marți, noiembrie 28, 2023

Cine răspunde pentru dezastrul din Afganistan?

Retragerea precipitată din Afganistan este o greşeală pe care SUA o vor deconta pe termen lung. După 20 de ani de la 11 septembrie, în Afganistan se instaurase un status quo. Talibanii căpătaseră noi puteri dar totodată forţele de securitate afgane aveau încă un cuvânt de spus, chiar şi în condiţiile în care forţele NATO şi cele ale SUA îşi reduseseră numărul. În 2020 administraţia Trump şi-a pierdut răbdarea strategică. Donald Trump a afirmat încă de la începutul mandatului său că doreşte o retragere din Afganistan, iar în 2019 a autorizat discuţii directe cu talibanii, fără ca guvernul afgan să participe. Aceasta era de fapt o condiţie pusă de talibani care doreau să discute cu americanii şi nu cu “marionetele” lor de la Kabul. Premisele acestui dialog indicau aşadar capitulare şi nu obţinerea unei păci durabile. Odată cu iniţierea acestui dialog, forţele de securitate afgane au început să nu mai dorească o confruntare directă cu talibanii. Moralul lor s-a prăbuşit gradual, nu dintr-o dată. Acordul de la Doha din 2020 a marcat doar începutul unui sfârşit previzibil.

Imaginea care va bântui mandatul Preşedintelui Biden de acum înainte va fi cea a avionului C-17 care încearcă să decoleze de pe aeroportul din Kabul, cu o mulţime de afgani urmărindu-l, persoane absolut disperate să părăsească propria ţară. O astfel de imagine, ca şi multe altele similare, va afecta reputaţia SUA peste tot în lume. Islamiştii radicali vor folosi de acum înainte exemplul succesului talibanilor pentru noi atentate teroriste. Este doar o chestiune de timp până când aliaţii talibanilor, cei de la Al Qaeda, vor acţiona din nou din Afganistan. Grupările teroriste nu s-au schimbat prea mult. În schimb, SUA şi aliaţii lor nu vor mai avea capacitatea de a colecta informaţii de pe teren pentru a preveni atacuri teroriste. În curând nu va mai fi niciun occidental în Afganistan. Talibanii îi vor lăsa pe toţi să plece, în acest fel nu vor mai putea relata de la faţa locului ce se întâmplă.

Cei care nu vor putea să părăsească Afganistanul vor fi cei care şi-au riscat viaţa pentru a sprijini eforturile occidentalilor. În ciuda asigurărilor optimiste, marea majoritate a acestora nu vor putea ajunge la aeroportul din Kabul, talibanii au instalat puncte de control severe. Administraţia Trump a promis, după semnarea acordului de la Doha, că vor fi emise mai multe SIV – Special Immmigrant Visas. Nu s-a făcut mai nimic în acest sens. Administraţia Biden a făcut aceeaşi promisiune. La fel, mai nimic concret. Nici anunţul retragerii din Afganistan nu a impulsionat eliberarea acestor vize. În acest moment, se încearcă preluarea acestor persoane într-un mod haotic. Dacă SUA măcar au intenţionat să ofere acest sprijin, aliaţii occidentali nu au avut nici măcar în plan să instituie aceste vize. Abia după cucerirea Kabulului de către talibani, Marea Britanie, Franţa, Germania şi alte ţări doresc să pună în aplicare un astfel de mecanism de protecţie. Problema este că acum va fi greu de eliberat astfel de documente, în condiţiile în care personalul ambasadelor occidentale a plecat de la Kabul. Pe aeroportul din Kabul se operează cu hârtii scrise de mână, se improvizează pentru a salva vieţi omeneşti.

Încă de la începutul prezenţei în Afganistan, oficialii americani au încurajat femeile să se educe, să obţină locuri de muncă, să înceapă mici afaceri. Femeile şi deopotrivă bărbaţii afgani au făcut-o, ştiind că au spatele asigurat de prezenţa militară occidentală. Ei vor plăti acum preţul pentru lipsa de răbdare strategică de la Washington.

În loc să accepte un status quo imperfect dar de preferat revenirii la putere a talibanilor, Trump a acţionat exclusiv potrivit sondajelor de opinie care indicau că americanii nu doresc continuarea prezenţei în Afganistan (la fel cum britanicii nu mai doreau apartenenţa la UE în sondaje, fără a cunoaşte exact care este alternativa). Biden a folosit aceleaşi sondaje atunci când a anunţat decizia retragerii. Dând dovadă de un cinism apoteotic, Biden a justificat retragerea din Afganistan pe data de 16 august, învinovăţind forţele de securitate afgane şi neasumându-şi nicio responsabilitate pentru felul în care are loc operaţiunea de evacuare în curs. Cine răspunde pentru echipamentele armatei americane lăsate pradă talibanilor, pentru afganii care au colaborat cu occidentalii şi acum sunt condamnaţi la moarte sigură, pentru occidentalii care nu vor reuşi să se evacueze, din varii motive, pentru femeile care nu vor mai putea studia sau lucra? În viziunea lui Biden, răspunzători pentru toate acestea vor fi doar afganii. Ce ar fi putut să facă afganii în condiţiile în care baza aeriană militară de la Bagram a fost abandonată peste noapte, fără a exista măcar o informare prealabilă, ştiut fiind că fără sprijin aerian operaţiunile la sol împotriva talibanilor deveneau o misiune imposibilă? A blama afganii pentru această catastrofă dezonorează iremediabil mandatul în curs al Preşedintelui Biden.

Consecinţele renunţării la un status quo imperfect dar promiţător pe termen lung vor fi dramatice pentru SUA în viitor. Responsabili pentru acest eşec sunt deopotrivă preşedinţii Trump şi Biden.

Imediat după preluarea puterii de către talibani în Afganistan, Biden şi membri ai administraţiei sale au declarat că au fost luaţi prin surprindere de viteza cu care s-au succedat evenimentele. În realitate, atât Trump, cât şi Biden au fost avertizaţi de comunitatea de intelligence că scenariul prăbuşirii oricărei rezistenţe în faţa talibanilor în câteva zile este luat în calcul, desigur laolaltă cu alte scenarii mai optimiste. Fostul responsabil până în 2019 cu operaţiuni teroriste din CIA, Douglas London, a participat ca voluntar la campania electorală a lui Biden din 2020 şi a afirmat recent că cei doi candidaţi, Trump şi Biden, primeau acest tip de avertizare asupra scenariului degradării bruşte a situaţiei din Afganistan. Mark Polymeropoulos, un alt fost responsabil al CIA pe problema Afganistan, a afirmat de asemenea că au existat un număr important de documente care avertizau în acest sens. În acest caz, de ce Biden nu a luat decizii ţinând cont şi de acest scenariu? A devenit din ce în ce mai greu în general pentru oamenii politici să ţină cont de expertiză şi evaluări profesioniste dar aceasta nu justifică în niciun caz atitudinea de a pasa responsabilitatea eşecului pe comunitatea de intelligence din SUA.

Nici pentru Uniunea Europeană situaţia generată de schimbarea de regim din Afganistan nu este foarte favorabilă.

Nu ar trebui ca la Bruxelles să existe un sentiment de optimism şi încredere la vederea eşecului SUA în Afganistan în cadrul circumstanţelor care au dus la preluarea puterii de către talibani. Acest eşec nu este un argument pentru o politică de securitate şi apărare comună mai puternică, în detrimentul relaţiei transatlantice, pentru simplul motiv că o asemenea politică nu a funcţionat nici măcar la un nivel minim în actuala situaţie.

Guvernele statelor europene au fost total luate prin surprindere de avansul talibanilor şi de cucerirea Kabulului.

Cu câteva săptămâni în urmă, Ambasada Germaniei a cerut Ministerului Apărării de la Berlin evacuarea urgentă pe calea aerului. Doamna Kramp – Karrenbauer a respins cererea. Cucerirea Kabulului era un scenariu care nici măcar nu era formulat. Abia după preluarea puterii de către talibani s-a pus problema evacuării personalului diplomatic.

Ce s-a întâmplat în Germania nu a fost singular. La fel au procedat majoritatea statelor occidentale.

Chiar şi după 15 august, statele membre UE recurg la operaţiuni de evacuare a propriilor cetăţeni fără a-şi coordona eforturile. Ce sens are protecţia diplomatică şi consulară a cetăţenilor europeni, manifestare a cetăţeniei europene, câtă vreme avionul trimis de Olanda are ca misiune să preia doar cetăţeni olandezi, după cum avionul trimis de România are ca misiune evacuarea cetăţenilor români?

Discuţia despre primirea unor refugiaţi din Afganistan este abia la început în UE. Nimeni nu mai vrea să fie repetate scenele haotice din 2015. Pentru afganii care ar dori să se refugieze în statele membre UE, momentul este cum nu se poate mai nepotrivit. La începutul lunii august miniştrii de interne din Austria, Germania, Belgia, Olanda, Grecia şi Danemarca adresau o scrisoare deschisă Comisiei Europene, solicitând ca deportarea în direcţia Afganistan a afganilor cărora li se refuză cererile de azil să continue, chiar şi în condiţiile în care talibanii avansau rapid pe teren. Acum acest deziderat a devenit imposibil, refugiaţii afganii nu mai pot fi întorşi în Afganistan. Însă chiar şi în actualele condiţii Grecia şi-a exprimat intenţia de a-i remite pe afganii cărora le va refuza solicitarea de azil în Turcia. Nici în Germania situaţia nu este foarte diferită. După venirea la putere a talibanilor, Angela Merkel a declarat că doreşte oferirea de azil pentru 10.000 de afgani care au ajutat forţele armate germane, activişti în domeniul drepturilor omului, persoane supuse riscurilor, etc. Însă Armin Laschet care doreşte să îi succeadă doamnei Merkel în poziţia de Cancelar (desi sondajele nu arată foarte bine pentru CDU – CSU) a afirmat că “nu trebuie să trimitem semnalul că Germania preia pe oricine aflat în nevoie. Trebuie să ne concentrăm pe a ajuta la faţa locului, nu cum a fost în 2015”. Nici Franţa nu este prea încântată de apariţia unui nou flux migratoriu: preşedintele Macron a declarat că “trebuie să ne protejăm de fluxurile neregulate de migraţie care îi pun în pericol pe cei care recurg la ele şi aduc foloase diferite traficanţilor”. În acest context, afirmaţiile secretarului de stat al MAE al Ungariei, Lente Magyar potrivit cărora nu vor fi preluaţi refugiaţi afgani deoarece poporul maghiar nu trebuie “să sufere consecinţele unor decizii geopolitice greşite” nu ar trebui să surprindă – sunt mai radicale dar în total acord cu curentul de gândire prevalent în UE.

Nu există prin urmare premise favorabile rezolvării unei crize a refugiaţilor afgani care vor dori să scape de dominaţia talibanilor.

Eşecul din Afganistan a pus o presiune fără precedent pe relaţia transatlantică şi va pune în continuare, tocmai în momentul când se părea că va fi refăcută odată cu venirea la putere a lui Biden. “Autonomia strategică” a UE s-a dovedit a fi doar o iluzie în condiţiile unei crize majore. Acest eşec va trebui analizat în profunzime, pentru a trage lecţiile de rigoare. În Afganistan nu excesul, ci deficitul de democraţie a dus la ofensiva de succes a talibanilor. Cum a fost posibil ca un model nedemocratic să fie impus în Afganistan, când majoritatea afganilor dorea un model funcţional şi bazat pe legitimitatea dată de alegeri libere, rămâne o întrebare deschisă. SUA şi Europa nu pot exporta un model parţial democratic şi să aibă aşteptări ca acesta să funcţioneze, după cum nu pot oferi garanţii de securitate în afara spaţiului statelor membre NATO. Este un adevăr care doare dar dacă nu este recunoscut va genera tragedii precum cea din Afganistan după preluarea puterii de către talibani. Vom aborda într-o analiză separată motivele pentru care Afganistan a fost timp de 20 de ani o democraţie nefuncţională, gândită defectuos de la momentul iniţial, precum şi avertismentele permanente potrivit cărora acest model hibrid se va prăbuşi.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. A fi sau a nu fi taliban ? that is the question . Aflam parca de niciunde cum ca talibanii ar fi cistigat razboiul . Aflam ca talibanii ar putea fi moderati (oare ce naiba inseamna asta – un pleonasm ).Aflam cum talibanilor nu li s-a mai impotrivit nimeni (poate ar trebui sa citim stirea cu valea Panjir ) . In fapt SUA ,NATO si aliatii au decis sa plece din Afganistan . Cu ce au plecat de acolo este insa alta chestiune , nu stie nimeni sau nu ne spune nimeni . Stim doar ca niste miliarde de dolari aflate acum in SUA , ce ar apartine fostei guvernari din Afganistan ,nu vor fi returnate , dar de restul ? Avioanele tuturor tarilor interesate asteapta si ele gata pregatite de zbor , pina si Romania a trimis un monstru de avion ,doar nu crede cineva ca a fost trimis sa aduca doar vreo 14 cetateni romani ce in mare parte nici nu vor sa revina in tara (stiu ei de ce ).Pentru cine intelege strategia la nivel mondial si pentru cine are capacitatea de a citi o harta administrativ-o , politico- militara si de vecinatate intelege de ce am plecat cu totii (NATO, UE si SUA )din zona .Doar nu om fi plecat cu miinile in buzunar .Asa cum bine stim talibani sunt peste tot in lume nu neaparat afgani ca descendenta si noua ordine mondiala nu mai pune in fata tuturor problemelor talibanismul . Va fi contracarat indiferent unde se afla cu o duritate mult sporita fata de ceea ce noi ne imaginam pina acum . Dealtfel se vor bate intre ei .Deja guparile ce pina mai ieri erau unite se farimiteza in multe altele ce se vor infrunta la nesfirsit ajutate evident si din exterior . Trecind in alt registru al intelegerii ,vedem cum si in Romania apar voci care condamna partea de talibanism a unor cetateni sau institutii .Vreme trece vreme vine – ce e rau si ce e bine tu te-ntreaba si socoate , ne zic versurile celebre ale poetului nepereche . Talibanismul fiecaruia dintre noi este (si ca recunostem si ca nu recunostem exista bucatele de talibanism in fiecare ) de neinlaturat fara o minima educatie si fara inevitabilul scurgerii timpului . Chiar daca traim cu totii in anul de gratie 2021 din nefericire sau poate nu , nu ne aflam cu totii pe acelasi palier al cunosterii , al intelegerii si al acceptului, a ceea ce noi numim drepturile tuturor omului . .Suntem macinati de istoria ce ne-a fost si inca ne este in mod fals prezentata .Suntem macinati de ceea ce trecutul ne-a adus in fata , suntem macinati de o nevoie politica ce tine de obtinerea unor voturi pentru a ramane la putere . Politicul poate identifica usor (prin terti ) toate zonele importante de talibanism din societate, zone si situatii ce tin treze suferintele interioare ale unor cetateni si functie de asta isi compun si recompun discursul politic .Vedem asta si in Romania , mai recent la discursul fostului premier aflat in competitie electorala( a pierdut de mult partida ) dar si in Ungaria lui Orban „cel rau”si in Polonia , ce cindva reprezenta eesnta luptei impotriva comunismului si unde acum s-a ajuns la nerecunoasterea existentei dreptului de proprietate al unor oameni deposedati cindva de bunurile lor .Reîntorcîndu-ne in actualitatea romanesca ne este dat sa traim o situatie de exceptionalitate politica . Un cumul de intimplari si de decizii politice au determinat ca premierul actual CITU sa fie practic de neinlocuit pe scena politicului ,indiferent ce ar dori ,unii sau altii aflati in scena politica romaneasca ,sa faca .Practic premierul Citu a devenit premier Independent nici o forta politica , USR, PNL,UDMR,PSD sau AUR ,nici macar Presedintele Romaniei , nemaiputind sa il scoata din jocul politic guvernamental . Citu conduce in acest moment Romania fara a putea fi oprit in as realliza toate programele propuse . Deciziile premierului vor navali, in spatiul public .intr-un ritm nicicind atins de vreo guvernare .Nimeni nu poate sa ii opreasca nici numirile pe functii ,nici restructurarile guvernamentale , nici ordonantele de urgenta (va fi o avalansa de astfel de ordonante ) fara a avea niste costuri politice de nesuportat pentru el sau partidul din care face parte . O incintare sa poti descifra aceste jocuri aduse in fata noastra si de ceea ce noi numim intimplare .

    • Tramp a gandit pragmatic. Daca pe 11.09.2001 au murit 3500 de cetateni americani, iar de atunci au murit un numar secret de militari americani in Aganistan si s-au cheltuit sume fabuloase din banii contribuabilor americani, era normal sa se negocieze o retragere a militarilor amricani din Aganistan . El a tinut cont ca talibanii erau ajutati de China, Rusia, Pachistan si Iran, prin urmare nu duci un razboi cu 4 tari + talibanii pentru ca nu ai sanse de castig. In SUA lui Tramp presedintele avea o raspundere politica fata de contribuabili.
      Neomarxistii lui Biden au transformat retragerea intr-un dezastru pentru al putea rastigni pe Tramp.
      Dezastrul nostru este ca presedintele Romaniei Claus Iohanis, prim-ministrul Catu si Ministrul Apararii Nationale tac ca porcii in papusoi cate echipamente din dotarea militarilor romani a fost recuperat din Kandahar pentru ca dotarile erau platite de contribuabilii romani.

    • Suntet convins in urma acestui fiasco militar ? rusii fiind un alt calibru, se vede foarte bine in zona estica a Ucrainei si in Crimea.

  2. Domnule Carp, si totusi ar trebui mai clar delimitate responsabilitatile. Trump a luat o decizie corecta cand a semnat cu talibanii un acord de retragere, o decizie in fapt americana pt ca si biden si alti exponenti ai spectrului politic american considera pe buna dreptate ca implicarea Us in afganistan care a costat multe vieti si 1000 mld dolari trebuia sa ajunga la final cat mai repede posibil. in cazul lui biden insa, cel care trebuia sa gestioneze retragerea americana, s-a vazut dezastrul, lipsa de organizare care a permis haosul unei retrageri gen fuga atat pentru militari cat si pentru civili. acest haos a uimit lumea intreaga, iar umilinta anericanilor in vazul intregii lumi are un singur autor Biden. mai ales ca putea fi complet evitata, dovada ca talibanii nu au atacat forte americane acum. mai grav e ca biden nu constientizeaza nici acum distrugerea reputatiei de lider a americanilor daca ne luam dupa declaratiile postretragere. greselile lui biden intaresc adversarii strategici ai americii fara ca macar sa fie nevoiti sa traga un glont.

    • Nimeni nu poate sti cum ar fi definitivat Trump retragerea sau daca o facea pana la urma complet. Jocurile geopolitice sunt mai complexe decat sut si gol. Mai ales cu musulmanii negocierile pot dura si dupa ce s-a semnat un acord si s-au facut primii pasi.
      In plus, Biden a inversat in primele zile o multime de decizii ale lui Trump, asa ca era liber sa faca la fel si aici, dar nu a facut-o. Dupa mai mult de 6 luni la timona nu poti da vina pe cel care a plecat din port.

    • mi se pare un imens nonsens ideea ca evacuarea colaboratorilor ar fi putut fi organizata din timp si facuta sa arate onorabil la televizor. daca acum o luna oricine din administratie ar fi facut pregatiri sau ar fi scos macar o vorba legata de evacuarea colaboratorilor, ar fi fost automat acuzat ca a subminat increderea armatei afgane in lupta contra talibanilor.

      • Evident că este așa. În plus, câte astfel de retrageri are șansa să coordoneze un general în timpul carierei sale? Cea precedentă din Vietnam s-a petrecut cu jumătate de secol în urmă. Pe atunci comandanții de azi erau cel mult răcani.
        Dar momentul este unul ofertant pentru orgoliul unora care au suferit la victoria lui Biden și astăzi se declară mâhniți de „declinul” SUA, deși li se vede rânjetul de satisfacție.

      • perceptia este realitate. nu exista retrageri pentru televizor, dar au fost atatea retrageri post ww2 in lumea asta de care lumea nici nu isi mai aminteste pentru ca nu au fost un dezastru ca acesta.
        va las aici cateva dintre punctele de vedere, inclusiv ale presei mainstream mare sustinatoare de biden

        https://www.economist.com/briefing/2021/08/21/from-saigon-to-kabul-what-americas-afghan-fiasco-means-for-the-world

        https://www.bbc.com/news/world-us-canada-58252174

        https://time.com/6090523/biden-afghanistan-withdrawal-taliban/

        https://www.washingtonpost.com/politics/2021/08/16/how-wrong-biden-administration-was-about-afghanistan/

        https://www.ft.com/content/71629b28-f730-431a-b8da-a2d45387a0c2

        https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2021-08-13/biden-s-afghan-withdrawal-achieved-nothing-but-disaster

        https://www.dw.com/en/opinion-the-us-has-failed-in-afghanistan/a-58872360

        mi-e mila de cei care si-au muscat in ultimii 4 ani buzele si inca vad salvatorul occidentului in biden dupa 7 luni de esecuri. asta mi se pare mie cea mai mare naivitate, dar este probabil doar o chestiune de gusturi.

        • da, asa e, perceptia e realitate, dar e in functie si de cat poate spectatorul. unii, de exemplu, distribuie si acum stiri de pe Babylon Bee ca si cand ar fi reale, fix cum facea si Trump, in his unmatched wisdom, pe vremea cand avea Twitter. e si asta un fel de realitate, ca si aia cu softul de furat voturi comandat de Hugo Chavez.

          in privinta comparatiilor, nu exista multe exemple pentru ca marile puteri nu prea pierd razboaie contra unor tari mici. daca lasam Vietnamul, comparatia relevanta este retragerea sovietica din acelasi Afganistan, unde ultimul guvernul comunist a mai rezistat ceva timp pana cand s-a produs inevitabilul. eu nu cred ca asta e o mare diferenta. eroarea imensa e ca s-au pompat sume imense de bani si armament intr-o armata care, la proba adevarului, n-a vrut nici macar sa incerce. iar faptul ca presa il critica pe Biden nu e asa o mare surpriza. Biden nu are un cult de adepti exaltati care ii sorb cuvintele cum faceti voi cu lumina conservatoare Trump. Biden e un fel de functionar batran si fara charisma, al carui singur merit e ca, la momentul ala, era mai normal la cap decat celalalt. cand contracandidatul e unul care se lauda in gura mare ca e un geniu pentru ca a trecut un test de diagnosticarea dementei cu intrebari gen tine minte trei cuvinte, stacheta e destul de jos.

          • cu siguranta trump nu e nicio lumina, dar e o reactie fireasca sa arati ca dupa cat rahat si minciuni i-au fost aruncate de niste neputinciosi pe care biden ii reprezinta perfect, realitatea chiar este alta. iar daca biden e mai normal la cap si asta ii poate capul si inca se gasesc sustinatori cand toti il vad ca e senil si rupt de realitate, eu zic ca gasiti ceva exaltati si pe acest forum. sanatate!

          • R2, când s-au retras sovieticii din Afganistan, americanii îi dotat încă pe mujahedini cu arme. Se aflau, cumva, de partea cealaltă, deci nu se antrenasera pentru situația de azi.
            Dar, până la urmă, ce i se reproșează lui Biden? Că retrage trupele din Afganistan, înțeleg că e ok. Că talibanii ar prelua puterea se știa din momentul când administrația americană a semnat un agreement cu aceștia. Că talibanii s-au mișcat mult mai repede (ajutați fiind de dezertarea în masă a militarilor afgani) decât au estimat experții americani, pare să fie singura hibă în toată povestea. Se pune deci întrebarea dacă a înlocuit Biden experții în cele șapte luni de mandat. Nu am găsit nimic relevant pe tema asta, deci e de presupus că tot așa s-ar fi petrecut lucrurile cu orice alt commander în chief.
            Deocamdată vedem dezordine și e bineînțeles vina lui Biden – nu încerc să îl exonerez – dar pentru a aprecia dimensiunea corectă a dezastrului încă e prematur. Evident, cei ce se grăbesc să o facă, au altă agendă.

    • Semnaturile de atunci cum bine arata evenimentele n-au valorat nici cat hartia pe care au fost puse si americanii tot n-au invatat, cu teroristi nu te pui la masa si nu negociezi absolut nimic.

  3. Excelenta analiza! Felicitari!
    SUA si UE au lasat populatia civila intr-o confuzie nemaiintalnita, prada unei hoarde de barbari, hamesiti si indarjiti dupa 20 de ani de asteptare si haituire. Cu siguranta, actualii talibani vor recruta masiv dintre tinerii afgani educati si antrenati militar de fortele NATO, in numele islamului. Daca intradevar au ramas pe teritoriul afgan, la dispozitia talibanilor si in stare de functionare, armament greu, munitie in cantitati mari si tehnica militara, urmatoarea invazie in Afganistan va fi misiune imposibila. Viata a batut din nou filmul!

  4. Fiecare țară are talibanii săi. Fiecare popor e dator, el înaintea altora, să-și înfrunte talibanii, să-și afirme existența și să construiască alternativa. Aceasta e singura cale funcțională.

    Poți primi ajutor pentru această luptă, dar nu poate lupta altcineva în locul tău. Și dacă 20 de ani n-au fost suficienți pentru cristalizarea unui nucleu local dur al rezistenței la extremism, atunci nu prea ai cum să contezi.

    De acord că retragerea este un coșmar organizatoric, dar asta nu poate eluda fondul problemei: nimeni nu poate lupta și rezista în locul altcuiva pe termen nedefinit.

  5. E atat de romaneasca intrebarea asta „cine raspunde pentru?”. La orice treaba, tot romanul de la intelectual pana la opinca se intreaba „cine raspunde domnule pentru….” Cine raspunde pentru caderea Constantinopolului? Cine raspunde domnule pentru invazia mongola? Cine raspunde domnule pentru eclipsa de soare? Sa se taie niste capete in stil otoman sau taliban, niste maini ceva.

    • Exact, cum ar fi că fiecare sa fie responsabil pentru binele propriu?
      Fiecare să conștientizeze importanța votului propriu? Importanta implicării civice? Importanta faptelor proprii?
      „Sa din salvați!” ” Sa nu se dea!” „Altcineva este vinovat, oricine în afara de noi înșine!”

  6. Trump a fost consecvent cu propria lui politica, a spus clar America first, nu-l interesa sa ingroape miliarde in muntii Afgani, nu-l interesa de Germania, care-l injura pe la toate colturile, de Europa.

    Biden insa, s-a dat baiat bun, el e cu saracii, cu negrii, cu umilitii. El salveaza clima, ursii albi, broscutele si planteaza panselute. Daca ar avea si ceva minte, da n-are.

  7. Europa comuna. Mare putere. Pe hârtie.
    – Fluxul de migranți sirieni a fost blocat în Turcia. Exclusiv după ce doamna Merkel ( NU „inaltul” comisar european de politică externă sau duduia Ursula ) a garantat lui Erdogan 3,5 miliarde euro nerambursabili.
    – Fluxul de migranți din Libia se dorea blocat în Italia. Gratis. Nu a fost sa fie. 😀
    – Acum căpățânele inteligente din UE au găsit soluția la migranții afgani. Tabere de refugiați în țările vecine.
    Se vede că nu au văzut o harta sau nu pricep ce e scris acolo.
    Vecinii sunt :
    – Pakistan care a înarmat și planificat ofensiva talebana.
    – Iranul cu care se ceartă toți.
    – Turkmenistan, Uzbekistan și Tadjikistan. Toate republici sub papucul lui Putin.
    -China comunista care așteaptă cu nerăbdare sa vina afganii în teritoriul lor. 😀😀.

    Deci unde se baga afganii refugiați că în țările vecine nici poveste ?
    Și atunci sa vezi ceartă cînd vor reedita propunerile de pe vremea invaziei migranților din Libia.
    Cote pe fiecare țară membră. 😀. A rămas literă moartă.
    Orban din Ungaria nu e prost . Știe ce le poate capul la UE și a decis anticipat.

  8. O analiză corectă, chiar dacă nu este completă. Greșeala capitală a lui Trump și Biden este aceea că au acceptat condiția talibanilor de a exclude de la tratative partea afgană reprezentată de guvernul afgan. Mai mult cu ochii pe sondaje, cei doi președinți au ignorat adevărata problemă și implicațiile ei. E bine să ții cont de opinia publică, dar mai bine este să informezi corect și cât mai cuprinzător opinia publică cu privire la problema dată, să faci cunoscută și opinia experților în domeniu, să ceri și părerea aliaților, ceea ce pare că nu s-a întâmplat.

    • Informatii cuprinzatoare si corecte nu sunt posibile in spatiul public ele fiind de regula secrete si supuse unui regim special, vezi WIKILEAKS.
      Orice informatie din spatiul public poate deveni periculoasa in mainle inamicului de accea exista servicii si altele, aici o fost marea problema, nu s-a tinut cont in mediul politic de informatiile serviciilor care avertizau de mult asupra starii precare di Afganistan.
      Politicienii sunt cu ochii pe retelele de socializare, pulsul acestora fiind intre timp cel care influenteaza actiunile acestora, stim bine intre timp cat de usor este manipularea acestora.
      Esecul politic a devenit o catastrofa militara, increderea in soldati si ofiteri fiind extrem de zdruncinata, asta se intampla de regula cu niste civili ingamfati cred mai bine ce este de facut in situatii extreme si periculoase.
      Insasi se te pui la masa cu talibanii si accepti conditiile acestora este o aberatie, diletantism politic la cel mai inalt nivel, ori acceptau ei conditiile puse de NATO ori daca nu trebuia combatuti si mai aprig insa cine isi pune pielea la saramura in situatii militare in conditii unui razboi total cu ulterior sa fie acuzat de tot felul de actiuni ilegale ?
      Occidnetul a crezut ca poate purta un „rabzoi curat si civilizat” impotriva unor talibani, aici s-a gresit major, un razboi nici o data nu poate fi nici civilizat si nici curat iar cine isi asuma conflicte miltare trebuie sa le poarte ca atare mai ales impotriva unui inamic nemilos, viclean si fara scrupule fara a tine cont de populatia civila, vezi cum englezii si americanii au procedat in cel de al 2 lea Razboi Mondial, de atunci acestia nemaifiind in masura as castige alte conflicte militare.

  9. NIMENI !! intreg razboiul afgan fiind unul „birocratic” iar birocratia politico – militara nu va da nimanui socoteala.
    Birocratia nu se opreste nici in fata dramei de pe aeroportul din Kabul care acum are loc sub privirile intregii lumi.
    Birocratia si tot felul de proceduri le-au facut viete tot mai grele si insuportabile militarilor din acest razboi, pe talibanii nu i.a interesat nimic in afara obtinerii victoriei.
    In ultimii ani soldatii NATO au stat mai mult baricadati in bazele bine pazite lasand conflictul tot mai mult pe mainile asa zisei armate afgane, talibanii stiind a loveasca unde ii durea mai mult, in familii , copii si neveste, clanuri si triburi.
    Cei de la Hollywood isi freaca de pe acum mainile iar guvernul american va gasi resursele finaciare necesare ca prin diferite filme care vor urma in urma acestei penibile infrangeri sa glorifice armata americana.
    Stau si ma tot gandesc, acum cand o mare parte a talibanilor este in Kabul n-ar fi posibila anihilarea acestora de un comado de 1000 de soldati din trupele speciale NATO , tot se lauda unii si altii ca ar fi intratat de buni sau astia se lupta mai mult pe calculator si in poligoane decat cu adversari reali.
    Incep sa am mari dubii asupra a tot felul de forte speciale SAS, CAS, LAS, DAS, DIS, puscasi marini, sniperi si altii , astia pt ce sunt sunt buni daca acum n-ar putea sa-si arate adevarata valoare ? se chinuie sa evacueze oameni dintr-un aeroport.
    Nu se poate , procedurile nu permit.
    Ma intreb ce au tot negociat americanii la Doha de aproape un an cu talibanii daca nu predarea puterii in conditii cat de cat normale ? am impresia ca niste birocrati cu multe studii si staif au fost trasi pe sfoara de niste tarani extrem de sireti care sunt talibanii .
    Nu stiu daca mai tineti minte evenimentul din Kunduz 4.sept.2009 unde in urma unui bombardament NATO impotriva unor talibani cu pagube colaterale cata valva s.a facut ?
    cum au fost tarati soldati si ofiteri in fata justitiei sa dea socoteala si asta in plin razboi cu talibanii ?
    Cam de atunci a inceput retragerea mascata a NATO in spatele zidurilor bazelor militare si tot mai putin implicare directa in conflict.
    Liderii politici ai lumii occidentale, putem spune din ultimii ca. 15 de ani, niste mediocritati de prima mina, fara „cohones” cum se spune, care luau hotarari dupa cum bate vantul si cat de mari sunt vuietele din mass-media fiind cu ochii mai mult pe sondajele de opinie si mai putin aplecati supra problemelor reale.
    Asta e , au crezut ca pot purta un conflict „civilizat” si niste barbari scapati din Evul Mediu, barbarii au invins si de data aceasta asa cum tot barbarii a pus capat Imperiul Roman.

  10. Un comentator afirma mai sus ca talibani exista peste tot. Mie cei mai periculoși imi par talibanii ajunși economiști.

  11. „Cine răspunde pentru dezastrul din Afganistan? ”

    După mai multe decenii de război civil, este surprinzător să vedem că există observatori – unii dintre ei cu experiență în domeniu – care abia acum înțeleg că națiunea afgană este una eșuată.

    Despre cine este „răspunzător” pentru eșuarea unei națiuni vorbesc pe larg cu argumente și exemple profesorii Daron Acemoglu și James A. Robinson, bunăoară.

    Privind din altă perspectivă aparent interminabilul conflict interetnic din Afganistan, este remarcabil că cei care au condamnat timp de decenii implicarea Occidentului în chestiunile interne ale afganilor sunt cei care astăzi condamnă cel mai tare retragerea militarilor americani și a aliaților Statelor Unite din această țară.

    Ceea ce consider demn de reținut, deși recentele evenimente sunt exploatate propagandistic de inamicii Occidentului, mai ales de Rusia și China, prin instrumentele mass-media controlate [financiar] de ele, dincolo de drama umanitară provocată de afganii înșiși conaționalilor de diverse etnii, este faptul că e cu totul inacceptabilă intervenția militară externă pentru formarea sau re-formarea unei națiuni. Este exact ceea ce a făcut, spre exemplu, Rusia (și condamnăm astăzi), care a trasat frontiere cu șenilele tancurilor și a creat unele națiuni artificial, iar pe altele existente natural le-a strivit.

    Așadar, pentru cei care au uitat, reamintesc că pe lângă TOATE cele 30 de state membre NATO, au mai trimis militari în Afganistan în ultimele două decenii încă aproape două duzini de state, de la Noua Zeelandă și Tonga, la Malaysia și Coreea de Sud.

    Obiectivul declarat și ATINS al trupelor internaționale care au acționat în Afganistan a fost acela de a nu mai exista atentate precum cele din 9-11 septembrie 2001. Și nu au mai fost în ultimii 20 de ani….

    Deci, vă rog să mă scuzați, cine răspunde pentru ce?!…

  12. Stimate,
    d-le P. Carp,
    ,,Propun” un raspuns la intrebarea dvs., plecind si de la radiografia starii economice si sociale a ,,afganului”, cuprinsa in articolul alaturat al d-lui Maci : societatea afgana este una de clan, in care individul depinde de relatile si modul in care clanul asigura existenta acestuia, statul ,,institutional” impus de americani fiind ceva fictiv pentru el, existent doar in gindirea ,,moderna” a americanului….
    Cita vreme viata si soarta afganului sint determinate de complexul de relatii tribale si modul in care tribul se ,,descurca” in plan local si national, individul pe care un comentator il acuza de neimplicare in ,,modernizarea” americana nu poate fi vinovat de nimic.
    Americanii au abordat o ocupatie militara, care nu avea nimic comun cu schimbarea STATUTULUI ECONOMIC SI SOCIAL al afganilor, deoarece nu si-au propus si construit un stat INDUSTRIAL MODERN cu institutiile care sa diminueze sau elimine dependenta tribala economica (si prin consecinta si politica) de sefii de trib.
    In aceasta situatie, afganii au mimat asumarea unor functii institutionale, au beneficiat de banii acordati, dar realmente ei erau ,,supusii” si executantii triburilor care constituie structura economica si sociala a societatii respective.In momentul in care armata americana s-a retras din Afganistan, realitatea economica si social politica a revenit automat la cea anterioara anului 2001.
    Talibanii au gasit realmente o tara nechimbata, in care pe temeiul religios au ocupat-o fara nici o opozitie…
    2.Discutia depre o schimbare sistemica, necesara in Afganistan, in care statul sa devina unul modern si democratic, capitalist si liberal, incepe inca din 1985 cu Gorbaciov, care pina 1n 1990 n-a gasit calea unei schimbari SISTEMICE in economie, Glasnosti si Perestroica erau legate numai de democratie si transparenta politica!Adica de liberalismul politic!
    La fel si in Afganistan, si-au facut loc democratia si transparenta politica, dar ,,democratia economica”, realizabila prin statul industrial dezvoltat, care sa transfere dependenta economica si politica a afganilor de la TRIB la intreprindere si societatea industriala n-a existat!
    Cauzele sint doua si ele sint ale esecului american in Afganistan:
    a.Prima fiind neasumarea unei constructii economice si industriale moderne intr-o tara arhaica, cu economie naturala si slab dezvoltata capitalist, deoarece costul era de ordinjul a 200-250 de miliarde anual, timp de treizeci de ani!Nici o tara din lume nu-si putea permite o astfel de cheltuiala financiara din care nu beneficia economic cu nimic!Americanii au cheltuit o suma derizorie, comparativ cu cea necesara pentru industrializarea pe 20 – 30 de ani!
    b.Chiar daca si-ar fi propus aceasta cheltuiala, rezultatul era inexistent, deoarece NU exista un ,,INDRUMATOR” tehnic-economic, care sa cuprinda modul in care sub raport ,,aplicat”, trebuia construita de la zero o societate moderna, industriala, de model european.Nu exista un acquis care sa conduxca la transformarea banilor in ACTIVE ECONOMICE SI INDUSTRIALE SI INSTITUTIILE CARE SA LE SUSTINA!
    3. Dovada cea mai concludenta in acest sens, este ca nici Estul postcomunist nu a beneficiat de o tranzitie sistemica totala la capitalism nici dupa integrare, procentul (aritmetic) al acesteia fiind de cca. 45 la suta in Ungaria sau 26 la suta in Romania, reflectate de indicele de competitivitate economica, starea democratiei liberale si a gradului extrem de lent de asimilare a dezvoltarii economice-industriale de ajungere din urma (chatching-up) a tarilor dezvoltate, in trei decenii!Ce era de asteptat atunci de la o tara ca Afganistanul?
    4.Daca exista intradevar un VINOVAT pentru esecul din Afganistan, atunci acesta este lipsa unei stiinte economice a dezvoltarii/constructiei economice-industriale rapide in epoca globalizarii, ca baza teoretica in aceasta directie, care sa asigure o constructie industriala rapida si certa in tarile care o doresc si beneficiaza de ajutorul institutiior financiare mondiale in acest scop.Daca nici Estul postcomunist care stagneaza economic de trei decenii n-are macar ,,constiinta” necesitatii ei, ce putem astepta de la o tara dezvoltata economic-industrial ca America, care n-o reclama drept necesara?
    Ocupatia militara americana insotita de efortul de schimbare economica si sociala a Afganistanului pe baza unui ,,proiect de schimbare” economica si sistemica sustinut teoretic de ,,noua stiinta a dezvoltarii economice in epoca globalizarii” (alaturi de micro si macroeconomie) era calea succesului Americii.
    VINOVATUL de esecul american se afla in rindul cercetarii economice fundamentale, care n-a creat proiectul (universal valabil) pentru dezvoltare rapida a tarilor cu economie de piata, IMPREUNA cu stinta economica noua, care sa-l sustina teoretic…

    prof. Caliman I. Eugen
    autor: ,,proiect de tara” cu obiectivul dezvoltarii
    economice-industriale rapide si a ,,schitei primare”
    a ,,stiintei economice (noi) a dezvoltarii in epoca globalizarii”.

  13. Sa ne imaginam un moment ca noi romanii, ne-am afla la stramtoare, cu rusii in coaste si contre din varii si justificate motive si ne-am bizui pe sprijinul americanilor a caror onoare am vazut cat valoreaza si a caror virtuozitate in operatiunile militare au demonstrat-o cand fura cat pe ce sa ne doboare statuia Eroilor Aerului.
    Referitor la operatiunile de recuperare a cetatenilor afgani pe care s-au bizuit in timpul ocupatiei strategice, sa ne amintim de momentul dramatic al recuperarii cetatenilor germani utili Statelor Unite dupa ce rusii inervenisera profitabil la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial.
    Tacticile bine rodate functioneaza inca.
    Ca bietii afgani vor sta cu spaima in suflet si ochii pe cer cum au stat romanii ar trebui sa ne impresioneze si sa ne dea de gandit.
    Raman la parerea ca ideea lui Macron privind constituirea unui sistem de aparare strict european este justificata si corecta.
    Strategia de aparare continentala ar prima si industria specifica ar consolida economia tarilor membre UE. In plus, militarii ar indeplini si rolul firesc si apreciat patriotic in apararea civila, intr-o peroada in care Europa este afectata dramatic de fenomene geo-climatice dramatice.
    Aceasta structura ar juca un important rol dr liant intre tarile membre UE

  14. Adevărurile acestei retrageri sunt mult mai dure. Odată trebuie înțeles că americanii au intrat într-o bătălie economică istorică cu China pentru supremație. Administrația Biden arunca in joc sume astronomice pentru a reduce decalajul de dezvoltare iar mă te că dacă eșuează partida e pierduta mult mai dramatic decat se anunță. Iată de ce o gaura in care se aruncă miliarde de dolari anual, ca această aventură în Afghanistan, nu mai era sustenabila in logica concurenței de care pomeneam. Pe urma am mai învățat, daca mai era nevoie, ca NATO nu e o alianță ci o structură de putere militară americană și funcționează numai pe principiul intereselor și strategiei americane indiferent care sunt acelea. De aici se poate deduce și fragilitatea geostrategica europeană care depinde de interesele de moment și capriciile administrațiilor americane. Va mai exista Europa așa cum e ea daca americanii se vor retrage într-o zi si de aici ? Influența occidentului în lume de diminuează și toate statisticile și analizele arata că trendul se va accentua. Pe măsură ce acest lucru se întâmplă pare că occidentalii mai rupți de realitate și se agata de tot felul de așa zise noi valori pe care le decretează universale dar în care nu mai sunt mulți dispuși sa creadă. Ultimul bastion al credibilității rămâne bunăstarea, daca se va surpa și el atunci argumentele vor pica in relativ adică exact acolo de unde ele provin și probabil o nouă paradigmă va apărea pe firmamentul istoriei. Disoluția unei civilizații e un spectacol in sine dacă-l conștientizezi.

  15. Foarte buna analiza realizata de dl. Radu Carp. SUA nu mai dorea sa plateasca in continuare pentru a mentine o stare de fals echilibru in Afganistan. Pe de alta parte, NATO isi va revizui si politica din Europa. Sa ne aducem aminte ca Trump a cerut UE o contributie de minim 2% pentru inarmare si sustinerea bazelor militare. Treptat se va reveni ca fiecare stat european sa detina propria armata, cum a fost pana mai de curand si fiecare sa faca fata terorismului. Interesele americane sunt de natura comerciala si de mentinere a clasei lor de mijloc, de a mai reduce saracia si rasismul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro