Ce i se scrie presei românești

N-au trecut nici trei luni de când, în prima sa zi de  serviciu la Palatul Victoria, Victor Ponta amețea mass-media cu promisiunea de a-i elibera pe jurnaliști de povara TVA-ului cerut de Fiscul ucigaș al lui Blejnar. ”Am discutat acest lucru şi am acordul de principiu al domnului Georgescu, trebuie doar să vadă care este impactul bugetar. Din ceea ce noi am calculat, din datele pe care le aveam înainte să intrăm în Ministerul de Finanţe, nu pierde statul cine ştie ce mare lucru. A fost mai degrabă o măsură de intimidare a jurnaliştilor”, spunea distinsul premier, gata încă de atunci să calce legea pentru confortul presei. N-a mai fost nevoie, fiindcă între timp cei 30 de ziariști și artiști etc. plătiți pe drepturi de autor au câștigat în instanță anularea aplicării retroactive a măsurii. De atunci însă simpatia s-a stins, muzica și tonul s-au schimbat, iar declarațiilor concesive ca ”sigur că şi Guvernul actual e criticat şi este normal, dar nu trebuie să foloseşti instrumente fiscale ca să lupţi împotriva mass-media” le-au luat locul acuze și obuze. Nu doar vocea critică a presei la adresa violării legii și ordinii constituționale este înfierată, ci și reacțiile oficialilor europeni sunt puse pe seama influenței corespondenților români la Bruxelles și a ticăloasei prese străine. Mai mult, semnalele critice ale unor publicații prestigioase din lume se atribuie complotului intern al unor jurnaliști-trădători de țară.

Concret: Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul pentru Jurnalism Independent au organizat o conferință de presă în apărarea jurnalistelor Liliana Ciobanu și Carmen Valică, precum și a reporterului de la El Pais care a putut fi atât de impertinent încât să îi pună lui Ponta întrebări jurnalistice. Carmen Valică este corespondenta Radio România la Bruxelles și era cât pe ce să fie arsă pe rug fiindcă i-a adresat întrebări de actualitate Viviannei Reding, comisarul pentru justiție al UE. Senatorul Dan Șova i-a adus acuzații la o televiziune de știri fără să aducă nicio dovadă. ” In lipsa acestor probe, considerăm că afirmațiile senatorului PSD constituie un act de amenințare și intimidare la adresa jurnaliștilor și/sau o tentativă de discreditare a declarațiilor critice ale comisarului european pe justiție privind situația provocată de practicile noii puteri. Astfel de practici trebuie să atragă demisia sa din funcția de senator și sancționarea publică de către partidul din care face parte”, se spune în comunicatul semnat de organizațiile civice și de media. Rechemată de urgență și judecată de Consiliul de Onoare al Societății Române de Radiodifuziune, Carmen Valică a fost absolvită, corespondențele trimise de ea fiind apreciate drept corecte și echidistante, în vreme ce, se arată în comunicat,  imberbul senator afectează imaginea radioului public și al jurnaliștilor săi.

Acuzațiile în celălalt caz, al Lilianei Ciobanu, free-lancer, corespondent al CNN, miroase și mai pregnant a România Mare, revistă concurată azi de Cotidianul lui Nistorescu. Jurnalista apare la gazetă ca o Mata Hari, ditamai spioană plătită de agenții nespecificate pentru a transmite presei străine materiale defăimătoare despre România. Și Valentina Pop, corespondentă la EU Observer e băgată în aceeași categorie. ”Este construită o imagine a unei rețele de conspiratori. Este vorba de lucruri extrem de grave”, conchide Mircea Toma de la Active Watch în analiza reacțiilor brutale ale puterii. Discreditarea mass-media din străinătate face și ea parte din planurile puterii recent cocoțate. De la tribunele propagandei din trustul Intact, se împroașcă Frankfurter Algemeine Zeitung,  The Economist, Le Monde și alte publicații de prestigiu, tratate ca niște fițuici ostile, mincinoase și precis finanțate de dușmani. Asociația Presei Străine din România a lansat către autoritățile române un apel la o atitudine civilizată și responsabilă față de reprezentanții presei internaționale. De prin anii ’90 n-au mai apărut astfel de atenționări. Progresăm, progresăm…

Tabloul n-ar fi complet fără afirmațiile procurorului Sâmpetru la adresa jurnalistei de investigație Ondine Gherguț de la România liberă (aceeași pe care Năstase o numea ”tonomată” în 2008 pe blogul personal).”S-a pus cu noi, o îngropăm”, spunea procurorul aspirant la funcții înalte, fiindcă cel mai important e ”să pui mâna pe putere și pe informații”, vorba unui amic al său. Ceea ce se și întâmplă: concomitent cu violarea tuturor regulilor democratice în lupta pentru putere, se preia și controlul mass media începând cu mediile publice, continuând cu intimidări, presiuni, amenințări fățișe din partea unor politicieni influenți asupra jurnaliștilor și culminând cu tirul neîntrerupt al canalelor de propagandă, specializate în diversiune, denaturare, dezinformare.

Articol apărut și în revista 22