vineri, aprilie 25, 2025

Ceainicul lui Russell și planeta care fierbe

1. Introducere

Descoperirile științei nu sunt niciodată finale. Nu putem să zicem „gata, am terminat”. Avem nevoie de o atitudine sănătoasă de scepticism și asupra lucrărilor „ortodoxe”, dar și asupra lucrărilor „eretice”. Dacă ne dorim o dezbatere științifică, rațională, trebuie să studiem scrupulos datele, presupunerile, metodele și concluziile tuturor lucrărilor științifice din domeniu, și să nu le selectăm doar pe cele cu care suntem de acord.

Atunci când am citit articolul scris de profesorul Constantin Crânganu de pe platforma Contributors, mi-a fost zdruncinată încrederea în înțelegerea de bază pe care o am în legătură cu știința climatului. Autorul avansează un șir de argumente logice, raționale, pe baza unei serii de lucrări științifice, pentru a susține ipoteza că schimbările climatice nu sunt cauzate de procese antropogene.

De asemenea, profesorul Crânganu afirmă că este necesară o analiză științifică coerentă, bazată pe date empirice, pentru dezvoltarea politicilor de mediu. În spiritul acestei afirmații, și mai ales pentru a înlătura propria mea nesiguranță în legătură cu ce am învățat, am căutat să evaluez critic aceste argumente pentru a descoperi dacă sunt adevărate sau nu.

Nu pun la îndoială raționamentul sau buna-credință a autorului. Scopul meu nu este să demasc, să ridiculizez sau să insult. Dimpotrivă, încerc, pe cât posibil, să mă plasez într-o poziție de observator imparțial, aflat pe marginea unei dezbateri științifice, care încearcă să afle, prin evaluarea datelor empirice, precum și argumentelor fiecărui punct de vedere, care idei sunt mai valoroase, respectiv care reflectă mai bine realitatea. Prin urmare, am aplicat principiile metodei științifice ipotezelor propuse de autor, precum și lucrărilor citate drept puncte de pornire. Am verificat dacă respectă standardele de metodologie moderne, dacă urmează metoda științifică, precum și dacă datele empirice susțin concluziile preluate de autor drept ipoteze, respectiv dacă aceste ipoteze susțin interpretarea autorului. Acest articol este rezultatul cercetărilor mele.

2. Modelele climatice

Când mă gândesc la modele climatologice, consider că este util să îl citez pe George Box: „toate modelele sunt incorecte, dar unele sunt utile”. Un model este o reprezentare reducționistă a realității, constrânsă de un set de presupuneri și condiții la limită („boundary conditions”). Comunitatea academică este plină de păreri diferite în legătură cu subiecte precum modelele „fierbinți”, parametrizare, precizie și sensibilitate climatică. Dar a spune că aceste modele trebuie să fie perfecte pentru a putea trage concluzii pe baza lor este un standard pe care nicio disciplină nu îl urmează. Înțelegerea noastră a sistemului climatic este într-o continuă îmbunătățire, iar oamenii de știință continuă să învețe cum să corecteze probleme precum modelele „reci” sau „fierbinți” pentru a prezice evoluția climatului cu precizie.

În prima parte a articolului sunt contestate modelele integrate de climat pe baze metodologice, utilizând drept sursă un articol non-științific al grupului american de cercetări Hoover Institution. Prima ipoteză a articolului pe care o voi examina este aceea că măsurarea temperaturilor are o variabilitate prea înaltă (reprezentată, de exemplu, de către devierea standard de la medie) pentru a putea demonstra încălzirea globală. Această linie de argumentare se bazează pe lucrările lui Patrick Frank, dintre care o citez pe cea mai recentă, Frank (2023). În această lucrare, Frank a calculat că eroarea în estimarea temperaturii medii anuale este suma erorilor de măsurare zilnice, rezultând într-o estimare a creșterii de temperatură de 0.74 ± 1.94 ˚C între 1900 și 1999. În mod evident, dacă acest rezultat este corect, nu putem spune cu siguranță că planeta s-a încălzit în acest interval.

Pentru a face o analogie, e ca și cum Frank a cântărit un kilogram de zahăr de zece ori și, obținând o eroare de zece grame la fiecare măsurătoare, a calculat că eroarea medie de măsurare este de o sută de grame, fără să pondereze eroarea cu numărul de măsurători. Acest rezultat nu poate fi corect pentru un șir de cantități corelate, cum sunt măsurătorile zilnice de temperatură. În acest context, trebuie precizat că Frank a fost acuzat cu temei în mod repetat de alți cercetători consacrați de comiterea unor erori elementare de statistică în această lucrare; de exemplu, pe lângă cele de mai sus, nu a distins între deviația standard și eroarea medie pătratică. Citând din nou membrii forumului de conversație, dacă facem calculele corect, măsurătorile de temperatură conduc la o temperatură medie anuală cu mult mai puțină variabilitate decât acuză articolul Hoover Institution, iar tendința de încălzire a planetei poate fi reprodusă prin multiple metodologii.

Din păcate, asta înseamnă că toate celelalte argumente din articol bazate pe lucrarea lui Frank din 2015 se fondează pe aceleași metode eronate de propagare a erorilor de măsurare. Altfel spus, valorile numerice citate de autor atunci când afirmă că „incertitudinea prezentă doar în modelarea norilor (±4,0 W/m2) este de 110 ori mai mare decât energia suplimentară anuală estimată din excesul de CO2.” și că „Modelele climatice încearcă să detecteze un semnal al CO2 de 0,036 W/m2 într-un mediu cu o eroare de 150 W/m2” sunt, după cum au demonstrat cele de mai sus, obținute prin erori sistematice de calcul care nu mi-ar fi permis să primesc diploma de licență.

De fapt, cele mai bune măsurători pe care le avem pentru energia suplimentară anuală din excesul de dioxid de carbon (1.68 W/m2 in medie) este mai mare decât valoarea maximă din intervalul estimat pentru nori (-1.33 W/m2) și de 17 ori mai mare decât valoarea maximă din intervalul estimat pentru soare (0.1 W/m2), după cum afirmă raportul IPCC din 2013, reprodus în Figura 1. Cu alte cuvinte, energia suplimentară anuală estimată din excesul de CO2 (și alte gaze cu efect de seră) este cu mult mai mare decât cea redusă de nori, în ciuda incertitudinilor minore descrise în tabelul de mai jos.

Figura 1. Energia suplimentară anuală din multiple surse. De observat marjele de eroare și nivelele de încredere.

Un alt argument dezvoltat în alte articole de profesorul Crânganu, care este prezentat și în articolul-sursă de la Hoover Institution, afirmă că modelele au supraestimat creșterile de temperatură din timpurile noastre. Altfel spus, modelele sunt neașteptat de „fierbinți”. Această posibilitate a fost observată și de Roe si Baker (2007), care au studiat cât de sensibil este sistemul climatic la schimbări de temperatură. Au descoperit că distribuția probabilistică a reacțiilor climatului la stimuli are o dispersie mare, ceea ce înseamnă că există întotdeauna posibilitatea ca o creștere mică în temperatură să cauzeze un efect puternic, ducând la o bucla cu reacție („feedback loop”).

Așadar, există un fundament fizic pentru existența modelelor „fierbinți” de climat. Dar sunt toate modelele „fierbinți”? Evaluând modelele climatice dezvoltate între 1970 și 2009, Hausfather et al. (2019) au descoperit că schimbările de temperatura prezise de modele au fost concordante cu media măsurătorilor reale de temperatură. Însă nu toate modelele supraestimează efectele schimbărilor climatice, după cum probează autorii „Diagnozei de la Copenhaga” din 2009, care afirmă că modelele au subestimat creșterea nivelului mării, precum și topirea gheții arctice, în comparație cu observațiile empirice. Iar existența unor modele „fierbinți” nu garantează că acestea vor fi și cele utilizate de cercetători pentru recomandările făcute. De exemplu, în al șaselea ciclu IPCC, organizația a decis să utilizeze doar modele care reproduc alte tendințe cunoscute ale climatului (de exemplu, reproducerea unor valori empirice pentru sensibilitatea descrisă mai sus), eliminând multe modele considerate prea „fierbinți”.

Figura 2: Comparație între modelele suprafeței înghețate din Marea Arctică și măsurători. Modelele climatologice au subestimat constant impactul schimbărilor climatice asupra calotelor glaciare.

3. Fenomene fizice, metode stocastice

Cea mai importantă parte a articolului este cea în care profesorul Crânganu discută în termeni de corelație și coerență relația dintre concentrația de CO2 din atmosferă și creșterea temperaturii medii globale. Coerența, „care măsoară similitudinea sau relația de fază dintre două semnale, în special în contextul undelor sau oscilațiilor, este cea care permite determinarea necesară, deoarece un efect nu poate apărea înaintea cauzei sale”. Bineînțeles, coerența între aceste două semnale este necesară pentru a determina o relație de cauzalitate. Însă nu putem accepta că este suficientă.

Cauzalitatea are trei condiții: covarianța între cauză și efect, precedența temporală și eliminarea explicațiilor alternative plauzibile. Altfel spus, pentru a determina o relație de cauzalitate între o variabilă independentă și una dependentă, este necesară formularea unor ipoteze și testarea acestora pe baza unor metode statistice relevante pentru a descoperi ipotezele care sunt falsificate de datele empirice.

Însă formularea acestor ipoteze nu se face pur și simplu. Pentru a formula ipoteze științifice despre mecanismele sistemului climatic, avem nevoie de o înțelegere bună a fenomenelor fizice care produc aceste mecanisme de tip „feedback loop”. În știința atmosferică, fenomenele legate de gazele cu efect de seră și forțarea radiativă sunt bine cunoscute și au fost explorate încă din 1896 de suedezul Svante Arrhenius. Le reproduc aici pe scurt: gazele cu efect de seră, anume apa în stare gazoasă, dioxidul de carbon, metanul etc. afectează ferestrele atmosferice, reflectând energia termică radiată de către planetă în spectrul infraroșu. Prin urmare, pentru a rămâne în echilibru energetic cu radiația solară, temperatura atmosferei crește.

Bineînțeles, există și alte mecanisme care influențează temperatura medie și în general clima la nivel global. Acestea sunt prezentate în lucrarea lui Dagsvik si Moen (2023) citată de profesorul Crânganu și sunt legate de variabilitatea orbitală a planetei Pământ, de câmpul magnetic și radianța soarelui, nori, aerosoli etc.

Însă, după cum detaliază cercetătorul Rasmus Benestad, cei doi statisticieni norvegieni comit o eroare fundamentală, cauzată de neînțelegerea diferenței dintre sistemul meteorologic (vremea este variabilă și haotică) si sistemul climatic (care reprezintă „media” vremii și are o evoluție relativ predictibilă). Așadar, autorii efectuează testele statistice unor seturi de temperaturi locale, care prezinta fluctuații spontane si haotice, și nu temperaturilor medii, care, după cum am scris mai sus, pot fi stabilite cu precizie pe baza măsurătorilor zilnice și sunt corelate cu creșterile de concentrație de CO2. Benestad (susținut de datele IPCC prezentate mai sus) continuă prin a respinge ipotezele alternative prezentate de Dagsvik și Moen, printre care variabilitatea activității solare (care nu este corelată cu temperatura medie în vreun fel, după cum se poate observa în graficul din Figura 3) sau variațiile orbitale ale planetei (de exemplu, ciclurile Milankovitch, care afectează climatul pe termen lung, cu perioade de zeci de mii de ani, pe când schimbările moderne sunt pe termen scurt, între zeci și o sută de ani).

Figura 3. Evoluția temperaturii medii globale (în albastru) și a activității solare din ultimii 170 de ani. De observat ciclicitatea activității solare, care nu este corelată cu schimbările de temperatură.

Următoarele argumente din articol se bazează pe mai multe lucrări semnate de doctorul Dimitris Koutsoyiannis, care a studiat relația dintre concentrațiile atmosferice de CO2 și temperatura medie globală folosind metode statistice. Koutsoyiannis (și deci profesorul Crânganu, care îl citează) afirmă că schimbările climatice observate, care sunt monitorizate constant și precis, după cum am scris mai sus, au cauze naturale, și nu antropogene. De exemplu, o ipoteză preluată și de articolul la care răspund este aceea că ridicarea concentrației de CO2 din atmosferă este cauzată de procese legate de respirația solurilor și descompunerea biomasei. Această ipoteză ar fi susținută de ideea că fluxurile antropogene sunt de zeci/sute de ori mai mici decât fluxurile biologice.

Pentru a interpreta aceste afirmații, avem nevoie să înțelegem cum funcționează circuitul carbonului în natură. Vă atrag atenția către lucrarea lui Tomizuka din 2009, în care un model liniar („box model”) este utilizat pentru a descrie (cu o precizie bună) traiectoria concentrației de dioxid de carbon din atmosferă în epoca modernă. În acest model, ceea ce contează este că pentru fiecare flux spre atmosferă există un contra-flux dinspre atmosferă care să îl echilibreze, spre deosebire de fluxul antropogen, pentru care nu există un contra-flux (e.g. captură de carbon). Altfel spus, pentru a evalua care sursă de carbon afectează principal concentrațiile atmosferice, trebuie să studiem fluxurile „nete” dintre rezervoarele de carbon (atmosferă, biosferă, soluri, ocean) și care dintre aceste fluxuri sunt „adiționale”, adică nu au un contra-flux de echilibrare.

Figura 4. Un model simplu al circuitului de carbon din natură, cu fluxuri liniare.

Însă Koutsoyiannis nu întreprinde un studiu al fluxurilor de carbon, afirmând doar că majoritatea carbonului care intră în atmosfera vine din surse naturale. Acestei afirmații i-a răspuns din David Andrews de la Universitatea din Montana, atrăgând atenția asupra măsurătorilor cercetătorilor de specialitate, prezentate în lucrări precum cea a lui Ballantyne et al. (2012), care demonstrează că sistemele terestre și oceanice au absorbit mai mult carbon decât au emis în ultimii 50 de ani („net carbon uptake”). Asta înseamnă că singura cauză posibilă pentru creșterea concentrației de CO2 sunt emisiile antropogene, iar ipoteza la care subscrie Koutsoyiannis violează legea conservării masei, după cum scrie Mark Richardson.

Lucrările lui Koutsoyiannis s-au mai lovit de controverse în trecut. Aparatul stocastic pentru determinarea cauzalității dezvoltat de acesta este subiectul a multiple discuții între cercetătorii din domeniu, care au semnalat probleme cu presupunerile făcute în aplicarea aparatului pe semnalele de temperatură. De exemplu, Asbrink (2023) consideră că relația dintre semnalele de temperatură și concentrația de CO2 nu poate fi evaluată prin această metodă, deoarece aparatul stocastic presupune că semnalele funcționează prin același mecanism fizic în toate intervalele de timp, o afirmație fără fundament real. Bineînțeles, Koutsoyiannis a răspuns colegilor din domeniu și și-a argumentat punctul de vedere.

Pe de altă parte, David Andrews a mai notat că, în lucrarea din 2020 (citată și de profesorul Crânganu), Koutsoyiannis nu prezintă semnificația statistică a rezultatelor obținute, de exemplu prin calcularea unui interval de încredere. Astfel, ne este imposibil să evaluăm dacă relația dintre cele două variabile propusă de autor are un efect semnificativ la nivel statistic sau nu. Alți cercetători semnalează că lucrările lui Koutsoyiannis nu au fost verificate de alți cercetători înainte de publicare („peer review”), deoarece au fost acceptate la scurt timp după trimitere. De exemplu, o lucrare din 2024 a fost aprobată de jurnalul Science of Climate Change (autorul este membru al consiliului editorial) în cinci zile, dintre care doar trei lucrătoare. Fără îndoială, procesele de „peer review” nu sunt perfecte și nu sunt o garanție că autorul unei lucrări a urmat într-adevăr metoda științifică, însă o lucrare publicată într-un jurnal fără un proces de verificare nu poate fi considerată o sursă de încredere.

Problema principală, semnalată și de Rasmus Benestad în articolul citat mai sus, este că temperatura medie anuală și concentrația de dioxid de carbon nu sunt doar semnale care să fie studiate la nivel statistic. Acestea sunt mărimi fizice, care nu pot fi evaluate numeric fără a lua în considerare mecanismele fizice prin care se influențează reciproc. Atunci când combini metodele statistice cu înțelegerea fenomenelor fizice care mediază relația dintre cele două variabile, poți obține rezultate diferite. De exemplu, alți cercetători, cum ar fi Stips et al. (2016) și Macedo si Madeleno (2022), au utilizat metodologii combinate pentru a demonstra că temperatura este influențată de concentrația de CO2. Rezultatele acestor lucrări infirmă concluzia lui Koutsoyiannis că „schimbările de temperatură pot cauza potențial schimbări ale concentrației de CO2, dar nu și invers”.

4. Revenim la cauzalitate

În secțiunile precedente, m-am referit la argumentele profesorului Crânganu în legătură cu ipotezele alternative care să explice în mod plauzibil creșterea concentrației de CO2 din atmosferă, respectiv creșterea temperaturilor medii. Însă mai există o linie de argumentare în articol legată de cauzalitatea Granger, care, deși reprezintă o condiție necesară pentru determinarea veritabilei cauzalități, nu este suficientă.

Totuși, utilizată judicios, cauzalitatea Granger poate fi o unealtă utilă, după cum demonstrează lucrarea lui  Attanasio et al. (2013), în care autorii probează nu doar că principalul efect asupra creșterii temperaturii vine din direcția gazelor cu efect de seră, dar și că efectele schimbărilor „naturale” ale climatului sunt neglijabile. Altfel spus, cauzalitatea Granger demonstrează că există o relație predictivă între emisiile antropogene de CO2 și creșterea temperaturii, dar nu și între cauzele alternative discutate mai sus, ceea ce înseamnă că aceste cauze alternative nu satisfac o condiție necesară pentru determinarea cauzalității veritabile.

Și astfel ajungem iar la demonstrarea unei relații de cauzalitate. Am prezentat în secțiunea a treia a acestui articol mecanismele fizice prin care variabila independentă (emisiile de CO2 antropogene) afectează variabila dependentă (temperatura medie la nivel global). Am argumentat și că teoriile alternative, precum emisiile naturale de CO2, variațiile orbitale etc. nu sunt susținute de datele empirice pe care le avem. Eliminarea ipotezelor alternative prin cauzalitatea Granger poate duce doar la concluzia că principala cauză pentru încălzirea globală sunt emisiile de CO2 antropogene.

5. Concluzie: între știință și consens

„Ortodoxia” deplânsă de profesorul Crânganu drept „dogmatică” este reprezentată de un consens de 97% în climatologie în legătură cu ipoteza antropogenă a încălzirii globale. O echipă condusă de Rasmus Benestad, pe care l-am citat mai sus, a examinat celelalte 2% dintre lucrări care resping această idee, și au descoperit un număr de erori metodologice comune, precum și lipsa contextului sau eliminarea datelor care nu satisfac narativa dorită. Citându-l pe Carl Sagan, „afirmațiile extraordinare necesită dovezi extraordinare”. Pentru a „câștiga” dezbaterea, cele 2% din lucrări care resping ipoteza antropogenă trebuie să prezinte măcar dovezi ordinare. Din păcate, după cum am semnalat de-a lungul acestui articol, aceste dovezi lipsesc.

Dacă își dorește într-adevăr „o abordare mai nuanțată a științei climatice și a elaborării politicilor”, îl rog cu stăruință pe profesorul Crânganu să evalueze critic lucrările pe care le aduce drept dovezi pentru narativa pe care o argumentează, precum și concluziile pe care le trage din aceste lucrări. Astfel, am putea sa descoperim împreună că ceainicul lui Russell este până la urmă o analogie bună pentru schimbările climatice. Nu doar ceaiul fierbe – ci și planeta pe care trăim.

Distribuie acest articol

83 COMENTARII

  1. Follow the money. Ce sume sunt în joc în exploatarea combustibililor fosili și ce sume sunt în joc în exploatarea surselor de energie regenerabile? Cui prodest? Studiați cazul avocatului Steven Donziger care a plătit scump implicarea sa împotriva dezastrului ecologic provocat de Chevron în Ecuador. So much for the American judicial system.

  2. „ Însă, după cum detaliază cercetătorul Rasmus Benestad, cei doi statisticieni norvegieni comit o eroare fundamentală, cauzată de neînțelegerea diferenței dintre sistemul meteorologic (vremea este variabilă și haotică) si sistemul climatic (care reprezintă „media” vremii și are o evoluție relativ predictibilă). “
    Îmi place mult fraza asta chiar dacă „ media vremii“ e o expresie care poate să o folosească mamițica Tanța seara când ne spune cât o să plouă a doua zi dar nu ditamai masterandul ( fără nicio urmă de batjocură).
    Ar trebui să le spuneți tuturor alarmiștilor de meserie ( persoanele de față se exclud), că nu orice furtună, taifun incendiu și inundație se datorează “fierberii planetei” aka încălzirii globale aka schimbărilor climatice.
    Și că drobul de sare topit de aburii ceainicului nu o să ne cadă-n cap mâine. Nici poimâine. Țineți minte, sfârșitul nu-i aici!

  3. wow, mi-am zis, iata un coleg, absolvent al „facultății de inginerie aerospațială de la TU Delft”, unde mai pui ca s-a ocupat si cu compozite, ca mine. Si nu numai asta, iata ca are timp sa se ocupe si de clima, de parca aerospatiala nu ar fi suficient de complicata. Jos palaria!
    De fapt argumentele autorului se bazeaza pe:
    – după cum afirmă raportul IPCC din 2013,
    – în al șaselea ciclu IPCC, organizația a decis să,
    – susținut de datele IPCC prezentate mai sus
    – Rasmus Benestad, pe care l-am citat mai sus, a examinat celelalte 2% dintre lucrări care resping această idee, și au descoperit un număr de erori metodologice comune,

  4. Mi se pare mie sau dvs evitați sa discutați raportul temporal invers si deranjant dintre temperatura si concentratia de CO2 descris de profesorul Koutsoyiannis?
    Dvs vă referiți doar la cauzalitate, dar in realitate contestați acest raport?
    Alți cercetători au evitat să răspundă direct la aceasta problema constatând rezultatele prin filtrarea și netezirea datele din carotele de gheață prin medierea pe intervale de ani sau decenii.

    • In naivitatea mea chiar ma așteptăm la un răspuns la aceasta întrebare pur științifică. Pentru ca articolul dvs se pretinde științific și nu de opinie.
      //
      Reper, dvs contestați ordinea temporala dintre concentrația de CO2 și temperatura asa cum a fost stabilita de profesorul Koutsoyiannis
      bazându-se pe date primare nefiltrate?

      • curajosul tinar se afla in turnul de fildes, nu coboara in arena. De altfel nu l-am vazut sa comenteze direct la articolele d-lui Cranganu, sa i-o spuie in fata.

        • @neamtutiganu. Fals! Sunt o gramada de articole ale lui Cranganu pe aceleasi teme de schimbari climatice pe care le tot baga insistent in fata, si la care isi modereaza singur comentariile. Daca vrei sa scrii un comentariu justificat in care ii contrazici cu date teoriile gresite, il scrii degeaba. Nu lasa comentarii critice, sau daca lasa rar vreunul, il ataca apoi „ironic” si agresiv impreuna cu aplaudacii sai (printre care te numeri..). Comentariile la articolele sale apar astfel 95% pozitive, vrea sa dea impresia falsa ca tezele lui sunt acceptate de o „majoritate”, pt a contracara cei 97% dintre experti care zic altfel.
          Dupa el omenirea nu trebuie sa faca nimic pt a reduce dependenta de combustibilii fosili, ba chiar trebuie sa consume si mai mult, ceea ce mi se pare total aiurea si periculos.
          Cand am vazut si ca citeaza articole aparute prin jurnale MDPI, care e o editura slaba care publica open access (jurnale care accepta rapid articole pt a face bani din taxa de publicare), m-am lamurit. Eu nu mai citesc si nu mai comentez la articolele lui… Probabil din acest motiv nu il baga in seama nici expertii romani din universitati si institute.

      • Alex, dacă tot insiști, recitește articolul! Autorul enumeră rezervoarele naturale de co2: solul, aerul, apa din calotele polare și ghețari, sedimentele oceanice, biosfera.
        Afirmația că proporția de codoi din aer este ulterioară încălzirilor globale istorice se bazează pe examinarea exclusiv a carotelor de gheață polară. Astfel concentrația de co2 din zona polară a avut un decalaj temporal de 2000-9000 ani față de încălzirea globală. Dar studiile bazate pe examinarea carotelor de sol și sedimentare extrase din zonele temperate ale planetei arată ca creșterea concentrației de codoi în atmosferă a fost anterioară încălzirii polare.
        Mecanismul este mai complex: ciclurile Milankovič au determinat periodic încălziri mai întâi ale zonelor temperate, ca urmare creștea concentrația de codoi in atmosferă, fapt ce amplifica fenomenul încălzirii și care s-a extins apoi spre poli. Dar aceste procese natural au durat mii de ani. Ceea ce avem acum este măsurabil în perioade de timp de până la 200 ori mai scurte și nu pot fi explicate cu exemple istorice.

  5. Felicitari autorului pentru articol!! Mi-a placut ca a luat la rand „argumentele” date de Cranganu si le-a demontat unul cate unul, folosind literatura de specialitate si aratand concret stiintific care sunt greselile. Cranganu publica cate un articole de dezinformare si manipulare cam la fiecare 2 saptamani, deci o avalansa de dezinformare. De exp Cranganu afirma in mod halucinant ca schimbarile climatice sunt chiar bune, ca „plantele consuma CO2” si ca „Sahelul a inverzit”… ! cum demonstreaza asta?! pune niste poze cu niste petice din Sahel care au inverzit (din cine stie ce motive). Dar evident efectul e local, desertul Sahel nu a inverzit, ba din contra in ultimii 20 ani Sahelul s-a extins.
    Intr-adevar am comentat in mod fundamentat de mai multe ori la articolele false ale lui cranganu pe acest site, dar fie am fost blocat (autorul cranganu isi aproba/respinge singur comentariile la articol…!), fie mi s-au dat raspunsuri ironice agresive dar lipsite de argumente stiintifice valide.
    Articolele lui cranganu sunt foarte biased, pseudo-stiintice, manipulatoare, necinstite. Dupa el, schimbarile climatice nu exista, sau daca exista sunt bune fiindca „plantele consuma CO2” (citat din el)… iar dupa el, cei 97% din experti sunt o gluma, habar nu au, doar el are dreptate. Metodologia lui e eronata, citeaza si ia in considerare doar ce ii convine, baga sub pres ce nu ii convine (chiar daca e adevarat), denigreaza alti experti, etc. Il ataca si pe Carl Sagan, zicand ca notiunea sa de „iarna atomica” e o prostie … total fals, iarna atomica e exact ceea ce ar urma dupa un razboi nuclear extins. Reproseaza democratilor ca s-au bagat in stiinta (discutabila afirmatia), dar el pe de alta parte baga o serie de politizari gresite de extram dreapta in articolele sale.
    Toate aceste fapte ne arata o gandire pseudo-stiintifica, politizata, manipulatoare, falsa si obtuza. La articolele sale, jumate din comentarii sunt chiar ale lui (pt a da impresia ca are multe comentarii), iar altele sunt ale catorva ciraci ai sai care comenteaza vrute si nevrute.

    • Da, aia cu plantele a fost impinsa de cateva ori in fata. Cica a crescut masa vegetala cu atatea frunze incat sa fie acoperita suprafata SUA. Un fel de a spune ca natura are mecanisme de compensare, sa nu ne facem griji. O cifra absolut irelevanta, o statistica manipulatoare care sa dea bine la climatosceptici. Frunzele alea care acopera SUA reprezinta o crestere de 5% a masei vegetale. In aceiasi perioada de timp, concentratia de CO2 a crescut cu aproape 10%.

  6. O sa iasa bilci in urmatoarele zile, nivelul studiilor dv e respectabil, felicitari, insa in articol operati aproape nestiintific. Doar pe fuga:
    – schimbarile de care faceti vorbire – ca nu-mi inchipui ca va referiti si la Maunder Minimum, ca ala a fost rece (da’ nu se pune, ca noi eram putini si ardeam lemne si balegar. Iar arderea astora emite Chanel 5. Si nici Paul R. Ehrlich nu se inventase inca) si nici la ultimii 2.58 mln ani de glaciatiune cuaternara intrerupta de citeva episoade mai calde, un episod cald il traim noi acum – schimbarile, zic au fost legate de nivelul de dioxid de carbon din atmosfera? Nimic de zis, o foarte desteapta miscare politica. Nimic stiintific aici, asta daca nu cumva Geologia o fi vreo escrocherie si meteorologia vreo mare chestie. Acum 30 de ani rideam de meteorologi. S-a facut cumva ca azi ii luam in foarte in serios. Iar pe chimisti nu-i mai baga nimeni in seama!
    – linia rosie din Fig 2 ar descrie micsorarea ghetii arctice. Cum se impaca asta cu marea „descoperire” recenta ca AMOC va colapsa? De ce va colapsa nu ni s-a spus. Insa unii au trebuie sa publice sau sa piara si prin urmare ne-au spus cind, in 2057! (Sau pe-acolo, intre 2025 si 2095 cu o probabilitate de 95%! Ca asa a finantat Coana Evropa sa apara in Nature Communications). De unde vor fi scos traznaia asta doar ei stiu). O fi de la codoi, fortare radiativa si asa? Desigur diferentele de salinitate a apei nu au vreo legatura, doar ce turnam un ibric cu apa fierbinte in Golful Mexic si gata, prin efect fluture apare insusi lebadoiul negru si intr-o marti seara in 2057 ingheata jumate din Franta. Bin Laden e pistol cu apa pe linga asta.
    – neaparat codoiu’, el e de vina, ca-i mult si noi il inmultim. Despre variatia nivelului de codoi cu altitudinea s-a mai adus vorba insa despre variatia cu latitudinea nexam. Cum se face ca e o diferenta de cel putin 30 ppm intre nivelul de la latitudini mari (55 de grade N si peste) si cel de la Ecuator? Da’n Emisfera Sudica tot asa-i? Nu intereseaza pe nimeni ca acolo traiesc doar africani, australieni, indonezieni si pinguini. Prin urmare noi trebuie sa platim taxa pe el. Nu vrem? Va trebui sa luam credit de carbon.

    Intrebare: care e temperatura medie pe glob azi? Nu se poate raspunde? Dar macar exista?

    • Și ce, geologia o fi vreo zeiță a adevărului sau a științei sau ce? Nu tot cu teorii și interpretări care s-au tot schimbat de-a lungul timpului trăiește? Chiar acum câteva zile am citit ceva despre niște interpretări noi. Cu ce e mai breaza, ca știință, decât meteorologia?

  7. Un articol util !

    ceva in afara de GHG emissions.

    Nu am vazut nicăieri (nu neapărat aici), impactul energiei termice reziduale emise de activitîțile umane (adica arderea combusitibililor fosili – CARE NECESITA AER DIN ATMOSFERA), si eșaparea in atmosfera in stare fierbinte:
    – a gazelor arse (DIRECT !)…adica energie termica…adica poluare termica ( pe linga aia din GHG)
    – incalzirea aerului/apei direct prin procese de racire (ex. modest: inclazirea apelor Dunarii cu cca 1-2 C prin racirea CNE Cernavoda…timp de 30 de ani,… deocamdata)

    Toate astea se intimpla in: aviatie, transporturi, energie, industrie, oameni individual, etc., etc.

    O fi vreo ”contribuție” și a acestora la ”incalzire” ?…numai bunul simț ar spune că parca da

    • Annual energy consumption in watts = (619.62865679151 × 10^18 J) / (3.1536 x 10^7 seconds/year) ≈ 1.97 × 10^13 W
      Time = (Annual energy consumption) / (Solar power received) = (619.62865679151 × 10^18 J) / (1.74 × 10^17 W) ≈ 3555 seconds ≈ 59.3 minutes

      considerand ca toata energia consumata se transforma in caldura, toate activitatile umane contribuie la incalzirea planetei intr-un an cat contribuie soarele intr-o ora;
      amendament: tinand seama ca s-a calculat cu energia solara de 1,361 W/m², dar de fapt doar vreo 25% contribuie efectiv la incalzirea suprafetei terestre, ar trebui sa echivalam cu 4ore de incalzire solara medie, din totalul de 8760h/an, adica 0,0457%;

      PS: revenind la GHG emissions, am voie sa poluez aerul cu H2O rezultat din arderea hidrogenului verde ?

      • nea Prototipescu, chiar asteptam ca cineva sa comenteze si sa inghita momeala asta aruncata și ,hop, in mod neasteptat, apăruși matale… din nefericire.
        Iti scapa multe:
        – energia aste nu e cea determinanta, ci e aditionala…iar energia/caldura se acumuleaza, pina sa ajunga la achilibru
        – energia asta e primara, dar ca sa fie utilizata, are ”colaterale” enorme
        Nu mai stau sa explic…e treaba lunga

        Oricum, ma opresc la cifra (chiar calculata de matale) de 0,0457% si declar ca e f.f.f. mare !

        • @CD
          mie imi scapa foarte multe lucruri, dar mai ales mi-a scapat ceea ce nici nu m-ati intrebat;
          referitor la echilibru: se realizeaza instantaneu, diferenta este doar de perceptie, pentru ca noi percepem valori medii; daca n-ar fi asa, nu s-ar schimba temperatura de la amiaza la apus; ok, sa consideram ca ieri 24martie o caramida a avut temperatura medie Tm ca urmare a faptului ca a fost strabatuta de o energie medie Wm/1s; daca azi aceasi caramida e strabatuta de aceasi energie medie Wm/1s, va avea fix aceeasi temperatura Tm, fara nici un fel de acumulare;
          ok, energia antropogena e aditionala celei naturale; iar daca energia determinanta e de 25%x1361w/mp =340w/m (in opinia mea ar fi de fapt ceva mai mare, eu am considerat minimul, sa nu am discutii), energia aditionala=0,05%x340w/mp=0,17w/mp;
          din cate stim amandoi, energia e proportionala cu puterea a 4-a a temperaturii, de forma W/t=cxT^4, unde c=5,67/10^8 (in unitati SI); de exemplu daca Tmediu=288K, Wm/1s=390,08w/m;
          considerand ca temperatura fara energia aditionala ar fi de 288K, daca adaug efectul antropogen de 0,17w/mp, vom avea 390,25w/mp si noua temperatura de echilibru va fi de 288,032K, adica o crestere de 0,032C in raport cu temperatura Terrei fara umanoizi;
          va cred ca la un salatiu de 10.000eu o sa va aplecati pentru 5eu, dar nu cred ca o sa lesinati de la 0,032C;
          de fapt, mediul urban creaza sporuri termice locale mult mai mari, dar nu da nimeni fuga sa se racoreasca in rural, ca vorba poetului „Acolo era să mor/De urât şi de-ntristare/Beat de soare/Şi pârlit îngrozitor!”;

  8. „Atunci când am citit articolul scris de profesorul Constantin Crânganu de pe platforma Contributors…”

    Aoleu, domnule Alex Nedelcu! Dacă v-ați luat de domnul profesor Constantin Crânganu, „v-ați ars”!
    Domnia-sa are o mulțime de susținători pe această platformă.

    O parte dintre ei sunt susținători în mod necondiționat ai „politicilor trumpiste”. Astfel, orice mențiune la schimbările climatice (desigur, argumentele nu contează) determină la ei o reacție din care nu lipsesc termeni precum „neomarxism”, „woke”, LGBTQ+ șamd. Alții sunt lucrători în industriile asociate combustibililor fosili, petrol, gaze și își simt periclitate locurile de muncă. Alții, pur și simplu, fac parte din categoria membrilor și susținătorilor Societății Pământului Plat.

    Așadar, este probabil să existe numeroase comentarii la text…

    • Pe aici sunt și persoane cu creierul plat. Și din cei care știu ei cel mai bine ce va face sau ce va zice altcineva. Este corolarul maximei: românii știu cel mai bine ca să facă alții cu banii lor.

      • @Florin Oprea _ „Pe aici sunt și persoane cu creierul plat. ”

        Dumneavoastră sunteți cel ce comentați, domnule Constantin Crînganu?… Vedeți, am avut dreptate, sunt numeroase comentariile la textul domnului Alex Nedelcu. Ce intuiție am putut avea! :)

  9. N-ați demonstrat nimic aici, ci doar ați citat din niște articole și autori având scopul de a-l discredita pe Constantin Cranganu. Însă în această psihoză climatică în care trăim nu mă mai miră cum un inginer specializat în administrație publică își poate da cu părerea asupra unei științe. Oricine, astăzi poate deveni un fel de Greta și poate argumenta orice, în epoca pseudo-științei și a post-adevărului, așadar de ce n-ați face-o și dumneavoastră? Dar înțelegem, politizarea climei trebuie să continue, așa cum trebuie să continue și acordarea de subvenții către producătorii de mașini electrice. Atât vă rog, nu încercați să ne convingeți de un fake vehiculat la scară planetară. În rest, puteți să vă “duelați” pe platformă cu cine vreți, pentru ca libertatea de exprimare este sfântă!

  10. Autorul rândurilor de mai sus nu acceptă ideea potrivit căreia consensul poate să creeze probleme colosale dacă dorim să ne bază doar pe datele statistice. Un exemplu simplu provine din lumea serviciilor secrete şi a fost explicat de Viaceslav Molotov în cursul unor discuţii avute cu ziaristul Feliks Ciuev. Fost premier şi comisar Afacerilor Externe sovietic a spus că doar aproximativ 5% din totalul informaţiilor primite de conducerea de partid şi de stat a URSS indicau faptul că autorităţile de la Berlin se pregăteau să declanşeze un război împotriva Uniunii Sovietice în vara anului 1941. Circa 95% din informaţiile deţinute de serviciile secrete sovietice nu confirmau ceea ce s-a numit în final Operaţiunea Barbarossa. Cu toate acestea, statistica a fost dată peste cap de realitatea cruntă.
    Utilizarea statisticii fără a-i înţelege sensul şi ignorarea în acelaşi timp a bunului simţ (o chestiune greu de digerat de adepţii catastrofelor climatice iminente şi perpetue) permit menţinerea în continuare a finanţării unor programe propuse de salvatorii Planetei în perioada pandemiei, când lumea era obligată să îşi reducă foarte mult prezenţa fizică în spaţiul public şi, implicit, nu avea posibilitatea să protesteze împotriva măsurilor dictate de adepţii cultului climatic.
    Este adevărat faptul că şi în urmă cu o jumătate de secol exista moda activiştilor de mediu care doreau să protejeze Planeta, însă aceştia susţineau în acel moment că Pământul se răceşte din cauza poluării produse de omenire – exact invers faţă de ceea ce afirmă activiştii tineri de astăzi. Şi dacă analizăm mai atent ceea ce spun aceştia, Prometeu nu ar fi avut nici o şansă să obţină un premiu Nobel în zilele noastre deoarece, pentru a întreţine focul furat de la zei, el ar fi trebuit să propună utilizarea unui combustibil ecologic şi să plătească o taxă pentru emisiile de carbon rezultate de la focul respectiv.

    • sa zicem ca oamenii de stiinta care inteleg studiile cu pricina sunt 1% din populatie (or fi si mai putini in realitate, dar sa zicem). din aia 1%, 97% sunt de o anumita parere, iar ceilalti 3% sunt de alta. nu stiu ce ne face pe noi, restul de 99%, care nu avem nici pe departe pregatirea necesara pentru a putea urmari dezbaterea, sa ne luam in serios propria parere. mai mult, sa credem ca ne-am prins care din cele doua tabere are dreptate, pentru ca stim noi chestii. mie mi se pare ca toate argumentele astea cu molotov, cu barbarosa si cu prometeu sunt argumente categoria Calin Georgescu.

      • Dacă datele statistice ar avea gură să vorbească, ne-am confrunta cu o nouă mișcare de tip woke. Abuzarea acestora în scopuri ideologice este un fenomen permanent în zilele noastre. Ce păcat că, pe timpul lui Prometeu, nu se făceau sondaje pentru a afla opinia zeilor despre „cercetătorii britanici au descoperit că…” – o formulare care s-a transformat în ultimii ani în „observator imparțial, aflat pe marginea unei dezbateri științifice, care încearcă să afle, prin evaluarea datelor empirice”.
        Auguri și-un praz verde!

        • se mai mira cineva ca a prins asa de tare candidatul ala cu „apa contine informatie” si „pepsi contine nanocipuri”? noi suntem de fel mult mai destepti decat orice studiu si orice consens stiintific. nu ne manipuleaza pe noi wokistii cu vaccinurile si cu teoriile lor. suntem vlahii din valahalla! :D stiinta adevarata e cu burebista, eminescu, prometeu etc.

    • D-le Opris, spuneti ca sovieticii au ajuns la un pas de dezastru pentru ca au ignorat semnele invaziei germane pentru ca reprezentau doar 5% din totalul informatiilor. Care credeti ca este dezastrul care ne paste daca nu ascultam de oamenii ca dvs. si prof. Cranganu, cand ne spuneti ca tot ce facem e in zadar si ca Pamantul se va incalzi la fel de mult indiferent de concentratia de CO2?

      Cum sunteti asa de bine informat despre activistii de mediu de acum 50 de ani, poate dati si un exemplu de activist care in 1975 voia sa reduca poluarea fara nici o legatura cu efectele poluarii in sine, ci doar pentru a evita racirea planetei.

      PS: Greu de crezut ca un serviciu de informatii ar putea folosi numarul de informatii colectate intr-o directie sau alta drept unic indicator despre care directie e mai probabila. E mult mai usor de crezut ca Stalin a zis ca Hitler nu ataca, si toata lumea a manipulat informatiile existente astfel incat sa duca la aceeasi concluzie cu a tatucului.

  11. In loc sa scrieti un articol desine statator, v-ati apucat de atac la persoana. Nu pot sa nu observ inca de la inceput expunerile tendentioase:
    „De asemenea, profesorul Crânganu afirmă că este necesară o analiză științifică coerentă, bazată pe date empirice, pentru dezvoltarea politicilor de mediu.” ?????
    Iar TU Delft este un cuib de verzituri woke:
    https://www.tudelft.nl/en/about-tu-delft/strategy/diversity-inclusion
    Ehehe, cat de bine a intrat anomalia asta in fondul genetic a unora…

  12. Da, un articol necesar (…nu cred ca va beneficia de primirea cordiala si critica obiectiva si neumorala sperate de autor). In afara datelor tehnice pertinente oferite de autor, as adăuga doua observații adiționale:
    1. Temperatura este o proprietate a sistemului termodinamic Terra, proprietate a cărei semnificație depășește cu mult valoarea obținuta prin medierea măsurătorilor termometrelor instalate pe Terra. Argumentul ca inevitabil vor exista mai multe puncte in care NU se măsoară temperatura decât cele in care aceasta se măsoară oferă măsura exacta lipsei de pregătire in termodinamica fizica/chimica din programa de la Geologie.
    2. Sistemul climatic pe Terra este este plin de valori critice, intre care existenta punctului de discontinuitate legat de topirea ghetei este fundamental si este legat de o transformare brusca si critica la nivelul stabilității sistemului. Pericolul cel mare este nu atât schimbarea in sine, cat caracterul vădit subit al acesteia.

    • Punctul 1 îmi aduce aminte de F.A. Hayek și de explicațiile sale privind formarea prețurilor pe piață. Oricât de mult ne-am dori, nu putem cunoaște toate prețurile din lume și condițiile specifice de formare a acestora. Media prețurilor/temperaturilor cunoscute nu este în mod automat un rezultat pe care să îl considerăm universal valabil. Nu are rost să transformăm statistica într-un elastic pentru chiloți și să tragem de ea în funcție de propriile interese.

  13. Dle Nedelcu

    Felicitări pentru acest articol argumentat care face de rușine partizanatul evident al autorului pe care-l combateti cu argumente științifice clare și simple. De altfel, pe mine mă amuză articolul respectiv. Cam atât am de spus.
    Daniel Vereș

  14. În principiu deci, Greta are dreptate;când liderii lumii se vor deplasa la COP-uri venind din Europa, America sau Asia folosind doar bicicleta,atunci dioxidul de carbon antropogenic va înceta să tot crească, în pofida planurilor și a fondurilor dedicate combaterii acestei tendințe; antropogenism cu iz malthusian.

  15. Stimate domnule Nedelcu,
    Din start vreau sa vă prcizez că nu pun la îndoială valoarea cunoștințelor domniei voastre și nici a argumentelor prezerntate aici. Inadecvarea articolului de față, despre care vorbesc în continuare, ține doar de modul și locul în care îl combateți pe domnul profesor Crânganu.
    Dacă într-un moment de umbră a credinței mele aș citi două articole pe teme biblice, unul scris de George Foreman, boxerul devenit predicator, și unul scris de Părintele Galeriu, care ar fi influența lor asupra mea? Chiar dacă articolul scris de GF ar fi convingător, scris cu pasiune și adresat inimii mele, singura sa acțiune asupra mea ar fi „aha, băiatul ăsta are un dar, hai să-l urmărim mai departe să vedem ce are de spus”. Atît, nu mai mult. Pun eu la îndoială credința lui? Pun eu la îndoială argumentele sale? Doar urechea mea aude într-un fel vocea Părintelui Galeriu și altfel pe cea a lui Foreman.
    La fel și în cazul acestui articol. Argumentele prezentate aici fac legătură cu 30 de articole științifice. Dat fiind că nu sunteți un specialist în domeniu, pare că le-ați citit în timpul dumneavoastră liber. Și ca să le înțelegeți corect v-ați mai documentat înainte, învățînd 7-8 cursuri de geologie și climatologie de nivel universitar. Din nou, nu pun la îndoială cunoștințele, ci doar vreau să subliniez ce aude urechea mea. Iar urechea mea aude vocea voastră cu neîncredere. Și ca urmare, ca să vă pot citi corect articolul trebuie să mă duc pe fir mai departe, pe fiecare link, și să verific fiecare afirmație pe care o faceți. Și n-o voi face pentru că nu sunt în stare.
    Cînd profesorul de geologie face o afirmație plecăm direct de la presupunerea că baza sa de cunoștințe este adevărată și nu ne mai pierdem în amănuntele argumentelor sale. Astfel putem urmări ușor firul gîndurilor sale și ne putem face o idee generală asupra subiectului.
    Și de la „ideea generala” de mai sus, vine și al doua parte a argumentului meu – Contributors nu este un loc în care să combatem „științific”, ci doar pentru popularizarea științei. Profesorul Crânganu nu scrie un articol foarte riguros științific (adică arid), doar ne informează pe noi profanii asupra unor aspecte din dezbaterea curentă și ne atrage atenția că deja lucrurile au luat-o razna, știința ajung să fie deturnată în alte scopuri. Nu toate articolele domniei sale sunt cel mai bine argumentate și este posibil să fi îngroșat tușa, pe ici pe colo, pentru a aduce știința aridă la nivelul urechilor noaste, dar de aici pînă la a-l certa dumneavoastră că nu este riguros științific este cale lungă!
    În concluzie (pentru cei care n-au avut răbdare să citească tot argumentul meu), NU pun la îndoială cunoștințele sau intențiile dumneavoastră, dar există o diferență între rigurozitatea științifică și scopul de a comunica eficient și accesibil informațiile. În contextul în care se află articolul de față, nu este locul pentru critici științifice detaliate, ci pentru o discuție mai largă și accesibilă.
    GC

    • reteta e simpla: se pun cu grebla date cu duiumul, se mai pun si jde linkuri, oricum nu le deschide nimeni, nu strica nici niste grafice, se face apel si la niste autoritati „recunoscute” si gata raportul care miroase puternic a stiinta si confirma eruditia autorului.

      Mai vine si cu poanta finala ca ceainicu fierbe si how dare you si s-a nascut o noua Greta.

      Astept insa sa ne invete si ce trebuie sa facem? Aprops in Olanda din motive ecologice se circula ziua pe autostrada cu max 100, reducerile au fost atit de mari, mai ales in blocaje, ca acum se revine incet la 130.

      • Primul paragraf se potrivește cel puțin la fel de bine și la cele mai multe din articolele d-lui Crânganu.
        Probabil ca l-ati și folosit și acolo, doar ca a scăpat observației noastre.

    • D-le GC, nu trebuie sa scrieti atat de mult ca sa ne convingeti ca pe dumneavoastra nu va intereseaza sa stiti ceva ci doriti sa nu fiti deranjat in credinta pe care o aveti indiferent daca are sau nu de a face cu realitatea. Va intelegem, este omeneste, dar sunteti in locul nepotrivit. Cautati o manastire.

  16. Felicitari autorului pentru aceasta expunere. Pt cei care au studiat geologia, paleontologie, oceanografia, climatologia, meteorologia si aspecte de astronomie, Terra a traversat perioade climatice cu caracteristici diferite dar cu parametrii masurabili mai stabili. Ceea ce avem acum este o mare variabilitate si mare intensitate ai parametrilor climatici in anumite regiuni ale planetei. Iar distrugerile sunt pe masura. Ca acum Europa vrea neaparat sa reduca emisiile de CO2, si poluarea nu ajuta cu mai nimic, caci celelalte continente sunt indiferente. Fronturile atmosferice, ciclonii si anticiclonii, curentii marini transporta emisiile, poluarea la nivel global, nu au granite de stat.

  17. Felicitări! În sfârșit, cineva răspunde dlui prof. Crînganu. M-așteptam să fie cineva mai în vârstă, dintr-o mare universitate românească sau chiar din Academie. Dar e bine și-așa. Mai aveam puțin și le desena mustăți și căciuli de clovni celor din GIEC.

  18. Nu mai citesc de mult articolele domnului Cranganu. Domnia sa este geolog si isi da cu părerea asupra unor domenii ale științei unde nu are expertiza, si nu are nici dreptate. Domnia sa înăbușă cu regularitate orice fel de critica la articole, moderând propriile articole si mergând pana la a interzice dreptul la postări pentru unii critici fără a veni cu nici un argument combătând criticile.

    Ce m-a enervat la domnia sa era un articol in care spunea răspicat ca energia solara nu este viabila economic. Am si scris un articol combătând argumentele domniei sale, pe care nu l-am mai trimis la publicare.

    State cum sunt Arizona in SUA au 270 de zile de soare pe an. Firme de utilități, cum sunt APS (Arizona Public Service), produc 50% din energia pe care o vând din panouri solare, inclusiv achiziționate de la producători casnici. Vreo 10% este energie nucleara si restul sunt centrale bazate mai nou pe gaze naturale. APS face bani buni vânzând energie solara, destul de ieftin de produs in Arizona, si sunt multe regiuni pe glob in aceeași situație. A veni si a spune cu o tuse groasa ca energia solara nu e profitabilă pălește in fata unor astfel de exemple. E adevărat ca state din Europa centrala si estica nu se pot baza pe energie solara, insa regiuni din Spania si Portugalia, mai uscate, pot. Să nu le punem pe toate în aceeași oala cu concluzii generalizate.

  19. Felicitari.
    Eu nu am avut energia sa merg pe linia asta. Am optat sa renunt la citirea materialelor acestui domn. Adica tactica strutului – nu vad, nu aud. Dar nu e o solutie. A dumneavoastra e mult mai buna.

  20. Bravo autorului pentru acest articol ! Era necesar si ma mir ca alti experti in geofizica sau climatologie, meteorologie, nu au scris aici mai devreme pentru a contrazice tezele dlui Cranganu. Eu inteleg ca nu trebuie sa ne alarmam si sa ne panicam ca se schimba clima, dar totusi nu putem continua exact ca pana acum, fara niciun gand la mediu, la resursele finite si la schimbarile climei care totusi se vor acumula in timp.
    Cranganu a scris f.multe articole aici in care face tot felul de afirmatii incorecte in care incearca sa „desfiinteze” energiile alternative, eoliana, solara, hidro, etc. Spune de exp ca pt producerea eolienelor se consuma mult material si energie. Da, dar per total pe perioada de functionare a unei eoliene, aceasta produce mult mai multa energie electrica decat cea necesara producerii ei. Sau spune ca panourile fotovoltaice nu functioneaza decat daca e soare, si ca energia nu se poate stoca. Nu se poate stoca, dar se consuma in locul celei produse prin arderea combustibililor fosili, ceea ce e foarte important. Mai ales (sau datorita faptului) ca energia solara e aproape gratis.
    O alta problema este faptul ca resursele fosile sunt finite, dar consumul de energie e in crestere, cu tari foarte mari precum India, China, Indonezia, Turcia, Brazilia, etc, care isi cresc consumul si economia. In acest ritm resursele de comb fosili se vor termina si mai repede. Apoi nu trebuie uitat ca petrolul si gazele naturale se folosesc si la altele decat la a produce energie, si anume la ingrasaminte chimice, mase plastice, medicamente, etc. Deci logic trebuie dramuite asa incat sa ajunga cat mai mult timp, nu terminate cat mai repede.
    La aceasta problema cranganu raspunde ca se vor gasi alte resurse, ceea ce e fals. Nu se pot gasi resurse la infinit, sau daca se mai gasesc vor fi din ce in ce mai greu de exploatat. Mai ales in cazul unui consum mondial care creste accelerat. Mi s-a parut nestiintific si cum invarte datele ca sa ii iasa rezultatul dorit, insa nu ia in calcul toate aspectele problemei, toate variabilele climatice. O alta eroare e ca dnul Cranganu ataca din principiu consensul celor 97% dintre experti pe motiv ca „trebuie doar un expert sa darame consensul”…. dar asta nu justifica orice teorie nefondata. IN primul rand ca pt asa ceva trebuie un geniu care sa sustina o teorie justificata stiintific beton desi contrara consensului la un moment dat; in al doilea rand pana la urma acea teorie trebuie sa convinga si sa atraga tot o majoritate de experti, altfel nu este validata stiintific.

  21. Problema principala la articolele dnului Cranganu e ca nu sunt nuantate, nu cauta adevarul stiintific si calea de mijloc intre extremele ecologiste si cele „petroliste”. De fapt el adopta o pozitie extrema in care orice nu e petrol/gaze, este rau by default. Dupa dnul Cranganu consumul de petrol si gaze e cel mai bun mod de a obtine energie, si toate celelalte sunt gresite sau impractice (ceea ce e fals). Avand aceasta preconceptie, preia datele care i-o sustin si ignora celelalte date.
    Deasemenea ignora modelele climatice, dar nu aduce nimic in locul lor. Spune ca schimbarile climatice sunt chiar bune, ca plantele consuma carbon si deci putem polua in liniste spre „binele” planetei. Plantele consuma intr-adevar CO2, dar nu in cantitati nelimitate, in plus acest consum e mult mai mic decat rata in care pompam noi CO2 in atmosfera (se pot verifica datele pe site-ul NASA sau al National Academy of Science).
    Ce m-a uimit la articolele sale e ca nu da niciun alt motiv plauzibil pt schimbarile climatice, el respingand din start contributia activitatilor umane. Spune ca CO2 e un gaz incolor inodor care e oricum in cantitati f.mici pt a influenta clima. Acest fapt e insa fals si e contrazis de toti expertii seriosi, CO2 avand un efect de sera semnificativ care se acumuleaza in timp.

  22. Am citit articolul de fata in urma cu 2 zile, dupa ce citisem mai intai articolul d-lui Cranganu, cand mult mai putine comentarii exiatau la rubrica de fata. Am fost extrem de bucuros (dar oarecum si rusinat) ca cineva (altcineva!), respectiv masterandul Alex Nedelcu a avut indrazneala sa dea o replica eleganta si pertinenta d-lui profesor Cranganu, fapt pentru care il felicit din toata inima. Fiind un cititor constant al rubricii „Contributors.ro” cunosc foarte bine parerile d-lui Cranganu despre clima, cu care nu sunt insa de acord, dar pe care le prezenta cu atata siguranta si insistenta incat eu, ca nespecialist, credeam ca nu voi fi in stare sa-i dau o replica potrivita si credibila. Intotdeauna mi-am spus ca pentru a da cuiva o replica credibila trebuie sa fii specialist in domeniul respectiv. Iar eu nu sunt un specialist in domeniul Climatologiei.

    Citind insa articolul lui Alex si unele dintre comentariile de fata, am vazut ca se pot scrie articole pertinente si face comentarii adecvate (evident ca multe sunt si … aiurea) chiar daca nu esti specialist. Unii comentatori chiar l-au acuzat pe Alex ca nu este specialist (culmea este ca nici prof. Cranganu nu este specialist in Climatologie). Dar, ce inseamna a fi specialist in Climatologie? Din cate cunosc eu, la realizarea posibilelor modele ale evolutiei climatice (pentru ca despre acestea a fost in esenta vorba atat in articolul d-lui Cranganu cat si a lui Alex) participa o multime de specialisti in domenii conexe sau chiar diferite, dintre care mentionez: meteorologi, climatologi, informaticieni, matematicieni/statisticieni, ingineri, fizicieni, chimisti, grologi/geofizicieni, biologi etc. Modelul in sine este insa judecat esentialmente pe baze matematice/statistice. Este evident ca din acest punct de vedere, Alex este perfect calificat ca sa dea un verdixt asupra interpretarii corecte sau incorecte a unui model, a rezultatelor si a concluziilor trase, avand pregatirea de baza necesara in acest sens. Si a facut-o foarte bine, cel putin pentru nivelul rubricii Contributors, care nu are nicidecum pretentiile unei reviste de specialitate.

    Voi incheia acest comentariu incercand sa relevez un aspect neabordat nici in articolul lui Alex si nici in comentarii, asupra caruia prof. Cranganu insista insa foarte mult, ca argument in favoarea criticii acerbe pe care o face activismului climatic (climatismului, cum spune domnia sa). Este vorba despre „expunere si vulnerabilitate: cei doi piloni neglijati ai riscului climatic”. In principiu, are dreptate. Omenirea nu da suficienta atentie iar unele tari nu au suficiente resurse de alocat in scopul prevenirii expunerii la schimbarile climatice si a reducerii riscului/vulnerabilitatii la aceste schimbari. In acelasi timp insa, dumnealui ne propune practic sa uitam de factorul esential, de cauza/cauzele ce provoaca dezastrele sociale, economice, ecologice, adica de poluarea planetei de catre specia umana (unde intr-adevar nu numai CO2 ci si alte gaze cu efect de sera si chiar poluarea termica directa isi aduc contributia) si sa ne concentram atentia pe efecte. In medicina, aceasta abordare este numita tratament paliativ si se aplica cel mai mult cazurilor incurabile, unde acest tip de tratament ajuta pacientul sa suporte mai usor durerile pe drumul veciniciei. Daca dumnealui crede ca aceasta este solutia inseamna ca este constient si de faptul ca omenirea este pe marginea prapastiei si ca boala ar fi iremediabila. Atunci, cum poate sa ignore cauzele bolii cand de fapt mai exista inca speranta? Dar nu pentru multa vreme!

  23. Richard Feynmann is renowned for saying: It doesn’t matter how beautiful your theory is, it doesn’t matter how smart you are. If it doesn’t agree with experiment, it’s wrong. The GHE idea is not a theory. It doesn’t even rise to the scientific level of hypothesis. It is an idea that fails experiment and hence is wrong.
    The misleading Greenhouse Effect Idea is falsified by experiment – Brendan Godwin 2024
    https://www.researchgate.net/publication/348077950_The_misleading_Greenhouse_Effect_Idea_is_falsified_by_experiment

    „These gases are properly termed Radiatively Active Molecules or RAMs and the effect
    on the atmosphere is properly termed Adiabatic Thermal Enhancement or ATE”

    • @prototip. In loc sa puneti niste citate ca nuca in perete si sa dati link catre un preprint cam dubios, ar fi trebuit sa va informati, nu sa faceti propaganda ieftina pt pacalirea maselor fara educatie stiintifica. Preprintul respectiv prezinta niste fapte singulare, dar nu intregul tablou. Respectivul autor Godwin e „radio technical officer”, nu e profesor/conf universitar, nici cercetator consacrat.
      Cu alte cuvinte nu prea are nici in clin nici in maneca cu cercetarea avansata. Pe profilul lui researchgate are doar 3 citari si cateva preprinturi, ceea ce e ridicol de putin pt un pensionar (3 citari merge doar la un tinar doctorand sau postdoc).
      Ati luat de exp in calcul si CO2 absorbit de oceane, care scade concentratia in atmosfera, dar duce la acidificarea oceanelor (cu niste consecinte dezastruoase pt viata marina)?!

      • Pe măsura încălzirii, oceanele degajă CO2, nu absorb CO2. Apa de mare încălzită la soare degajă CO2, nu absoarbe CO2. Orice sticlă de apă minerală plată face la fel, degajă CO2, nu absoarbe CO2.

        În apa de mare se găsește de 140 de ori mai mult CO2 decât în aer, pe unitate de volum. Cum ar putea oceanele să absoarbă CO2 din aer, în urma încălzirii atmosferei? Cafeaua din ceașca de pe masă absoarbe căldura din cameră și se încălzește, răcind aerul din cameră?

        • @harald. Total Fals! Ca si de alte ori, intelegi total aiurea si dai niste raspunsuri false si infantile, de analfabet functional. Cica „apa minerala degaja CO2” – pe bune, vorbesti serios?! Apa „minerala” (impropriu numita asa la noi, de fapt ar tb numita „apa cu gaz” sau „sparkling”) contine CO2 adaugat/pompat de firma respectiva!
          IN natura oceanele absorb mult mai mult CO2 decat degaja, sunt cel mai mare captator de CO2. Acidificarea oceanelor e insa o mare problema. Ia citeste aici, de pe site-ul oficial al United Nations:

          The ocean generates 50 percent of the oxygen we need, absorbs 25 percent of all carbon dioxide emissions and captures 90 percent of the excess heat generated by these emissions. It is not just ‘the lungs of the planet’ but also its largest ‘carbon sink’ – a vital buffer against the impacts of climate change.

          Alta prostie pe care o spui e ca atmosfera „se incalzeste”. Schimbarile climatice nu echivaleaza simplist cu „incalzirea atmosferei”, e mai complicat. IN unele locuri se incalzeste, in altele se raceste, sunt curenti atmosferici, schimbari haotice. Procesul e unul neliniar, si neuniform.

          • @Ioan – apa plată e tot apă minerală, iar eu așa am scris: ”apă minerală plată”. Nu te deranja să citești comentariile la care răspunzi, nu te plătește nimeni să și citești 😀

            • @harald. Dai dovada de analfabetism functional si cazi si mai rau. Apa minerala cu gaz mai poti spune ca degaja CO2, dar cea plata nu. Oceanele planetei absorb cantitati uriase de CO2, este cel mai mare carbon sink pt CO2 din atmosfera, dupa cum se vede in textul de mai sus de la United Nations. Asa ca lasa aberatiile si gogosile. Cine te plateste sa scrii sute de comentarii tembele si dezinformari politizate pe aici ?!

            • Apă minerală plată conține sub 1g/litru CO2 ceea ce corespunde unui pH 5,9 și este ușor acidă. Spre deosebire oceanul planetar are 8,1 pH și este alcalin. Valoarea pH este o scară logaritmică, deci concentrația de CO2 în apa aia plată este de 120 ori mai mare decât în ocean. Ăsta e motivul pentru care apa ta plată degajă codoi. Când compari bere cu leșie nu poți obține rezultate concludente.
              Dar chiar și așa, cum de a a ajuns acea apă plată să conțină codoi, dacă apa „nu absoarbe CO2“?

        • Presiunea parțială este răspunsul. Dacă crește concentrația de CO2 in atmosferă, o parte din el trece în apa oceanului. Dacă mai crește și temperatura aerului, atunci crește și presiunea atmosferică, deci implicit și presiunea parțială a co2 din aer. Ca urmare trece și mai mult codoi din atmosferă în ocean.
          Faptul ca în ocean ar fi de 140 ori mai mult co2 decât în aer nu are relevanță. Singurul criteriu este diferența dintre presiunea parțială a codoiului din atmosferă și cel din apă. 1 m cub de aer are 1,3 kg în timp ce 1 m cub de apă oceanică depășește o tonă, adică de 800 ori mai mult la același volum. La suprafața apei presiunea este aceeași și în apă și în aer. Dacă în apă este dizolvat de doar 140 ori mai mult codoi decât în aer, înseamnă că încă este deficit pentru a echilibra presiunile parțiale dintre codoiul conținut în cele două medii. Iar codoiul trece preponderent din aer în apă. Grea e fizica pentru activiștii răciristi!
          O altă dovadă a trecerii codoiului din aer în apă este și variația pH a apei oceanice. Actual este la 8,1 spre deosebire de 8,3 anterior perioadei industriale. Deci codoi a fost preponderent absorbit de ocean, nu invers.

    • Brendan Godwin : Weather Observations & General Meteorology (Certificate), https://www.researchgate.net/profile/Brendan-Godwin
      dumneata cine esti, sa dai cu batul in balta si sa atentezi la prestigiul acestei platforme cu atcuri la persoana, fara nici un fel de valoare adaugata ?
      vreti musai profesori universitari ? Nasif Sabag Nahle de la Autonomous University of Nuevo Leon, Mexico, se califica ? https://www.eoht.info/page/Nasif%20Nahle
      calculul lui Nahle:
      https://docslib.org/doc/8592455/reviewed-total-emissivity-of-the-carbon-dioxide-and-mean-free
      Jennifer Marohasy, de la ” the University of Queensland, Central Queensland University, and with the Indonesian Bureau of Meteorology”, „the Director at Climate Lab Pty Ltd”, se califica ?
      https://jennifermarohasy.com/about/
      analiza pe cele 3benzi ale codoiului (ce spune cu alte cuvinte si mr.Godwin):
      https://jennifermarohasy.com/2011/03/recycling-of-heat-in-the-atmosphere-is-impossible/
      mai ramane sa astept de la dvs. si ceilalti comentatori confirmarea ca si astia is vanduti ntereselor petrolistilor

      • Undeva trebuia neapărat fracturată Fizica de clasa a X-a, altfel nu ieșea povestea cu încălzirea datorată CO2. În esență, CO2 e mai presus de principiul al II-lea al termodinamicii. CO2 generează energie de unul singur și o reciclează de câte ori vrea el, încălzind atmosfera de mai multe ori la rând, cu aceeași energie. E mai mult decât un perpetuum mobile, CO2 e ca o centrală nucleară perpetuum mobile 😀 Nu pierde nimic, nici măcar masă, el generează energie pur și simplu. Așa i s-a trasat sarcină.

        • Asta va fi principiul 2 din termodinamica pe care, poate, o s-o inventezi tu…sau in termodinamica prinsa dupa ureche. Cei care au trecut cu adevarat de clasa a zecea au invatat altceva.

        • Interesant comentariu, parcă citisem ceva asemănător cândva în cărțile de SF! Câteva remarci doar:

          …În esență, CO2 e mai presus de principiul al II-lea al termodinamicii… De fapt, principiul al 2 lea al termodinamicii spune că entropia unui sistem izolat nu poate scădea, iar în procesele naturale energia se disipă în mod inevitabil.CO2 nu încalcă acest principiu. Găsirea unui mecanism prin care CO2 ar încălzi atmosfera ”de mai multe ori cu aceeași energie” ar însemna în realitate o încălcare directă a principiului al II-lea al termodinamicii. CO2 absoarbe radiații infraroșii de la Soare sau de la suprafața Pământului și le emite înapoi în atmosferă, contribuind la efectul de seră. Aceasta nu înseamnă că CO2 generează energie din nimic, ci doar că REDISTRIBUIE energia deja prezentă.

          …CO2 generează energie de unul singur și o reciclează de câte ori vrea el, încălzind atmosfera de mai multe ori la rând, cu aceeași energie. E mai mult decât un perpetuum mobile, CO2 e ca o centrală nucleară perpetuum mobile …Cum am spus, CO2 este un gaz cu efect de seră care absoarbe și emite radiații infrarosii. Energia pe care o transferă în atmosferă provine de la Soare sau de la radiațiile emise de suprafața Pământului. CO2 nu creează energie de la sine, ci doar redirecționează energia care deja există.

          Procesul de absorbție și reemisie a radiațiilor de către CO2 nu este un „reciclaj” infinit al aceleași energii. Fiecare proces de absorbție și emisie a radiației respectă principiile termodinamicii, iar energia care este captată de CO2 nu dispare;ea este disipată treptat în atmosferă.

          …nu pierde nimic, nici măcar masă, el generează energie pur și simplu…Doar partial adevărat dar acest lucru nu înseamnă că nu respectă legea conservării energiei. CO2 doar interacționează cu energia electromagnetică (radiația infraroșie) fără a produce energie din nimic. Mecanismul său este unul de redistribuire, nu de generare a energiei din nimic.

        • In natura nu se pierde nimic, nici masă nici energie. În sistemul energetic natural nu există concepte precum energie utilă sau perpetuum mobile. Astea sunt exclusiv subiective, rezultate din interesului omului pentru o anumită activitate.

      • @Harald
        sau cu alte cuvinte:
        pui ibricul pe foc pentru un ceai si presupui ca ai doua surse: focul si radiatia inversa; scoti ibricul de pe foc (de ce sa mai consumi gazul): de verificat daca ibricul continua sa se incalzeaca de la radiatia inversa, care nu este eliminata si continua sa functioneze;
        efectul de sera e de fapt altceva: este efectul de termoizolatie al oricaui gaz; asa zisele GHG sunt de fapt gaze cu ATEfect, adica molecule cu atomi care oscileaza la fel cum si quarcii oscileaza in proton dar nu ne incalzesc cu nimic; GHEfect e fraudulos confiscat si atribuit gazelor cu ATEfect;
        ATEfect este de fapt un efect de racire, precum cel din frigiderele cu codoi sau precum fenomenul de scadere a efectului termoizolant la orice termoizolatie imbibata cu vapori de apa;
        fenomenul ENSO este larg documentat si reprezinta un GHEfect, dar nu are la baza ATEfect, nici al codoiului, nici al vaporilor de apa, ci fenomenul de evaporare-condensare care chiar poate functiona ca o baterie multianuala (energie stocata in legaturi van der Waals), in timp ce ATEfefect e o baterie care functioneaza circa 5 milisecunde (conform calculului prezentat de Nasif Nahle);
        „What is generally ignored in the IPCC and related climate change literature is that the atmospheric concentration of water vapor, which accounts for 97% of greenhouse heating,[1] increased by 15% … This15%, increase, in parts per million, is 18 times greater than CO2”. „This atmospheric concentration of water vapor is driven primarily by changes in sea surface
        temperatures in the Eastern Equatorial Pacific El Niño-Southern Oscillation, or “ENSO” region (5°N–5°S, 170°–90°W) and autonomous feedback, not by changes in the concertation of CO2 .”
        „Thus, as shown in Figure 9, it is clear that the year-to-year variations in the average global
        concentration of water vapor and therefore temperature, are largely the result of ENSO driven changes in the concentration of water vapor.” Figure 10: „There clearly is no correlation between percentage changes in average global temperature and percentage changes in the concentration of CO2 as confirmed by the correlation coefficient of 0.16 – nocorrelation.”
        pag.14: „As shown in this illustration, evaporation and water vapor heating can be in an autonomous, positive feedback loop. As the concentration of water vapor increases, water vapor heating and evaporation increase. If the rate of evaporation exceeds precipitation, the concentration of water vapor increases; on and on. A characteristic of positive feedback loops is
        that absent external intervention, they continue. Therefore, to the extent evaporation exceeds
        precipitation, this continues. Only increases in precipitation, which occur, break this wholly autonomous cycle.”
        „Between 1911 and 1941 the average global temperature increased at a slightly greater rate. This
        warming trend ceased in 1944, when in 1945, precipitation exceeded evaporation. Then why wouldn’t this repeat?” „Possible causes: ………………….”
        https://globaljournals.org/GJSFR_Volume22/1-To-Bring-an-End.pdf
        „Between 1976 and 2019, the average global temperature rose by 1.03 °C. To effect this reduction the average global concentration of water vapor would have to be reduced by:
        ∆TPW = 2.5 x 1.03 = 2.64 kg m -2 or mm m-2 ”
        „if the average global precipitation can be increased, just slightly, from 985 to 988 mm, which is only 0.3% more than average annual precipitation, or an average increase of 0.008 mm/day, for one year, the concentration of water vapor, thus water vapor heating, will be reduced to the point that the average global temperature will revert to the average global temperature for 1976, 13.5°C. „

        • „scoti ibricul de pe foc“
          Ce rost are analogia asta?! Focul e Soarele, știți astrul acela care se află în centrul sistemului nostru planetar. Când reușiți să-l închideți sau să luați Terra de pe orbită precum ibricul de pe foc, puteți continua expunerea. Până atunci, e pierdere de vreme să citesc mai departe.

        • @Hantzy
          nu e treaba dvs. cand eu imi incep, continui sau finalizez expunerea;,
          dar sunt perfect de acord ca dvs. puteti astepta pana la noapte, sau pana se stinge soarele sau intreg universul si e total irelevant cand si ce citeste sau nu citeste @Hantzy

  24. Nu am cine știe ce tangențe cu climatologia dar lucrez destul de mult cu statistica așa că înțeleg bine ce ați vrut să spuneți. În privința schimbărilor climatice, mi se pare de bun simț să considerăm că ele se petrec natural dar că, de vreo 100 de ani încoace, sunt accentuate de om într-un mod absolut dramatic.
    Cât despre Crânganu, după ce am constatat repetat că cenzurează sistematic comentarii absolut decente care îl contrazic, nu mai cred absolut nimic din ce spune! Așa că nici măcar nu îi mai citesc articolele, pentru că sunt convins că sunt pline de minciuni. De ce să îmi pierd timpul?

    • @Răzvan _ „În privința schimbărilor climatice, mi se pare de bun simț să considerăm că ele se petrec natural…”

      Desigur, nu-i chiar „ceainicul…”.

      Profesorul Crânganu prezintă adesea în mod corect datele statistice și chiar o parte din concluziile unor cercetări care demonstrează schimbările climatice. Și le folosește drept premise pentru propriile raționamente. Problema este însă alta…

      În mod sofistic, concluziile la care ajunge domnul Crânganu sunt de un cinicsm cutremurător.
      Domnia-sa spune că de-a lungul timpului au mai existat modificări ale climei, au fost extincții ale speciilor, au fost încălziri și glaciațiuni, deci totul este normal. Nu avem de ce să ne facem griji. Și omenirea va dispărea în mod natural, dar nu chiar săptămâna asta.

      Dacă un comentator încearcă să arate argumentat că acțiunea antropică a determinat o accelerare a modificărilor climatice, că avem mijloacele pentru a le încetini, că există costuri imense socio-economice pe care noi cu toții le suportăm, deși nu participăm cu toții la beneficiul aderii combustibililor fosili, spre exemplu, textul nu este publicat.

      De ce merită citit în continuare domnul Crânganu? Pentru că deseori raționamentele sofistice ale domniei-sale – care ajung la concluzii false, așa după cum spuneam – pornesc de la premise corecte. Am ajuns astfel, urmând firul acestor premise, la cercetări deosebit de interesante cu privire la schimbările climatice, diminuarea capitalului ecologic, variația amprentei de carbon șamd. :)

  25. În loc de concluzii.
    Am pus mai sus o întrebare pur științifică legata de un articol științific menționat de autor. Puțini au observat ca în prezentarea contribuțiilor profesorului Koutsoyiannis autorul acestui articol pretins științific eludează esența a ceea ce susține cercetătorul grec: datele detailate de temperatura arata ca creșterea concentrației de CO2 o precede pe cea de temperatura. Deși se ocupa critic de alte contribuții, posibil discutabile, ale profesorului Koutsoyiannis domnul Nedelcu preferă s-o ignore tocmai pe cea de mai sus, posibil de cel mai mare impact. Poate pentru ca este probabil din categoria An Inconvenient Truth. Sau, mai degrabă, din categoria lipsa de etica științifică.
    Daca întrebați AI (ChatGPT, Gemini si Grok) ce crede despre relația temperatura CO2 data de Koutsoyiannis veți vedea ca se refugiază in discuții despre cauzalitate si evita sa răspundă direct.
    Numai după un intens si brutal dialog Grok a acceptat ca „Koutsoyiannis’s observation that CO2 increases precede temperature increases in recent decades matches the chronological order in widely used datasets (e.g., CO2 from Mauna Loa, temperature from NOAA or NASA). No established modern dataset reverses this” ChatGPT a rămas pe linia sa mult timp pana sa admită asta.
    Vad mai sus comentarii care susțin ca rata de schimbare a temperaturii din ultimul secol si jumătate este mult mai mare decât cea din trecut. Realitatea este ca nu avem pentru datele din trecut rezoluția pe care o avem pentru evoluția din ultimul secol sau, mai precis, din ultimii 50 de ani.
    Nici variabilitatea naturala n-o cunoaștem prea bine. Datele de pe carotele de gheață din Groenlanda arata ca aproximativ pe la 1875 Groenlanda a înregistrat cea mai mică temperatura din ultimii 10000 de ani. In termeni matematici asta s-ar manifesta ca un minim pe curba de temperatura contra timp. Ghici ce urmează după un minimum si ghici de când s-a accelerat revoluția industriala. Trebuie spus ca fenomenul nu s-a manifestat peste tot la fel, ca de altfel si variațiile temperaturii de azi de pe glob, dar perioada pre-revoluția industrială a fost pe perioada foarte rece pe toată Terra (the little ice age). Si era normal sa urmeze o perioada de încălzire, Cat de repede este discutabil.
    Si nici variabilitatea naturala recenta nu vrem s-o înțelgem in toată splendoarea ei. In Antarctica ciclul de temperaturi scăzute din evul mediu (little ice age) a durat intre 1250 pana in 1950, iar după 1950 s-au înregistrat episoade de încălzire rapida, dar nu peste tot, ba local si decenii de răcire, de exemplu in Antarctica de Est. După cum vedem revoluția industrială n-a avut efect in Antarctica pana in 1950.
    Blocarea oricărei discuții libere care pune la îndoiala ortodoxia științifică nu este decât manifestarea lipsei de înțelegere a complexității problemei in discuție.
    Eu cred ca tot ce facem pe Pământ are un efect, problema este sa știm cat de mare este efectul si cat ne costa sa-l diminuăm. Si, mai ales, cine plătește si cine beneficiază.

    • „Cat de repede este discutabil.”
      „Astronomical theory of the ice ages has the evidences in the geology, biology and other researchers. The CLIMAP project (Climate, Mapping, Analysis and Prediction) definitely confirmed this theory. This project was established in the 1970s to study the global climate [14]- [16]. The next project was COHMAP (Cooperative Holocene Mapping Project) in 1980s and 1990s [17].”
      dar atentie la fig.3, pag.34
      https://drive.google.com/file/d/16Nr2He9QCWdciX6Psxc60KtHuiEHz-w3/view
      si o afirmatie care deja imi da friguri:
      „Another interesting approach is made by Valentina Zharkova by introducing magnetohydrodynamic (MHD) waves in the definition of solar activity [20], [21]. This approach revealed a presence of grand solar cycles with duration of 350-400 years. These grand cycles are always separated by grand solar minima of Maunder minimum type, which regularly occurred in the past forming well known Maunder, Wolf, Oort, Homeric and other grand minima.
      According to this study the contemporary grand solar minimum started in 2020 year and will last until 2053. This global cooling during the coming grand solar minimum may offset in three decades any sign of global warming.”
      ceea ce este confirmat (las linkurile pe alta data) in legatura cu GHG este ciclul multianual ElNino-LaNina, care are la baza feedbackul accelerator al vaporilor de apa, insa nu se incadreaza in rezolutia unei schimbari climatice

    • Adevărul dumneavoastră nu este neconvenabil. Doar ca nu e singurul. Sunt două procese care, istoric, se stimulează reciproc: creșterea temperaturii medii și a concentrației de dioxid de carbon.
      Apoi faptul ca în trecut primul fenomen pare să-l fi determinat, mai exact inițiat pe al doilea, nu înseamnă că procesul nu ar avea loc și invers. Avem chiar un exemplu recent: Mica Glaciațiune din emisfera nordică. Actuala creștere a concentrației de co2 nu ar putea fi explicată deci prin creșterea temperaturii medii, întrucât între 1200 și 1850 aceste temperaturi au scăzut față de perioada anterioară. Dimpotrivă, este mai probabil ca încheierea acestei mici glaciațiuni să fi fost provocată de emisiile industriale și de arderea combustibililor fosili din perioada primei revoluțîi industriale. A apărut un nou factor pe care mulți îl ignoră sau îl consideră insignifiant: emisiile provocate de om.

      „Era normal să urmeze o perioadă de încălzire“ nu este un argument. De ce nu a continuat răcirea Groenlandei după 1875? Dacă ciclurile termice au intervale de până la 100 mii ani, de ce va mulțumiți cu un minim al ultimilor 10 mii ani? Apoi, după ce puneți la îndoială rezoluția datelor istorice, e puțin comic să le invocați. Iar dacă recunoașteți că procesele sunt complexe, e cam nepotrivit să vă bazați „demonstrația“ exclusiv pe dilema „ce a fost mai întâi?“

      • Spuneți ca nu exista un singur adevăr. Evident ca nu exista un singur adevăr, dar pana acum parca asta era dogma zilei, ba chiar si in acest articol.
        „Apoi faptul ca în trecut primul fenomen pare să-l fi determinat, mai exact inițiat pe al doilea, nu înseamnă că procesul nu ar avea loc și invers.”
        Va contraziceți, nu cred ca ați observat ca datele prof. Koutsoyiannis sunt din ultimul secol.
        Ciudat este ca nu prea exista pe Scholar articole care sa-l contrazică.
        Iarăși n-ați citit cu atenție, Am spus ca nu exista rezoluție pentru perioada de înainte de epoca măsurătorilor moderne. Măsurători sistematice de temperatură s-au făcut cam din 1875 (in câteva orașe din Germania, Suedia si Anglia de pe la 1750) si nici măcar pe întreaga suprafața a globului. Predominat in emisfera nordica si, mai ales, in marile orașe.

        • Nu mă contrazic deloc. Dumneavoastră sunteți cel care o face. Nu știu din ce studii dogmatice vă extrageți ideile, dar sunteți foarte limitat la acel singur adevăr al lui Koutsoyiannis. Mai ales după 1850 constatările domniei sale nu se susțin faptic: vorbiți în comentariul anterior de date prelevate din studiul carotelor de gheață polară, nu? Ei nu sunt acele date unele cu rezoluție mică? Bineînțeles că sunt. Dar le considerați relevante în comparațiile pe care le faceți.
          În continuare vă afundați și mai mult când afirmați că abia după 1875 s-au făcut măsurători moderne și doar în orașele mari din emisfera nordică. Sunt două aspecte aici:
          a. Orașele mari cu industrie puternică și densitate mare de populație sunt așa numitele insule urbane fierbinți, iar măsurătorile de temperatură nu sunt concludente.
          b. Cum rezultă din aceste măsurători „moderne“ că creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă a fost precedată cu mai multe secole de o creștere a temperaturii? Căci asta insistați ca se întâmplă mereu și îl invocați pe Koutsoyiannis. Cu 200 până la 800 ani în urmă temperaturile au fost mai scăzute. De ce a crescut atunci concentrația de CO2 în ultimii 200 ani?

  26. https://hotnews.ro/o-noua-perioada-glaciara-ar-trebui-sa-inceapa-peste-10-000-de-ani-cum-afecteaza-schimbarile-climatice-aceasta-proiectie-1913079#coral_thread

    Vorbim tot ce modele de calcul dar axate pe fenomene fizice si astronomice clare – precesie, inclinatie, oscilatia orbitei in jurul soarelui suprapuse unor date climatice obtinute din carote etc. Modelul s-a verificat pe 900k years si pusca ( normal, daca folosesti fizica verificata si nu amintiri din viitor). Si aici articolul sursa, cu grafice cu tot: https://www.science.org/doi/10.1126/science.adp3491
    Ultimul grafic expliciteaza toate cele 3 influente. Conform acestuia suntem in perioada de maxim interglacial, deci cea mai calda, in care se cumulează efectele celor 3 factori de influenta.

    Apoi, cel putin in finalul din hotnews, devine aproape amuzant cum se incearca exagerarea asa-ziselor schimbari climatice provocate doar de catre de om chiar si cand propriile lor descoperiri din corpul articolului o contrazic.

    In plus, chiar introducând variabila CO2 antropogen la parametrii actuali, tinand cont ca pana la începutul urmatoarei glaciatiuni mai sunt cca 10000 ani(cf. Si acestui model) si ca CO2 rămâne pana la cca. 800 de ani, de unde stim ca emisia antropogena va fi cel putin constanta pentru măcar următorii 800 de ani, necum 9-9200? Ar trebui sa ne fie relativ clar ca la un moment dat vom avea o alta tehnologie(daca nu ne autodistrugem in războaie intre timp) care, chiar daca nu va fi complet implementata in următorii câteva sute de ani, noi, pana la urma tot vom diminua (dar treptat, intr-un mod mai putin disruptiv economic) CO2 antropogen lăsând pe seama vulcanismului si altor fenomene naturale sarcina emisiilor.
    Numai sa ne tina pamantul🙂

    Ps: Si nici măcar nu s-a luat in considerare activitatea solara cu variile ei oscilatii inca prea putin intelese.
    Ps2: In fata unor asemenea forte si influente celeste omul e o biata furnica, mica da’ cu ifose de demiurg!

  27. @Autor
    „lucrările lui Patrick Frank, dintre care o citez pe cea mai recentă, Frank (2023)”
    cap.3.4. Sea-Surface Temperature
    „the historical SST measurement errors are assumed to coalesce into a normal distribution about their global average mean error offset, which can be removed by differencing. This, in turn, is taken to justify reducing global mean SST measurement error, ±σm, by 1/𝑁−−√ in the global record, rendering SST measurement uncertainty insignificant.”
    Nu rezulta de nicaieri ca „e ca și cum Frank a cântărit un kilogram de zahăr de zece ori și, obținând o eroare de zece grame la fiecare măsurătoare, a calculat că eroarea medie de măsurare este de o sută de grame, fără să pondereze eroarea cu numărul de măsurători.”
    dimpotriva, rezulta insumarea a mai multor categorii de erori din cauze diferite pentru aceeasi masuratoare, repetabile sistematic, nu aleatoriu („error is not random”):
    5.1. Major Findings
    With respect to the published global air-temperature record, the major findings are:
    The accuracy limit of LiG meteorological thermometers, 2σ = ±0.11 °C/°F, had been ignored;
    The laboratory lower-limit ideal of visual repeatability of LiG thermometer, 2σ = ±0.144 °C/°F, had been ignored;
    The published uncertainty of the 1900–1980 global average air-temperature anomaly record was less than the combined 2σ = ±0.432 °C laboratory ideal lower limit of resolution of high-quality LiG thermometers;
    Joule-drift of pre-1890 lead-glass or soft-glass thermometers had been ignored, but renders unreliable the early air-temperature record through the 19th century;
    Lead-glass meteorological thermometers were still manufactured and entering use in 1900;
    Land- and sea-surface temperatures had not been corrected for the non-linear response of LiG thermometers;
    Systematic measurement error produced by naturally ventilated land-surface air-temperature sensors is not random;
    Systematic land-surface air-temperature-measurement error is correlated across sensors;
    The semivariogram method does not reveal mean SST measurement error, but rather, half the mean difference in error, i.e., 0.5Δεµ;
    The mean error in SST measurements remains unknown (as does the marine wind measurement error mean);
    Bucket SST measurement error is typically not random;
    Engine-intake SST measurement error is not random;
    The distribution of ship SST measurement error varies with each trip, with the crew (and even with the watch), and between ships;
    Means of ship SST error distributions are themselves not randomly distributed;
    Turbulence caused by the ship (platform) itself generally obviates the correspondence of the measurement to the undisturbed state of surface waters. In-situ SST measurements that may be accurate, will nevertheless be physically incorrect.
    LiG thermometer Joule-drift has rendered the entire early air-temperature record through the 19th century unreliable. Field-calibration experiments of air temperature and ship SST sensors uniformly disconfirm the assumption that air temperature and SST measurement error is strictly random. Exceptions may include bucket SST measurements carried out by methodologically trained personnel and SSTs measured using modern buoys.
    The compilation of land- and sea-surface LiG uncertainty yield a 1900–2010 global air-temperature record anomaly of 0.86 ± 1.92 °C (2σ), which renders impossible any conclusion regarding the rate or magnitude of climate warming since 1850 or earlier.

    • @protopipescu. Hai ca ai inundat cu comentarii fara sens luate cu copy-paste. Macar intelegi 10% din ce copiezi, sau esti doar un propagandau care copiaza? O ipoteza stiintifica nu se demonstreaza pe forumuri cu texte ca nuca-n-perete luate cu copy-paste. Din moment ce 97% dintre experti au studiat problema serios si au ajuns la concluzia ca schimbarile climatice sunt in mare parte datorate omenirii, poti fi sigur ca asa e.
      Ca unora nu le convine sa existe si energii alternative, care mai taie din profiturile imense ale companiilor de petrol si gaze, e alta treaba…!
      E la mintea cocosului ca prin sutele de miliarde de tone de CO2 pompate in atmosfera de arderea comb fosili, se schimba echilibriul fragil al gazelor in atmosfera, de unde provin multe din schimbarile climatice.

      • @Aragon
        eu am citat din studiul lui Frank criticat de autor, studiu care n-are legatura cu codoiul
        nu e nici o paguba daca dumneata esti total in afara subiectului in discutie:
        aveti tot dreptul sa credeti in ce vreti si chiar sa votati pe cine doriti.

        • @protopipescu. Un citat ca nuca-n-perete, fara sa intelegeti stiintific ceva din el. Doar aveti vag impresia ca justifica naratiunea anti-schimbari climatice. Pai asa nu se stabileste niciun adevar stiintific.
          „Studii” din astea comandate de marile companii petroliere sunt o groaza si nu sunt veridice. Niciun specialist adevarat nu le ia in seama. Nu e primul caz, si companiile de tutun faceau studii ca fumatul nu cauzeaza sanatatii intr-o vreme, sau companiile chimice ca reziduurile lor nu polueaza si ca ele curata, etc. Schimbarile climatice exista, sunt cauzate in mare parte de om, iar ce tot predica Cranganu e in cea mai mare parte fals.

      • „E la mintea cocosului ca prin sutele de miliarde de tone de CO2 pompate in atmosfera”, iata in sfirsit o logica solida, barbateasca, cocoseasca as spune. Amuzanta e expresia „sute de miliarde”…
        Se pune intrebarea de ce se mai cheltuie atitia bani de cei 97% sa dovedeasca ceva cind acel ceva e la mintea cocosului? Nu cumva ei nu au cocosel?

        • @neamtutigan. Ai dat-o in bara, expresia respectiva era special pentru tine, ca pari sa ai reale probleme de intelegere a unor adevaruri stiintifice simple; atunci trebuie sa ti se explice ca unui copil. De exemplu repeti ca o flasneta si pe aici si la alte articole, ca activitatea umana nu a modificat clima si ca putem continua ca si pana acum, ba chiar sa poluam si mai mult. Ceea ce e o prostie gogonata, cocosel.
          Ai probleme de a intelege ca 97% dintre oamenii de stiinta nu reprezinta ceva insignifiant, cum tot gavaresc tot felul de pseudo-„iexperti” si aplaudacii aferenti (printre care si tu…).
          Cei 97% au facut masuratori exacte, au studiat problema si evolutia climei, si poti fi sigur ca stiu ce vorbesc.
          Cu „sutele de miliarde de tone de CO2” esti, din nou, pe dinafara… Ia citeste mai jos sa te informezi din surse oficiale (nu din articole pseudostiintifice), ca sa nu mai scrii tampenii pe site:
          As of 2024, it is estimated that 2,650 gigatonnes of CO 2 have been emitted by human activity since 1850, with annual emissions of 42 gigatonnes per year.

          • Gata duomnu Aragon, acum ca mi-ai explicat atit de frumos am inteles, deci e clar, dar repet daca e atit de clar de ce mai continua sa cerceteze?

            Da treaba cu sute de miliarde nu am inteles-o… 42 gica inseamna 42 miliarde si nu sute, iar 2650 giga inseamna 2650 miliarde, nu sute.. te rog sa ma lamuresti urgent!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alex Nedelcu
Alex Nedelcu
Sunt absolvent "cum laude" al programului de licență al facultății de inginerie aerospațială de la TU Delft. Specializarea mea secundară este în administrație publică și am obținut-o urmând cursuri la Universitatea Leiden. În timpul studiilor de licență, am avut un proiect personal în cadrul programului de cercetare pentru studenți Honours, efectuând cercetări asupra defectelor din procese de manufactură automatizate pentru materiale compozite. Am fost membru în echipa de studenți STRATOS V, care proiectează, construiește, și testează rachete suborbitale cu combustibil lichid. După absolvirea cursurilor de licență, am fost admis pentru un master dublu organizat în comun de TU Delft și Universitatea Leiden, în cadrul căruia studiez energia regenerabilă și ecologia industrială din dublă perspectivă: inginerească și socio-economică. În afara studiilor, am fost selectat și am participat activ în consiliul de studii din facultatea de inginerie aerospațială, organism deliberativ responsabil pentru îmbunătățirea calității educației, în cadrul căruia am evaluat comunicarea instituțională cu studenții. În calitate de editorialist, scriu periodic articole pe teme sociale pentru platforma de știri a universității.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro