duminică, martie 16, 2025

Ciomagul și grenada. Ghid de comunicare M.A.I. cu jurnaliștii

În fiecare an, organizația Reporteri fără frontiere publică o listă internațională de jurnaliști agresați și de victime din teatrele de război. Pentru 2018, România livrează singură o întreagă listă de ziariști ciomăgiți, gazați, înghiontiți, udați cu tunuri de apă. Nu e zonă de conflict armat, totuși Jandarmeria echipată până în dinți a operat o ofensivă brutală în contextul protestului din 10 august, unde o sută de mii de oameni pașnici și doar câțiva huligani ocupau Piața Victoriei. Insistența cu care diverși membri ai PSD și ALDE au prevestit violențe la demonstrația diasporei induce o întemeiată suspiciune, sporită de afirmația ministrului de interne că nu existau informații de pe teren care să justifice o asemenea mobilizare. Imaginea externă rezultată din bătălia dintre forțe militare supradimensionate și cetățeni cu mâinile goale este de țară în curs de „erdoganizare” sub  conducerea unei mafii de partid, cu Dragnea ales Naș. Nu e întâmplător faptul că un număr mare de reporteri români și străini a căzut victimă nu atât învălmășelii create de dispozitivele cam haotice ale jandarmilor, cât unei ostilități induse de politica dușmănoasă față de presa critică a PSD și ALDE, flancate de UDMR și de o parte din grupul minorităților. O ilustrare scandaloasă este episodul relatat de Silviu Matei, fotoreporter al agenției Agerpres:„Și pe noi, cei de la presă, ne-au luat la șuturi, așa fără motiv, doar pentru că ne aflam acolo ca să ne facem meseria. Unul cu care m-am certat pentru că am vrut să fac o faptă bună, adică să ridic un trepied de tv care căzuse pe jos, m-a luat la șuturi și voia să dea cu scutul, dar și cu bastonul în mine, deși îi spuneam ce vreau să fac și îi arătam și legitimația de presă în același timp. Știti ce mi-a spus… Că “mă p**ș pe legitimația ta… Menționez că stăteam în zona rezervată presei, acolo unde erau carele de tv”. Nici Cristian Ștefănescu, corespondent Deutsche Welle, n-a avut parte de un tratament mai bun când a prezentat legitimația de jurnalist. Replica jandarmului a venit o dată cu ghiontul:„Ia mai lăsați-mă cu presa!”. Iar Ioana Moldovan, fotojurnalistă la Documentaria.ro a primit un jet de gaze în față și o înjurătură revoltătoare:„Și ce voiai, să te f*t? Proasta dracu’, cine te-a pus să vii să faci poze?”.

Atât de grijulii cu imaginea țărișoarei pe care au făcut-o de râs pe tot globul într-un an și jumătate de guvernare, cârmuitorii au reușit să primească într-o singură zi admonestări aspre de la premierul austriac, alarmat de agresarea echipei de la ORF, cameramanul Robert Reinprecht și reporterul Ernst Gelegs, o săpuneală de toată frumusețea în Le Figaro care declara că nu Polonia sau Ungaria, ci România este „bolnavul Europei”, precum și o notă prostă de la Washington Post care atrăgea atenția că 400 de răniți la un miting „reprezintă o cifră șocantă pentru o țară care este membră a Uniunii Europene și a NATO”. Jurnaliștilor agresați menționați mai sus, cărora li se adaugă Robert Mihăilescu-Hotnews, echipa DIGI 24- Cristian Popa și Cristian Ban, Vlad Ursulean-Casa Jurnalistului, Grigore Cartianu, Nora Dincă-Realitatea TV ș.a. le-au luat apărarea mai multe organizații media ca AZIR și AEJ (Nu bateți jurnaliștii!), ActiveWatch și RsF (Agresarea jurnaliștilor este un obicei al mafiei, incompatibil cu Jandarmeria unei țări europene), MediaSind și FIJ (FIJ condamnă atacurile forţelor de ordine asupra jurnaliştilor din România), Clubul de Presă austriac, purtătorul de cuvânt de la Deutsche Welle („sunt dovezi suficiente de pe video și de la martori oculari că poliția a atacat deliberat jurnaliștii în timpul protestelor masive anticorupție de vineri”). Centrul pentru Jurnalism Independent amintește că UNESCO cheamă statele membre „să informeze și să pregătească forțele armate și de poliție pentru a respecta și promova siguranța jurnaliștilor în situații de risc și a se asigura că jurnaliștii pot lucra în deplină siguranță pe teritoriul lor”.

Mărturiile colectate de CJI confirmă că guvernanții sunt porniți să pună bocancul instituțiilor statului – Jandarmerie, Poliție, ANAF, Curtea de Conturi etc.- pe grumazul presei independente. Atacurile recente la companii de presă nesubordonate PSD (Realitatea TV, RCS-RDS/DIGI), prin gura unuia dintre condamnații penal ai garniturii de partid, Darius Vâlcov, arată că Dragnea și Tăriceanu visează o lume de potăi mediatice ca RTV, Antenele, DC News, Evenimentul zilei,  Cotidianul, care să schelălăie la ușa stăpânului. Oare de ce echipa Antenei 3 nu s-a plâns nici de usturimi, nici de vânătăi în seara de 10 august? Fiindcă se urcaseră la timp tocmai la et.VI sau VII al unui bloc din Piața Victoriei, cum declara Adrian Ursu în timpul unui servil interviu cu Carmen Dan. Foarte  precauți băieții! RTV și Antena 3, spune Valentin Jucan, membru CNA, au jucat un rol extrem de important în toată schema premeditării violențelor”. În consecință, acesta cere o discuție în ședința Consiliului Național al Audiovizualului, pentru a analiza  următoarele aspecte:

„Timp de mai bine de două săptămâni, gradual, cele două posturi au pregătit scena, care, în opinia mea, avea două ținte de atins: a) demonizarea, ridiculizarea românilor din diaspora și b) agravarea tensiunilor sociale. Mai întâi s-a apelat la diverși vectori de imagine, cea mai stridentă apariție fiind a doamnei Pippidi, cea care s-a grăbit să descrie diaspora ca fiind formată din nesimțiți și nespălați. Pe aceleași două televiziuni, reprezentanții PSD-ALDE desconsiderau, calomniau românii din diaspora, fără ca moderatorii emisiunilor să aibă vreo reacție. Zilnic, publicului Antena3 – RomâniaTV i se vorbea despre niște români care vor să dea jos guvernul, care vin din străinătate cu bani mânjiți, care vor să distrugă “țărișoara”. Politicieni second-hand, preoți închipuiți, analiști politici obscuri au produs minciuni zile întregi. Spre final, au apărut adevărații manipulatori, Ciuvică, Gâdea, Badea, Ciutacu, Bogdan Chireac, ultimul fiind și cel mai grobian în afirmațiile pe care le-a susținut în după-amiaza și seara de vineri, 10 august. În zilele de 7, 8, 9 și 10 august, cele două posturi au început să difuzeze îngrijorările politicienilor de vârf, în frunte cu Liviu Dragnea, cel care “spera” la vârf de maximă audiență să nu existe violențe. Trei zile la rând, cele două posturi au vorbit despre posibilitatea ca la protest să fie violențe, au analizat și acestea scenarii care toate duceau numai spre violențe, au difuzat intervenții cu personaje necunoscute care, la rândul lor, proferau violențe. Iar violențele s-au produs, chiar după ce Antena3 a dat pe surse faptul că spre piață se îndreaptă membri ai galeriilor de fotbal. Era obligatoriu ca demobilizarea să fie una totală prin intermediul celor două televiziuni, să se instituie frica de a ieși în piață și, mai ales, de a ușura explicațiile jandarmeriei pentru acțiunile în forță. Dacă analizați imaginile difuzate la de posturi, veți vedea că majoritatea acestora sunt focusate pe momentele în care existau altercații între jandarmi și provocatori. Tot aceste două televiziuni erau mereu primele care primeau “pe surse” fel de fel de informații alarmiste, chiar și de la jandarmerie. Au mers până într-acolo încât aproape au anunțat un caz fatal – referindu-se la femeia jandarm rănită. Practic, tandemul de minciună și promovare a fricii a fost extrem de echilibrat între cele două posturi”(https://www.facebook.com/notes/valentin-alexandru-jucan/cna/)

Comic în aceste zile triste este că pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne se găsesc ample manuale de comunicare cu presa, ghiduri de bune practici, formulare și sfaturi excelente pentru o relație decentă cu jurnaliștii. De exemplu:„Serviciul (de comunicare) stabileşte şi permanentizează relaţii constructive cu reprezentanţii mass-media, bazate pe principiile echidistanţei şi transparenţei, sprijinind jurnaliştii în activitatea de documentare cu date şi informaţii”. În practică jandarmii din structura M.A.I. au stabilit pe teren autentice relații „constructive”cu presa:I-am strigat că sunt ziarist și am ridicat mâinile deasupra capului, cu legitimația care se afla la gât ridicată în aer. Bărbatul m-a tras în mijlocul jandarmilor cărora le-a spus: ‘Luați-l și pe ăsta’. Unul dintre jandarmi m-a lovit cu pumnul și m-a împins în spatele cordonului în timp ce un alt jandarm mi-a mai dat un picior în spate. I-am cerut să îmi dea telefonul înapoi, spunându-le din nou că sunt ziarist. Un jandarm m-a înjurat și m-a lovit cu piciorul. În acest timp, un alt jandarm zdrobea de asfalt telefonul meu(Robert Mihăilescu, Hotnews). Un Ghid de comunicare de peste 70 de pagini indică riguros conduita instituțională în relația cu mass-media:„Consideraţi că toţi jurnaliştii vă sunt oaspeţi de marcă; Nu faceţi diferenţe între jurnalişti” iar în situații de criză „Aranjaţi ca jurnaliştii să aibă acces la faţa locului/scena crizei, acolo unde este cazul (de exemplu, locul unui accident grav). Ocupaţi-vă de nevoile tehnice ale presei. Ţineţi evidenţa reporterilor care au sunat … Menţineţi permanent relaţii de încredere cu presa”. Emoționant! Jandarmii au urmat bunele practici, au facilitat accesul jurnaliștilor și s-au „ocupat” de nevoile tehnice ale presei, cam așa:„Ca să fie clar: jurnaliștii nu au fost agresați “la grămadă” pe 10 august, ci au fost atacați pentru a distruge probele video. Jandarmii au sărit pe mine de trei ori, mai ales când filmam bătaia turiștilor israelieni. De fiecare dată au țintit camera: au tras de mobil, m-au îmbrâncit, m-au amenințat să opresc live-ul și au ridicat pulanul, dar am scăpat că m-am enervat și făceam scandal” (Vlad Ursulean, Casa jurnalistului). Ceea ce guvernanții retrograzi uită, este că ne găsim într-o epocă a conexiunii cibernetice, a tehnologiilor moderne, a Internetului și a rețelelor sociale, că în piețele protestelor de oriunde, din Asia, până în Africa, Europa, America și Australia se găsesc milioane de telefoane mobile care captează istoria în timp real, realizând o imensă arhivă a secvențelor de timp prezent în imagini foto și video. Acestă arhivă este gardianul adevărului, a exprimării libere și inamicul tuturor „statelor paralele” inventate.

Articol publicat în revista „22”

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Grav este faptul ca, folosindu-se de sefi servili numiti politic, generali facuti la apelul bocancilor, au tarat institutii publice in rahat – Politia si Jandarmeria.
    Urmeaza Armata?
    Eu le-as aduce aminte militarilor ca au jurat credinta tarii, nu unui partid sau politician vremelnic, iar executarea unui ordin ilegal se pedepseste!

    • M’rog, cum pedepsesti tu, ca forta civila, o forta armata ?
      S-a mai incercat, la Tien An Men.

      Niciodata, in istoria consemnata a omenirii, armata n-a fost „de partea poporului”. A fost intotdeauna fie de partea celor care au prostit poporul, fie de partea asupritorilor poporului, depinde de cine dadea mai mult.

  2. Scuze dar Jandarmeria nu „comunica” .
    Ea reprima iar comnicarea ei este de fapt ordin „curata ba locu!” si daca nu il cureti … sa zicem ca ti se face traducerea in cod Morse

  3. „Cinste” „eterna” „gloriosului” „guvern” „ales de popor” „pentru a infaptui” „maretul” „program de guvernare”.

  4. Ar trebui sa se insiste si pe injuraturile adresate de jandarmi ziaristilor si mai cu seama femeilor, ziariste sau participante.

    Veti zice ca pe langa batai si gaze ar fi un fleac, dar arata cu asupra masura cum sunt instruiti jandarmii, in afara asa ziselor manuale, coduri de proceduri si alte „K..K pe care nu le citeste nimeni, cu atat mai putin sa le aplice.

    Ziaristii injurati ar trebui in plangerile lor penale sa mentioneze si acest comportament, care arata exact imaginea unui institutii bine platite din banii nostri si la pensii le mai jandarmilor una speciala (asta este pentru batai si injuraturi).

  5. Captarea imaginilor prin mijloacele media ale Secolului Informației nu poate fi asimilată conceptului ”Istorie în timp real” !
    Imaginile pot fi prelucrate, alterate, aranjate, corupte, etc astfel încât să corespundă intereselor celor care le promovează în spațiul public iar aceste interese pot fi unele care să altereze complet realitatea și să o transforme într-o utopie.
    Istoria este o Știință în măsura în care Demonstrațiile ei re-creează Realitățile prin reflectarea Adevărului astfel încât Societatea Umană să fie validată în esența ei.

    Un istoric din viitor va avea o dificilă sarcină de a detecta ce este real și ce este corupt în volumul de informații media care este extras din realitatea acestor două decenii ale începutului de secol.

    Cele 1000 de cuvinte care se revarsă asupra privitorului de astăzi al acestor imagini din fiecare cadru al micului ecran sau al stream-ului online nu sunt altceva decât un ”zgomot de fond” al Universului în care se zbate pentru a-și duce existența cotidiană dacă acest privitor nu are reperele culturale și inteligența emoțională pentru a separa adevărul de manipulare.

    Românii de astăzi care locuiesc în România au o cultură socială și politică mai slabă decât o aveau țăranii din Siliștea-Gumești (Teleorman) în vremea când ”al lu’ Parizianu” îi privea cu inima sa încărcată de gânduri.

    Principala vinovăție o poartă CNA, un așa-zis Consiliu al Audio-Vizualului care permite diseminarea manipulărilor izvorâte din gândirea malefică a unor indivizi care compun acel Organism al Trădării de Neam, manipulări care otrăvesc mințile neinformate și needucate ale unei părți din populația săracă a României.

    O a doua vinovăție o poartă Majoritatea Tăcută a populației care are capacitatea de a înțelege un text și de a interpreta o imagine pentru a separa fake-news de realitate dar nu are încă activată Conștiența că trebuie să devină activă electoral pentru a conta ca forță politică în Societatea Secolului al XXI-lea astfel încât România să se lepede de răpănoasa blană a feudalismului și pentru a-și securiza mediul economic și social propice pentru perpetuarea sa ca specie socială.

    O a treia vinovăție o poartă acea parte din Intelectualitatea Românească care ȘTIE CE SE ÎNTÂMPLĂ dar este suficient de lașă pentru a NU SE OPUNE ATACULUI CLEPTOCRAȚIEI TRANSPARTINICE asupra Statului România și asta doar pentru a beneficia de Jaful organizat al acestei cleptocrații care îi asigură ignobilele sinecuri ale umilei sale existențe mundane.

    Eroii acestui început de secol XXI în România Nelustrată sunt acei MAGISTRAȚI care și-au respectat PUTEREA care le este atribuită într-un Stat de Drept folosind-o pentru menținerea vie a principiului că, totuși, FIAT JUSTIȚIA ET PEREAT MUNDUS !
    Niciodată nu vom ști să le mulțumim acestui mic grup de eroi, PUȚINI care au făcut atât de mult pentru salvarea noastră, a celor mulți și captivi.

    Ziua de 10 August 2018 reprezintă un reper existențial al României și Românilor !
    Protestului pașnic a peste o sută de mii de români contra incompetenței dovedite a Grupului Infracțional Organizat i s-a răspuns, desigur, cu aceeași incompetență, prin atacul cu gaze lacrimogene (și de altă natură se pare dar asta urmează a fi dovedit) asupra unor civili neînarmați și neviolenți, un atac justificat de la fel de incompetenta simulare a violenței prin implicarea forțată a unor grupări cu organizare aproximativ para-militară (o forțare care, de asemenea, trebuie dovedită pentru a elimina, totuși, prezumția de barbarism din caracterele celor care se consideră doar fani ai sportului).
    Tentativa de deturnare a protestului a fost vizibilă pentru orice tip de observator.
    Mai rămâne ca Vinovații Vizibili să fie găsiți, judecați și condamnați.

    Ceilalți, exponenții Grupului Infracțional Organizat care girează și execută agresiunea asupra României ca Stat de Drept timp de trei decenii încoace, trebuie eliminați prin VOT DIRECT, UNIVERSAL, SECRET ȘI LIBER EXPRIMAT, urmând a fi înlocuiți de o generație de politicieni adevărați, tineri, cultivați, educați și responsabili.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro