duminică, februarie 9, 2025

Cine se teme de limba latină?

Săptămâna trecută Camera Deputaților a aprobat Legea educației preuniversitare acceptând o serie de amendamente, dar nu și pe cel propus de noi, și anume repararea anomaliei absenței limbii latine dintre probele opționale specifice profilului filologic la examenul de bacalaureat.

Am trimis amendamentul nostru la reprezentanții tuturor partidelor parlamentare din comisiile de învățământ, iar o parte dintre ei (inclusiv din partidele aflate la putere) ne-au răspuns încurajator.

Este greu de înțeles ce îi face pe aleșii noștri să respingă în mod repetat, de mai bine de un deceniu, un act de reintrare în normalitatea europeană care nu costă NIMIC statul român, dar aduce beneficii elevilor și societății în egală măsură. În oricare stat al UE există posibilitatea examinării la limba latină în cadrul examenului de finalizare a studiilor liceale. Inclusiv Bulgaria oferă această variantă la reputatul liceu clasic din Sofia (apropo de asta, România nu are un liceu clasic).

Oficial nu am auzit nicio dezbatere pe subiect în parlament. Interpelările susținătorilor limbii latine nu au primit răspuns. Am dori să avem contra-argumente cu care să luptăm și pe care să construim discuția. Dar nu primim decât tăcere – și probabil așteptarea iritată să renunțăm la cerințele noastre legitime, dar neprofitabile politic. Ei bine, nu vom renunța.

Argumentul sugerat, dar nepronunțat explicit ar fi acela că oricum latina este o limbă moartă. Să lăsăm deoparte faptul că latina este studiată peste tot în lume, iar țări fruntașe la testele PISA precum Polonia și Estonia vor să o introducă în școli ca o a doua limbă străină, din clasa a VII-a. Să lăsăm deoparte amănuntul că există școli în care se vorbește limba latină, precum Academia Vivarium Novum, în Italia.

Să luăm, însă, la întâmplare, unul din ultimele titluri apărute pe Contributors, articolul domnului Mihai Maci:

„Când nimeni nu mai știe ce e școala, ea poate fi orice.”

Dacă ne uităm mai atent la acest titlu gnomic, observăm că fiecare cuvânt este de origine latină: „când” provine din quando, „nimeni” din neminem (acuzativul lui nemo, provenit la rândul său din nehomo, niciun om), „nu” din non, „mai” din magis, „știe” din scire, „ce” din quid, „e” din est, „școala” din schola (folosit în latină ca atare, dar la origine grecesc, cu sensul de tihnă, repaos, odihnă, relaxare), „ea” din illa, „poate” din potest, „fi” din fieri, „orice” din vel și quid.

Din acest mic exemplu, putem deduce că limba română este de fapt limba latină în evoluția sa istorică în spațiul geografic carpato-danubian. La fel cum o femeie matură de cincizeci de ani a fost cândva o fată de cincisprezece ani, fără să își schimbe identitatea, latina antică din acest spațiu s-a transformat treptat, în două milenii de folosire continuă, în româna de azi. Latina nu este deloc moartă, ci doar „ascunsă” în substratul limbii noastre de fiecare zi. Ce ne împiedică azi să spunem omi în loc de oameni sau timpe în loc de timpuri? Faptul că pluralul lui homo în latina clasică era homines, iar al lui tempus, tempora. De ce spunem „fii cuminte” și „nu fi cuminte”, „du-te” și „nu te duce”? Pentru că păstrăm regula latinească de construire a imperativului negativ cu infinitivul. Așadar, latina cu regulile ei trăiește bine mersi, de fiecare dată când deschidem gura să ne dăm cu părerea despre orice, în românește.

Desigur, putem crede că latina este moartă, putem să ne prefacem că nu există și că limba pe care o folosim azi a fost inventată ieri, iar toate regulile ei sunt aleatorii și lipsite de sens. Tot așa, de ce nu, putem memora mii de termeni tehnici din medicină și alte științe fără să le cunoaștem etimonul latinesc sau grecesc care i-ar face dintr-odată inteligibili, din înșiruiri de litere fără sens. Studenții pot învăța papagalicește, fără probleme, deși, copii fiind, nu au învățat nicio poezie pentru școală din motivul pedagogic că este un barbarism să punem elevii să repete lucruri pe care nu le înțeleg.

Dar adevărul rămâne acolo, chiar dacă prea puțini vor mai fi în stare să îl constate. Vorbim o limbă latină, morfologia și sintaxa latină sunt parte indelebilă a limbii noastre, cultura și literaturile clasice sunt cheia înțelegerii istoriei Europei. Mai mult, limbile vechi reprezintă pentru tineri un fel de practică a istoriei: contactul direct cu autorii antici este cel care îi poate convinge cu adevărat de autenticitatea istoriei.

 Petroniu observa acid, în secolul I, cum elevii au ajuns să iasă din școli mai proști decât au intrat: adulescentulos in scholis stultissimos fieri. Fără îndoială, școala își poate perverti scopul, acela de a furniza cunoaștere, în contrariul lui. Școala nu poate fi neutră: este ori bună, ori rea, ori transmite cunoaștere, ori o blochează. Nu putem sta nepăsători pe margine, nici ca părinți, nici ca simpli cetățeni responsabili, când, fără nicio explicație, elevii interesați de limba latină sunt împiedicați să o studieze ca probă de bacalaureat în școlile din România.

În concluzie, decizia dezamăgitoare de săptămâna trecută a comisiei de învățământ din Camera Deputaților aduce încă un argument, pentru unii dintre noi decisiv, de a nu mai vota cu niciun preț partidele aflate actualmente la putere, până când nu dovedesc că pun principii și viziune înaintea micilor înțelegeri de împărțire a tarlalei. În momentul de față, decizia se află în mâinile senatorilor din comisia de învățământ – dacă nici acolo latina nu va fi menționată printre probele de bacalaureat opționale la filologie, va fi foarte greu să se schimbe ceva în viitor, căci Legile educației sunt o lege organică care nu va mai putea fi modificată decât prin votul Parlamentului și nu prin decizia unui eventual viitor binevoitor ministru al educației.

Distribuie acest articol

50 COMENTARII

  1. Este incredibil cât de multă prostie se află sub acoperișul unei singure clădiri / Incredibile quanta stultitia sub tecto unius aedificii – Parlamentul României!

  2. Ii este frica :
    1. celui ce nu o cunoaste ;
    2. celui caruia ii este frica sa gandeasca, ori nu vrea sa fie concurat de catre cei care stiu si pot sa gandeasca .

  3. A nu se invata latina in-culmea- ROMANIA este o rusine!Tari fara nicio tangenta cu originea latina-scandinavii,polonezii,germanii etc etc respecta latina,studiaza latina!Candva aveam latinisti de frunte-unde sunt acum?A studia latina este un semn de civilizatie,de cultura.Dar ce pretentie sa ai la actualii „imperatores” trecuti prin scoala ca gasca pe apa,cu facultati dubioase,inculti si lipsiti de patriotism?Am vazut un film polonez „Imperator” in latina,am vazut „Patimile lui Hristos” in care Pilatus si legionarii vorbeau in latina-am avut un sentiment de mandrie ca intelegeam mesajul,ca limba mea deriva din distinsa latina!Fara a mai mentiona importanta in medicina si tehnica a latinei,dar limba aceasta iti ordoneaza gandirea,te face sa gandesti logic!Ce rusine-sa te intalnesti cu un bulgar,el sa aiba cunostinte de limba si tu-„cives romanus sum” sa o ignori!Sa ne schimbam atunci numele-sa nu ne mai numim romani,nu-l meritam-ce bucurie ar fi pe dacopati!

  4. Sa se dea examen si la desen in fond prima forma de protoarta a fost pictura pe pereti. de ce nu si muzica pentru ca omul de pestera de foame batea in tobe . Batem campii cu materii inutile. Ce programe au primele 10-20 tari din clasamentul PISA? nu trebuie sa inventam roata e suficient sa vedem ce fac bun altii si ce nu fac rau.

    • „nu trebuie sa inventam roata”….pai tocmai d-aia tov goretex, e bine sa avem oameni care stiu sa citeasca si sa traduca lucruri pe care alti oameni le-au gandit si descoperit cu mult timp inainte, si sa stim ce se intampla daca X, daca Y, daca nu… reinventam roata si (ca in cazul de fata) iese patrata
      ….exista scoli de muzica, si scoli la care desenul e important (ex arhitectura), dar nu si de latina, ca sa nu mai vorbim ca propunerea este sa fie aprobata ca materie optionala…
      poate insa ca e vorba doar de o neintelegere a sensului textului scris de autoare, caz in care puteti da vina pe scoala care in 40% din cazuri are astfel de consecinte
      dincolo de asta, cel mai socant pentru mine este ca autoarea se lupta aparent singura, fara sprijinul public al unor oameni care stiu importanta filologiei, filosofiei, lingvisticii, etc etc….si pentru care aceasta batalie ar fi mult mai usor de castigat decat una la care miza politica este una primordial materiala….Quo vadis Dumneavoastra, Gabriel? Andrei? Horia?

      • De dragul unor discuții „Inapoi la argument”, cei care au urechi de auzit și reprezinta o voce a culturii în România ar trebui sa intervină în apărarea unei propuneri cu titlu de materie opțională la BAC -NB- nicidecum obligatorie. În caz contrar soarta ne este tot mai pecetluita. Azi latină, mâine ce urmează sa mai sacrifice pe altarul inculturii?!

      • Pai de ce s-ar stresa cineva cu din astea, ca bani de scos din latina ceva mai greu, voturi – orice numar de 3 cifre poate fi ignorat fara probleme, cultura – f… that; mai ramane Dumnezeu cu mila si sa speram ca nu s-a dus pana si asta.

      • Nimic nu e de prisos, dar nu se poate face școală 60 de ore pe săptămână.

        În loc să alerge și să joace fotbal băieții și volei sau baschet fetele, elevii sunt puși să stea smirnă în bănci și eventual mai sunt și diagnosticați cu ADHD, ca bonus. Iar dacă doamna mai și pornește lampa cu ultraviolete în prezența elevilor, mai ajung și internați în spital câte o jumătate de clasă. Că în urmă cu 2-3 ani ai avut și scopuri mai înalte decât muzica, așa ai instalat lămpile cu ultraviolete în clase, nu pentru muzică.

        • Nu înțeleg ce vrei să spui: n-am pomenit niciodată de 60 ore și nici n-am instalat lămpi UV în clase sau în altă parte. Îți joacă feste sinapsele.

  5. Rămâne ca senatorii din acea comisie să-și aducă aminte că instituția Senatului este preluată de la romani, inițial alcătuită din cei bătrâni și înțelepți.

  6. Poate ca ar trebui explicat termenul opțional, pentru ca sunt convins ca multi nu-l inteleg. Pentru unii, optional înseamnă obligatoriu. Intr-o tara esuata ca a noastra, unde elevii comunica mai mult prin emoticoane si prescurtari de cuvinte, nu cred ca putem cere examene la limba latina, fie ele si optionale. Se sperie lumea. Mai bine ar exista examen obligatoriu la Fifa sau NFS.

  7. Argumente bine prezentate. Admirabila tenacitatea dv. Dar scoala a devenit o formula de manipulare subtila a tinerilor. Limba latina nu va aduce viitoare voturi, dar religia la bac va aduce cu mult mai multe. Latura populista si extremismul religios sunt mai profitabile decat cunoasterea. Pana nu se produce adevarata depolitizare a invatamantului nu vom avea scoala adevarata si o calitate mai buna a educatiei.

    • Macar atunci cand planteaza pomi, in săptămâna „verde”, elevii ar putea invata denumirea in latina a plantelor, in loc de propaganda climatica.

    • Evident, dna Ciocani are perfectă dreptate. Menționez că sunt inginer și nu filolog. La terminarea unui distins liceu din București (secția Real) aveam cunoștințele ELEMENTARE de latină, care mi-au folosit ulterior. Activând în cercetare, într-un domeniu interdisciplinar (Biotehnologie) unde nomenclatura biologică în sistemull binar este în latină, mi-a fost cu mult mai ușor să mă adaptez.

  8. Felicitari pentru perseverenta!
    De ce nu ? Pentru ca suntem patronati tot de fostii, care nu agreaza limba latina. Daca propuneati rusa, era altceva.
    Incercati sa cointeresati liderii partidelor. Fie cu promisiunea de voturi, fie cu diferite avantaje. Doar asa veti avea o sansa.
    Inca nu v-ati adaptat la „democratia” noastra…-?!!!-

  9. Nicio mirare… In Romania de astazi, preotimea e mai influenta decat profesorimea. Sa stam linistiti, zic, din moment ce religia e materie de Bac. Alesii nostri nu pot face mai mult decat ce-i duce capul.

  10. Nu trebuie sa vorbim de teama ci de clar-viziune:

    ‘Many social sciences and humanities faculties in Japan are to close after universities were ordered to “serve areas that better meet society’s needs’, https://www.timeshighereducation.com/news/social-sciences-and-humanities-faculties-close-japan-after-ministerial-decree

    La fel se intimpla si in China (de SUA nu mai vorbim), care a decis sa sustina mai ales specializarile de stiinte, inginerie, medicina, IT.
    De aia China e pe Luna si Marte, si noi, cu aplecarea noastra spre asa mullte socio-umanioare, ne impiedicam zilnic in tot felul de discursuri pretioase si ambigue si total inutile.

    Intr-o exprimare simpla, viitorul este planeta Marte si dincolo de ea..deci, nu e frica de latina, ci vorbim doar de renuntarea la ceva inutil. Cui ii place, o poate studia singur in biblioteca, ajutat si de ChatGPT, e mai simplu si ieftin. La fel si cu marea majoritate de stiinte umaniste si sociale…cvasi-inutile, risipa de fonduri si energie.

    • Cu regret țin sa precizez ca nu este vorba aici despre proiecțiile futuriste socio-economice ale unor state de lansare/expansiune pe alte planete și nicidecum despre lipsa lor de interes in materie de studii clasice.
      Din contra, autoarea a adus suficiente argumente și în articolul precedent, inclusiv in comentarii, prin care demonstra, în contradicție cu tendința actuala la noi, intensificarea interesului pentru studii clasice in Europa și mai ales în China. Olimpiadele de
      Iimba latină de la Arpino de zeci de ani au demonstrat acest lucru. Recitiți și veți găsi acolo toate informațiile necesare.

      Se discuta acum despre o propunere de reparare a unui prejudiciu moral, nu mai zic material, adus studiilor clasice prin reintroducerea limbii latine intre probele OPȚIONALE specifice profilului FILOLOGIC la examenul de bacalaureat.

      Am susținut un astfel de examen la bacalaureat și a fost un avantaj pentru mine atunci, având în vedere că mă antrenasem deja pentru un astfel de examen în decursul liceului și prin participarea la olimpiade. Nu a mai fost nevoie de meditatii la alte materii obligatorii care nu făceau parte din materiile mele preferate.
      Nu este vorba aici de meditatiile omniprezente astazi pentru bieții elevii, ci de a incuraja talentele la aceasta specializare, având în vedere ca este totuși o materie de studiu în programa de învățământ. Atât cât a mai rămas din ea.

      Așadar, este o opțiune pentru elevii care au optat pentru profilul uman (nicidecum real) de a fi evaluați la justa valoare ținând cont de specializarea fiecăruia și, in egala măsură, de opțiunile lor pentru viitor.

      Haideți sa respectam acest drept al generațiilor actuale de elevi și pe cele viitoare de a-si alege viitorul în cunoștință de cauza, neuitandu-ne istoria și originile, neinsultandu-ne îndrumătorii care ne-au adus în acest stadiu de cultură la care (pretindem ca) suntem. Trăim din păcate în acest post-modernism recalcitrant care nu mai vrea sa respecte acele valori care în fapt ne definesc ca nație. Cum sună asta politically correct pentru partidele decidente astazi în materie de soarta învățământului!? Ar trebui sa le dea ceva de gândit din perspectiva vox populi.
      Haideți sa nu ne limitam singuri accesul copiilor nostri la istorie ca destul au făcut-o alții.
      Cultură sau incultura de dragul progresului și mutării pe Marte, ce alegem?

    • Și ce ați dori să duceți dumneavoastră pe planeta Marte? Ce luați în bagaj? La un moment dat, omenirii mutate pe Marte cu echipamente de protecție și hrană în pilule verzi i se va face dor de moștenirea ei culturală, în care Antichitatea greco-latină ocupă un spațiu imens. Parcă văd: noii locuitori ai planetei proaspăt colonizate vor căuta cu lumînarea profesori de limbi clasice prin nisipurile roșii. Ar fi culmea să colonizăm spațiul cosmic doar cu umanoizi decerebrați, care să nu știe decît să mănînce și să se reproducă. În condiții climatice extreme.

    • @latina
      Daca incercam sa trecem de „pojghita”, putem descoperi ca limba latina te invata sa gandesti, sa eviti capcane ale limbii romane, sa vorbesti si sa scrii mai corect, sa intelegi natiunea, sa intelegi si sa inveti mult mai usor limbile straine cu origini latine. Dar, ca sa treci de poghita, trebuie sa doresti sa faci un efort.
      Sigur, cu un smartphone in mana si cu acoperire de internet, pare ca nu mai trebuie sa invatam nimic, dar mai conteaza si ce ramane din tine, ca om, cand n-ai net si telefon.

  11. Imi pare rau, dar nu sunt de acord cu dumneavoastra. O sa exemplific: un prieten, spaniol, s-a intalnit cu un american la un schimb de experienta in agricultura. Spaniolul ii spune americanului: planta aceasta se numeste in latina asa iar cealalta planta are denumirea in latina astfel. Nedumerirea americanului a fost evidenta: Luis, la ce te ajuta sa cunosti denumirea in latina a plantelor?! ai o productie mai buna?! ai costuri mai mici?!
    Latina, ca si alte materii precum muzica, desenul, etc. ar trebui sa fie materii optionale, vocationale, pentru cei care au inclinatii si/sau doresc sa studieze aceste materii. Aplicabilitatea practica a acestor materii (inclusiv in medicina si tehnica) este limitata si fara un impact de progres.
    De altfel tot sistemul de invatamant, ca si alte sisteme publice (sanatate de ex.) trebuie reformate temeinic atat din punct de vedere al continutului cat si al calitatii personalului si al cointeresarii personalului. In afara de faptul ca salariile din invatamant trebuiesc marite, mai sunt necesare criterii clare prin care personalul didactic sa fie stimulat financiar (recompensat) pentru rezultate bune ale elevilor si penalizat in caz contrar. Asa functioneaza progresul, altfel sistemele publice din Romania sunt ramase in comunism, unde si daca aveai rezultate si daca nu aveai tot banii aia ii primeai.
    In rest putem introduce la bac si latina si aramaica (ca tot apar in filme), putem studia si hieroglife dar vom progresa ca tara (nici economic dar nici cultural, social, etc).

    • Și?! Trebuie numai agricultură? Numai agronomi? Ne stau în gât umanistii? Nici oțelul nu se toarnă mai ușor dacă citim istorie, dacă știm ca în 1504 a murit Ștefan cel Mare. Dar uite că e bine să știm! Încep să fiu tot mai puțin indulgent cu cei care-și consideră propriile criterii drept universale…

      • Foarte bine ati punctat și va mulțumesc, Hantzy.
        In plus, se vorbește atât de des despre promovarea diversității, inclusiv prin accesarea LGBTQ, dar nu mai acceptam diversitatea culturala/științifică din învățământ?
        Și cum s-a ajuns aici? Generalizand opinia câtorva la rang de „asa da” și nemairespectand valorile aparate de strămoși și încetățenite de-a lungul istoriei? Daca asa ar funcționa societatea, ar însemna că rolul celor care ne conduc ar deveni eminamente perimat/caduc.
        ///Asa ceva nu se poate. Trebuie respectate atat ierarhia cat si valorile care ne definesc ca neam

    • Dl Valentin, incercati sa ganditi constructiv, nu obstructiv, altfel o sa avem o serie nesfarsita de certuri sterile, pentru ca nimic nu e perfect pe lume iar unii dintre noi stie asta.
      In loc sa va opuneti propunerii de a avea latina ca disciplina de bacalaureat optionala (pentru cei 3-30 copii/an care au inclinarea asta laudabila si chiar ar putea contribui cultural), mai bine propuneti sa fie disciplina de bacalaureat OPTIONALA atat latina, cat si informatica (programarea), biochimia, biologia moleculara, fizica materialelor, istoria, etica, istoria religiilor, etc.
      In plus as propune ca orele de dirigentie sa includa OBLIGATORIU minim 3 ore/an reguli de circulatie (pietoni, asigurati-va inainte de traversarea strazii, nu „sariti” in fata masinilor, nu stationati pe trecere pietoni, etc) si 1 ora educatie sexuala incepand cu varsta la care fetele au in medie primul „vizitator”

  12. Problema nu este dacă învățăm sau nu latina xi dacă mai învățăm matematica și fizica. De la Nehru încoace liderii Indiei au pus accent pe științe grele și tara s-a ridicat. La fel s-a întâmplat și în Singapore sau Coreea de S.
    Un pic de latina este utila, deși ma îndoiesc ca asta ca ajuta generația tanara. Atât timp cât nu citim carti latina nu ne ajuta.
    Imi aduc aminte de o situatie neplăcută de acum cateva decenii în care intr-o conversație cineva a spus dura lex sed lex. Soția sa a întrebat mirata: dura? Soțul a fost foarte rușinat ca sotia sa era asa de inculta. Astfel de situatii nu se vor mai repeta. Putini oameni mai știu azi un minim de dictoane latine iar în viitor vor fi și mai putini.

  13. pt Cinicul

    ‘Imi aduc aminte de o situatie neplăcută de acum cateva decenii în care intr-o conversație cineva a spus dura lex sed lex. Soția sa a întrebat mirata: dura? Soțul a fost foarte rușinat ca sotia sa era asa de inculta’

    ..asa..si ? care-i drama ca nu stii despre dura lex ? asta-i incultura, crezi ? sotia aia era o doamna care nu-si batea capul cu prostioare gen dura lex, bravo ei.
    da’ aia care in 2023 cred ca soarele se invirte in jurul pamintului ce dracu’ mai sint ? sau ca batutul clopotelor alunga furtunile ?
    da’ ala care era cu dura lex, stia deosebirea dintre deep learning si AI ? dintre virus si bacterie ? dintre vaccin si antibiotic ? dintre baterie si generator electric ? dintre numere impare si numere prime ? verificati ! asta-i incultura, restul sint alintaturi.

    • #Dura
      Am avut o colega britanica inteligenta si sagalnica.
      Cand intr-un email am scris la sfarsit „Dura lex sed lex” (apropo de o chestiune de natura legala) cu prima ocazie de fata cu colegii a comentat:
      „it sounds like a condoms ad” :))
      Am ras cu totii copios.
      Pentru context, in toaletele din UK pot fi cumparate prezervative Durex. :))

      Nu am idee cata stiinta si tehnologie stiti; comentariul d-voastra este de politruc primitiv comunist.

      • @ Durak

        Spui ca: „comentariul d-voastra este de politruc primitiv comunist”.

        Acesta afirmatie nu reprezinta nimic altceva decat o lozinca „primitiva”. Sa vedem care este, de fapt, realitatea.

        ***

        I. Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul dintre cele mai mari din Europa. „Tarile mai bogate au o cunoastere stiintifica mai buna.” Studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania:

        «”Deficitul cognitiv-stiintific al publicului romanesc este unul dintre cele mai mari din Europa si nu pare sa se imbunatateasca.

        Citatul provine dintr-un studiu finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania si ale carui rezultate au fost publicate in 2010: Proiectul STISOC – Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii.

        In comparatie cu alti europeni, romanii detin un stoc de cunoastere stiintifica mai scazut, fiind deci mai putin ‘alfabetizati’ din punct de vedere stiintific„, spune acelasi document.

        Una peste alta, concluziile autorilor raportului nu sunt incurajatoare: „Publicul romanesc prezinta unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica a publicului in context european : doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa„.

        „Chiar daca sunt majoritari cei care raspund ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul ca pentru 42% dintre romani Soarele se invarte in jurul Pamantului„, comenteaza autorii raportului».

        Dar, dincolo de aspectul fascinant, din punct de vedere antropologic, al modului in care romanii de azi vad si inteleg lumea, dintre multele informatii cuprinse in raport una pare cu deosebire tulburatoare si ne loveste drept intr-un punct nevralgic.

        Tarile mai bogate au o cunoastere stiintifica mai buna.

        Se poate observa o relatie direct proportionala intre nivelul de dezvoltare economica al unei tari , masurat prin PIB pe cap de locuitor, si nivelul stocului public de cunoastere stiintifica al populatiei.

        http://tinyurl.com/mhfsnoy

        Deci, „doar 1 din 7 romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa” – adica 14% dintre romani. Avand in vedere acest procent, este foarte probabila ipoteza ca o buna parte dintre absolventii institutiilor de invatamant superior cu profil umanist NU „dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa”.

        ***

        II. Departamentul de Educatie al SUA:

        In timpul lui Obama:

        SUA a devenit un lider global, IN MARE PARTE, datorita geniului si muncii sustinute a oamenilor ei de stiinta, a inginerilor si a inventatorilor. Astazi, aceasta pozitie este amenintata deoarece putini studenti americani isi doresc sa devina experti in domeniile STEM si sunt putini profesori care se specializeaza in aceste domenii. Presedntele Obama a facut o prioritate din cresterea numarului studentilor si profesorilor competenti in aceste domenii vitale”.

        In timpul lui Trump:

        «Statele Unite vor fi liderul global in alfabetizare STEM:, inovatie si ocuparea fortei de munca. Reprezinta O CHEMARE URGENTA la actiune pentru O COLABORARE LA NIVEL NATIONAL cu cursanti, familii, educatori, comunitati si angajatori – o „Stea de Nord” pentru comunitatea STEM, in asa fel incat toti acestia sa jaloneze impreuna un curs pentru SUCCESUL NATIUNII

        PRECIZARE: am preluat aceste paragrafe (Obama & Trump) – acum inaccesibile – din niste comentarii de la vremea respectiva.

        In timpul lui Joe Biden:

        «Într-o lume în continuă schimbare, din ce în ce mai complexă, este mai important ca niciodată ca tinerii națiunii noastre să fie pregătiți să aducă cunoștințe și abilități pentru a rezolva probleme, să înțeleagă informațiile și să știe cum să adune și să evalueze dovezi pentru a lua decizii. Acestea sunt tipurile de abilități pe care elevii le dezvoltă în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, inclusiv în domeniul informaticii – discipline cunoscute în mod colectiv sub numele de STEM/CS. Dacă ne dorim o națiune în care viitorii noștri lideri, vecini și angajați să înțeleagă și să rezolve unele dintre provocările complexe de astăzi și de mâine, precum și pentru a răspunde cerințelor forței de muncă dinamice și în continuă evoluție, este esențial să dezvoltăm competențele, cunoașterea conținutului și alfabetizarea elevilor în domeniile STEM.»

        https://www.ed.gov/stem

        Presedintele SUA, Barack Obama, a spus pe 23 noiembrie 2009:

        „In SUA, o provocare majora o reprezinta revitalizarea abilitatilor si interesului studentilor pentru matematica si stiinta.” … „Studentii americani ocupa locul 21 in lume la pregatirea stiintifica si locul 25 la matematica, punand astfel SUA in dezavantaj in sectoare vitale precum cel medical, energetic si de securitate”.

        https://cnn.it/3u3jvLs

        In SUA problema cu domeniile STEM (adica „Science, Technology, Engineering and Mathematics” – Stiinta, Tehnologie, Inginerie si Matematica) este, de multi ani, una societala – una care tine de evolutia modelului cultural american si nu de orientarea politica (apropo de afirmatia ta: „comentariul d-voastra este de politruc primitiv comunist”).

        Din anul 1969 (anul in care SUA a castigat cursa spatiala cu URSS, prin trimiterea primului om pe Luna) si pana in 2009 (primul an ca Presedinte SUA al lui Barack Obama), SUA a avut presedinti republicani in 28 de ani si presedinti democrati in 12 ani.

        https://bit.ly/3qsD90U

        ***

        III. Ar trebui ca si romanii sa inteleaga faptul ca trebuie sa isi adapteze modelul cultural (deci si curriculum scolar), astfel incat acesta sa fie unul care sa ne permita sa tinem pasul cu „o lume în continuă schimbare, din ce în ce mai complexă”, asa cum este lumea in secolul XXI – asta daca ne dorim un nivel de trai (cel putin) decent pentru MAJORITATEA cetatenilor. Sa vedem, deci, o analiza a domnului Valentin Lazea, economist-sef al BNR, analiza publicata in data de 12.1.2015:

        «Este cunoscut faptul ca nivelul salariilor din Romania este printre cele mai scazute din Europa.
        Acest lucru este pe deplin posibil, din cauza valorii adăugate mici încorporate în produsele și serviciile românești. Dacă excludem ramurile automotive și IT, vom constata că exporturile românești de bunuri și servicii din ultimii ani prezintă în marea lor majoritate o valoare adăugată mică, cu inovație puțină sau absentă. Iar acest lucru trebuie pus în legătură directă cu nivelul scăzut de instruire.
        Ultima ediție a testului internațional PISA, din 2012 (care testează capacitatea de gândire și asociere de idei a elevilor de 15-17 ani, mai degrabă decât simpla înmagazinare de cunoștințe) arată că România ocupă poziții codașe, chiar și în raport cu Europa Centrală și de Est: locul 45 din 60 de țări la matematică, locul 49 la științe și locul 50 la citirea și înțelegerea textului (!!), lucru deosebit de grav într-o lume care se bazează din ce în ce mai mult pe informație

        http://tinyurl.com/k9ukgmh

    • Exista un principiu de drept, preluat din dreptul roman pe care vi l-as fi enunțat acum, stricto sensu de data aceasta cu dedicație, superfluu dealtfel pentru o astfel de lipsa de viziune:
      Nemo auditur propriam turpitudinem allegans

  14. Sper ca odată și odată să fie acceptată propunerea. Mult succes! Cei care o resping numai din cultură și spirit antreprenorial cultural nu o fac, ci fin pură obtuzitate, probabil.
    Închei totuși cu o reflexie glumă:
    Ne tragem de la Roma… sîntem o insulă de latinitate! Dar nu înțelegem o boabă latina. Graeca sunt?

  15. de fapt, discutia este despre finantarea unei discipline din bani publici; ca sa fie convinsa autoritatea publica de necesitate, autoritatea trebuie sa tina cont de interesul contribuabilului
    in calitate de cetatean contribuabil, analizez cateva (pseudo)argumente:
    – studiul documentelor istorice: sunt convins ca asta e rolul esential de vreo doua milenii incoace, dar ramane de verificat cam ce a ramas nestudiat si netradus; mai degraba e un domeniu specializat, de nisa;
    – traditia multimilenara: mi se pare ca multimilenar studiul latinei a fost preponderent privat, nu prin finantare generalizata de catre stat;
    – utilizarea in cadrul disciplinelor bio si farmacie
    aici ar trebui sa fie relevanta doar opinia institutiilor implicate, care ele in primul rand ar trebui sa-si selecteze candidatii in functie de cunostintele de latina, sa promoveze cursuri si teste, ceea ce nu prea mi se pare ca se intampla;
    – originile latine: pai suntem latini pentru ca asa suntem, nu pentru ca promovam latinitatea; altfel, nu suntem decat nationalisti, cu eventuale deviatii catre nationalism samanatorist;
    – demonstratia de forta a intelectului cultivat: a subestima o persoana care nu cunoaste un dicton latin e tocmai o dovada de marginire, ca si cum un meserias ar subestima un filosof pentru ca n-a auzit de cheia de 3/4 toli; pai menirea studiului nu e ca dl.Goe sa se pretinda mai cult, citatele in latina pot fi gasite pe internet, iar un om e cult tocmai pentru ca stie si se preocupa sa se cultive singur
    – alte argumente: ma tem ca pentru orice disciplina se pot gasi argumente, de ex.pentru limba chineza macar ca e vorbita de majoritatea planetei; chiar si pentru artele martiale, cum in gluma am sugerat la articolul anterior

    • Domnule Prototipescu, pe ce limbă trebuie să mai vorbim ca să ne înțelegeți? Studiul limbilor clasice = cultură, cultură generală, cultură elementară! Nu este tichia de mărgăritar a chelului. Este normal ca statul să finanțeze cultura elementară! Este o chestiune de interes național! Nu e vorba aici de a ști un dicton, de a înțelege cîteva nume de plante sau de a traduce documente deja traduse. E vorba de a înțelege în profunzime și a duce mai departe o moștenire culturală uriașă. Acest tip de judecată ultrapragmatică este perdant sută la sută. Dacă avem analfabetism funcțional pe o scară atît de largă, de aceea il avem. Pentru că judecăm învățămîntul în limitele strîmte ale unui pragmatism perdant nu numai pe termen lung, ci și pe termen mediu și scurt. Consecințele nefaste ale acestei gîndiri strîmbe sînt imediate și catastrofale. Limbile clasice te învață să gîndești și îți deschid mintea pentru a înțelege pe ce lume te afli. Studierea lor este prin excelență interdisciplinară. Bineînțeles că trebuie să mai înveți și alte lucruri pe lîngă ele. Dar nu ele te împiedică să fii un om al timpului tău. Școala trebuie să te pregătească pentru viitor, pentru ORICE viitor, nu să-ți ofere abc-ul meseriilor căutate în prezent. Ceea ce e căutat în prezent nu va mai fi căutat mîine. În ’89 lumea românească era plină de ingineri, formați în școlile comuniste în ideea că ingineria va fi fost cea mai trendy meserie în acel moment. Ce s-a ales de inginerii aceia? Căutați-i! Enorm de mulți au ieșit din domeniul pentru care se pregătiseră, pentru că n-a mai fost nevoie de ei.
      Formați OAMENI, nu roboți programați să se descurce pe 1 cm pătrat!
      (Ca să nu mai spun că la noi nu sînt traduse integral nici textele mari ale Antichității, nu mai vorbesc de cele medievale sau postmedievale… Națiunile civilizate retraduc periodic texte de referință ale culturii antice pentru că orice retraducere înseamnă o nouă perspectivă asupra lumii care a produs textul cu pricina. Lucrurile sînt, și în această privință, mai complicate decît înțelege românul mediu educat de astăzi.)

      • Agresivitatea unor oameni care își câștigă traiul din bani publici explică foarte bine starea în care a ajuns societatea românească de azi. Ce învață elevii români de la oameni care folosesc comunicare patologică pe post de argumentație? Să folosească și ei comunicare patologică la maturitate și să impună și ei ”inferiorilor” aceleași ”argumente”, în urma cărora să-și câștige și ei traiul din bani publici.

        În lumea civilizată, cauzele analfabetismului funcțional se studiază la facultățile de Psihologie. Jordan Peterson are pe Youtube cursurile pe care le preda la Toronto în 2017 și într-unul din acele cursuri este abordat și analfabetismul funcțional. Nu e ceea ce cred bugetarii români, e altceva.

        Moștenirea culturală o duc mai departe oamenii simpli, nu intelectualii de tipul lui Vadim Tudor.

        • @Harald,
          Si cum pretindeți dvs, la nivel de om simplu, ca duceți mai departe moștenirea culturală română de sorginte latină prin aceasta atitudine indiferentă, de fapt? Se pare ca ati inventat o soluție alternativa tip roata pătrată la cea deja existenta prin care instituțiile statului ar avea tocmai acest rol. Una total ineficienta, dovada analfabetismul funcțional actual.

          Sau nu mai aveți argumente și ați trecut la atac la persoana confundand pathos-ul cu patologicul și acuzând oamenii fără temei, sub pretextul convenabil ca trăiesc din bani publici.

          Ei bine, nu toți susținătorii limbii latine trăiesc din bani publici și nu vad care este problema dvs în acel caz. Sunt atâția bugetari în România, nu vad de ce va deranjează prezenta lor, si mai ales când își apără drepturile cu demnitate și făcând apel la rațiune și la înțelegerea dvs cu care nu ne onorati.

          Asta nu ne împiedică să susținem cauza latinitatii în învățământul romanesc, ca temelie a limbii române, din motivele arhicunoscute de orice om școlit (chiar și la nivel mediu!) și susținute atât aici cat si pe alte canale. Un om educat n-ar avea nevoie de atâtea discuții ca să priceapă.
          Se pare ca nu (doriți sa) înțelegeți insa nimic, doar va opuneți și atât. Singurele argumente aduse sunt din zona ridicolului și patologicului, caz care nu se aplica apărătorilor latinitatii.
          Spunea cineva odată: Somnul rațiunii naste monștri

          • „dovada analfabetismul funcțional actual”

            Errare humanum est, perseverare diabolicum. Pur și simplu recitați pe de rost o poveste din care nu înțelegeți nimic. Și mai aveți încă 10 colegi care fac același lucru. De asta nu încăpem în aceeași țară, printre altele.

            Mergeți pe Youtube, căutați cursurile lui Jordan Peterson și vedeți ce este, de fapt, analfabetismul funcțional. Omul a predat 5 ani și la Harvard, chiar știe ce spune.

            • „Recitatul” de care vorbiti va poate obosi, cititul de asemenea. Din pacare sunteti in afara subiectului.
              Puteti „persevera” pe alte subiecte pe care le stapaniti mai bine.

            • @Scorilo – încă un aspect caracteristic României de azi. Vă aventurați într-un domeniu în care vă lipsesc cunoștințele de specialitate, cursurile de la universități de prestigiu sunt disponibile pe internet, dar sunt în engleză, așa că încercați să vă impuneți o autoritate falsă, care nu se bazează pe nimic în lumea reală.

              Chiar nu realizați că vă adresați adulților ca unor liceeni, deși ei poate au nepoți liceeni?

        • Treaba cu traiul pe bani publici in Romania e cât se poate de adevarata si ar trebui luate măsuri pentru a reduce drastic numărul celor care au acest obicei. La primării, peste jumătate dintre angajați nu au ce cauta, rolul lor acolo se rezuma la băut cafea si la fumat țigare. Cu reducerea numărului acestor angajați pierde-vara din instituții multă lume este de acord. In România există o risipă extraordinar de mare a banului public. Dar pe de altă parte, cam cati profesori de latină sunt in Romania care trăiesc din bani publici? Sa fie cam 0,0005%? Ăștia sunt cam toti si este nevoie de ei, latina este o limbă care trebuie studiată în școli. In orice scoala dintr-o țară care se respecta se studiază si latina. Nu cred ca e o solutie sa-i alungăm pe acei profesori și asa puțini si sa importam profesori care să ne traducă textele din latina via engleză.

          Jordan Peterson avea cursuri bune cândva, dar acea vreme a trecut. Ce te poate invata despre sens și fericire cineva care e de ani buni dependent de antidepresive?

          • @marius – domnu’ , domnu’, vedeți că v-a luat valul și ați uitat subiectul. Nu era vorba de predarea în sine a latinei, era vorba dacă să fie sau nu probă opțională la bac. Deci era vorba despre puterea pe care o dobândește cadrul didactic asupra elevului.

            În altă ordine de idei, oare de ce o fi interzisă prin lege în Statele Unite înrolarea în armată a persoanelor cu IQ mai mic de 83?
            O fi promulgat Jordan Peterson legi în Statele Unite?

        • E clar ca nu mai aveti nevoie de nimic altceva. Il citati deja pe Peterson. Stiti ce e aia comunicarea patalogica – super expresie. Adica daca cineva te ia la misto, te considera bou sau pur si simplu, iti vorbeste superior, e bolnav. Demn de retinut. Sper sa am succes cu ea.

          Va rog scrieti in maximum 100 de cuvinte de ce considerati ca PC nu este un tip de comunicare patologica.
          A, si tipul asta, psihologu, afirma ca nu crede in climat. Un finut. Va rog, inca o 100 de cuvinte in care sa articulati stransa legatura dintre starile vremii si starile mentale plecand de la urmatoarea tema data: e soare afara si eu sunt trist.

          (in caz de R36, dr Indiana Jones are solutia, asta daca Dan Aykyroid uita sa inverseze placutele in slot)

      • „Ce s-a ales de inginerii aceia? Căutați-i! Enorm de mulți au ieșit din domeniul pentru care se pregătiseră, pentru că n-a mai fost nevoie de ei.”

        se pare ca n-aveti idee ce deficit de ingineri si meseriasi avem in prezent;
        guvernele efectiv au luat masuri disperate de reducere la zero a impozitelor pentru constructori si IT-isti;
        iar disciplinele tehnice si informatica chiar te invata sa gandesti, doar ca eu in nici un caz nu as dispretui disciplinele umaniste, cum s-ar parea ca dvs. dispretuiti alte discipline;
        in fapt, prin ultima „liniuta” m-am exprimat in favoarea diversitatii, pe care o consider cel mai bun argument;
        intamplator sau nu, principiul corespunde perfect si cu opinia dvs. ca „Școala trebuie să te pregătească pentru ORICE viitor”; poate eventual doar cu deosebirea ca eu sigur sunt in favoarea liberei alegeri, indiferent cat de bizara ar fi aceasta, in timp ce dvs. sunteti in favoarea a ce doriti dvs;

        • Înțeleg că dumneavoastră înțelegeți că eu disprețuiesc alte discipline în afara celei pe care o prețuiesc în mod deosebit. Nu știu de unde ați dedus așa ceva. Este complet fals. A, o clipă: disprețuiesc tendința de a introduce în programa școlară materii așa-zis indispensabile vieții de azi, dar care nu sînt, de fapt, indispensabile și al căror conținut poate fi foarte bine studiat în cadrul disciplinelor tradiționale. Asta da, mi se pare că tendința aceasta este expresia unei derute intelectuale pernicioase. Dar nu disprețuiesc nicidecum formația realistă, nici pe cea tehnică. Dimpotrivă, m-aș bucura ca umanitatea să poată recupera educația „rotundă” din alte vremuri. Nu ar trebui să existe o prăpastie între umanioare și științele exacte. Oricum, nu acestea din urmă sînt în suferință astăzi. În suferință sînt umanioarele, trebuie să recunoașteți.
          Cît despre inginerii serioși, mă bucur că sînt căutați astăzi. O vreme, după ’89, a fost inflație de ingineri. E un fapt care denotă imprevizibilul „pieței muncii”.
          Și mă bucur că și dumneavoastră îmi împărtășiți convingerea cum că școala trebuie să te pregătească pentru ORICE viitor.
          Eu nu sînt „în favoarea a ceea ce doresc eu”, ci sînt în favoarea unei evoluții a umanității care să nu arunce peste bord o moștenire culturală strălucită și care s-a dovedit a fi definitorie cel puțin pentru spiritul european. Dacă însă omenirea vrea cu tot dinadinsul să se lipsească de această moștenire, în fond, n-are decît. Va pierde însă enorm. Oricum, eu nu dispun de mijloace tehnice pentru a-mi impune punctul de vedere. Sper că mi-l pot exprima totuși. Ba chiar e obligatoriu să exprimăm adevărurile în care credem, chiar dacă ele sînt reprezentative doar pentru o minoritate. Altminteri „democrația” și „libertatea” sînt vorbe goale.
          Am constatat că foarte adeseori unii semeni ai noștri, atunci cînd sînt confruntați cu o înlănțuire logică de propoziții, receptează un ton agresiv. Bizar. Logica agresează.

      • @Ioana Munteanu
        Cred ca aveti un punct de vedere absolut legitim.
        O sa va povestesc din experienta personala.
        La liceu era si o clasa de umanisti. SI nu am intentia sa pun ghimele sau sa folosesc expresia umanioare care este folosita de multe ori cu o conotatie negativa.
        (Chiar si de mine atunci cand vad unii cu atitudini arogante dar evident fara nici o pregatire culturala temeinica).
        Liceul era unul dintre primele cinci din Bucuresti. Are o cladire impunatoare.
        Clasa de umanisti avea vreo 20 de elevi.
        Vreo cinci erau cu adevarat cu vocatie umanista.
        Vreo doi dintre cei cinci au intrat la limbi straine la Bucuresti.
        Restul erau si la limba romana cu mult in urma celor de la clasele de reale.
        Liceul era unul dintre primele cinci din Bucuresti.
        Dar inca se punea accentul pe memorie si repetitie mecanica, nu pe gandire si intelegere.
        SI cei care se duceau la medicina se bazau pe memorie si pe calitati artistice la desen pentru planse de anatomie.
        Colegul meu de banca (eram la clasa de reala) avea sufletul mai mult spre partea de beletristica si poezie. Eu ii prezentam aspectele culturale profund negative ale lui Adrian Paunescu. Eugen Barbu si VC Tudor.
        https://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_B%C4%83nulescu
        Statea in zona strazii … ateisti! nu trageti! fara lapidari de inspiratie religioasa adoptate ca modus operandi!… Maica Domnului.
        In democratii robuste nu este vorba doar de numere si sondaje de opinie.
        Ci si de respectarea minoritatilor.
        Dar avem si un caz unic de goliciune nu numai informationala, tehnica si economica, ci si morala si democratica.
        Un intrigant politic absolvent al Universitatii Bucuresti care a ajuns muzeograf la Tulcea; Crin Antonescu.
        Participant activ la puciul USL impotriva lui Basescu, care nici el nu este vreun ingeras.
        Cu participarea activa de la A3 a lui Felix Motanul.

        Tot de la Universitatea Bucuresti si de la cea de Drept au provenit si o mare parte dintre intelectualii cu simpatii legionare.
        La momente de rascruce pentru Romania si-au aratat lipsa de educatie, ratiune si morala.

        Abordarea mea este nu de a defini in primul rand ceea ce vreau si cred, ci de a rejecta ceea ce este inacceptabil.
        In termeni de firewall – DENY ALL BUT … si nu de ALLOW ONLY …cum este in Europa.

        .

  16. In Evul Mediu inca intunecat, unul dintre calugarii calatori (azi am spune explorator sau spion) trimis de papa de la Roma, raporta ca in tinuturile de la Dunarea de jos locuieste un popor care vorbeste limba latina si se numeste roman pe el insusi. Imi cer scuze ca nu imi pot exprima gandurile in romgleza…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vichi-Eugenia Ciocani
Vichi-Eugenia Ciocani
A obținut licența (2001) și masteratul (2002) în Filologie Clasică la Universitatea din București. A dobândit ulterior titlul de doctor al Universității din Toronto (2013) cu o teză despre imaginea fecioarei în literatura greacă veche. Între timp, a predat intens, timp de aproape șapte ani, la Universitatea din Toronto și la alte câteva instituții de învățământ superior din Greater Toronto Area, activitate pentru care a primit un Teaching Award al Departamentului de Clasice al Universității din Toronto. După revenirea în țară, a condus două proiecte de cercetare și a publicat traduceri și articole. În momentul de față lucrează la o monografie despre apariția căsătoriei monogame în Grecia antică și predă cursuri de limbă și literatură latină la Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro