luni, octombrie 18, 2021

Cine va câştiga alegerile prezidenţiale din Republica Moldova?

Ȋn plină pandemie, Republica Moldova se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, la data de 1 noiembrie. Este al doilea scrutin electoral în care Preşedintele va fi ales prin vot direct.

Ȋn cursa electorală s-au înscris 7 candidaţi: Igor Dodon, susţinut de PSRM, Maia Sandu, susţinută de PAS, Andrei Năstase, susţinut de PPDA, Renato Usatîi, susţinut de Partidul Nostru, Violeta Ivanov, susţinută de Partidul “ŞOR”, Dorin Chirtoacă, susţinut de Mişcarea Politică “Unirea”, formată din Partidul Liberal, Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Popular Românesc. Octavian Ţîcu, susţinut de Partidul Unităţii Naţionale, Tudor Deliu, susţinut de PLDM.

Andrian Candu din partea partidului Pro Moldova nu a reuşit să se înscrie în cursa electorală, candidatura sa fiind respinsă, un candidat independent nu a reuşit să strângă numărul de semnături necesare, iar alţi trei candodaţi s-au retras din cursa electorală.

Toate partidele reprezentate la ora actuală în Parlament au depus candidaţi, cu excepţia partidului Pro Moldova.

După toate probabilităţile, în turul doi al acestui scrutin se vor confrunta, ca şi în urmă cu 4 ani, Igor Dodon şi Maia Sandu.

Cum se vor distribui în turul doi voturile care vor fi obţinute în primul tur? Au fost efectuate până acum 6 sondaje în perioada iunie – august.

Renato Usatîi are în aceste aceste sondaje între 2,4% şi 9,7%, Ilan Şor între 1% şi 9,4%, iar Andrei Năstase oscilează între 1,3% şi 7,5%.

Procentul celor indecişi variază între 4,1% şi 59,4%.

Variaţiile între procentele ce vor fi obţinute de principalii competitor variază foarte mult, de la simplu la dublu. Igor Dodon ar putea obţine în primul tur între 18% şi 34,5%, iar Maia Sandu între 11% şi 24,2%.

Ȋn sondajul care s-a bazat pe cel mai mare eşantion (2017 intervievaţi), ecartul între Igor Dodon şi Maia Sandu este de doar două procente, fiind singurul sondaj în care Maia Sandu are un avantaj (20% faţă de 18%). Ȋn acest sondaj procentul celor indecişi se situează la 23% care reprezintă de fapt media între cea mai mică şi cea mai mare valoare indicată în cazul celor indecişi.

Nu ştim cum ar arăta opţiunile electorale ale celor indecişi. Sondajele efectuate nu au pus mai multe întrebări din care am fi putut afla profilul acestora.

Din interpretarea corelată a acestor sondaje rezultă o volatilitate foarte crescută a opţiunilor electorale. Sunt diferenţe foarte mari în cazul tuturor candidaţilor, ceea ce reprezintă de fapt o continuitate cu precedentele sondaje efectuate până acum în campaniile electorale din Republica Moldova.

Au fost efectuate şi două sondaje care arată cum vor fi distribuite opţiunile electorale în turul doi. Ȋn primul sondaj, efectuat în luna iunie, Igor Dodon ar câştiga cu 33,35%, iar Maia Sandu ar lua 29,1%. Ȋn al doilea sondaj efectuat în luna iulie Igor Dodon ar câştiga cu 40,5%, iar Maia Sandu ar avea 34,3%. Absenteismul în turul doi ar fi între 23,5% şi 25,2%. cu aproape 5% mai mult decât media din turul întâi. O primă concluzie poate fi trasă din corelarea acestor date: numărul celor care va veni la vot poate fi mai mic în turul doi. Vor exista alegători care vor vota pentru orice alt candidat în afară de Dodon sau Sandu şi apoi nu vor participa în turul doi.

Această constatare îngreunează foarte mult strategiile de atragere la vot în turul doi, întrucât nu se ştie cu cine vor fi votat cei aproximativ un sfert din electorat care vor fi votat cu un alt candidat în afară de Dodon sau Sandu în primul tur.

Media procentelor din sondaje pentru principalii candidaţi arată astfel:

Igor Dodon 30,32%

Maia Sandu 21,52%

Renato Usatîi 7,34%

Violeta Ivanov 5,26%

Andrei Năstase 3,76%

Nu există date disponibile referitoare la Dorin Chirtoacă, Octavian Ţîcu şi Tudor Deliu.

Numărul celor absenţi în primul tur (media) ar fi 19,3%, iar în turul doi (media) 24,3%.

Ȋn turul doi Igor Dodon ar putea lua voturile date pentru Usatîi şi Ivanov în primul tur, iar Maia Sandu pe cele date lui Năstase, Chirtoacă şi Deliu. Dacă s-ar păstra prezenţa din primul tur, Dodon ar acumula 42,94%, iar Maia Sandu 25,28%. Dacă prezenţa va fi mai mică cu 5% în turul doi, ecartul dintre cei doi candidaţi s-ar menţine la 17%. Dacă adăugăm voturile pentru candidaţii Chirtoacă, Ticu şi Deliu obţinute în primul tur în contul Maiei Sandu, plus electoratul lui Andrei Năstase, diferenţa s-ar reduce la aproximativ 10%.

Dificilă misiune pentru Maia Sandu. Dacă va dori să îşi atragă voturile candidaţilor “unionişti”, va radicaliza electoratul care votează candidaţii Partidului Nostru şi Partidului “ŞOR” care se vor mobiliza pentru Igor Dodon. Dacă va dori să construiască o alianţă cu aceste două partide, va pierde electoratul “unionist” şi pe votanţii lui Andrei Năstase. Maia Sandu va trebui să aleagă între o strategie de captare a voturilor de la toţi candidaţii (o strategie de centru care nu a funcţionat la precedentul scrutin prezidenţial) sau să se apropie de “unionişti”, să câştige un electorat stabil dar să nu reuşească să reducă din procentele care o despart de Igor Dodon. Maia Sandu a eşuat în precedentul scrutin întrucât nu a reuşit să iasă din bazinul electoral al Chişinăului. Ȋntre timp, PAS a rămas cantonat la acest bazin electoral. Strategia candidatului de centru va reuşi în măsura în care Maia Sandu va avea o ofertă electorală pentru circumscripţii dominate de PSRM, Partidul Nostru sau Partidul “ŞOR”.

Nu este exclus însă un vot de protest la adresa lui Igor Dodon, chiar din partea propriului electorat. Guvernul girat de acesta a eşuat total în gestionarea pandemiei, iar situaţia economică este din ce în ce mai proastă. Este posibil ca acest vot de protest să se manifeste în voturi pentru Usatîi sau Ivanov în primul tur şi abţinere în turul doi.

Aparent, Igor Dodon este favorit pentru a câştiga aceste alegeri, fie şi datorită inerţiei unui electorat care nu vede o alternativă. Pentru a construi o alternativă, Maia Sandu va trebui să propună un proiect de ţară care să unească şi nu să accentueze faliile din societate. Există un asemenea proiect? Mai poate fi integrarea europeană a Republicii Moldova un asemenea proiect care să fie atât de credibil încât să atragă voturi în plus faţă de bazinul electoral al PAS? La mai puţin de trei săptămâni până la primul tur aceste întrebări nici măcar nu au fost formulate ca atare.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Nu stiu de ce ne mai punem intrebari referitoare la republica Moldova. Cu un infractor dat in urmarire generala si altul inca nedovedit candidati la functia suprema in stat, cu un presedinte care dupa patru ani de mandat, dezastruosi pentru tara, nu doar ca nu pierde procente, dar pare sa avanseze, ce rost mai are? Daca atata suntem in stare sa facem, sa ne punem intrebari din patru in patru ani, mai bine renuntam.
    De ani de zile nu s-a mai auzit nimic despre mult trambitatele proiectele media, de investitii, etc. De ce Ungaria poate construi stadioane in Romania, iar Romania nu poate deschide o retea de cablu in Moldova? Abia finantam un post de radio si unul de tv, care au un continut mai mult decat modest comparativ cu concurenta rusa, si ne miram de rezultate?

  2. Maia Sandu si Andrei Năstase sunt noua generatie de KGB-isti din R.C.C.Moldova, asa cum guvernul Romaniei este format din copiii securistilor pentru ca le dau bani sa existe, in timp ce Putin isi face toate poftele la Chisinau fara sa plateasca o rubla.

  3. „Toate partidele reprezentate la ora actuală în Parlament au depus candidaţi, cu excepţia partidului Pro Moldova.”

    PD nu are candidat.

    Dodon pare a avea prima șansă. Se pare ca are susținerea majorității și asta în condițiile în care rusofonii, probabil cu excepția găgăuzilor, îl susțin pe Usatîi, dar în turul doi nu cred că o vor vota pe Maia Sandu.
    Maia Sandu nu prea are nimic de oferit în afara unei integrități mai degrabă îndoielnice. Ea, sau mai degrabă foarte acrivii și fanaticii ei susținători fară ocupație, în afară de postatul de net, vând iluzii, de fapt o iluzie, și anume că va scapa RM de corupție. Dar ca să faci asta „nu e de ajuns să fii integru și să-ți dorești să stârpești corupția”. Un președinte ca MS nu ar avea nici o șansă, ar fi calcată în picioare de sistem. Nu de alta, dar nu are minime calități de lider politic. A se vedea cum a pierdut pe mâna ei funcția de PM.
    O altă poveste era că ar fi nevoie mare iubită de UE și de dragul ei, ar ploua cu fonduri UE, doar dacă MS ar fi președinte. Dar UE nu funcționează așa, ci apreciaza faptele, nu vorbele, iar guvernul Chicu a îndeplinit obligațiile asumate față de UE, chiar mai bine decât cei ce care se dădeau sus si tare că-s pro-europeni în timp ce jefuiau RM. Așa că banii vin conform înțelegerilor.
    În defnitiv tot războiul care s-a dus, mai ales în presă, împotriva lui Dodon în ultimii patru ani, cu un șir incredibil și interminabil de minciuni, înscenări, atacuri, are o singură sursă și cauză și anume că nu e controlat de la București, sau măcar sfatuit „de bine” de acolo. Atât.

  4. Domnul RADU CARP cunoaște, văd, foarte bine situația extrem de complicată din …REPUBLICA MOLOTOVA . De peste 10 ani urmăresc pe internet zi de zi tot ce se întîmplă acolo. Motivele mele principale țin de patriotism , dacă cumva acest concept mai poate avea vreo semnificație azi în RO ! Si , DA am si motive strict sentimentale, tatăl meu fiind notar în BASARABIA, ”teritoriu” de care s-a simțit profund atașat toată viața. Nu, n-a fost antonescian, a fost un monarhist convins,iar familia mea , deși provenind din țărani bănățeni, a avut destule de pătimit din această cauză. Teamă mi-e că dodoniștii și partea rusofonă a Basarabiei vor tranșa ”problema ” în favoarea lor pentru încă o generație, In opinia mea s-au făcut niște greșeli f. mari din partea RO, dar și a …aliaților noștri ca lucrurile să nu ajungă aici.Iar consecințele vor fi pe măsură, indiferent de jucători, de roluri, de situațile ”conjuncturale ” la care se va ajunge de acum încolo. Un singur candidat unionist ,mi se pare , totuși, că se detașează valoric, moral, volițional de întregul pluton ”prezidențiabil ” – OCTAVIAN ȚÂCU neamintit în expozeul autorului.

  5. Daca ar exista o mai mare implicare a occidentului in R.Moldova, atunci poate ca opozitia ar avea mai multe sanse de castig. Insa atitudinea impaciuitoare a UE si modul in care a abordat criza din Belarus, evitand la maximum sa supere Rusia prin sanctiuni, ma face sa cred ca nici in R.Moldova nu se va implica prea mult. Este limpede acum ca Europa nu doreste escaladari de situatii la granitele sale si relatii proaste cu Rusia, iar acest lucru ar trebui sa fie si un mare semnal de alarma pentru Romania. Diferenta este ca, spre deosebire de Belarus sau Ucraina unde au murit oameni si altii au fost torturati, in R.Moldova astfel de proteste nu vor avea loc. Populatia este prea inerta pentru a reactiona astfel. Lui Putin ii convine de minune situatia asta, pentru ca in caz de falsificare a alegerilor, oamenii nu vor iesi pe strazi ca la Minsk, iar eventuale sanctiuni la adresa regimului Dodon nu vor exista. Asadar, puterea sta tot in mainile alegatorilor moldoveni sau in mainile regimului Dodon, depinde cum privim situatia.

    • Și ce să facă UE în Belarus când este evident că protestatarii nu reprezintă voința majorității. Democrație nu înseamnă că puterea aparține unei minorități zgomotoase și chiar violente.
      Proteste după alegerea lui Dodon au fost și în 2016, pe motiv că un rusnac a ajuns președinte. Așa a fost prezentat Dodon de mass media finanțată din România. Între timp moldovenii au ajuns să-l cunoască mai bine pe Dodon și strategia s-a schimbat. Acum propaganda repetă sus și tare că Dodon ar fi corupt, că ar fi luat ceva numit kuliok (adică o pungă) cu bani de la Plahotniuc. Și dovada e un filmuleț de vreo 10 secunde în care Plahotnouc se învârte pe lângă Dodon cu o pungă, dar de care Dodon nu o ia, de fapt o respinge.
      Proteste sigur vor fi, au fost ele în 2016. De pe acum se pregăteste terenul acuzându-l pe Dodon că pune la cale fraudarea unor alegeri în care e favorit detașat. Vom vedea ce va fi, dacă occidentul va accepta ca să devină o regulă ca puterea să nu fie obținută democratic, dar maidanește. S-a mai întâmplat în RM și în 2009 cu rezultate catastrofale. Cred și că dacă pierdanții vor insista cu maidanul, cealaltă tabară nu va mai sta ca în 2009, să-i fie furat votul.

  6. Concluzie clară și neechivocă a articolului la întrebarea din titlu: n-am nici cea mai vagă idee cine va câștiga 😇

    N-ar strica o minimă atenție la scrierea acestor articole: „Ȋn primul sondaj, efectuat în luna iunie, Igor Dodon ar câştiga cu 33,35%, iar Igor Dodon ar lua 29,1%.” Parcă niciun comentator n-a observat pân-acum nasoleala. Semn c-a fost citit cu atenție articolul … 🤪

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.