sâmbătă, aprilie 27, 2024

Chavez si Ahamedinejad: Tovarasi de arme, sa speram ca nu nucleare

Sa nu subestimam impactul bufoneriei si al blufului in istorie. Cand se intalnesc liderii unor state normale, declaratiile sunt in genere relativ anodine, politicoase, prudent diplomatice si ceremonioase. Se evita glumele deplasate, politice ori de alta natura. Cand se intalnesc liderii unor regimuri revolutionar-autocratice, se fac complimente care frizeaza suprarealismul si se profereaza amenintari abia voalate. Asa a decurs vizita lui Hitler in Italia lui Mussolini. Asa decurgeau vizitele lui Enver Hoxha la Beijing. Der alte Tanz auf dem neuen Vulkan.


Tot mai amenintat si mai izolat in propria fortareata a teocratiei islamice, Mahmoud Ahmadinejad a plecat in al nu mai tin minte al catelea turneu latino-american. Se simte minunat la Caracas. Imbratisarile cu Hugo Chavez (care a vizitat Teheranul de noua ori!), fac parte dintr-un ritual al excesului bombastic si al fraternizarilor radicale. Amandoi se considera fiinte providentiale, victime ale comploturilor malefice urzite de Satanul mondial, nefastul dragon al imperialismului rapace si belicos. Chavez este convins ca doctorii yankei l-au otravit pe Simon Bolivar. Ahmadinejad neaga Holocaustul. Mai lipseste la aceste sindrofii ale delirului junele Kim Jong-un.

Despotii se amuza, fac bancuri, se joaca de-a Armaggedonul nuclear. Este simptomatic ca Ahmadinejad isi face turneul in state precum Venezuela, Nicaragua, Cuba si Ecuador. Nu va merge in Brazilia, cum ar fi impus presante imperative economice. Logica revolutiei globale anti-americane transcende logica banala a tranzatiilor economice. Intr-o combinatie halucinanta in care nu mai stii unde e tragedia si unde e farsa, revolutia islamica se contopeste sub ochii nostri cu aceea bolivariana…

http://tismaneanu.wordpress.com/2010/07/07/dialectica-marxista-si-socialismul-bolivarian/

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. cata atentie se da circului comis de niste mascarici si cat de putin se vorbeste despre insemnatatea intalnirilor de alcov ale celor 3 tartori ai fascismului modern, cunoscuti sub numele de ‘putimerkozy’ fata de care candidatul la titlul de cel mai poltron presedinte al us [la concurenta cu prietenul hamas, tovarasul carter] nu poate aparea altfel decat ca un biet manciurian. pana si bufonii teocratiei islamice au simtit decaderea si sovaiala americii si ii dau astazi nestanjeniti cu tifla pentru a face pe plac stapanilor euroasiatici [si sa nu uitam ca atat ahmadinejad cat si karzai -ce isi declara recent lioialitatea fata fratii pakistanezi in eventualitatea unui razboi cu us- nu sint decit niste marionete, unelte in mana teocratilor]. absolut dezolant sa vezi la pamant cea mai puternica si mai libera tara a lumii de ieri, batjocorita, terfelita, injurata in presa europoida, balacarita si mustruluita in gura mare si de cei mai marunti dictatori periferici, si, culmea absurdului in noua ordine democratica: admonestata in parlamentele ue si la onu pentru nerespectarea drepturilor omului. asa se intampla cand cel puternic cedeaza teren in fata celui slab, cand in loc sa’i plateasca cu varf si indesat agresiunile si tupeul ii achita nota de plata pentru o iluzorie democratizare. cand, in loc sa cheme lumea la razboi sub steagul sau impotriva teocratiilor si fascismelor asiatice a purces la inmuierea prin miruire a sacalilor, la lingusirea satrapilor si la incheierea de aliante si acorduri comerciale mizericordioase cu vechii dusmani ai libertatii, ai democratiei si ai capitalismului.

    • Ce scrieti Dvs. nu-i chiar rau, dar formulat stufos si confuz. Insa ceea ce ma deranjeaza cel mai tare este utilizarea prea frecventa a termenului „fascist”. Desi fondul textului ar fi corect, simpla aparitie a acestui cuvint va plaseaza in capcana „toti cei nu sint comunisti sint fascisti”, geniala inventie propagandistic-simplificatoare a tovarasului Koba-Soso-Stalin, „tatuca popoarelor”. Deci, cu regretul de a va critica forma, mai lucrati la concepte si claritate. No hard feelings !

      • Poate ma insel eu, dar n-am folosit in acest text, o „reactie rapida”, conceptul de fascism. Ceea ce nu inseamna ca nu exista similitudini frapante intre islamismul radical si totalitarismele de tip comunist si fascist. Este de altfel teza unei carti excelente de Paul Berman aparuta, in traducere romaneasca, in colectia „Constelatii” a editurii Curtea Veche:

        http://www.curteaveche.ro/Teroare_si_liberalism-3-323

        „Atacurile din 11 septembrie au marcat declanşarea rãzboiului împotriva terorismului, dar ele au deschis în acelaşi timp o dezbatere asupra rolului primordial pe care democraţiile liberale, precum cea pe care încercãm şi noi sã o construim, trebuie sã îl joace în garantarea dreptului fundamental la libertate. Întorcåndu-se spre lumea musulmanã, Paul Berman descoperã aici cel mai nou model de totalitarism aflat în plinã desfãşurare. Teroare şi liberalism analizeazã rãdãcinile apusene ale principiilor totalitare pe care principalele figuri intelectuale ale islamului le-au importat şi le-au adaptat, pentru a rãspunde unei istorii stilizate a islamului. Ideea de teroare ca rãspuns la orice formã de injustiţie, manifestatã în islamismul totalitar, îşi gãseşte un precursor într-un cult iraţional al morţii la care au aderat „mişcãrile politice de masã patologice“, între care se încadreazã şi nazismul sau stalinismul. Într-o chemare intelectualã la arme, Paul Berman susţine necesitatea unei poziţii ferme a democraţiilor liberale împotriva inamicilor modernitãţii şi în principal a terorismului, nu doar în planul acţiunii, ci şi al ideilor.”

  2. din punct de vedere politic, aveti dreptate, sunt de condamnat.
    din punct de vedere militar, nu au nimic cu care sa pericliteze societatea „civilizata”.

    Tehnologia armei nucleare exista de circa 60 de ani. 60 de ani de avans tehnologic in ritm alert si totusi putine tari au capacitatea de a construi aceste arme nucleare.

    Cei doi mascarici pot pune mana pe arme nucleare doar cu ajutor extern.

    Daca vrem sa aratam cu degetul, haideti sa ii aratam pe adevaratii vinovati, nu pe marionete.

    Salutari,
    Adrian

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro