sâmbătă, iulie 2, 2022

China si Xi Jinping in 2022



Xi Jinping si ideologia sa

Soldati ai Armatei de Eliberare marsaluind pe Bund, Shanghai 2010, colectia autorului

Se fac multe speculatii pe seama a ce e in mintea lui Putin insa profilul sau psihologic nu mi se pare deloc interesant. Un conformist care si-a dorit sa parvina si care a facut-o inrolindu-se in aparatul de represiune al Uniunii Sovietice. O educatie primita, necritic, in Uniunea Sovietica si o nostalgie pentru acei ani ai tineretii si maretiei, cel putin percepute, daca nu reale, ale URSS. Niciun fel de remuscari fata de trecut, cum s-a intimplat cu alti fost agenti KGB.

Profilul lui Xi Jinping este mult mai intrigant. Fiu al unui proeminent revolutionar chinez, Xi Zhongshun, care intre perioadele in care a detinut posturi de virf in ierarhia de partid chineza (de la sef al departamentului de propaganda al partidului in 1952, membru al CC al PCC in 1956 si vice-premier in 1959, pina la prim-secretar, guvernator si comisar politic al regiunii Guangdong intre 1978 si 1981) a fost si epurat si inchis in perioada Revolutiei Culturale (1966-1976). O viata petrecuta sub semnul devotiunii fata de comunism, chiar si atunci cind a cazut victima schimbarii de paradigma a partidului. Lozinca “Partidul are intotdeauna dreptate!” i s-ar potrivi de minune.

Datorita epurarii tatalui sau, Xi Jinping, actualul presedinte al Chinei, a fost si el trimis la munca de jos in 1969, intr-o comuna din Shaanxi, una dintre provinciile cele mai sarace, unde a lucrat ca simplu muncitor manual intr-un CAP local timp de sase ani. In 1974 devenea membru de partid si intre 1975 si 1979 urma cursurile universitatii de elita Tsinghua, studiind ingineria chimica. De acolo incet, incet s-a ridicat pina cind in martie 2008 a fost ales vice-presedinte iar in martie 2013 presedinte al Chinei.

Marcat probabil de devotamentul tatalui sau, fidel in orice moment idealurilor comuniste, Xi Jinping si-a imaginat cariera strins legata de PCC si de legaturile politice ale parintelui. Inchiderea tatalui sau in timpul Revolutiei Culturale si propria trimitere la munca de jos nu par a-l fi marcat in niciun fel, probabil fiindca pentru a face cariera politica in China singura solutie e urmarea liniei partidului. Insa pentru cineva ajuns la virful ierarhei comuniste chineze nu e de inteles intoarcerea la maoism, cind de fapt foarte bine ar fi putut urma linia liberala lui Deng Xiaoping. Chiar daca s-ar putea intelege teama elitelor chineze de oligarhi si de forta sectorului private, asa cum si elitelor occidentale le e teama – justificat sau nu – de un Zuckerberg sau Bezos, justitia chineza e in mina partidului care poate condamna orice antreprenor la inchisoare pentru coruptie, indiferent de validitatea acuzatiilor, vezi cazul lui Ren Zhiqiang, numit in mod expres in articolul de mai jos. (https://www.theatlantic.com/international/archive/2021/01/china-xi-jinping-business-entrepreneurs/617777/)

Alaturi de intiativa de a crea un nou Drum al Matasii (BRI – Belt and Road Initiative, sau OBOR – One Belt, One Road, asa cum e inca definita in China), un proiect economic si geostrategic grandios despre care e inca prea devreme pentru a-l defini ca un succes major, din punct de vedere ideologic marea contributie a lui Xi Jinping e considerata de activul de partid “Gindirea (Doctrina) Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră”, document inscris in constitutia Chinei la al XIX-lea congres national in octombrie 2017.

Este considerata atit de importanta incit membrii de partid sint obligati sa descarce o aplicatie – xuexi qiangguo (学习强国), care foloseste un joc de cuvinte intre xuexi-a invata, si numele propriu Xi – pe care trebuie sa o foloseasca pentru a invata despre viata si opera lui Xi, obtinind astfel puncte, de multe ori necesare pentru a obtine promovari sau a evita neplaceri. Aplicatia a fost descarcata de peste 100 milioane de ori si bineinteles ca obtine acces la toate datele de pe telefoanele Android pe care functioneaza. E paradoxal si amuzant in acelasi timp ca a fost proiectata de Alibaba Group care a fost tinta principala a atacurilor guvernului asupra sectorului privat in China.

Doctrina Xi Jinping cuprinde 14 puncte:
1.Asigurarea conducerii Partidului Comunist din China asupra tuturor formelor de muncă în China.
2.Abordarea centrată pe oameni pentru interesul public.
3.Continuarea „aprofundării cuprinzătoare a reformelor”.
4.Adoptarea de noi idei bazate pe știință pentru „dezvoltare inovatoare, coordonată, ecologică, deschisă și comună”.
5.Urmărirea „socialismului cu trăsături chinezești” cu „oameni ca stăpâni ai țării”.
6.Guvernarea Chinei pe baza statului de drept.
7.„Practica valorilor fundamentale socialiste”, inclusiv marxismul-leninismul și socialismul cu caracteristici chineze.
8.„Îmbunătățirea mijloacelor de trai și a bunăstării oamenilor este scopul principal al dezvoltării”.
9.Coexistenta cu natura: Politici de „conservare a energiei și protecția mediului” și „contributii la siguranța ecologică globală”.
10.Consolidarea securității naționale a Chinei.
11.Partidul Comunist din China ar trebui să aibă conducere absolută asupra Armatei Populare de Eliberare a Chinei.
12.Promovarea sistemului o singură țară, două sisteme pentru Hong Kong și Macao, cu un viitor de „reunificare națională completă” și urmarirea politicii One-China și a Consensului din 1992 pentru Taiwan.
13.Stabilirea un destin comun între poporul chinez și alte popoare din întreaga lume, cu un „mediu internațional pașnic”.
14.Îmbunătățirea disciplinei de partid în Partidul Comunist din China.

Daca o parte din punctele respective ar putea fi inglobate in programele oricaror partide, fiind cit se poate de triviale (vezi 2, 4, 6, 8, 9), multe suna pentru o ureche romaneasca precum o reproducere aproximativa a limbajului de lemn al anilor 1947-1989, tinind cont de lipsa de concordanta intre telul declarat si realitate. Punctul 13, relativ la relatiile Chinei cu alte popoare, e dificil de inteles si interpretat, destinul fiind un curs al evenimentelor predeterminat, ceea ce impiedica influentarea lui de factori externi.

Important este punctul 1, care clarifica o schimbare majora in felul in care este vazut antreprenoriatul privat, sub control total al partidului. Progresul remarcabil de pina acum al Chinei a fost un rezultat al deschiderii spre capitalism, incepute in 1982 sub directiile trasate de Deng Xiaoping, insa actiunile intreprinse de PCC in ultimul an impotriva firmelor de tehnologie, de exemplu Alibaba, Tencent, sub masca telului declarat al “prosperitatii comune” au dus la eliminarea a peste un trilion de dolari de pe bursa chineza.

Un efect negativ suplimentar, si care afecteaza in mult mai mare masura economia chineza si si cea mondiala, este cel al strategiei “zero covid”, care a produs multa frustrare in rindul cetatenilor Chinei dar si consideratii de reorientare a productiei in rindul firmelor occidentale. Pina si vice-premierul Li Keqiang a afirmat luna aceasta ca piata muncii chineza va fi “complicata si dificila” daca strategia “covid zero” va fi mentinuta. Pentru un punct de vedere chinez in favoarea strategiei zero, aici: https://www.project-syndicate.org/commentary/shanghai-lockdown-why-china-keeps-its-zero-covid-strategy-by-zhang-jun-2022-05.

Pina recent realegerea lui Xi Jinping ca presedinte parea batuta in cuie insa e de subliniat ca in ciuda cultului personalitatii lui Xi, nemaintilnit de la Mao, conducerea Chinei e in continuare relativ colectiva, cel putin in mult mai mare masura decit cea a Rusiei, in ciuda tendintei lui Xi Jinping de a se erija in conducator infailibil si pe termen nelimitat (fata de cele doua termene de cinci ani admise pina la modificarea din 2018).

Pozitia Chinei fata de razboiul din Ucraina

In articolul sau din 5 martie 2022 (https://uscnpm.org/2022/03/12/hu-wei-russia-ukraine-war-china-choice/) Hu Xia, printre altele vice-presedinte al Centrului de Cercetare in Politici Publice al Consiliului de Stat, prezenta o analiza extrem de precisa si neideologica a razboiului dintre Rusia si Ucraina. Impartit in trei sectiuni – Predictie, Analiza, Alegeri strategice, articolul e destinat, in viziunea expresa a autorului, nivelului de decizie celui mai inalt al Chinei. Publicat bilingv pe siteul U.S.-China Perception Monitor, un non-profit al Centrului Carter, a dus la blocarea siteului in China, insa asta nu inseamna ca nu a fost citit cu atentie de conducerea chineza. Articolul are o singura fraza cu iz de complezenta de partid (“In the sense that an escalation of conflict between Russia and the West helps divert U.S. attention from China, China should rejoice with and even support Putin, but only if Russia does not fall.”), restul fiind o analiza extrem de sobra si echilibrata a razboiului ruso-ucrainian, a eventualelor urmari ale acestuia pe plan global, incheindu-se cu recomandari de abandonare a Rusiei putiniste care ar fi putut fi facute de orice analist politic occidental impartial. O justificare a pozitiei sale e rezumata admirabil intr-o fraza scurta, parca facuta pentru conducatorii neobisnuiti cu texte lungi: “A just cause attracts much support; an unjust one finds little.” (O cauza justa atrage multa sustinere, una injusta gaseste doar putina.)

E un punct de vedere care se opune prieteniei “fara limite” profesate in mod comun de Xi Jinping si Vladimir Putin in ziua deschiderii Olimpiadei de Iarna 2022 si probabilitatea ca Xi Jinping sa-si pastreze scaunul de presedinte si secretar-general al partidului la congresul din toamna e legata, pe linga succesul luptei contra covid, si de succesul Rusiei in razboi.

Pe de alta parte prietenia “fara limite” a fost pina acum destul de limitata; marile firme petroliere chinezesti Sinopec, CNOOC, PetroChina si Sinochem au evitat incheierea de noi contracte cu Rusia, exporturile de laptopuri catre Rusia au scazut cu 40% fata de anul precedent iar cele de echipament pentru retele de telecomunicatii cu 98%.

In articolul lui Hu Xia, la punctul 2, „Analiza impactului razboiului ruso-ucrainean asupra peisajului international”, acesta prevede ca:
“The “Iron Curtain” would fall again not only from the Baltic Sea to the Black Sea, but also to the final confrontation between the Western-dominated camp and its competitors. The West will draw the line between democracies and authoritarian states, defining the divide with Russia as a struggle between democracy and dictatorship. The new Iron Curtain will no longer be drawn between the two camps of socialism and capitalism, nor will it be confined to the Cold War. It will be a life-and-death battle between those for and against Western democracy. The unity of the Western world under the Iron Curtain will have a siphon effect on other countries: the U.S. Indo-Pacific strategy will be consolidated, and other countries like Japan will stick even closer to the U.S., which will form an unprecedentedly broad democratic united front.”

Pozitia lui Hu Xia e sustinuta si de cea a lui Gao Yusheng, fost ambasador al Chinei in Ucraina, si deci cineva care de la adapostul pensiei are luxul de a putea emite judecati de opinie care pot contrazice dogma de partid, care intr-un articol aparut pe siteul Phoenix News, unde nu a reusit sa reziste decit citeva ore inainte de a fi cenzurat, exprima ideea ca Rusia va fi invinsa, fiind in declin pe toate palierele (https://gaodawei.wordpress.com/2022/05/10/fmr-prc-amb-to-ukraine-on-russias-impending-defeat-and-international-relations/).

Pina acum politica Chinei in ceea ce priveste razboiul ruso-ucrainean a fost extrem de rezervata, pentru a folosi un eufemism. Pentru o tara cu ambitii declarate de a deveni un pol de putere si o contrapondere la SUA, China nu a facut altceva decit sa a emita prin politicieni ori prin oficioasele guvernamentale gen People’s Daily declaratii constante de o retorica agresiva la adresa SUA, acuzata de provocarea razboiului (!) ori banalitati referitoare la rezolvarea negociata a conflictului.

Ca si Putin care a apreciat gresit capacitatea Rusiei de a invinge imediat Ucraina, si Xi Jinping a apreciat gresit situatia si a angajat China intr-o situatie neconfortabila in care “prietenia nelimitata” cu Rusia contravine intereselor Chinei de a exporta cit mai liber produse pe pietele occidentale si in special pe cea europeana. Neutralitatea pro-rusa profesata pina acum e un fel de coada de peste care nici nu angajeaza China de partea Rusiei, nici nu capteaza bunavointa celor care se opun invaziei ruse. Tendinta Kremlinului de a sustine miscari separatiste pe fostul teritoriu al Uniunii Sovietice contravine de altfel politicii chineze de reunificare cu Taiwanul si nu se poate spune ca-i bucura pe guvernantii chinezi. Cum insa China nu se poate arunca in barca dusmanului ideologic occidental, lipsita si de orice aliati, nu-i ramine altceva decit pozitia marginala de observator neutru pro-rus, din care e putin probabil sa iasa in actuala orientare politica.

Politica externa indecisa a Chinei, tendinta de a juca la doua capete, lipsa de aliante militare, amenintarile fata de vecini, agresivitatea fata de critici, fie ei interni sau externi (vezi cazul Lituaniei), dorinta de a controla total sectorul privat, sint doar citiva factori care o impiedica sa continue progresul economic realizat intre 1960-2000, in ralenti in ultimii 20 ani (https://www.statista.com/statistics/263616/gross-domestic-product-gdp-growth-rate-in-china/).

Liderii chinezi au proaspata in memorie prabusirea imperiului sovietic si nu e, cred, o intimplare ca un documentar chinez, “Historical Nihilism and the Soviet Collapse, Reflections on 30 years since the Disintegration of the Soviet Party and Nation”, studiat in scolile de partid incepind cu sfirsitul anului trecut, a fost incarcat pe internet in China pe data de 22 februarie, cu doar doua zile inainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Chiar daca trecutul lui Xi e usor diferit de cel al lui Putin, viziunea lor asupra trecutului si prezentului e extrem de asemanatoare, amindoi vazind in democratia occidentala un pericol de moarte pentru supravietuirea sistemului de dominatie pe care il conduc (vezi Document No. 9: https://www.lrb.co.uk/the-paper/v41/n19/john-lanchester/document-number-nine).

Daca e ceva pozitiv in dezastrul uman si economic provocat de agresiunea rusa in Ucraina, e speranta ca liderii chinezi au invatat ca indiferent de sentimentul de superioritate si dimensiunile agresorului, razboiul impotriva unui inamic hotarit sa se apere pina la moarte si sustinut de majoritatea tarilor occidentale e extrem de greu de cistigat si poate duce la un esec militar si politic major. China nu a sustinut vreun razboi de la cel impotriva Vietnamului din 1979 si exemplul lipsei de coordonare intre arme dat de armata rusa ar trebui sa le dea de gind generalilor chinezi, care ca si conducerea civila, nu manifesta o incredere de sine excesiva (https://warontherocks.com/2019/02/the-chinese-military-speaks-to-itself-revealing-doubts/). Periferia maritima ostila, cu un arc de tari integrate intr-o alianta indreptata in special impotriva ambitiilor teritoriale si maritime ale Chinei, e un motiv major de ingrijorare care ar putea tine in friu impulsul de a ataca Taiwanul.

Ce e de inteles pentru decidentii romani?

E destul de previzibil ca o parte din firmele occidentale care au ales China pentru lanturile de productie si accesul la piata chinezeasca sa o paraseasca, cel putin partial, si sa se decida pentru alte state, probabil tot asiatice, ca Vietnam sau India ori Bangladesh (un sondaj printre firmele germane prezente in China arata intentia fiecarei a opta firme de a transfera productia in alte tari).

Cu toate impozitele enorme – ca proportie – pe munca in Romania, costurile pe munca sint la noi extrem de reduse fata de Europa occidentala si cele de transport catre occident din Romania ar fi mult mai reduse, nemaivorbind de lipsa taxelor vamale si a birocratiei (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Wages_and_labour_costs#Labour_costs).
Politicienii romani ar trebui sa incerce sa profite de situatia creata si sa atraga firme europene sau taiwaneze prezente sau cu intentii de a muta productia in China. Vremea lui Victor Viorel Ponta care-si dorea ca Romania sa fie cel mai bun prieten al Chinei in UE e departe si nu cred ca se va mai intoarce.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Cat de inadecvat si lipsit de clarviziune era (este? daca mai exista ca om politic) Ponta care promova cu orice ocazie relatii mai stranse cu China, Rusia si desigur Turcia.

    • …ca sa nu mai vorbim de ce lipsa de clarviziune au dat dovada cele mai mari firme occidentale ce-si au mutat afacerile in China! O vizita in Sanghai – macar- iti poate da o imagine.

      • Când concurența o face, aruncând pe piață produse similare, dar și cu 50% mai ieftine, nu prea rămân alte opțiuni. Tentativa de a convinge clientela că produsele concurenței sunt mai ieftine pentru că sunt produse cu deținuți sau copii în vreo depresiune din China costă mult și nici nu e sigură. Oricâtă osânză ar avea un concern tot nu poate susține o astfel de politică mai mult de 2-3 ani. Am lucrat pentru diverse firme germane și americane, absolut toate au avut ateliere de producție în China. Una dintre ele avea 120 colaboratori în Germania, 300 in Cehia, 35 în SUA și peste 10 mii în China. Fără cei din urmă toate celelalte locații fi fost neprofitabile.

        • Da, ar fi fost neprofitabile. Însă asta în urma fiscalității ruinătoare care se practică în Europa, nu de altceva.

          Niciun sistem economic n-ar putea funcționa la actuala fiscalitate din UE, singura soluție a fost mutarea muncii reale în Asia și în Europa de Est. Plus imigranți fără număr, care vin gata crescuți, fiindcă europenii nu mai vor să aibă copii, la actuala fiscalitate.

          Din fericire pentru europeni, China nu va fi niciodată destul de puternică să țină sub control Europa, cum a făcut Uniunea Sovietică. În cel mult 4-5 ani, marxismul european se va prăbuși, iar cineva o să înceapă să adune propagandiștii actuali, ca să-i răsplătească după cum merită.

          • Iar bați câmpii, Harald. Dacă ai trecut de 40, ți-ar prinde bine o reciclare cu niște adolescenți: în epoca asta ai avea mai multe de învățat de la ei, decât ei de la tine. (:
            Ia verifică următoarele aspecte:
            Din ce țări erau companiile care au început să investească masiv în China la mijlocul anilor 70. S-ar putea să ai surprize.
            Ce companii și-au mărit volumul afacerilor în China in ultimii ani. Și în cazul ăsta s-ar putea să ai surprize.
            De ce caută insistent China un „cap de pod” în Europa și crezuse că l-ar fi găsit în guvernul Boc și, mai târziu, în cel al lui ponta?
            Cât despre fiscalitatea europeană, ar fi trebuit să știi că statele europene își fac propria politică. Iar dacă verifici indexul libertății economice a statelor vei avea alte surprize.

            • Atunci când o Directivă Europeană impune un TVA de minimum 15%, asta înseamnă că ”statele europene își fac propria politică”?! Nici tovarășul tău @JB nu știa despre directiva asta, că la instruire nu ți se spun și aspectele negative, ca să nu îți pierzi aplombul.

              China caută insistent un cap de pod în Europa fiindcă Berlinul e deja adjudecat de Putin și de cozile lui de topor, iar Xi nu se poate băga peste Putin.

              ”Indexul libertății economice” e generat tot de propagandiști marxiști plătiți, așa că nu e nicio supriză că alți propagandiști marxiști plătiți îl folosesc pe post de argument.

              Azi n-ai scris nimic despre ”petrov”, vezi că te depunctează instructorul :)

            • Eu ți-am spus ce să cauți, Harald. Ai fi evitat penibilitățile astea.
              Deciziile în Consiliul EU le iau statele membre cu unanimitate, deci ele au stabilit de comun acord o limită minima pentru VAT, chiar mai mica decât valoarea pe care ele însele o practică deja. Deci politica financiară o fac statele membre. Bagă la cap, că e loc destul!
              De frica „ruinatoarelor” 15 procente, decise în 2018, fug firmele din Europa? Dacă ai fi căutat informații, cum ți-am spus, ai fi avut surprize. Ungaria are 27% TVA. Ca așa vrea Ungaria. Câte firme ungurești au deschis afaceri în China? Și câte din Marea Britanie sau SUA? Surprize, surprize…

  2. Fostul presedinte Deng era general si stia ca barbologia ideologica nu echipeaza si hraneste soldatii, motiv pentru care a dat drumul la privati sa castige bani, facand din China cea saraca ceea ce este astazi. Actualul pres nu a invatat nimic si foamea vine din nou calare pe caii idelogici…

    • O sa ceara de mancare lui Kim al nu stiu catalea, ca are balta peste, daca ne uitam la efectele rationarii, putem considera chiar ca acei pesti au ajuns sa nu mai aiba loc.

      De la o civilizatie care:
      – se uita la ceasul europenilor si nu stia ce face
      – isi deforma picioarele femeilor in semn de frumusete (cui ii este foame, cautati poze)
      – isi manca ficatii profesorilor si isi dadea foc la muzee
      nu ai ce astepta.

      Omenira poate merge inainte fara rusia, mai mult ca sigur, fara china comunista, la fel de sigur. Cuba nu intra in calcul.
      Mie mi-e de narcos, cine-o sa-i mai echipeze. Oare isi vor trage propria civilizatie ?

  3. Ohoho, vremea lui Victor Viorel Ponta… Invitat la cenaclul „istoric” putinisto-dodonist, unde a asistat, demn, sobru, tacut, ganditor deloc (de-ar fi gandit, nu s-ar fi dus… desi…), unde i s-a prezentat mareata ideologie care face din Moldova o tara aparte, jumatate (la est de Prut) unde trebuie, cealalta rapita de Romania (cum altfel). S-au adus si steaguri, s-au tinut promisiuni. N-a mai apucat sa le indeplineasca. Partidul „l-a facut” (cu sensul „l-a desfacut”), inlocuindu-l cu alt luceafar (citeste: lucifer), Liviu Nicolae Dragnea, care a trecut la viteza superioara, scoaterea Romaniei din aliante – sa nu-mi spuneti ca nu asta era scopul activitatii lui, telul suprem. Partidul, insa, mai atent la lovelele europene decat la ambitiile vreunui calusat asiat, l-a rezolvat si pe acest iubit fiu.
    Cine va fi urmatorul ?
    Simiescul Simion ? Colacul Ciolacu ? Ca bossul („mai animalule”), student si el la Academia de Tancuri, intrat pe furis si la Patrice Lumumba (fie-i tarana grea – noroc ca l-au rezolvat ai sai inainte sa porneasca genocidul si „invazia frateasca de ajutorare „reciproca” „), bossul deci nu mai are piotenta, indiferent de nuanta de albastru a pastilelor.
    Voi prinde oare, ca multi altii, o lume fara rusia ?

    • Ne place sau nu, in „concertul” economiei mondiale Rusia nu poate sa lipseasca, asta prin prisma materiilor prime pe care pe care le detine. Ea nu poate fi exclusa din supply chain-ul lumii. Personal nu cred ca va putea vreodata desi as fi primul care as da-o afara. Nu cred ca e posibil.
      Cum sa termini razboiul asta si mai apoi cum sa-i pedepsim cu justa masura pe cei care l-au declansat e de fapt problema de rezolvat, restul o va rezolva piata. Din pacate vor mai muri niste oameni pina cind piata isi va reintra in drepturi si pina atunci trebuie sa facem, US, UK si ceva EU, tot ce putem sa invingem. Efectele asupra noastra, adica inflatia si probabila usoara scadere temporara a nivelului nostru de trai (prin cresterea preturilor energiei si a unor metale) se subroga unei tinte civilizationale comune mult mai puternice, anume datul peste botul salbaticilor de la est.

      • Paradigma „salbaticii de la est au resurse, mai mor niste oameni apoi piatza ii rezolva – le dam peste bot” se putea rezolva cu costuri minime in 1945. De dragul unor materii prime, ii primim la fiecare doi-trei ani sa faca ceva incursiuni, mai receptionam o rwcheta „pierduta”, mai un schimb nuclear… mai niste omuleti verzi…
        Dati afara din ce ? Ei insisi sunt afara, nu recunosc lumea actuala, vor sa o distruga pentru a fauri alta dupa chipul si asemanarea lor.

      • in „concertul” economiei mondiale Rusia nu poate sa lipseasca

        Așa se credea și în 1985 despre URSS, însă lipsește de peste 30 de ani din ”concert” și lumea e un pic mai bună în lipsa URSS. În 1985, tot ce se producea pe teritoriul actualei Ucraine era controlat de la Moscova.

        Ar fi util să facem distincție între teritoriul rus de astăzi (cel cu materiile prime) și statul rus de astăzi, cel cu politicile agresive. O Rusie mai mică, de vreo 80 sau 100 de milioane de locuitori, va fi mult mai cooperantă cu lumea civilizată.

  4. Lucrurile sunt clare. Mai mult decit oricind altadata in istorie informatia corecta este esentiala.
    Si daca conducerea politica chineza nu tine cont vom avea alte stiri senzationale. Xi este determinant in luarea deciziilor. Daca in aceasta faza China se desprinde de Rusia, China isi face un bine si se pozitioneaza strategic de partea occidentului si isi va consolida relatiile cu el. Daca este cineva care are capacitatea de a preveni al treilea razboi mondial, apoi numai China poate sa o faca. Abandonarea lui Putin de catre China il va determina pe acesta sa opreasca razboiul sau sa nu il escaladeze. Daca Xi gindeste spre binele Chinei. Daca el gindeste in termenii politici ai partidului vom avea cea ce nimeni nu vrea sa calculeze: razboiul Rusia Ucraina care va macina economia mondiala citiva ani si pericolul unui conflict nuclear. Ce poate face Xi acum este …….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Corneliu Cazacuhttp://corneliucazacu.com
Absolvent al facultatii de aeronave Bucuresti, M.Sc in Energie la DTU din Lyngby, Danemarca, fost consilier de proprietate intelectuala la Copenhaga si examinator de brevete la Oficiul European de Brevete, München, actualmente fotojurnalist si investitor. Autor al volumului de articole si fotografii "O viata dubla: Intre Est si Vest. https://carturesti.ro/carte/o-viata-dubla-intre-est-si-vest-1003851949 si al albumului foto "Zappanale 2009-2019".

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carti noi

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mastile-zeului-mastile-zeului-vol-i-1651660196.png

Editura Trei publica primul volum din monumentala lucrare a lui Joseph Campbell, Măstile zeului. Acest prim volum, în editie cartonată, este dedicat mitologiilor primitive. Al doilea volum va fi despre mitologiile orientale. Puteti cumpăra de la Bookfest această carte cu o reducere de 30 %.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro