miercuri, martie 26, 2025

Cifrele care arată că Republica Moldova este o prioritate pentru Uniunea Europeană

Viitorul Republicii Moldova este alături de Uniunea Europeană, lucru garantat odată cu decizia Consiliului European din 2022 privind acordarea statutului de țară candidată.

Pe lângă această decizie istorică, setul de măsuri de sprijin fără precedent adoptate în ultimii doi ani confirmă că, pentru Uniunea Europeană, Republica Moldova a devenit o prioritate.  

Consecințele războiul din Ucraina pentru Republica Moldova: riscuri majore, dar și o oportunitate

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a afectat puternic Republica Moldova. În primul rând, autoritățile și cetățenii s-au văzut nevoiți să gestioneze, peste noapte, criza refugiaților ucraineni. De la începutul invaziei și până acum, peste 875.000 persoane din Ucraina au fugit de război și au căutat adăpost în statul vecin.

În al doilea rând, riscurile de securitate au crescut, iar încercările Federației Ruse de a destabiliza situația din Moldova s-au intensificat. Au fost tot mai dese, în ultima perioadă, acțiunile de dezinformare și manipulare, coordonate de la Kremlin, cu scopul de a pune la îndoială sprijinul oferit de Uniunea Europeană și beneficiile integrării europene. În același timp, Federația Rusă a continuat să șantajeze Republica Moldova cu importurile de gaz, din dorința de a avea la Chișinău o conducere servilă, pe modelul dictatorului Lukașenko în Belarus.

Nu în ultimul rând, războiul din Ucraina a afectat și comerțul internațional al Republicii Moldova, producătorii agricoli nemaiputând să-și exporte mărfurile prin Ucraina.

Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău au înțeles că decizia Rusiei de a invada Ucraina aduce, pe lângă multe consecințe negative majore, și o oportunitate, fără precedent, de a accelera integrarea europeană a țării. 

Astfel, Republica Moldova a depus rapid cererea privind aderarea la Uniunea Europeană, în data de 3 martie 2022, adică la doar o săptămână de la declanșarea războiului din Ucraina.

În paralel, autoritățile și cetățenii Republicii Moldova au acționat în spirit european și au făcut un mare serviciu întregii Uniuni Europene gestionând exemplar criza refugiaților din Ucraina. Sutele de mii de refugiați ucraineni care au trecut granița spre Moldova au beneficiat de hrană, adăpost și îngrijire medicală. Acționând astfel, Republica Moldova a evitat escaladarea unei crize a refugiaților la granițele noastre care ar fi crescut riscul de securitate pentru țările UE.

Totodată, în pofida tuturor provocărilor cu care se confruntă, Republica Moldova a făcut progrese impresionante în ultimii doi ani în implementarea reformelor necesare integrării europene, precum modernizarea justiției, a administrației publice, lupta anticorupție și implementarea de măsuri pentru garantarea drepturilor omului.

Cum a ajuns Republica Moldova o prioritate pentru Uniunea Europeană

În ultimul an, instituțiile europene au făcut o prioritate din sprijinirea Republicii Moldova. Chiar și statele UE care acum câțiva ani erau mai reticente în această privință au înțeles acum rolul important pe care îl are Republica Moldova pentru stabilitatea și siguranța întregii Uniuni Europene.

Această deschidere se datorează atât situației regionale dată de războiul din Ucraina, dar și majorității politice proeuropene de la Chișinău și a președintei Maia Sandu care, prin eforturile depuse, au câștigat încrederea partenerilor europeni.

Astfel, în data de 23 iunie 2022, Consiliul European a decis, într-un timp record, să răspundă cererii de aderare și să ofere statut de țară candidată Republicii Moldova, în urma avizului Comisiei Europene. Avizul Comisiei a venit și cu un set de 9 recomandări pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le îndeplinească înainte de începerea negocierilor de aderare la UE.

Peste 1,2 miliarde de euro, sprijin financiar pentru Republica Moldova, începând cu octombrie 2021

În ceea ce privește sprijinul financiar, Uniunea Europeană a mobilizat, din octombrie 2021 și până în prezent, peste 1,2 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile și credite în condiții avantajoase. Acești bani au fost alocați pentru nevoile cele mai importante ale Republicii Moldova și ale cetățenilor, precum stabilizarea macrofinanciară a țării, măsuri de sprijin pentru oamenii afectați de creșterea prețului la energie, măsuri de creștere a siguranței în contextul amenințărilor de securitate generate de război, dar și pentru investiții în modernizarea țării, în infrastructură și în tranziția spre o economie verde.

Cooperare mai strânsă în energie, transport, telecomunicații și în securizarea frontierelor

În plus față de sprijinul financiar, am luat, în 2022 și 2023, mai multe măsuri la nivel european prin care accelerăm integrarea europeană a Republicii Moldova.

În domeniul energetic, am sincronizat în 2022 sistemul de energie electrică al Republicii Moldova cu cel al Uniunii Europene și tot din 2022 am permis accesul Republicii Moldova la platforma de stocare și achiziție comună a gazelor lansată de UE.

În ceea ce privește sprijinul în domeniul siguranței, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă „Frontex” susține eforturile Poliției de Frontieră din Republica Moldova pentru securizarea granițelor. În același timp, am înființat un hub de securitate UE – Republica Moldova, iar în luna iunie 2023 am lansat o misiune civilă UE la Chișinău, scopul fiind de a crește sprijinul european pentru întărirea sectorului de securitate al Republicii Moldova, inclusiv securitatea cibernetică.

Începând cu  luna mai a acestui an, Republica Moldova este și stat membru asociat al Mecanismului privind Interconectarea Europei. Acest lucru înseamnă că Republica Moldova are acces, alături de statele membre ale UE, la finanțarea de proiecte în domeniul transporturilor, energiei și digitalizării pentru modernizarea infrastructurii din Republica Moldova și mai buna interconectare cu Uniunea Europeană. Bugetul total al mecanismului este de 33 de miliarde de euro pentru perioada 2021 – 2027.

De asemenea, începând cu luna ianuarie 2024, tarifele de roaming dintre statele UE și Republica Moldova vor fi reduse ca urmare a unui acord încheiat între operatorii de telecomunicații din Republica Moldova și din UE.

Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova

Am decis, anul trecut, să liberalizăm comerțul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană tocmai pentru a compensa pierderile cauzate de blocarea accesului produselor agricole moldovenești pe piețele din estul Europei. Decizia de liberalizare a fost prelungită anul acesta până în iulie 2024 și se aplică celor 7 produse agroalimentare din Moldova care încă erau supuse cotelor de import la intrarea pe piața UE.

Majoritatea exporturilor moldovenești beneficiau deja de scutirea taxelor vamale la intrarea pe piața din UE, ca parte a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, încheiat în 2014. Cu toate acestea, măsurile de sprijin din ultimul an au crescut semnificativ prezența produselor moldovenești în Europa. În ansamblu, exporturile din Moldova către UE au crescut de la 1,8 miliarde de euro în 2021, la 2,6 miliarde de euro în 2022.

În acest moment, Uniunea Europeană este cel mai mare partener economic și comercial al Republicii Moldova. 60% din comerțul internațional al Republicii Moldova este cu statele UE.

700 de milioane de euro, sprijin UE pentru Moldova în perioada 2014 – 2020

Uniunea Europeană a fost alături de Republica Moldova încă dinainte de  începerea crizei energetice și a războiului din Ucraina. Chiar dacă ritmul lent al reformelor implementate de guvernele de la Chișinău în perioada 2014 – 2021 a frânat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, Uniunea a sprijinit financiar încă din 2014 proiectele de modernizare a țării și de creștere a nivelului de trai al oamenilor.

În perioada 2014 – 2020, după semnarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, au fost alocate fonduri europene nerambursabile în valoare de peste 500 de miliarde de euro și au fost puse la dispoziție alte 200 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase. Acești bani s-au concretizat în peste 700 de kilometri de drum reabilitați, troleibuze noi în Chișinău și Bălți, peste 200 de școli și grădinițe care beneficiază de sisteme noi de încălzire, pe biomasă, sau sprijin pentru întreprinzători.

În 2024, trebuie să continuăm și să accelerăm sprijinul pentru Republica Moldova

Toate măsurile de mai sus sunt binevenite, dar ele trebuie să continue și anul viitor și trebuie accelerate.

În primul rând, Republica Moldova a demonstrat că merită o perspectivă clară privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

De aceea, noi, Parlamentul European, am cerut în mai multe rânduri anul acesta să începem negocierile de aderare cu Republica Moldova până în 2024, după îndeplinirea celor 9 recomandări de reforme transmise de către Comisia Europeană.

Trebuie, de asemenea, să continuăm să ajutăm Moldova cu fonduri europene. Salut, astfel, propunerea Comisiei Europene de luna trecută privind relocarea a 600 de milioane de euro din Instrumentul de Vecinătate pentru sprijinirea Republicii Moldova și a altor state din vecinătatea UE, în contextul revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2021 – 2027. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul anual al UE din 2024, obiectivul meu este să obținem revizuirea CFM până la finalul acestui an, tocmai pentru a avea o alocare adecvată pentru Moldova în Bugetul UE din 2024. 

Vedem că Federația Rusă face tot posibilul să destabilizeze Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de dezinformare a cetățenilor și propagandă antieuropeană. Rusia vrea să păstreze Moldova săracă și instabilă ca să o poată controla mai ușor.

Tocmai de aceea trebuie să continuăm să arătăm cetățenilor Republicii Moldova că UE este ceea care ajută cu adevărat și că nu poate Rusia manipula și destabiliza cât putem noi ajuta.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Vad ca va opriți cu sprijinul la anul 2021. După aia nu se mai știe. În fine, mai vorbim peste 15 ani despre Moldova. Aderarea nu se produce decât în condiții de pace, nicidecum cu teritorii ocupate de rusi (Transnistria).

  2. Ajutorul UE pentru Moldova și Ucraina arată că UE vrea să scoată aceste țări de sub controlul Rusiei și să le integreze în UE. Pe de altă parte, prin ajutorarea Moldovei, UE obstrucționează România care vrea unirea cu Moldova. Esența situației asta este: UE NU vrea unirea Moldovei cu România. Iar cei mai aprigi opozanți sunt Germania, Austria și Ungaria.

  3. Da, intrarea Moldovei in EU ar fi o chestie exceptionala, si, mai ales, un bobirnac dat lui Putin.

    Dar, sa analizam consecintele:

    1. Moldova ar avea ocazia sa se dezvolte asimptotic. Succes.
    2. Romania ar scapa de raspunderea unei parti a granitei cu EU.
    3. Moldova are vin bun si mult, s-ar ieftini vinul.
    4. O mare parte din moldoveni (romani) vor pleca in lume. Vor fi, ca de obicei, cei mai buni, dar si ceva hoti si criminali. Asta va fi rau atit pt Moldova, cit si pt EU.
    5. Va creste presiunea pe EU, tot mai putine tari platitoare si tot mai multe dornice de a primi. Dar, „guvernul” EU va mai avea inca un membru gata sa spuna „DA”, la orice aberatie marca Ursula.

    P.S Hai sa ne imaginam ca toate tarile din lume, sau aproape toate, ar deveni membre EU. Ce ar insemna asta?

    • Bine, am inteles de ce NU e bine ca Moldova sa intre in UE: ca se aduna prea multi cersetori. Acum, explica-ne de ce ar fi bine ca Moldova sa intre in CSI. Sau vrei moldoveni mandri, care nu-si vand tara?

    • „P.S Hai sa ne imaginam ca toate tarile din lume, sau aproape toate, ar deveni membre EU. Ce ar insemna asta?”

      Un pas major pentru omenire, ce ar putea să se concentreze pe probleme mai potrivite secolului nostru, gen cucerirea spațiului și ajustarea problemelor climatice ( deși după ton – și alte idei – am o bănuială că ultima parte ar fi doar o farsă a ocultelor sau ceva asemănător în viziunea dumneavoastră). Există și riscul unei evoluții distopice, spre un metastat totalitar, dar limitarea la o singură planetă și irosirea timpului și a resurselor cu diverse conflicte politice și militare pentru ambițiile personale ale unora e o cale sigură spre extincția speciei.

      • Duomnu Peredhil,
        eu sunt un pacifist fanatic, as da orice pt incetarea oricaror conflicte, razboaie, crime in intreaga lume. Si asta din mai multe motive, primul fiind oamenii si de abia apoi vin altele.

        M-as bucura daca omul ar putea sa influenteze clima, asa cum isi doreste. Dar am mari indoieli ca e capabil, nu e asa de puternic cum isi imagineaza. Natura face ce vrea ea!

        Pe moment mi se pare clima extrem de neprietenoasa, ploua, ploua, ploua si e frig. Ma uit la rosiile mele din gradina si pling!

    • EU e unul dintre cele mai bune lucruri care i s-au intimplat Romaniei si cred ca la fel de bine ar fi si pt Moldova. Dar nu trebuie inteles ca EU ar fi o mamica care ne da banuti si ne ajuta sa trecem strada.
      Din pacate insa EU, de la ideile generoase ale lui Kohl si Mitterand, dar nu numai, a fost confiscat de forte profund antidemocratice. Romania ar trebui sa participe mai robust la reorganizarea EU.
      Deci EU trebuie reformat radical.

      Nenorocirea e ca totul costa bani. Germania, cea mai mare platitoare a EU, gifiie. „Der Internationale Währungsfonds setzt das Land beim Wirtschaftswachstum auf den letzten Platz. Global. Eine Zahl ist besonders irritierend: Die russische Wirtschaft wächst, aller Sanktionen zum Trotz – um 1,5 Prozent. Sechs mal so stark wie derzeit die deutsche, die in der Rezession steckt. ”

      Cred ca ati inteles, Germania e in recesiune.

      • Recesiunea germana este in primul rezultatul politicii guvernului german pornit pe drumul deindustrializarii celei mai puternice economii europene, Europa va avea de suferit iar proiectul european inceput in anii 90 il putem ingropa.
        Europa in care s-a vorbit de pace si bunastare a ajuns ca cei rostesc cuvantul pace sa fie considerati sustinatorii lui Putin.
        State ca Germania si Franta au devenit „marginale” fata de noile axe intre Washington-Londra- Warsovia- Kiev – Vilnius iar in loc sa pornim initiative seriose de oprirea macelului din Ucriana se discuta de si mai mult armament, initiativele de pace fiind preluate de state africane !! Asta este Europa de astazi, un deceniu de crize peste crize, sfarsitul deschis !!

        • „ in loc sa pornim initiative seriose de oprirea macelului din Ucriana se discuta de si mai mult armament, initiativele de pace fiind preluate de state africane”

          Măcelul din Ucraina se oprește și mâine dacă rușii își retrag hoardele în granițele lor, recunoscute de ONU. Mai mult armament e necesar pentru a ajuta Ucraina să reziste, e simplu ( în această cheie, „inițiative serioase” ar fi aviație modernă, rachete cu rază lungă de acțiune, neutralizarea flotei Mării Negre). Din păcate, pacea durabilă se câștigă în acest caz cu sânge, nu cu pupat ciubota Moscovei. De aici eticheta justă de „putinisme” propunerilor mieroase de pace cu cedări teritoriale și alte compromisuri ce folosesc doar viziunii politice rusești. Și care nici măcar nu aduc pacea, ci un scurt răgaz, cât să-și lingă Moscova rănile.
          Vorbind de ciubotă, aparent unor state africane le e cam dor de timpurile coloniale și/sau de cele în care erau vasalii URSS. S-ar putea să rămână ușor surprinse dacă află cam ce părere au rușii în realitate despre populația lor. S-ar putea să fie și cam târziu, dacă organizația teroristă Wagner metastazează suficient în zonă.

      • Toate interventiile tale sunt o pledoarie pentru ca Ro sa NU urmeze calea aleasa de UE pentru dezvoltare: economia verde este falimentara, mobilitatea electrica este o escrocherie inventata pentru obtinerea de subventii guvernamentale, schimbarile climatice sunt o conspiratie neomarxista, vaccinarea Covid este un atac la libertatea individuala si cine sustine altceva trebuie dus la psihiatru. Te-ai razgandit cam brusc…

      • Economia rusă e pe creștere pentru că se bagă la greu bani publici în producția de război. E o creștere pe hârtie, fără impact în nivelul de trai, ba dimpotrivă. Ceea ce va deveni evident imediat ce războiul se va încheia, și indiferent de modul în care o va face.

  4. Și care este viziunea UE privind R. Moldova? Va fi în permanenta supusa influentelor ruse intr-o zona gri, aflata mereu între est și vest? Va fi transformata intr-o imensa baza militara NATO exceptand Transnistria, desigur? Maia Sandu azi este, mâine nu mai este, iar tara nu este o democrație care sa funcționeze indiferent de cine se afla la putere. Soarta R. Moldova, la fel ca si cea a Ucrainei, va fi de „buffer zone” cu scopul de a impiedica atacuri din partea Rusiei asupra spațiului UE și NATO. România ar fi putut avea aceeași soarta, însă la barza chioara face Dumnezeu cuib. Oricum, România este deja o baza militara, un gardian al UE, asa cum sunt gardienii G4S de la Parlamentul European. În rest, putem doar sa visam la Zona Euro, Schengen sau respect din partea statelor europene vestice.

  5. In acest moment calea cea mai rapida de integrare a RM ar fi unirea cu Romania, fie prin referendum popular, prin hotararea parlamentului si guvernului, ori prin uniune personala (model Al I Cuza). Dar asta ar ‘baga mortul in casa” pentru ca enclava rusofila Transnistria ar fi in interiorul UE si NATO si se va ajunge la razboi direct intre est si vest. Daca sunt primiti ca membru in UE va fi o varianta diplomatica: daca evolutia va fi favorabila vor intra si in NATO mutand „varful de lance spre est al NATO” si mai la est, daca va fi nefavorabila ei ar fi legatura de refacere a relatiilor comerciale, iar daca va fi incerta vor fi teritoriul tampon (zona gri) asa cum fusese si Romania. Oricum, pentru fratii moldoveni de dincolo de Prut si chiar pentru cei de dincolo de Nistru nu are cum sa fie mai rau, oricare ar fi evolutia in viitor. Asa ca sa spunem ca pesimistul „Mai rau nu se poate” si sa fim optimisti ca impreuna cu ei sau alaturi de ei vom trai in UE.

  6. Nu va fi simplu ca Moldova sa intre in UE. Pentru cei care nu au fost inca la Chisinau,doua probleme din multe:
    1. Se vorbeste ruseste si romaneste pe strada,populatia Modovei fiind cam jumatate formata din rusi. Sunt numeroase canale tv in limba rusa.Vor vrea rusii sa intre in UE?
    2. Cum se va rezolva problemaTransnistriei? Armata rusa e in Transnistria ….cum va pleca de acolo inapoi acasa? Sau UE vrea sa aiba armata rusa pe teritoriul ei?Transnistria e un stat in stat…va vrea conducerea ruseasca din Transnistria sa intre in UE?
    Sunt intrebari fara raspuns , autorul care sta mai mult la Bruxelles, e mult prea optimist.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro