost gindit intiaial pentru productii de 13.000 MW, dar acu, d a’bia ne tirim pe la jumate’)…deci, trebuie jupuiti cei din Distributie, incl. „nvestitorii strategici”…gen Enel, CEZ, Eon si care or mai fi
      Astept si eu un (bv), nu numai Cosmin !

  17. Totusi, cum putem asigura base load capacity (variabila si ea, zilnic, sezonier) din regenarabile preponderent?
    Da, iarna, toamana, am avea o solutie (teoretic, daca avem excedent de energie electrica volatila il putem stoca prin convertire in energie termica la randamente bune). OK, de acord.dar avem avem excedent? macar la base load capacity…ca la peak folosim gaz sau ce mai putem modula rapid, fara sa dam in randamente naspa.
    Iar vara, cand nu avem nevoie prea mare de energie termica ce facem?
    Concret, iarna si nevoile de energie electrica sunt mai mari (cam duble fata de vara)…base load capacity creste si avem nevoie de ceva pe care sa te poti bizui.
    Cheia utilizarii regenerabilelor care nu au input energie stocata (cum e hidro) este stocajul (la hidro avem lacurile) la eolian si PV avem bateriile (scumpe si cu densitati energetice net inferioare fosililor)..un necesar imens de baterii. Alt stocaj al energiei electrice simplu si eficient, la modul practic, nu exprimental, acum, nu stiu
    Concluzie:
    Vara-daca vrem mai mult regenerabil in base load vara (chiar si in peak load) nu vad alta solutie decat hidro. Ca nu prea avem ce face cu atata termic, vara.
    Iarna, da, cu conditia sa avem suficenta energie elctrica din..ce? Ca iarna, in Romania cel putin, productia nu acopera consumul. Iar un plus de eoliene, cu stocaj termic pe un excedent inexistent este doar teoretic.
    Din experienta mea, la diferite proiecte de asigurare cu energie termo si electrica iarna e chicihrezul :P

  18. Energia eoliana face praf. Aceste nano-particole care-ti intra si-n scuzati expresia are multa energie. Vestea buna e ca face praf si noaptea asa cum au demonstrat specialistii. Iarna face viscol care deasemenea genereaza energie . Dintr-un calcul sumar ( nu renal , ala e din alt fel de sumar) rezulta ca intr-o noapte de iarna cu viscol daca tropai pe loc , la 19 milioane de perechi de picioare se pot co-genera cam 190 MW si nici nu conteaza culoarea verde deoarece noaptea oricum nu se vede. Ar reduce si obezitatea.
    Bate Vantu frunza-n dunga , cantaretii mi-i alunga. Din articol rezulta clar ceea ce fu de demonstrat: Romania e vinovata , ca nu vrea sa traim si noi ca in Danemarca pe-afara unde gurile rele zice ca e ceva putred in Romania dar totusi daca votezi mai bine data viitoare se poate si mai rau.
    S-ar putea si nu se poate -si noroi , si stele.

  19. nea Cataline, lasa-ma sa-ti spun o poveste, precum nepoatei.
    Cu multi ani in urma un mare concern german mi-a oferit un post platit excelent, de sef de proiect. Nu-mi venea sa-mi cred ochilor. Era vorba de un proiect care urma sa revolutioneze intreaga branse. Concernul avea deja citeva patente aprobate in directia respectiva. Am luat legatura cu floarea Germaniei, de la DLR, la Frauenhofer Institut, la nenumarate firme de specialitate, din tara si strainatate. Din primele cercetari rezulta ca noua tehnologie e excelenta, singura problema fiind costurile imense. Dar, marii specialisti m-au asigurat ca in cel mai scurt timp preturile vor scade, se dadeau tot timpul exemple de TVuri, masini, etc. care la inceput costa enorm si mai apoi devin ieftine.

    Dupa vreo doi ani de cercetari mi-am dat seama de ce mi s-a oferit mie acest post. Pt simplul fapt ca nimeni nu l-a vrut, pt simplu fapt ca nimeni nu vrea sa conduca un proiect care are sanse mici de realizare, caz in care cariera respectivului e terminata. Chiar asa s-a intimplat, daca ar fi reusit proiectul as fi devenit un mare manager, dar asa am ramas un mic sefulet.
    Un concern isi permite sa „arunce” banii pe tot felul de idei nebune, dar pt o tara e o catastrofa. Nu orice tara isi permite sa fie Elon Musk.

  20. prietene, inteleg perfect ce spui ! si, intr-adevar, sunt pline rafturile cu brevete si inventii, inovatii, etc, etc, dar, sub 5% ajung in practica comerciala !…n-as vrea sa invinuiesc, dar, parca, parca, ar fi trebuit sa „simti” ceva, cu propriul fler ingineresc si de „business”, dar, deh….inteleg f.f bine !…nu-ti vine sa crezi…am trecut si eu prin dástea, dar, am preferat sa fac prostiile mele nu pe ale altora…
    Nu-i nimic, noi sa fim sanatosi si cu putere de chibiteala
    BTW…ii stiu si eu pe cei de la DLR si Fraunhoffer…cu DLR am avut o incercare doar, iar cu Fraunhoffer am am avut un joint proiect de esuat (proiect pe Inovatie EU finantat de CE), dar, esecul nu a fost din cauza noastra !…minimal damage !

    • Aceeași întrebare ca mai sus: ce faci când nu bate vântul o săptămână?

      ”Optimiștii” nu realizează capacitățile excedentare de care ar fi nevoie, în condițiile în care vântul nu bate mai mult de 25% din timp, iar acești 25% (media pe întregul an) nu spun nimic despre perioadele în care nu bate. Dacă se dorește obținerea a 5 MW putere maximă dintr-un astfel de sistem, trebuie 5 eoliene de câte 5 MW fiecare. Așa-i că asta nu scrie în articol? :)

      Un alt aspect ignorat e sincronizarea generatoarelor. Pare greu de crezut, dar în sistemul energetic european toate acele sute de generatoare aflate în funcțiune la un moment dat sunt sincronizate perfect între ele. Sincronizarea în sine nu e un capăt de țară, orice nou generator care trebuie să devină activ în sistem se ”aliniază” în prealabil, dar asta se obține pierzând ”de la sine” niște energie mecanică: vântul care acționează o eoliană e ”deformabil”, apa dintr-o hidrocentrală e ”deformabilă”, iar aburul dintr-o termocentrală e ”deformabil” și el. După care toate acele generatoare sicronizate se ”târăsc” pur și simplu unele pe altele, bazate tocmai pe aceste ”deformări”.

      Gravitația nu ”deformabilă”, gravitația e constantă. Blocurile acelea de beton vor fi împiedicate să cadă în ritmul lor tocmai de restul generatoarelor din sistemul energetic. Orice elev de clasa a IX-a înțelege că o cădere gravitațională frânată consumă energie, nu produce energie. Un asemenea sistem ar putea funcționa doar decuplat de restul sistemului energetic, nu sincronizat cu el.

        • Dintr-o investiție se pot obține tot felul de alte lucruri, chiar dacă nu e aplicabilă în sistemul energetic național. Iar unii chiar investesc miliarde fără să înțeleagă în ce investesc. Vezi cazul Theranos, de exemplu :)

          Între 75 și 90% din investițiile în startup-uri sunt bani pierduți. Problema nu e faptul că se investesc bani în așa ceva, problema e că încălziriștii o folosesc pentru propaganda lor. De ce nu ai un sistem experimental, bazat pe bloc de beton de 10 tone, ca să-l vadă toată lumea cum funcționează în practică? Tocmai pentru că nu funcționează în practică. Exact ca fuziunea nucleară. Pe care tu și tovarășii tăi o promiteți de 50 de ani încoace, dar pe oameni îi taxați astăzi, nu cândva în ”viitorul luminos al omenirii” promis de voi.

          • Ca sa vezi si tu cit de tzepari sunt incalziristii astia de la Energy Vault, cica au pus in functiune o unitate demonstrativa de 5MW care – auzi minciuna! – e interconectata cu grid-ul elvetian.

            Energy Vault has already interconnected a 5 MW Commercial Demonstration Unit (CDU) of the gravity storage technology in Ticino…

            https://www.startupticker.ch/en/news/energy-vault-obtains-20-million-in-a-strategic-partnership

            Astia chiar nu realizeaza ca au o eroare majora in concept asa cum excelent ai observat tu?
            Sau au reusit se deformeze gravitatia? :-)

            • Ce-ar fi să citești detaliile, meștere: instalația ta e alimentată chiar din sistemul energetic elvețian, nu din eoliene și nici din panouri solare:

              https://www.wired.co.uk/article/energy-vault-gravity-storage

              Numai din modul festivist în care e scris articolul, își dă seama oricine că e doar circ. Are niște motoare permanent sincronizate cu rețeaua națională și consumă energie din rețea, din care o parte o livrează înapoi (probabil cu vreo 85% randament).

              Instalația ta de la Ticino nu are nicio sursă proprie de electricitate, uimitoare scăpare :)

            • Dom inginer, iar a pus-o de-o tocanitza si le amesteci haotic pe toate, doar-doar confuzia creata e suficient de cetoasa sa lasi argumentul neterminat.

              Deci, instalatia de la Ticino e o baterie, n-are legatura cu productia de energie. Apoi, e un prototip, deci faptul ca se alimenteza de la grid e irelevant. Se poate alimenta de la orice, eoliene, solare, car cu boi, ca sa ma-ntelegi. Esenta e stocarea energiei electrice si apoi posibilitatea de a o livra catre grid. Ziceai ca nu se pentru ca nu se sincronizeaza cu grid-ul. Fals, se poate, citeste in articolul postat chiar de tine.

              Pe urma aberezi cu energia gravitatinala care nu e „deformabila” , ha ha ha ! Esti comic in seriozitatea ta.

              Dom’ dr. inginer, scrie-le un mesaj astora ca sa nu se mai chinuie cu mutatul blocurile de beton de colo colo si zi-le sa-ti dea si tie acolo un 1% din ce fondurile pe care n-o sa le mai cheltuie degeaba…

              Lumea merge inainte importriva unora ca tine care nu inteleg nimic, nici nu vor si nici nu pot pina la urma.

        • Jura S.F., Investitorii ăia nu au auzit probabil de „cădere gravitațională frânată”. Au aflat cu siguranță, încă dintr-a noua, doar de cădere liberă și de accelerație sau forță gravitatională. Și mai știu că energia nici nu se produce, nici nu se consumă. La limită, se poate spune că un sistem consumă energie potențială pentru a produce energie cinetica și, recurent, consumă energie cinetica pentru a produce tot energie, de exemplu electrică. Dar tot e mai corect să spui că un sistem transformă energie (evident, cu oarece pierderi prin emisie calorică).
          Revoluționare sunt sistemele care o pot transforma, dar și o pot stoca pe cea excedentara, așa cum este în excelentul exemplu al dumneavoastră. Căci asta e ceea ce eludeaza constant adversarii noutăților de profil, prea fixați pe cele 5 minute când nu bate vântul: în restul timpului există suficient surplus pentru a găsi soluții și pentru minutele alea. Perfect sincronizate.

          • Vezi că investitorii sunt saudiți. Probabil au diverse amplasamente în deșert, neracordate la sistemul energetic național, unde energia electrică e obținută cu panouri solare, așa că se pot extinde în deșert cât au nevoie.

            Însă asta nu înseamnă că ai să instalezi tu în Germania astfel de sisteme, fiindcă nu le poți sincroniza cu restul sistemului energetic. ”cele 5 minute în care nu bate vântul” spun totul despre buna ta credință și despre misiunea ta pe-aici, domnu’ olimpic.

          • Hantzy, atita timp cit privatii baga bani e treaba lor. Fara stat. Pe mine nu ma convinge ideea, poate, mai degraba, as aplica-o in lungul muntelui, sau atirnat de poduri inalte, sau, cel mai bine as zice, ca contragreutate pe turnurile eolienelor. Pe o parte sunt palele, care cintaresc si 60 de tone si pe celelalte greutatile. Avantajul e ca deja exista un dinam si tot ce trebuie.
            M-am uitat la bursa, firma nu arata prea bine, e chiar un pic ciudata, a crescut si scazut in citeva zile cu peste 200%, semn ca sunt speculanti in joc.

    • Oricine a văzut vreodată un pod rulant își dă seama că e absurd să inventezi o macara cu 6 brațe care să facă același lucru și să pierzi ani întregi cu dezvoltarea de ”cloud-based software”. În ultimii 100 de ani, toate podurile rulante de prin porturi și din oțelării s-au descurcat bine-merci, dar în zilele noastre a fost nevoie de inventat macarale cu 6 brațe și de ”cloud-based software” ca să mute blocuri de beton printr-o parcare :)

      Până și din limbajul folosit se vede că sunt doar cascadorii publicitare.

  21. Se pare ca toate variantele discutate aici sunt bune, evident fiecare cu plusurile si minusurile ei, iar cea mai buna varianta este folosirea lor complementar in proportiile date de specificul regional. Dar orice am face, pretul la consumatori va creste mereu, din cauza furnizorilor care vor rentabilitate maxima.

    • Nu furnizorii sunt de vină pentru taxele arbitrare introduse de stat în prețul energiei electrice. Interesul furnizorilor e să vândă cât mai mult, nu să fie falimentați cu taxe aberante. Dacă falimentați furnizorii români, o să cumpărați energie de la furnizori ruși, că ei au costuri de producție incomparabil mai mici și mult mai multe centrale nucleare, nu duc lipsă de energie.

      Energia scumpă obstrucționează activitatea economică, iar România e o țară mai săracă decât altele. N-au plecat destui din țară, vreți să mai plece încă vreo 4-5 milioane?

  22. neamtu tiganu 26/04/2022 At 13:38
    mai degraba, as aplica-o in lungul muntelui, sau atirnat de poduri inalte, sau, cel mai bine as zice, ca contragreutate pe turnurile eolienelor. (…) Avantajul e ca deja exista un dinam si tot ce trebuie.
    Ideea asta am avut-o și eu în primul moment. Nu neapărat ca contragreutate, căci generatorul are și o mișcare de revoluție in jurul axei turnului. Dar există loc liber pe înălțime, există mașină de curent deja conectată la rețea, deci pare a fi doar un upgrade al unui sistem existent. Iar turb8na poate avea si rol de cabestan, desfășurând lucru mecanic fără vreo altă transformare energetică prealabila. Pentru ingineri soluția pare a fi oferită în palmă. Doar că nici asta nu e (încă) perfectă: upgrade-ul turbinelor existente nu e chiar simplu, uneori chiar imposibil sau cu costuri imense, iar betonul ăla nu e chiar verde, deci Greta tot n-ar fi mulțumită.
    Investitorul însă nu vede așa. Pentru el indicatorii relevanți sunt alții: să cumpere ieftin și, cu investiții minime, să poată revinde rapid altora, preferabil unor concerne. Se merge de obicei pe presupunerile că în ciuda unei idei bune, lipsește fie un management de calitate, fie capital, fie sunt încă bolile copilăriei. Iar fiecare nou investitor își propune ameliorarea câte unui aspect în care este specialist pentru a-l revinde imediat următorului. Investitorii de ocazie cum suntem noi, cu doar câteva mii sau cel mult zeci de mii disponibili, sunt un fel de călători cu autostopul, în speranța că la următoarea curbă apare marele investitor, care transformă start-up-ul în afacere.
    Doar că și pdv al acestui investitor mare poate fi diferit. Un astfel de sistem complementar ar părea ca o mănușă pentru rotoarele lui General Electric. Numai că asta înseamnă logistică suplimentară, modificarea rotoarelor existente, poate chiar înainte de a-și amortiza costurile de dezvoltare, și nu în ultimul rând poate însemna un necesar mai scăzut de rotoare pe piața energiei. De ce să se lege la cap dacă nu îl doare? Dacă în studiul său de fezabilitate îi dă cu minus, GE nu va mișca un deget. Oricât de promițătoare ar fi ideea. Mai mult, ar putea-o cumpăra ca să o îngroape sau să o compromită definitiv. General Motors streetcar conspiracy este un bun exemplu în acest sens. Concernele sunt interesate de monopol, nu de execuție completă a pieței. Așa cum erau echipele italiene sau spaniole de fotbal în anii 90. Aveau titulari de naționale pe banca de rezerve cât pentru trei echipe. Important era că nu puteau juca pentru adversari.
    Impresia că o idee bună se poate impune pe piața doar prin potențialul ei novator este falsă. La fel și impresia ca statul este singurul care poate deforma piața. Orice jucător cu potențial financiar ridicat, cu o cifră de afaceri nici măcar la nivelul unui buget național, poate influența puternic piața, mai alescand e vorba de lucruri noi, ce nu au prins încă rădăcini. Fără stat ar fi greu de găsit edituri pentru manuale școlare. Fără stat e imposibil de găsit profesori dispuși să predea în mediul rural. Toate domeniile strategice au nevoie de participarea statului. Iar energia este un domeniu strategic. La fel și mediul. Neinterventionismul înseamnă sacrificarea tacită a unuia sau altuia. Sau, cel mai probabil, ale amândurora.
    Revenind la comentariul meu, nu-mi propusesem să arăt decât că există soluții ce au oarece potențial și care, în funcție de evoluția pieței, se pot dovedi cândva bune. Dificultățile înseamnă provocări, iar cei care susțin sistemele verzi sunt conștienți de dificultăți și nu sunt nicidecum mai prost pregătiți decât cei ce le preferă pe cele clasice. Cert e că fiecare are avantaje și dezavantaje, ceea ce le arată ca fiind complementare, dar laissez-faire nu va armoniza piața. Strategia lui Colbert i-a îmbogățit pe unii și i-a sărăcit pe cei mulți. Doi Ludovici mai târziu s-a sfârșit cu regalitatea franceză. S-a trecut brutal dintr-o extremă într-alta, ceea ce iar nu e bine.

    • Calculele pentru sistemul respectiv sunt mult prea complicate pentru a fi postate aici. Iar când o chestiune devine mult prea complexă, oamenii pot fi oricum păcăliți, imensa lor majoritate nu pot urmări o complexitate prea mare.

      Însă: instalația de la Ticino ar urma să mute blocuri de beton de colo-colo, ceea ce e absurd. Dacă vrei să te joci cu greutăți, îți trebuie un mecanism ca la lift. Sau 50 de mecanisme ca la lift. Nu poți să împrăștii blocuri de beton prin parcare și să le aduni după aceea, că nu mai recuperezi niciodată energia consumată cu asta. Abia acum, după mai mulți ani, noilor investitori li se propune un mecanism ca la lift, deci obiectivele de până acum au fost altele.

      mai departe: articolul de pe wired.co.uk scrie despre 1 MW ca fiind puterea necesară pentru 1.000 de locuințe. 1 kW nu e o putere cu care să se poată descurca o locuință, iar dacă rolul sistemului e de stocare, ce relevanță ar avea numărul de locuințe? Asta demonstrează că rolul prezentării nu e de a găsi investitori, ci de a impulsiona propaganda regenerabilelor.

      Într-un sistem off-grid (la astea le acord eu interesul) un mecanism ca la lift ar fi interesant ca metodă de stocare. Însă fiecare 5 MWh necesari pentru a ridica acel bloc de beton, în speranța obținerii a 1 MWh în restul de 75% din timp nu bate vântul, reprezintă destul de multă energie, greu de produs. Instalația aceea de la Ticino e absurd de complexă, pentru puterile electrice cu care operează. E ca și cum pe camioane ai avea nevoie de motoare diesel de dimensiunea celor de pe locomotive.

      • Nu mai insista, Harald. Îmi este clar deja că nu ești capabil să înțelegi sistemul. Când vorbești despre mecanisme ca la ascensoare și de recuperarea energiei folosite pentru a muta blocurile de colo-colo acest lucru este mai mult decât evident. Ca ți se pare absurd este o părere, nu se sprijină pe vreun calcul. Te asigur că randamentul sistemului este cu mult peste 20% cât îl apreciezi tu. Ți-aș putea da și un model de calcul, dar nu vreau sa te simți copleșit sau păcălit in fața vreunei “complexități prea mari”.
        1MW pentru 1000 de gospodării nu înseamnă doar 1 KW de familie. Îi reproșai chiar tu unui alt comentator că unitățile de energie nu sunt cartofi. Același lucru e valabil și pentru puterea instalată. E extrem de improbabil ca simultan 500 de familii din cele 1000 sa fiarbă simultan apa pentru ceai. Integrate într-un sistem energetic național 100 de astfel de instalații înseamnă 100 mii de familii. Probabilitatea ca toate sa aibă aceleași ritualuri energointensive exact la aceeași oră și deci nevoia simultana de energie scade tot mai mult.
        Eolienele stau cel mai mult din cauza ca produc prea mult curent, care nu este imediat folosit, și atunci sunt oprite pentru a evita uzura prematura a lagărelor. Dacă există un sistem de stocare a energiei, evident oprirea turbinelor nu ar mai fi necesară.

        • @Hantzy – când eu evaluez la 85% randamentul instalației de la Ticino, iar tu pretinzi că aș fi scris 20%, se numește ”straw man” maniera ta de a argumenta. Factorul de capacitate și randamentul energetic sunt parametri complet diferiți și n-au nicio legătură unul cu altul.

          Când instalația de la Ticino nu e conectată la nicio eoliană și la nicun panou solar, se numește minciună sfruntată a o amesteca în discuții despre eoliene.

          Last but not least, articolul e despre presupusa necesitate a de 3 ori mai multe eoliene decât cele existente. Dacă tu susții că și cele existente stau, la ce ar trebui de 3 ori mai multe?

          • fiecare 5 MWh necesari pentru a ridica acel bloc de beton, în speranța obținerii a 1 MWh (…) așa ai scris, Harald. 5 la 1 înseamna exact 20%. Valoarea de 85% este una credibilă, dar nu o găsesc în comentariul tău.

            Când instalația de la Ticino nu e conectată la nicio eoliană și la nicun panou solar, se numește minciună sfruntată a o amesteca în discuții despre eoliene.
            Instalația de la Ticino este o baterie. Doar că, spre deosebire de una chimică, care salvează energie în entalpia unui amestec reactiv, ea este una newtoniana, ce salvează energie în corpuri ridicate la înălțime Ep=mgh. Si poate face asta indiferent de sursa de energie, fie ea eoliană, solară, termocentrala, nucleară șamd. Practic se poate integra oricând și oriunde în rețeaua continentală și stochează energie când consumul este mai mic decât producția, indiferentde sursă.

            Devine evident atunci pentru aproape oricine că astfel mai multe eoliene, care n-ar fi avut de ce să se rotească noaptea de la ora douăsprezece la patru pentru că nu e suficient consum, pot ridica în acest timp turnul de blocuri de beton. Pentru ca atunci când stă vântul, să producă energie după formula Ee=0,85×mgh. Energia astfel salvată nu e perisabila și poate fi folosită și după ani de zile.
            Ai nevoie de mai multă energie simultan, sunt coborâte mai multe blocuri simultan. De aia e nevoie și de mai multe macarale.
            În felul acesta mai multe eoliene pot înlocui cu succes o centrală pe lignit,coeficientul de utilizare al lor este mai bun și astfel ți-am răspuns și la ultima nelămurire.

        • @Hantzy – valoarea de 85% era menționată într-un comentariu de mai sus, acela e randamentul energetic:

          https://www.contributors.ro/ce-face-si-ce-ar-putea-sa-faca-energia-eoliana-in-romania/#comment-495704

          Povestea cu 5 MWh are legătură cu factorul de capacitate: dacă vântul bate numai 25% din timp, vei putea obține câte 1 MWh pe fiecare interval egal de timp, folosind 5 MWh pentru a ridica blocurile de beton, în intervalul în care bate vântul. 4 MWh se recuperează și încă aproximativ 1 MWh se pierde (pe baza estimării de 85% )

          Sistemul energetic în ansamblu nu are nevoie de așa ceva. Transportul energiei electrice prin sistem, la 110kV , 220kV sau 400kV, presupune pierderi semnificative și costuri semnificative. Există un singur grid la nivel național și există un tarif de transport, nu e gratis. Singura utilitate a unei astfel de instalații ar fi pentru producătorul care are chiar el eolienele, ceea ce la Ticino nu e cazul.

          Într-unul din articole chiar e menționată hidrocentrala cu pompaj din zonă, hidrocentrala aceea are o singură stație de transformare de 110kV (sau cât o fi standardul în Elveția) pentru legătura cu SEN. Nu se transportă energia aiurea prin sistem, de dragul de a o transporta, de asta instalația cu macarale ar trebui să aibă și eolienele. În rezumat, acolo e doar o machetă funcțională.

  23. Multumesc d-nului Catalin Dragostin si Contributors-ilor binevoitori.
    Nimic bun pe lumea aceasta nu este simplu de obtinut. Citin articolul si apoi comentariile ( unele mai superficil, recunosc ) imi vine in minte comentariul bine stiut ca noi romanii nu stapanim tehnologia ci tehnologia ne stapaneste pe noi ( vezi felul de a utiliza telefonul mobil al occidentalilor si cel al romanilor ).
    Comentariile in general negative demonstreaza din plin ” lipsa de tehnologie” din vietile noastre din perioada intunecata.
    Ma bucur de rabdarea d-nului Catalin Dragostin in a explica principiile de functionare ale acestor sisteme energetice alternative / complementare . Inca odata : Multumesc.

  24. @Izabel: multumesc pentru aprecieri… sunt reconfortante.
    In general, urmez principiul de a raspunde oricui, orice, pentru clarificari si, evident, urmind si modul in care a fost transmis comentariul: agresiv, arogant, ironic sau decent, curios, pur tehnic.
    Inca odata: multumesc si eu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro