luni, aprilie 15, 2024

Cenușăreasa alegerilor din România: alegerile europene

Inversul mesajului din spusele profetice ale Carții lui Daniel ,,Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!” care anunțau sfârșitul imperiul babilonian, pentru alegerile de anul acesta se prevestește mai degrabă o continuitate politică a guvernării.

Comasate, adunate, scăzute, înmulțite și împărțite au fost alegerile din acest an de grație 2024 pentru România. Românii vor alege oamenii care să îi reprezinte la toate nivelurile: de la sat, comună, oraș, la parlamentari, indirect miniștri, europarlamentari și vor alege și președintele.

Un șir de patru alegeri cu mize importante pentru următorii 5 ani. Cinci ani înseamnă foarte mult din viața unui om, înseamnă alegeri multe, tranziții de viață, schimbări în viața de familie, în carieră. Altfel spus, deși mizele sunt uriașe și toate alegerile sunt importante, întalnirea între clasa politică și electorat la masa dării de socoteală nu a avut loc, pentru că organizatorii, societatea civilă, presa și televiziunea sunt mai preocupate de cancanul politicii decât de informarea corectă a cetățenilor despre mize, bilanț, provocări noi.

Primele alegeri, cele comasate și legate sunt alegerile europene și locale. Alegerile locale au o oarecare promovare prin prisma naturii scrutinului acesta, sunt foarte personale, legate de indivizi cu nume și prenume, cu pedigree, istoric, drame și poate prezintă interese economice și financiare mai directe pentru investitorii imobiliari sau pentru tot felul de businessuri ce așteaptă noi administrații ușor cumpărabile și care „să nu încurce prea mult”. Însă, din păcate, campaniile alegerilor locale sunt fușerite și nu se discută administrație publică, fonduri europene, transparență, bilanțuri, decât foarte puțin.

Ce se aude în media despre alegerile europene, în afară de liste și de negocieri? Nimic. Silenzio stampa! La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, în continuare vedem Uniunea Europeană ca pe o organizație prea complicată și îndepărtată de cetățeni, deconectată de omul de rând. Când de fapt nu este așa. Avem de a face cu o societate care e prea leneșă sau una în care se promovează mai mult mesaje care sunt direct sau indirect anti-europene?

Nu se vorbește despre poate cel mai greu mandat european din istoria Uniunii Europene

Pandemie, invazia Ucrainei cu consecințe directe și indirecte, de la milioane de refugiați, la inflație, creșterea prețurilor la energie, noi provocări de diplomație și securitate. A trebuit să fie luate decizii urgente, importante și care vor schimba natura proiectului politic al UE pe viitor. Una dintre aceste etape este împrumutul de 750 de miliarde de euro la comun de pe piețele financiare din partea Uniunii Europene. În realitate, Uniunea Europeană a celei de a 9-a legislaturi este una care răspunde la crize, este inovativă și dă startul unui nou model economic, bazat pe tranzițiile revoluționare digitale și verzi. Este un pariu al unei Europe care încearcă să își folosească cât mai bine atuurile în fața Statelor Unite și Chinei, pentru a rămâne relevantă și puternică. Acesta este un rezumat extrem de scurt al unei legislaturi complicate, cu dosare extrem de sensibile care nu au făcut obiectul dezbaterilor în societatea românească, decât poate extrem de superficial.

Lipsa analizelor politicilor europene la nivel național, fie el din partea clasei politice ori a societății civile

Să spunem mulțumesc că există think tankuri serioase în Europa cum ar fi Bruegel, EPG și altele care fac analiza propunerilor Comisiei și a legislației adoptate de Uniunea Europeană, ce afectează peste 450 de milioane de cetățeni europeni. Urmăresc siderat discursurile unor politicieni care îndrăznesc să critice Pactul Verde European, ca un tot, deși acesta se declină în zeci de legislații. Ei nu sunt capabili să explice la care legislație se referă, din ce sector, ce impact ar avea asupra României, de unde au acele date, și mai ales când va intra în vigoare acel regulament sau directivă. Nota bene, nu tot ce vine de la UE înseamnă că este bun sau perfect, însă atunci când se discută critic, trebuiesc explicate foarte bine lucrurile, nu populist sau diletant, ci cu date. De altfel Uniunea Europeană nu impune niciunui Stat cu forța o legislație la care nu a luat parte ca negociator, atât din partea Parlamentului European, cât și din partea Consiliului, nu mai vorbesc de etapa de consultare publică când atât mediul privat și public pot comunica cu Comisia Europeană pentru a-și expune temerile legate de un posibil impact negativ.

Lipsa dezbaterilor politice privind viziunea de viitor a politicienilor pentru Uniunea Europeană

Campania electorală propriu zisă nu a început încă. Teoretic cei care doresc să candideze trebuie să strângă semnăturile necesare pentru a candida la alegerile europene. De exemplu un candidat independent la alegerile europene trebuie să strângă 100 de mii de semnături, pentru un partid politic numărul de semnături necesare este de 200 de mii de semnături. Este cel mai mare număr de semnături cerute din Europa pentru a putea candida. Însă cum poți să semnezi o listă dacă nu știi care sunt prioritățile sau viziunea candidatului, dacă nu vezi că respectivul sau respectiva înțeleg cu ce se mănâncă această funcție? Să sper că vor avea loc dezbateri în timpul campaniei? Nu prea. Am urmărit câteva dezbateri organizate de presa din România considerată „bună”, însă au fost o dezamăgire, de la proasta organizare, promovare, la lipsa pregătirii moderatorului. Sunt doar discuții moleșite, într-un limbaj de lemn, din care nimeni nu prea înțelege nimic. În loc să clarifice, au dezinformat publicul, care oricum era mai mult inexistent.

Însă ce viziune ar putea avea candidații de pe listele partidelor unde au fost puși cu mâna, dacă funcțiile acestea sunt date mai mult ca premii de consolare. De exemplu, un candidat căruia i-a fost oferit un loc eligibil pe o listă după ce i-a fost refuzată candidatura pentru primăria unui oraș mare. Altfel spus și partidele mari tratează alegerile europene precum o ocazie de a dărui funcții ca premii de consolare sau premii de retragere din activitatea politică națională.

TOTUȘI, De ce sunt importante alegerile europene?

Dincolo de interesul scăzut și de lacunele în înțelegerea Uniunii Europene, de ce sunt ele importante pentru români? Adică, dincolo de eternele argumente clișeizate „pe interes” , cum că Uniunea Europeană ne dă foarte mulți bani. Iar în acești ani, chiar vor intra peste 80 de miliarde de euro în economia românească. Ar fi multe de discutat despre alte teme precum libera circulație sau milioanele de români care susțin economia românească cu bani și investiții pentru că lucrează în străinatate pe salarii mai mari, bursele Erasmus pentru studenții care vor studia în străinatate pe bani europeni, despre bani pentru cercetare, cultură, ONG-uri. În general suntem la masa cu bogații și dacă am fi mai responsabili am ști să folosim mai cu cap aceste beneficii.

Peste 70% din legile din România vin sub formă de regulamente și directive de la Bruxelles

De la calitatea aerului, la norme privind pesticidele, tăierile ilegale de păduri, spațiile verzi din orașe, cum să fie construite blocurile și ce tip de căldură să fie folosit, transport, agricultură, mediu, sănătate, norme și standarde înalte pentru toată lumea, ele vin la pachet cu studii de impact, dar și cu fonduri europene. Dacă vrem o țară ca afară, atunci trebuie să avem reguli ca afară, însă mai ales reguli implementare ca afară. Când mergi la spital te iei de cap, când mergi la școală să vezi cum este implementat Cornul și Laptele te sperii, când mergi în oraș vezi atâtea lucruri făcute de mântuială.

Contează ce fel de oameni trimitem pentru imaginea de ansamblu al României

Europarlamentarii sunt politicieni care în teorie vor trebui să lucreze pe dosare, să negocieze, să știe să vorbească mai multe limbi străine, să înțeleagă ce votează, să se lupte pentru cetățeni și pentru drepturile lor și să vadă faptul că stau la Bruxelles mai mult decât ca pe un concediu bine plătit. România a avut parte în mandatul de până acum de europarlamentari muncitori și apreciați, dar și de parlamentari pe care Parlamentul nu i-a prea văzut la față. Ar trebui să conteze acest lucru? La școală dăm diplome elevilor buni la finalul anului dacă au fost buni si harnici, eu cred că și în politică ar trebui să răsplătim pe cei care și-au făcut treaba. Însă din nou, cum să știm despre ei, dacă presa nu scrie despre ei, nu vorbește despre ei? Contează imaginea României? Da, priviți dosarul Schengen, contează enorm să ai pe cine trimite la negocieri.

Contribuim și noi la construcția europeană

Românii parcă au crescut cu ideea aceasta de a accepta, de a primi totul de-a gata. Însă deja suntem membri vechi în aceasă construcție europeană și trebuie și noi să participăm la ea, să ne spunem punctul de vedere. Vrem mai multă Europă, vrem aprofundare sau vrem lărgire către alte State? Ce am schimba la actualul proiect? Cum vedem noi principiul solidarității? Sau să dezbatem subiecte mai concrete, cum ar fi bugetul Uniunii, cum împărțim banii conform principiului solidarității, despre veto sau stat de drept, precum și chestiunile legate de drepturile cetățenilor. O sumedenie de lucruri la care o societate matură care înțelege construcția europeană, cu reprezentanți maturi și care înțeleg importanța dezbaterilor și argumentelor puternice ar putea răspunde cu folos. România ar putea să iasă din zona de stat care-i copiază pe alții și să fie un stat care impune subiecte, care propune dezbateri și modificări. România nu poate să iasă din acest complex de inferioritate, decât cu lideri politici care nu au acest complex de inferioritate și dezbat de la egal la egal cu un neamț sau francez, pentru că în acel forum, puterea argumentelor contează.

Scriu acest articol, ca o pledoarie pentru Uniunea Europeană, un proiect deosebit la care ne-am altoit, însă la care trebuie să contribuim și să ne implicăm cu toții dacă dorim ca și societatea românească să adere la Uniunea Europeană. În închiere las deschisă întrebarea, cine a aderat? România a aderat la Uniunea Europeană, dar au aderat oare și românii la Uniunea Europeană?

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Foarte obiectiva si sintetica analiza al autorului. Din pacate, atat la alegerile parlamentare trimitem oameni fara o solida pregatire si retorica. Mai mult ca sinecuri ale partidelor aflate la guvernare, dar si la cele locale sunt alesi de partide oameni la fel de incapabili sa inteleaga administratia unei localitati. Exceptiile sunt rare si in Ro nu exista atitudinea de recunostinta, coeziune sociala si asumarea responsabilitatii dar si a vinovatiei.

  2. Am inteles ca acolo toti alesii voteaza la indicatia familiei europene din care fac parte. Dar cand familia decide votul in anumite probleme probabil ca dosarul este discutat intr-o sedinta cu toti deputatii sau in comisii. Care dintre romani poate sustine – profesionist, documentat, convingator – interesul Romaniei in acel proiect ?
    Nu vreau sa dau nume dar exista printre trimisii nostri acolo prea multi care nu stiu si nu pot ! Nu mai spun ca multe lucruri se discuta si informal – la o bere, la o cafea- unde trebuie sa stii limba interlocutorului, sa fi avut candva-cumva o relatie personala, sa existe o cunoastere-simpatie reciproca …
    Offf ….

  3. Mda, un mandat foarte greu pentru UE…saraca UE… cu crize peste crize, pandemie, razboi, etc. Tocmai de aceea, UE trebuie reformata si schimbata, pentru ca nu a reusit sa gestioneze si nu reuseste sa gestioneze aceste probleme sau daca le-a gestionat in stilul propriu, a facut-o prin coruptie si lipsa de viziune. Inca asteptam un proces privind achizitia de vaccinuri la nivelul UE, precum si rezultatele anchetei EPPO. Nu mai vorbim despre politicile climatice si agricole care fac atat de mult rau UE. Agricultorii sunt in strada aproape in fiecare stat european si sunt disperati de taxele de mediu pe care trebuie sa le plateasca, de acordurile nocive (ex:Mercosur) pe care UE vrea sa le incheie si prin care sunt importate in UE mere din Chile sau capsuni din Uruguay, de invazia de produse agricole de proasta calitate din Ucraina, etc. Dar autorul este unul de-al lor, de-al eurocratilor, asadar nu ar fi putut sa scrie un articol obiectiv privind maretele realizari ale UE. In loc ca UE sa progreseze cu adevarat si sa concureze cu SUA sau alte puteri asiatice la nivel tehnologic, prefera sa se „inverzeasca”, sa lanseze o propaganda climatica toxica, sa distruga efectiv industrii si economii prin minciuna climatica pe care ne-o serveste zilnic. Si cine face toate aceste? O individa impreuna cu liota ei de eurocrati, o sefa a CE care ne aduce aminte de perioada comunista prin gesturile si deciziile ei. O sefa a CE care mai vrea inca un mandat de 5 ani in care sa ingroape definitiv UE si sa transforme eventual UE intr-un suprastat autoritar. Este ceea ce spun alti comisari sau politicieni care lucreaza prin Berleymont, nicidecum nu spun eu asta. Asta mai vrem oare sau vrem o Uniune adaptata viitorului si apropiata de cetatenii ei? Da, proiectul european este deosebit de important si vizionar, insa actualii lideri si actuala structura a institutiilor europene il vor distruge in curand.

    • @mike
      Va este frica de retragerea Carrefour si Lidl de pe piata ca nu o sa aveti de mancare?
      :))
      Sau de bancile austriece ca o sa se retraga din Romania?
      Sau ca o sa reintoarca in Romania capsunarii din Spania si Portugalia?

      … asta a fost din ciclul „internati-l la psihiatrie” al iubitului d-voastra cronicar de teatru
      :))

  4. „Cenușăreasa alegerilor din România: alegerile europene”
    Vreti sa spuneti ca Franta si Germania sunt surorile care o persecutau pe Romania-cenusareasa?
    Si cine este printul? Vine din Golf?
    :))

  5. Ceva este putred in imperiul dirijat de reprezentanta uneia din cele mai influente politic si financiar familii europene si ma refer la familia de sange a Ursulei van.
    Ce interese poate avea cetateanul comunitatii sa mearga la vot cand contempla cadavrul unei megastructuri sfasiate de scandalurile de coruptie legate de achizitia de vaccinuri, de masti, de teste covid, de ruinare economica a micilor comercianti in urma paralizarii economiei sub pretextul stabilizarii pandemiei, de inducere a panicii prin intermediul tuturor surselor media?
    Decesul fulgerator a doua personalitati importante, respectiv al eurodeputatei Michele Rivasi si al Presedintelui Parlamentului European David Sassoli, au ridicat multe semne de intrebare atat Alesilor cat si alegatorilor.
    Recenta decizie de a delocaliza resedintele particulare ale comisarilor si personalului tehnnic subordonat acestora, din cartierele privilegiate ale Brusselului in Zona de Nord a orasului, considerata argumentat drept o zona problematica dpv securitar, le-a taiat apetitul multor functionari europeeni de a mai aspira la functii care le asigura avantaje financiare pe viata, dar le restrictioneaza accesul la cafenelele si buticurile de lux de pe Avenue Luise .
    Fara sa mai vorbim de faptul ca si circuland cu masinile de serviciu , Alesii tot trebuie sa treaca prin calvarul circulatiei infernale brusseleze.
    https://www.euractiv.fr/section/politique/news/leurodeputee-michele-rivasi-cheffe-de-file-dans-lenquete-des-contrats-pfizer-est-decedee/

    • Da, si sa nu utam de scandalul din Parlamentul European legat de Qatar, Maroc si Mauritania, cand membri ai PE au fost mituiti de catre guvernele acestor state pentru a primi voturi si a le facilita aaccesul la finduri. €1.5 million in cash spaga au primit anumiti europarlamentari care au facut si inchisoare, daca nu cumva sunt si astazi acolo. Apoi, sa nu uitam cum doamna Tatjana Ždanoka, deputata de Letonia, a recunoscut cu nonsalanta faptul ca a spionat pentru KGB. Desigur, doamna isi ia salariul in continuare de la PE. Nu stiu sa fi fost demisa doar pentru asa fapta. Poate daca ar fi spionat pentru CIA ar fi fost penalizata. Insa UE pune sanctiuni impotriva Rusiei (ceea ce e bine) pe covoare de lux sau ceasuri scumpe, doar pe ce trebuie nu pune sanctiuni.

  6. Excelent articol; bun efort pedagogic !!
    Dar, cum usor se constata, dezinteres MASIV ptr.aceste aspecte ale dezbaterii europene chiar si aici pe contributors.ro unde, totusi, dezbaterea are o anumita calitate iar cititorul are interes si ptr.chestiuni de ordin general.
    Aproape nimeni nu este interesat de fondul problematicii si sunt „imbratisate” abordari „Farage style”.
    Nu ca ar fi vreo mare diferenta fata de alte zone/state europene. Diferente exista, dar am constatat o ignoranta uluitoare si in tari fondatoare ale UE.
    Dar cel mai grav este ca politicienii insisi (mai ales la noi) „care îndrăznesc să critice Pactul Verde European, ca un tot, deși acesta se declină în zeci de legislații. Ei nu sunt capabili să explice la care legislație se referă, din ce sector, ce impact ar avea asupra României, de unde au acele date, și mai ales când va intra în vigoare acel regulament sau directivă.” Poate sunt si chestiuni criticabile, sigur ca da. Dar nici macar sa nu le cunoasca temeinic !?! Totul doar la nivel ofuscat ipocrit, falacios si pamfletar ?!

    In schimb, negociatorii (mai ales pe la Consiliul UE si cei ai statelor membre) se pricep. Iar unii/unele state se pricep bine. In afara de statele cu experienta indelungata as mentiona (doar cu titlu de exemplu si fara a limita la acestia) reprezentantii guvr. Ro si Hu in Consiliu. Nu glumesc deloc.
    Evident ca Hu e mai activa si mai vizibila; Ro.are pozitii moderate/ponderate, diplomatice dar pe fond (in chestiuni specifice politicilor europene) nu face nota discordanta si contribuie la avansul constructiei europene. Surprinzator, ptr.unii, multe pozitii/abordari f.apropiate, dar nu coordonate, cu cele ale FR si similare pana la identitate cu cele ale Hu. Ma refer la chestiuni de politici clasice europene si NU la aspecte exotice/bizare care fac prima pagina a ziarelor, la razb.UKR, etc. Dar la integrare mai accentuata, armonizare, coeziune. Nu au abordari obstructioniste UK style before brexit sau PL pana de curand.

  7. Chestia asta cu divinizarea/ idolatrizarea UE a început să mă agaseze. Nu voi spune decât: Europa A PIERDUT bătălia din cea de-a III-a Revoluție Industrială ( a digitalizării și informației) și este pe cale să o piardă și pe a patra( cea a IA și Geneticii). SUA și China au câștigat iar Europa și Rusia au pierdut.
    UE este cea mai mare BIROCRAȚIE a Lumii, un colos ininteligibil demn de viziunile lui Kafka. Ce se mai poate aștepta de la acest Mare Leviatan? Poate doar un război cu Rusia… așa ca între perdanții Istoriei….
    NB. Votul de anul acesta nu va schimba nimic, înseamnă doar tămâierea muribundului…

  8. Alegerile pentru Parlamentul European nu reprezinta o miza serioasa in nici o tara atât timp cât Parlamentul nu are drept de initiatuva legislativă. Este probabil singurul Parlament din lumea democratica complet lipsit de putere. Executivul EU nu da doi bani pe Parlament, nu se prezinta la interpelări și secretizeaza mai toate informațiile care l-ar duce la pușcărie. Cam ce face coaliția FSN de la Buc.
    Distrugerea democratiei in UE a început cu ignorarea celor doua referemda din Franța și Olanda în care s-a văzut ca votul cetățenilor nu face doi bani când suprastructuri europene au hotărât deja traseul pentru următorii 50 de ani.
    EU a început ca o confederație a cărbunelui si otelului și s-a transformat intr-o uniunea a marii finanțe, cu o economie de piata planificată (sic). Când britanicii au ieșit din EU am crezut ca sunt nebuni, trebuiau sa stea și sa lupte pentru reformarea Uniunii. Acum cred ca șansele de reformare sunt minuscule și ca posibil Nigel Farage a văzut mai bine situația decât David Cameron.

    • Păi vor să facă din UE o Federație suprastatală condusă de Franța și Germania, un fel de nou Sfânt Imperiu germano-francez. Chestie încercată și de Napoleon, Hitler, Stalin, etc.

      • @Lucifer
        Simple afirmatii nesustinute! Pe ce va bazati ?
        Niciodata, dar niciodata nu aduceti argumente concrete. Doar retorica….., doar antipatie si impresii la mica ciupeala. Great !

    • @Ali Pasa
      check this out, my friend: The Commission has the legislative initiative. However, under the Treaty of Maastricht enhanced by the Lisbon Treaty, the European Parliament has a right of legislative initiative that allows it to ask the Commission to submit a proposal.
      https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/en/powers-and-procedures/legislative-powers#:~:text=Legislative%20initiative&text=According%20to%20the%20Treaty%2C%20the,Union's%20annual%20and%20multiannual%20programming.
      Limitarea la imaginea pamfletară a lui Farage sau a jurnalismului tabloid provoacă convingeri dăunătoare.
      Reforma UE propusă de David Cameron era, pe fond, o inițiativă mascată de distrugere a UE, nimic altceva.
      De fapt era o propunere de întoarcere la modelul sistemului falimetar al EFTA/AELE. UK l-a creat, UK și-a părăsit prima avortonul politic.

      Nu știu dacă vă convine replica dar US au inceput exact ca o confederație de 13 state agrare&negustoresti și in mai puțin de 1 secol au ajuns la aproape 50 și s-a transformat exact, dar exact, într-o uniune a marii finanțe și a unei puteri quasi-totale a statului federal…..

      Suprastructurile europene pe care le invocați sunt formate, totalmente, din membrii aleși ai P.E. și repr.statelor in Consiliu.
      Poate mai citiți…..

      • Cred ca citim si intelegem ce vrem. Iata din documentul oficial al EU.
        https://www.europarl.europa.eu/olp/en/ordinary-legislative-procedure/overview
        „The main characteristic of the ordinary legislative procedure is the adoption of legislation jointly and on an equal footing by Parliament and the Council. It starts with a legislative proposal from the Commission (normally for a regulation, directive or decision) and consists of up to three readings, with the possibility for the co-legislators to agree on a joint text – and thereby conclude the procedure – at any reading.

        Exista un singur caz concret cand Parlmentul EU a initiat o lege? Eu sunt sigur ca nu exista nici unul. Chiar as vrea sa raspundeti la aceasta provocare.

        „US au inceput exact ca o confederație de 13 state agrare&negustoresti și in mai puțin de 1 secol au ajuns la aproape 50 și s-a transformat exact, dar exact, într-o uniune a marii finanțe și a unei puteri quasi-totale a statului federal”.
        Deci acesta este idealul. O putere quasi-totala a statului federal European. Ceea ce dvs stiti sigur, dar va place sa ignorati este ca in USA exista un Senat care fereste statele mici de controlul covarsitor pe care cateva state mari precum California, Texas sau NY l-ar putea exercita. Un asemenea mecanism nu exista in Europa. Au existat voci care au propus un astfel de sistem dar au fost ignorate.
        Esenta relatiilor dintre Bruxelles si tarile membre a fost explicata excelent de catre Jean Claude Juncker inaintea referendumului din Franta:
        „If it’s a Yes, we will say ‘on we go’, and if it’s a No we will say ‘we continue'”.
        In plus EU a pornit ca un grup de state industriale si risca sa ajunga doar un muzeu. In ciuda extinderii ponderea EU in economia mondiala este in descrestere continua, si asta mai ales sub executivul actual, care se mai vrea si reales.
        Va place cum s-au inchis pe sest mai toate cazurile de mare coruptie de sub actualul executiv?
        Mie imi place apartenenta la EU, dar nu la ceea ce tinde sa devina ea sub actuala conducere, o economie planificata de la centru in care niste „specialisti” vor sa distruga industria EU de automobile ca sa ajunga europenii sa traiasca intr-un mare muzeu sa mearga cu BYD, Xpeng sau Aion. Sa reduca ponderea agriculturii pentru ca nu aduce decat 1.4% din GDP plusand pe un iluzoriu sector tertiar si pe importuri din NZ sau Brazilia. Va pot sta la dispozitie cu multe alte observatii nu prea magulitoare despre ceea ce EU tinde sa devina sub UvdL.

  9. Prințul este Macron și prietenul sau emirul Qatarului căruia i s-au stabilit facilitati fiscale fara precedent.
    Accesul la media de stat este f restrictiv atat in Franta cat si Germania pentru partidele eurosceptjce, aproape cam cum era situatia din Romania intre 1990-1996. În Franța s-a propus cenzurarea canalului privat Cnews pentru ca nu invita politicieni de stânga și macronisti. Ca și cum ultimii nu au toată media de stat la dispoziție. Mai mukt s-a făcut o profilare ideologica a majoritatii personalitatilor publice, cam cum facea Secu in anii 1990.

  10. Wegen des mutmaßlichen Betrugs mit EU-Geldern haben die italienische Finanzpolizei und die Behörden in Österreich, Rumänien und der Slowakei 22 Menschen festgenommen und rund 600 Millionen Euro beschlagnahmt.

    Excrocherie cu bani EU, 22 de acuzati, pagube 600 milioane

    https://www.msn.com/de-de/finanzen/top-stories/europ%C3%A4ische-union-22-festnahmen-wegen-verdachts-auf-betrug-mit-eu-geldern/ar-BB1l4XqN?ocid=msedgdhp&pc=EDGEESS&cvid=0b8623fa872a40c1b174577173b5a299&ei=46

  11. UE a devenit tot mai nefrecventabila. Tot mai multa, birocratie, mii de functionari si secretare, salarii prea mari comparativ cu rezultatele ce se doresc. Toate proiectele europene, cu zeci de axe si domenii nu au dat rezultate pozitive decat in mica masura. Au fost finantate proiecte fara o evaluarea obiectiva si serioasa. Bani tocati si sifonati in gol. Noile politici economice si ecologice au sanse mici de reusita, daca tarile de pe alte continente nu isi bat capul cu asa ceva. Cert ca lent dar continuu civilizatia europeana este in disolutie. Istoria se repeta cu noi sau fara noi.

    • @Agora
      UE are angajati cam cat primaria Parisului si Bucurestiului….. E mult ptr.un intreg continent/27 state ?
      TOATE politicile europene/proiectele europene sunt trecute prin filtrul dublu al PE&Consiliul UE la care se adauga avizul comitetelor regiunilor si ec.&social. Totul conform Tratatului UE, asa cum au AGREAT statele membre.
      Fac functionarii UE si secretarele lor politici&proiecte peste capul statelor membre (= Consiliul UE) si al PE (reprezentantii direct alesi de popoarele din statele mebre) ?? Astept exemple/argumente concrete !

      „UE a devenit tot mai nefrecventabila.” In ce sens ? Concret/la obiect.

  12. „Ce se aude în media despre alegerile europene, în afară de liste și de negocieri? ”

    Cei care publică analize politice despre România par să descopere subit disfuncții ale societății românești care îi surprind neplăcut, prefăcându-se că uită faptul că România este guvernată de 34 de ani de o cleptocrație al cărei obiectiv fundamental este să transfere ilegal o cantitate cât mai mare din resursele publice în proprietatea privată a membrilor săi și a apropiaților acestora, fără ca aceștia să fie sancționați de justiție.

    Cleptocrația are acces deplin la toate resursele și a subordonat instituțiile statului, inclusiv pe cele fundamentale pentru democrație, de la serviciile de informații, la Curtea Constituțională, de la serviciile publice și administrative, la Justiție șamd.

    Prin urmare, presa propagă marketingul politic pentru care este plătită din resursele publice, gestionate de cleptocrație. Manipularea bine făcută este întotdeauna eficientă, iar calitatea acesteia depinde doar de cantitatea de resurse alocată.

    În loc să caute și să găsească (!) mijloace de contracarare, „analiștii” constată același lucru de 34 de ani! ..Că ar fi bine să nu fie rău. Astfel, ei speră că firavele formațiuni de opoziție vor primi voturi din partea cetățenilor.

    Eu cred că dimpotrivă, atomizarea opoziției în loc de a se uni și consolida, promovarea unei agende fantasmagorice pentru România, a unei ideologii de stânga Verde și Progresistă, spre exemplu, nu servește decât marionetelor cleptocrației PSD-PNL, care rămân la putere pe termen lung.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro