sâmbătă, aprilie 19, 2025

Chiar și pe lumea cealaltă dragostea învinge

Nici de data aceasta nu am fost scutiți de comparații. Și acum filmul din anul 2024 semnat regizoral de Rupert Sanders a fost categoric, chiar disprețuitor descalificat prin raportare cu acela din 1994 al lui Alex Proyas (ambele sunt inspirate din paraliteratura lui James O’Barr) și, chiar înainte de ieșirea pe marile ecrane, scepticii de profesie au profețit  că lui Bill Skarsgärd, interpretul de acum al lui Eric,  îi va fi cu totul imposibil să îl egaleze pe oricum inegalabilul Brandon Lee. Mai urmează, firește, să apară critici care să numere câți și ce fel de corbi apar în producția din 2024 și câți în cea de acum 30 de ani (totuși, cea contemporană nouă va ieși în avantaj, la fel cum va ieși și datorită superiorității tehnicilor 2D Dolby Atmos) sau cât l-a influențat celebrul poem omonim al lui Arthur Rimbaud pe Rupert Sanders.

Iubirea dintre cele două suflete pereche, amândoi oameni dezmoșteniți ai sorții, ambii cu traume din copilărie Eric (Biil Skarsgärd) și Shelly (FKA twiks), amândoi evadați dintr-un centru de dezintoxicare,  se consumă pe tărâmul nostru. Regizorul având grijă să ne-o înfățișeze cu lux de amănunte, adică cu nuditate și scene fierbinți bine plasate, riguros controlate și cronometrate și periodic citate.  Și fără a face din asta principalul punct de interes al filmului și fără a genera cine știe ce motiv ca iubirea altminteri politic corectă dintre cei doi tineri (Shelly e de culoare, scuzați, afro-americană), să fie de natură a genera revolta pudicilor.

Vincent Roeg (cu mult prea multe poze, dacă nu cumva chiar plictisitor de-a dreptul interpretat de Danny Huston), meloman declarat, la fel de declarat și de la bun început suspect sprijinitor de tinere talente, iubitor de muzică de operă ( o lungă secvență din film este filmată într-un astfel de teatru, iar scenele din respectivul spectacol sunt contrapunctate de cele în care spada miraculoasă aflată în posesia lui Eric îi permite acestuia să își pună în aplicare planul de a-și lichida toți dușmanii proveniți din lumea gulerelor albe care nu este însă nicidecum aceea de pe tărâmul nostru) a fost înzestrat de Diavol cu o pernicioasă nemurire. La care se adaugă încă și mai primejdioasa capacitate de a manipula prin inflexiunile vocii ființele umane planificate a-i deveni victime. Pe care, după ce le determină și convinge să comită tot felul de crime, are neapărat grijă să le omoare. Prin interpuși. Adică prin deja amintitele gulere albe.

Respectivul domn Roeg a făcut exact lucrul acesta și cu deja menționata Shelly, care intră pe neașteptate în posesia unei compromițătoare filmări conservată în memoria unui telefon mobil. Livrată de buna ei prietenă Zadie (Izabela Wei). De bună seamă, lichidată pentru asta. Marion (Laura Birn), șefa criminalilor aflați la dispoziția domnului Roeg,  primește ordinul de a recupera înregistrarea și de a-i înlătura pe toți posibilii martori incomozi. Indiferent dacă aceștia se află pe lumea noastră ori în lumea celor drepți. Iar principala țintă este Eric. Cel ce vrea să răzbune cu orice preț nedreapta moarte a lui Shelly, să o reînvie, cu toate că știe că nu îi va mai putea fi alături. Tânărul care nu este defel rău interpretat de Bill Skarsgärd ( vă veți convinge de asta dacă veți face minimul efort de a-l uita măcar preț de două ore pe Brandon Lee) este protejat în demersul său care înfruntă nu doar mulțimea de ucigași plătiți, ci și intemperiile (plouă, ninge, sunt foarte multe noroaie în filmul lui Rupert Sanders) de imaginea fetei ca și de  costumele create de Kurt și Bart. Eric  este sfătuit de enigmaticul și sibilinicul Wicham (David Bowles) care îi cere să nu amestece iubirea cu ura și să nu se îndoiască nici o clipă de puritatea lui Shelly.  Și ajutat de corbi care apar în film cu nemiluita. Mai ceva decât în Păsările lui Hitchcock.  Eric își învinge suferința, își oblojește rănile, devine un fel de Highlander, faptul acesta înspăimântându-l  la culme pe Vincent Roeg care ii vrea anihilarea.

Numai că, știți și dumneavoastră, dragostea învinge. Și lucrul acesta îl arată în primul rând și cu o mulțime de mijloace filmul lui Rupert Sanders.     

COLUMBIA PICTURES

THE CROW: IUBIRE ȘI RĂZBUNARE

Regia: Rupert Sanders

Scenariul: James OBarr, Zach Baylin

Producători: Molly Hassel, Edward R. Pressman, John Jencks, Jade Manuel, Kelli McKee, Vaclav Motti, Trevor Goth, Baragh Hong

Imaginea: Steve Annis

Costume: Kurt and Bart

Coloana sonoră: Volker Bertelmann

Design de producție: Robin Brown

Decoruri: Holly Thurman

Cu: Bill Skarsgärd (Eric), FKA twigs (Shelly), Danny Huston (Vincent Roeg), Josette Simon (Sophia), Laura Birn (Marion), Sami Bouajila (Kronos),Karel Dobry (Roman), Jordan Bolger (Chance), Sebastian Orozco (Dorm), David Bowles (Wicham), Izabela Wei (Zadie), Solo Uniacke (Tânărul Eric)

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Corectitudinea politica este superinsidioasa mai ceva decat microparticula de plastic ce se gaseste in absolut orice produs, si daca deschizi o conserva de metal tot gasesti niste microparticule mancate de peste inainte sa fie inghesuit acolo.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro