Ceainicul lui Russell și planeta care fierbe

Follow the money. Ce sume sunt în joc în exploatarea combustibililor fosili și ce sume sunt în joc în exploatarea surselor de energie regenerabile? Cui prodest? Studiați cazul avocatului Steven Donziger care a plătit scump implicarea sa împotriva dezastrului ecologic provocat de Chevron în Ecuador. So much for the American judicial system.

„ Însă, după cum detaliază cercetătorul Rasmus Benestad, cei doi statisticieni norvegieni comit o eroare fundamentală, cauzată de neînțelegerea diferenței dintre sistemul meteorologic (vremea este variabilă și haotică) si sistemul climatic (care reprezintă „media” vremii și are o evoluție relativ predictibilă). “
Îmi place mult fraza asta chiar dacă „ media vremii“ e o expresie care poate să o folosească mamițica Tanța seara când ne spune cât o să plouă a doua zi dar nu ditamai masterandul ( fără nicio urmă de batjocură).
Ar trebui să le spuneți tuturor alarmiștilor de meserie ( persoanele de față se exclud), că nu orice furtună, taifun incendiu și inundație se datorează “fierberii planetei” aka încălzirii globale aka schimbărilor climatice.
Și că drobul de sare topit de aburii ceainicului nu o să ne cadă-n cap mâine. Nici poimâine. Țineți minte, sfârșitul nu-i aici!

wow, mi-am zis, iata un coleg, absolvent al „facultății de inginerie aerospațială de la TU Delft”, unde mai pui ca s-a ocupat si cu compozite, ca mine. Si nu numai asta, iata ca are timp sa se ocupe si de clima, de parca aerospatiala nu ar fi suficient de complicata. Jos palaria!
De fapt argumentele autorului se bazeaza pe:
– după cum afirmă raportul IPCC din 2013,
– în al șaselea ciclu IPCC, organizația a decis să,
– susținut de datele IPCC prezentate mai sus
– Rasmus Benestad, pe care l-am citat mai sus, a examinat celelalte 2% dintre lucrări care resping această idee, și au descoperit un număr de erori metodologice comune,

Mi se pare mie sau dvs evitați sa discutați raportul temporal invers si deranjant dintre temperatura si concentratia de CO2 descris de profesorul Koutsoyiannis?
Dvs vă referiți doar la cauzalitate, dar in realitate contestați acest raport?
Alți cercetători au evitat să răspundă direct la aceasta problema constatând rezultatele prin filtrarea și netezirea datele din carotele de gheață prin medierea pe intervale de ani sau decenii.

Felicitari autorului pentru articol!! Mi-a placut ca a luat la rand „argumentele” date de Cranganu si le-a demontat unul cate unul, folosind literatura de specialitate si aratand concret stiintific care sunt greselile. Cranganu publica cate un articole de dezinformare si manipulare cam la fiecare 2 saptamani, deci o avalansa de dezinformare. De exp Cranganu afirma in mod halucinant ca schimbarile climatice sunt chiar bune, ca „plantele consuma CO2” si ca „Sahelul a inverzit”… ! cum demonstreaza asta?! pune niste poze cu niste petice din Sahel care au inverzit (din cine stie ce motive). Dar evident efectul e local, desertul Sahel nu a inverzit, ba din contra in ultimii 20 ani Sahelul s-a extins.
Intr-adevar am comentat in mod fundamentat de mai multe ori la articolele false ale lui cranganu pe acest site, dar fie am fost blocat (autorul cranganu isi aproba/respinge singur comentariile la articol…!), fie mi s-au dat raspunsuri ironice agresive dar lipsite de argumente stiintifice valide.
Articolele lui cranganu sunt foarte biased, pseudo-stiintice, manipulatoare, necinstite. Dupa el, schimbarile climatice nu exista, sau daca exista sunt bune fiindca „plantele consuma CO2” (citat din el)… iar dupa el, cei 97% din experti sunt o gluma, habar nu au, doar el are dreptate. Metodologia lui e eronata, citeaza si ia in considerare doar ce ii convine, baga sub pres ce nu ii convine (chiar daca e adevarat), denigreaza alti experti, etc. Il ataca si pe Carl Sagan, zicand ca notiunea sa de „iarna atomica” e o prostie … total fals, iarna atomica e exact ceea ce ar urma dupa un razboi nuclear extins. Reproseaza democratilor ca s-au bagat in stiinta (discutabila afirmatia), dar el pe de alta parte baga o serie de politizari gresite de extram dreapta in articolele sale.
Toate aceste fapte ne arata o gandire pseudo-stiintifica, politizata, manipulatoare, falsa si obtuza. La articolele sale, jumate din comentarii sunt chiar ale lui (pt a da impresia ca are multe comentarii), iar altele sunt ale catorva ciraci ai sai care comenteaza vrute si nevrute.

O sa iasa bilci in urmatoarele zile, nivelul studiilor dv e respectabil, felicitari, insa in articol operati aproape nestiintific. Doar pe fuga:
– schimbarile de care faceti vorbire – ca nu-mi inchipui ca va referiti si la Maunder Minimum, ca ala a fost rece (da’ nu se pune, ca noi eram putini si ardeam lemne si balegar. Iar arderea astora emite Chanel 5. Si nici Paul R. Ehrlich nu se inventase inca) si nici la ultimii 2.58 mln ani de glaciatiune cuaternara intrerupta de citeva episoade mai calde, un episod cald il traim noi acum – schimbarile, zic au fost legate de nivelul de dioxid de carbon din atmosfera? Nimic de zis, o foarte desteapta miscare politica. Nimic stiintific aici, asta daca nu cumva Geologia o fi vreo escrocherie si meteorologia vreo mare chestie. Acum 30 de ani rideam de meteorologi. S-a facut cumva ca azi ii luam in foarte in serios. Iar pe chimisti nu-i mai baga nimeni in seama!
– linia rosie din Fig 2 ar descrie micsorarea ghetii arctice. Cum se impaca asta cu marea „descoperire” recenta ca AMOC va colapsa? De ce va colapsa nu ni s-a spus. Insa unii au trebuie sa publice sau sa piara si prin urmare ne-au spus cind, in 2057! (Sau pe-acolo, intre 2025 si 2095 cu o probabilitate de 95%! Ca asa a finantat Coana Evropa sa apara in Nature Communications). De unde vor fi scos traznaia asta doar ei stiu). O fi de la codoi, fortare radiativa si asa? Desigur diferentele de salinitate a apei nu au vreo legatura, doar ce turnam un ibric cu apa fierbinte in Golful Mexic si gata, prin efect fluture apare insusi lebadoiul negru si intr-o marti seara in 2057 ingheata jumate din Franta. Bin Laden e pistol cu apa pe linga asta.
– neaparat codoiu’, el e de vina, ca-i mult si noi il inmultim. Despre variatia nivelului de codoi cu altitudinea s-a mai adus vorba insa despre variatia cu latitudinea nexam. Cum se face ca e o diferenta de cel putin 30 ppm intre nivelul de la latitudini mari (55 de grade N si peste) si cel de la Ecuator? Da’n Emisfera Sudica tot asa-i? Nu intereseaza pe nimeni ca acolo traiesc doar africani, australieni, indonezieni si pinguini. Prin urmare noi trebuie sa platim taxa pe el. Nu vrem? Va trebui sa luam credit de carbon.

Intrebare: care e temperatura medie pe glob azi? Nu se poate raspunde? Dar macar exista?

Un articol util !

ceva in afara de GHG emissions.

Nu am vazut nicăieri (nu neapărat aici), impactul energiei termice reziduale emise de activitîțile umane (adica arderea combusitibililor fosili – CARE NECESITA AER DIN ATMOSFERA), si eșaparea in atmosfera in stare fierbinte:
– a gazelor arse (DIRECT !)…adica energie termica…adica poluare termica ( pe linga aia din GHG)
– incalzirea aerului/apei direct prin procese de racire (ex. modest: inclazirea apelor Dunarii cu cca 1-2 C prin racirea CNE Cernavoda…timp de 30 de ani,… deocamdata)

Toate astea se intimpla in: aviatie, transporturi, energie, industrie, oameni individual, etc., etc.

O fi vreo ”contribuție” și a acestora la ”incalzire” ?…numai bunul simț ar spune că parca da

„Atunci când am citit articolul scris de profesorul Constantin Crânganu de pe platforma Contributors…”

Aoleu, domnule Alex Nedelcu! Dacă v-ați luat de domnul profesor Constantin Crânganu, „v-ați ars”!
Domnia-sa are o mulțime de susținători pe această platformă.

O parte dintre ei sunt susținători în mod necondiționat ai „politicilor trumpiste”. Astfel, orice mențiune la schimbările climatice (desigur, argumentele nu contează) determină la ei o reacție din care nu lipsesc termeni precum „neomarxism”, „woke”, LGBTQ+ șamd. Alții sunt lucrători în industriile asociate combustibililor fosili, petrol, gaze și își simt periclitate locurile de muncă. Alții, pur și simplu, fac parte din categoria membrilor și susținătorilor Societății Pământului Plat.

Așadar, este probabil să existe numeroase comentarii la text…

N-ați demonstrat nimic aici, ci doar ați citat din niște articole și autori având scopul de a-l discredita pe Constantin Cranganu. Însă în această psihoză climatică în care trăim nu mă mai miră cum un inginer specializat în administrație publică își poate da cu părerea asupra unei științe. Oricine, astăzi poate deveni un fel de Greta și poate argumenta orice, în epoca pseudo-științei și a post-adevărului, așadar de ce n-ați face-o și dumneavoastră? Dar înțelegem, politizarea climei trebuie să continue, așa cum trebuie să continue și acordarea de subvenții către producătorii de mașini electrice. Atât vă rog, nu încercați să ne convingeți de un fake vehiculat la scară planetară. În rest, puteți să vă “duelați” pe platformă cu cine vreți, pentru ca libertatea de exprimare este sfântă!

Autorul rândurilor de mai sus nu acceptă ideea potrivit căreia consensul poate să creeze probleme colosale dacă dorim să ne bază doar pe datele statistice. Un exemplu simplu provine din lumea serviciilor secrete şi a fost explicat de Viaceslav Molotov în cursul unor discuţii avute cu ziaristul Feliks Ciuev. Fost premier şi comisar Afacerilor Externe sovietic a spus că doar aproximativ 5% din totalul informaţiilor primite de conducerea de partid şi de stat a URSS indicau faptul că autorităţile de la Berlin se pregăteau să declanşeze un război împotriva Uniunii Sovietice în vara anului 1941. Circa 95% din informaţiile deţinute de serviciile secrete sovietice nu confirmau ceea ce s-a numit în final Operaţiunea Barbarossa. Cu toate acestea, statistica a fost dată peste cap de realitatea cruntă.
Utilizarea statisticii fără a-i înţelege sensul şi ignorarea în acelaşi timp a bunului simţ (o chestiune greu de digerat de adepţii catastrofelor climatice iminente şi perpetue) permit menţinerea în continuare a finanţării unor programe propuse de salvatorii Planetei în perioada pandemiei, când lumea era obligată să îşi reducă foarte mult prezenţa fizică în spaţiul public şi, implicit, nu avea posibilitatea să protesteze împotriva măsurilor dictate de adepţii cultului climatic.
Este adevărat faptul că şi în urmă cu o jumătate de secol exista moda activiştilor de mediu care doreau să protejeze Planeta, însă aceştia susţineau în acel moment că Pământul se răceşte din cauza poluării produse de omenire – exact invers faţă de ceea ce afirmă activiştii tineri de astăzi. Şi dacă analizăm mai atent ceea ce spun aceştia, Prometeu nu ar fi avut nici o şansă să obţină un premiu Nobel în zilele noastre deoarece, pentru a întreţine focul furat de la zei, el ar fi trebuit să propună utilizarea unui combustibil ecologic şi să plătească o taxă pentru emisiile de carbon rezultate de la focul respectiv.

In loc sa scrieti un articol desine statator, v-ati apucat de atac la persoana. Nu pot sa nu observ inca de la inceput expunerile tendentioase:
„De asemenea, profesorul Crânganu afirmă că este necesară o analiză științifică coerentă, bazată pe date empirice, pentru dezvoltarea politicilor de mediu.” ?????
Iar TU Delft este un cuib de verzituri woke:
https://www.tudelft.nl/en/about-tu-delft/strategy/diversity-inclusion
Ehehe, cat de bine a intrat anomalia asta in fondul genetic a unora…

Da, un articol necesar (…nu cred ca va beneficia de primirea cordiala si critica obiectiva si neumorala sperate de autor). In afara datelor tehnice pertinente oferite de autor, as adăuga doua observații adiționale:
1. Temperatura este o proprietate a sistemului termodinamic Terra, proprietate a cărei semnificație depășește cu mult valoarea obținuta prin medierea măsurătorilor termometrelor instalate pe Terra. Argumentul ca inevitabil vor exista mai multe puncte in care NU se măsoară temperatura decât cele in care aceasta se măsoară oferă măsura exacta lipsei de pregătire in termodinamica fizica/chimica din programa de la Geologie.
2. Sistemul climatic pe Terra este este plin de valori critice, intre care existenta punctului de discontinuitate legat de topirea ghetei este fundamental si este legat de o transformare brusca si critica la nivelul stabilității sistemului. Pericolul cel mare este nu atât schimbarea in sine, cat caracterul vădit subit al acesteia.

Dle Nedelcu

Felicitări pentru acest articol argumentat care face de rușine partizanatul evident al autorului pe care-l combateti cu argumente științifice clare și simple. De altfel, pe mine mă amuză articolul respectiv. Cam atât am de spus.
Daniel Vereș

În principiu deci, Greta are dreptate;când liderii lumii se vor deplasa la COP-uri venind din Europa, America sau Asia folosind doar bicicleta,atunci dioxidul de carbon antropogenic va înceta să tot crească, în pofida planurilor și a fondurilor dedicate combaterii acestei tendințe; antropogenism cu iz malthusian.

Stimate domnule Nedelcu,
Din start vreau sa vă prcizez că nu pun la îndoială valoarea cunoștințelor domniei voastre și nici a argumentelor prezerntate aici. Inadecvarea articolului de față, despre care vorbesc în continuare, ține doar de modul și locul în care îl combateți pe domnul profesor Crânganu.
Dacă într-un moment de umbră a credinței mele aș citi două articole pe teme biblice, unul scris de George Foreman, boxerul devenit predicator, și unul scris de Părintele Galeriu, care ar fi influența lor asupra mea? Chiar dacă articolul scris de GF ar fi convingător, scris cu pasiune și adresat inimii mele, singura sa acțiune asupra mea ar fi „aha, băiatul ăsta are un dar, hai să-l urmărim mai departe să vedem ce are de spus”. Atît, nu mai mult. Pun eu la îndoială credința lui? Pun eu la îndoială argumentele sale? Doar urechea mea aude într-un fel vocea Părintelui Galeriu și altfel pe cea a lui Foreman.
La fel și în cazul acestui articol. Argumentele prezentate aici fac legătură cu 30 de articole științifice. Dat fiind că nu sunteți un specialist în domeniu, pare că le-ați citit în timpul dumneavoastră liber. Și ca să le înțelegeți corect v-ați mai documentat înainte, învățînd 7-8 cursuri de geologie și climatologie de nivel universitar. Din nou, nu pun la îndoială cunoștințele, ci doar vreau să subliniez ce aude urechea mea. Iar urechea mea aude vocea voastră cu neîncredere. Și ca urmare, ca să vă pot citi corect articolul trebuie să mă duc pe fir mai departe, pe fiecare link, și să verific fiecare afirmație pe care o faceți. Și n-o voi face pentru că nu sunt în stare.
Cînd profesorul de geologie face o afirmație plecăm direct de la presupunerea că baza sa de cunoștințe este adevărată și nu ne mai pierdem în amănuntele argumentelor sale. Astfel putem urmări ușor firul gîndurilor sale și ne putem face o idee generală asupra subiectului.
Și de la „ideea generala” de mai sus, vine și al doua parte a argumentului meu – Contributors nu este un loc în care să combatem „științific”, ci doar pentru popularizarea științei. Profesorul Crânganu nu scrie un articol foarte riguros științific (adică arid), doar ne informează pe noi profanii asupra unor aspecte din dezbaterea curentă și ne atrage atenția că deja lucrurile au luat-o razna, știința ajung să fie deturnată în alte scopuri. Nu toate articolele domniei sale sunt cel mai bine argumentate și este posibil să fi îngroșat tușa, pe ici pe colo, pentru a aduce știința aridă la nivelul urechilor noaste, dar de aici pînă la a-l certa dumneavoastră că nu este riguros științific este cale lungă!
În concluzie (pentru cei care n-au avut răbdare să citească tot argumentul meu), NU pun la îndoială cunoștințele sau intențiile dumneavoastră, dar există o diferență între rigurozitatea științifică și scopul de a comunica eficient și accesibil informațiile. În contextul în care se află articolul de față, nu este locul pentru critici științifice detaliate, ci pentru o discuție mai largă și accesibilă.
GC

Felicitari autorului pentru aceasta expunere. Pt cei care au studiat geologia, paleontologie, oceanografia, climatologia, meteorologia si aspecte de astronomie, Terra a traversat perioade climatice cu caracteristici diferite dar cu parametrii masurabili mai stabili. Ceea ce avem acum este o mare variabilitate si mare intensitate ai parametrilor climatici in anumite regiuni ale planetei. Iar distrugerile sunt pe masura. Ca acum Europa vrea neaparat sa reduca emisiile de CO2, si poluarea nu ajuta cu mai nimic, caci celelalte continente sunt indiferente. Fronturile atmosferice, ciclonii si anticiclonii, curentii marini transporta emisiile, poluarea la nivel global, nu au granite de stat.

Felicitări! În sfârșit, cineva răspunde dlui prof. Crînganu. M-așteptam să fie cineva mai în vârstă, dintr-o mare universitate românească sau chiar din Academie. Dar e bine și-așa. Mai aveam puțin și le desena mustăți și căciuli de clovni celor din GIEC.

Nu mai citesc de mult articolele domnului Cranganu. Domnia sa este geolog si isi da cu părerea asupra unor domenii ale științei unde nu are expertiza, si nu are nici dreptate. Domnia sa înăbușă cu regularitate orice fel de critica la articole, moderând propriile articole si mergând pana la a interzice dreptul la postări pentru unii critici fără a veni cu nici un argument combătând criticile.

Ce m-a enervat la domnia sa era un articol in care spunea răspicat ca energia solara nu este viabila economic. Am si scris un articol combătând argumentele domniei sale, pe care nu l-am mai trimis la publicare.

State cum sunt Arizona in SUA au 270 de zile de soare pe an. Firme de utilități, cum sunt APS (Arizona Public Service), produc 50% din energia pe care o vând din panouri solare, inclusiv achiziționate de la producători casnici. Vreo 10% este energie nucleara si restul sunt centrale bazate mai nou pe gaze naturale. APS face bani buni vânzând energie solara, destul de ieftin de produs in Arizona, si sunt multe regiuni pe glob in aceeași situație. A veni si a spune cu o tuse groasa ca energia solara nu e profitabilă pălește in fata unor astfel de exemple. E adevărat ca state din Europa centrala si estica nu se pot baza pe energie solara, insa regiuni din Spania si Portugalia, mai uscate, pot. Să nu le punem pe toate în aceeași oala cu concluzii generalizate.

Felicitari.
Eu nu am avut energia sa merg pe linia asta. Am optat sa renunt la citirea materialelor acestui domn. Adica tactica strutului – nu vad, nu aud. Dar nu e o solutie. A dumneavoastra e mult mai buna.

Bravo autorului pentru acest articol ! Era necesar si ma mir ca alti experti in geofizica sau climatologie, meteorologie, nu au scris aici mai devreme pentru a contrazice tezele dlui Cranganu. Eu inteleg ca nu trebuie sa ne alarmam si sa ne panicam ca se schimba clima, dar totusi nu putem continua exact ca pana acum, fara niciun gand la mediu, la resursele finite si la schimbarile climei care totusi se vor acumula in timp.
Cranganu a scris f.multe articole aici in care face tot felul de afirmatii incorecte in care incearca sa „desfiinteze” energiile alternative, eoliana, solara, hidro, etc. Spune de exp ca pt producerea eolienelor se consuma mult material si energie. Da, dar per total pe perioada de functionare a unei eoliene, aceasta produce mult mai multa energie electrica decat cea necesara producerii ei. Sau spune ca panourile fotovoltaice nu functioneaza decat daca e soare, si ca energia nu se poate stoca. Nu se poate stoca, dar se consuma in locul celei produse prin arderea combustibililor fosili, ceea ce e foarte important. Mai ales (sau datorita faptului) ca energia solara e aproape gratis.
O alta problema este faptul ca resursele fosile sunt finite, dar consumul de energie e in crestere, cu tari foarte mari precum India, China, Indonezia, Turcia, Brazilia, etc, care isi cresc consumul si economia. In acest ritm resursele de comb fosili se vor termina si mai repede. Apoi nu trebuie uitat ca petrolul si gazele naturale se folosesc si la altele decat la a produce energie, si anume la ingrasaminte chimice, mase plastice, medicamente, etc. Deci logic trebuie dramuite asa incat sa ajunga cat mai mult timp, nu terminate cat mai repede.
La aceasta problema cranganu raspunde ca se vor gasi alte resurse, ceea ce e fals. Nu se pot gasi resurse la infinit, sau daca se mai gasesc vor fi din ce in ce mai greu de exploatat. Mai ales in cazul unui consum mondial care creste accelerat. Mi s-a parut nestiintific si cum invarte datele ca sa ii iasa rezultatul dorit, insa nu ia in calcul toate aspectele problemei, toate variabilele climatice. O alta eroare e ca dnul Cranganu ataca din principiu consensul celor 97% dintre experti pe motiv ca „trebuie doar un expert sa darame consensul”…. dar asta nu justifica orice teorie nefondata. IN primul rand ca pt asa ceva trebuie un geniu care sa sustina o teorie justificata stiintific beton desi contrara consensului la un moment dat; in al doilea rand pana la urma acea teorie trebuie sa convinga si sa atraga tot o majoritate de experti, altfel nu este validata stiintific.

Problema principala la articolele dnului Cranganu e ca nu sunt nuantate, nu cauta adevarul stiintific si calea de mijloc intre extremele ecologiste si cele „petroliste”. De fapt el adopta o pozitie extrema in care orice nu e petrol/gaze, este rau by default. Dupa dnul Cranganu consumul de petrol si gaze e cel mai bun mod de a obtine energie, si toate celelalte sunt gresite sau impractice (ceea ce e fals). Avand aceasta preconceptie, preia datele care i-o sustin si ignora celelalte date.
Deasemenea ignora modelele climatice, dar nu aduce nimic in locul lor. Spune ca schimbarile climatice sunt chiar bune, ca plantele consuma carbon si deci putem polua in liniste spre „binele” planetei. Plantele consuma intr-adevar CO2, dar nu in cantitati nelimitate, in plus acest consum e mult mai mic decat rata in care pompam noi CO2 in atmosfera (se pot verifica datele pe site-ul NASA sau al National Academy of Science).
Ce m-a uimit la articolele sale e ca nu da niciun alt motiv plauzibil pt schimbarile climatice, el respingand din start contributia activitatilor umane. Spune ca CO2 e un gaz incolor inodor care e oricum in cantitati f.mici pt a influenta clima. Acest fapt e insa fals si e contrazis de toti expertii seriosi, CO2 avand un efect de sera semnificativ care se acumuleaza in timp.

Am citit articolul de fata in urma cu 2 zile, dupa ce citisem mai intai articolul d-lui Cranganu, cand mult mai putine comentarii exiatau la rubrica de fata. Am fost extrem de bucuros (dar oarecum si rusinat) ca cineva (altcineva!), respectiv masterandul Alex Nedelcu a avut indrazneala sa dea o replica eleganta si pertinenta d-lui profesor Cranganu, fapt pentru care il felicit din toata inima. Fiind un cititor constant al rubricii „Contributors.ro” cunosc foarte bine parerile d-lui Cranganu despre clima, cu care nu sunt insa de acord, dar pe care le prezenta cu atata siguranta si insistenta incat eu, ca nespecialist, credeam ca nu voi fi in stare sa-i dau o replica potrivita si credibila. Intotdeauna mi-am spus ca pentru a da cuiva o replica credibila trebuie sa fii specialist in domeniul respectiv. Iar eu nu sunt un specialist in domeniul Climatologiei.

Citind insa articolul lui Alex si unele dintre comentariile de fata, am vazut ca se pot scrie articole pertinente si face comentarii adecvate (evident ca multe sunt si … aiurea) chiar daca nu esti specialist. Unii comentatori chiar l-au acuzat pe Alex ca nu este specialist (culmea este ca nici prof. Cranganu nu este specialist in Climatologie). Dar, ce inseamna a fi specialist in Climatologie? Din cate cunosc eu, la realizarea posibilelor modele ale evolutiei climatice (pentru ca despre acestea a fost in esenta vorba atat in articolul d-lui Cranganu cat si a lui Alex) participa o multime de specialisti in domenii conexe sau chiar diferite, dintre care mentionez: meteorologi, climatologi, informaticieni, matematicieni/statisticieni, ingineri, fizicieni, chimisti, grologi/geofizicieni, biologi etc. Modelul in sine este insa judecat esentialmente pe baze matematice/statistice. Este evident ca din acest punct de vedere, Alex este perfect calificat ca sa dea un verdixt asupra interpretarii corecte sau incorecte a unui model, a rezultatelor si a concluziilor trase, avand pregatirea de baza necesara in acest sens. Si a facut-o foarte bine, cel putin pentru nivelul rubricii Contributors, care nu are nicidecum pretentiile unei reviste de specialitate.

Voi incheia acest comentariu incercand sa relevez un aspect neabordat nici in articolul lui Alex si nici in comentarii, asupra caruia prof. Cranganu insista insa foarte mult, ca argument in favoarea criticii acerbe pe care o face activismului climatic (climatismului, cum spune domnia sa). Este vorba despre „expunere si vulnerabilitate: cei doi piloni neglijati ai riscului climatic”. In principiu, are dreptate. Omenirea nu da suficienta atentie iar unele tari nu au suficiente resurse de alocat in scopul prevenirii expunerii la schimbarile climatice si a reducerii riscului/vulnerabilitatii la aceste schimbari. In acelasi timp insa, dumnealui ne propune practic sa uitam de factorul esential, de cauza/cauzele ce provoaca dezastrele sociale, economice, ecologice, adica de poluarea planetei de catre specia umana (unde intr-adevar nu numai CO2 ci si alte gaze cu efect de sera si chiar poluarea termica directa isi aduc contributia) si sa ne concentram atentia pe efecte. In medicina, aceasta abordare este numita tratament paliativ si se aplica cel mai mult cazurilor incurabile, unde acest tip de tratament ajuta pacientul sa suporte mai usor durerile pe drumul veciniciei. Daca dumnealui crede ca aceasta este solutia inseamna ca este constient si de faptul ca omenirea este pe marginea prapastiei si ca boala ar fi iremediabila. Atunci, cum poate sa ignore cauzele bolii cand de fapt mai exista inca speranta? Dar nu pentru multa vreme!

Richard Feynmann is renowned for saying: It doesn’t matter how beautiful your theory is, it doesn’t matter how smart you are. If it doesn’t agree with experiment, it’s wrong. The GHE idea is not a theory. It doesn’t even rise to the scientific level of hypothesis. It is an idea that fails experiment and hence is wrong.
The misleading Greenhouse Effect Idea is falsified by experiment – Brendan Godwin 2024
https://www.researchgate.net/publication/348077950_The_misleading_Greenhouse_Effect_Idea_is_falsified_by_experiment

„These gases are properly termed Radiatively Active Molecules or RAMs and the effect
on the atmosphere is properly termed Adiabatic Thermal Enhancement or ATE”

Nu am cine știe ce tangențe cu climatologia dar lucrez destul de mult cu statistica așa că înțeleg bine ce ați vrut să spuneți. În privința schimbărilor climatice, mi se pare de bun simț să considerăm că ele se petrec natural dar că, de vreo 100 de ani încoace, sunt accentuate de om într-un mod absolut dramatic.
Cât despre Crânganu, după ce am constatat repetat că cenzurează sistematic comentarii absolut decente care îl contrazic, nu mai cred absolut nimic din ce spune! Așa că nici măcar nu îi mai citesc articolele, pentru că sunt convins că sunt pline de minciuni. De ce să îmi pierd timpul?

În loc de concluzii.
Am pus mai sus o întrebare pur științifică legata de un articol științific menționat de autor. Puțini au observat ca în prezentarea contribuțiilor profesorului Koutsoyiannis autorul acestui articol pretins științific eludează esența a ceea ce susține cercetătorul grec: datele detailate de temperatura arata ca creșterea concentrației de CO2 o precede pe cea de temperatura. Deși se ocupa critic de alte contribuții, posibil discutabile, ale profesorului Koutsoyiannis domnul Nedelcu preferă s-o ignore tocmai pe cea de mai sus, posibil de cel mai mare impact. Poate pentru ca este probabil din categoria An Inconvenient Truth. Sau, mai degrabă, din categoria lipsa de etica științifică.
Daca întrebați AI (ChatGPT, Gemini si Grok) ce crede despre relația temperatura CO2 data de Koutsoyiannis veți vedea ca se refugiază in discuții despre cauzalitate si evita sa răspundă direct.
Numai după un intens si brutal dialog Grok a acceptat ca „Koutsoyiannis’s observation that CO2 increases precede temperature increases in recent decades matches the chronological order in widely used datasets (e.g., CO2 from Mauna Loa, temperature from NOAA or NASA). No established modern dataset reverses this” ChatGPT a rămas pe linia sa mult timp pana sa admită asta.
Vad mai sus comentarii care susțin ca rata de schimbare a temperaturii din ultimul secol si jumătate este mult mai mare decât cea din trecut. Realitatea este ca nu avem pentru datele din trecut rezoluția pe care o avem pentru evoluția din ultimul secol sau, mai precis, din ultimii 50 de ani.
Nici variabilitatea naturala n-o cunoaștem prea bine. Datele de pe carotele de gheață din Groenlanda arata ca aproximativ pe la 1875 Groenlanda a înregistrat cea mai mică temperatura din ultimii 10000 de ani. In termeni matematici asta s-ar manifesta ca un minim pe curba de temperatura contra timp. Ghici ce urmează după un minimum si ghici de când s-a accelerat revoluția industriala. Trebuie spus ca fenomenul nu s-a manifestat peste tot la fel, ca de altfel si variațiile temperaturii de azi de pe glob, dar perioada pre-revoluția industrială a fost pe perioada foarte rece pe toată Terra (the little ice age). Si era normal sa urmeze o perioada de încălzire, Cat de repede este discutabil.
Si nici variabilitatea naturala recenta nu vrem s-o înțelgem in toată splendoarea ei. In Antarctica ciclul de temperaturi scăzute din evul mediu (little ice age) a durat intre 1250 pana in 1950, iar după 1950 s-au înregistrat episoade de încălzire rapida, dar nu peste tot, ba local si decenii de răcire, de exemplu in Antarctica de Est. După cum vedem revoluția industrială n-a avut efect in Antarctica pana in 1950.
Blocarea oricărei discuții libere care pune la îndoiala ortodoxia științifică nu este decât manifestarea lipsei de înțelegere a complexității problemei in discuție.
Eu cred ca tot ce facem pe Pământ are un efect, problema este sa știm cat de mare este efectul si cat ne costa sa-l diminuăm. Si, mai ales, cine plătește si cine beneficiază.

https://hotnews.ro/o-noua-perioada-glaciara-ar-trebui-sa-inceapa-peste-10-000-de-ani-cum-afecteaza-schimbarile-climatice-aceasta-proiectie-1913079#coral_thread

Vorbim tot ce modele de calcul dar axate pe fenomene fizice si astronomice clare – precesie, inclinatie, oscilatia orbitei in jurul soarelui suprapuse unor date climatice obtinute din carote etc. Modelul s-a verificat pe 900k years si pusca ( normal, daca folosesti fizica verificata si nu amintiri din viitor). Si aici articolul sursa, cu grafice cu tot: https://www.science.org/doi/10.1126/science.adp3491
Ultimul grafic expliciteaza toate cele 3 influente. Conform acestuia suntem in perioada de maxim interglacial, deci cea mai calda, in care se cumulează efectele celor 3 factori de influenta.

Apoi, cel putin in finalul din hotnews, devine aproape amuzant cum se incearca exagerarea asa-ziselor schimbari climatice provocate doar de catre de om chiar si cand propriile lor descoperiri din corpul articolului o contrazic.

In plus, chiar introducând variabila CO2 antropogen la parametrii actuali, tinand cont ca pana la începutul urmatoarei glaciatiuni mai sunt cca 10000 ani(cf. Si acestui model) si ca CO2 rămâne pana la cca. 800 de ani, de unde stim ca emisia antropogena va fi cel putin constanta pentru măcar următorii 800 de ani, necum 9-9200? Ar trebui sa ne fie relativ clar ca la un moment dat vom avea o alta tehnologie(daca nu ne autodistrugem in războaie intre timp) care, chiar daca nu va fi complet implementata in următorii câteva sute de ani, noi, pana la urma tot vom diminua (dar treptat, intr-un mod mai putin disruptiv economic) CO2 antropogen lăsând pe seama vulcanismului si altor fenomene naturale sarcina emisiilor.
Numai sa ne tina pamantul🙂

Ps: Si nici măcar nu s-a luat in considerare activitatea solara cu variile ei oscilatii inca prea putin intelese.
Ps2: In fata unor asemenea forte si influente celeste omul e o biata furnica, mica da’ cu ifose de demiurg!

@Autor
„lucrările lui Patrick Frank, dintre care o citez pe cea mai recentă, Frank (2023)”
cap.3.4. Sea-Surface Temperature
„the historical SST measurement errors are assumed to coalesce into a normal distribution about their global average mean error offset, which can be removed by differencing. This, in turn, is taken to justify reducing global mean SST measurement error, ±σm, by 1/𝑁−−√ in the global record, rendering SST measurement uncertainty insignificant.”
Nu rezulta de nicaieri ca „e ca și cum Frank a cântărit un kilogram de zahăr de zece ori și, obținând o eroare de zece grame la fiecare măsurătoare, a calculat că eroarea medie de măsurare este de o sută de grame, fără să pondereze eroarea cu numărul de măsurători.”
dimpotriva, rezulta insumarea a mai multor categorii de erori din cauze diferite pentru aceeasi masuratoare, repetabile sistematic, nu aleatoriu („error is not random”):
5.1. Major Findings
With respect to the published global air-temperature record, the major findings are:
The accuracy limit of LiG meteorological thermometers, 2σ = ±0.11 °C/°F, had been ignored;
The laboratory lower-limit ideal of visual repeatability of LiG thermometer, 2σ = ±0.144 °C/°F, had been ignored;
The published uncertainty of the 1900–1980 global average air-temperature anomaly record was less than the combined 2σ = ±0.432 °C laboratory ideal lower limit of resolution of high-quality LiG thermometers;
Joule-drift of pre-1890 lead-glass or soft-glass thermometers had been ignored, but renders unreliable the early air-temperature record through the 19th century;
Lead-glass meteorological thermometers were still manufactured and entering use in 1900;
Land- and sea-surface temperatures had not been corrected for the non-linear response of LiG thermometers;
Systematic measurement error produced by naturally ventilated land-surface air-temperature sensors is not random;
Systematic land-surface air-temperature-measurement error is correlated across sensors;
The semivariogram method does not reveal mean SST measurement error, but rather, half the mean difference in error, i.e., 0.5Δεµ;
The mean error in SST measurements remains unknown (as does the marine wind measurement error mean);
Bucket SST measurement error is typically not random;
Engine-intake SST measurement error is not random;
The distribution of ship SST measurement error varies with each trip, with the crew (and even with the watch), and between ships;
Means of ship SST error distributions are themselves not randomly distributed;
Turbulence caused by the ship (platform) itself generally obviates the correspondence of the measurement to the undisturbed state of surface waters. In-situ SST measurements that may be accurate, will nevertheless be physically incorrect.
LiG thermometer Joule-drift has rendered the entire early air-temperature record through the 19th century unreliable. Field-calibration experiments of air temperature and ship SST sensors uniformly disconfirm the assumption that air temperature and SST measurement error is strictly random. Exceptions may include bucket SST measurements carried out by methodologically trained personnel and SSTs measured using modern buoys.
The compilation of land- and sea-surface LiG uncertainty yield a 1900–2010 global air-temperature record anomaly of 0.86 ± 1.92 °C (2σ), which renders impossible any conclusion regarding the rate or magnitude of climate warming since 1850 or earlier.