luni, mai 11, 2026

Ciudățeniile noului plan american de pace, explicate de istoricul Armand Goșu. Reacție rapidă

Contributors: Noul plan de pace avansat de administrația de la Washington, publicat miercuri, 19 noiembrie, de Axios, și care a fost mai apoi discutat de toată presa internațională (și care are aprobarea lui Donald Trump), poate fi o bază de plecare pentru negocieri serioase care să ducă în cele din urmă la încheierea războiului? Aproape la unison presa internațională l-a calificat drept o capitulare a Ucrainei.

Armand Goșu: Bază de plecare, da. Însă, nu mai mult. Formele care circulă, una a publicată de un deputat de la Kiev, și a circulat joi seară, în Ucraina, alta de Axios, vineri, 21 noiembrie, conțin prevederi diferite. Unele sunt destul de favorabile Ucraine, dar impresia generală este negativă. Probleme pun garanțiile de securitate, dezvăluite de aceeași publicație americană. Nu e foarte clar cine le-a scris. Subliniez că circulă mai multe variante de text, însă nici una n-a fost asumată de administrația americană. Majoritatea comentatorilor afirmă că cel mai probabil sunt scrise de cei doi emisari speciali, Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, care au încrederea lui Trump și respectiv Putin, dar sunt oameni fără experiență diplomatică, care nu cunosc prea bine dosarele. De unde redactarea – să zic așa – neprofesionistă. Iar versiunea oficială, promovată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, este că aceste 28 de puncte sunt rezultatul colaborării șefului diplomației Marco Rubio cu Steve Witkoff, lucru ce pare confirmat de Kremlin, care neagă orice implicare în vreo negociere – deci Dmitriev s-ar fi dus de capul lui în SUA – cât și faptul că ar avea știință de detaliile acestui plan. Până la urmă, e o problemă de reputație, nici administrația Trump, cu atât mai puțin Putin nu se bucură de încrederea publicului. Așa că cea mai mare parte a presei occidentale privilegiază teoria că planul ar fi prins contur în urma discuțiilor de la Miami dintre Witkoff și Dmitriev. Inclusiv o analiză pe text făcută de britanici indică faptul că unele pasaje s-au tradus din rusă în engleză, ceea ce pune Casa Albă într-o lumină și mai nefavorabilă.

Aceste așa zise negocieri ruso-americane – mai degrabă, contacte, tatonări – au început acum o lună, după anularea sau amânarea, ar spune alții, a summit-ului de la Budapesta, și în momentul în care americanii au anunțat sancțiuni împotriva primelor două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. În timpul vizitei lui Trump în Asia, când media internațională era cu ochii pe alte subiecte, președintele Fondului de Investiții Directe, Dmitriev a mers în SUA, și a purtat discuții cu Witkoff, la Miami. A rezultat acel draft, sau „cadru de idei” cum i-a spus Witkoff ministrului german de Externe, Johann Wadephul, care, cel mai probabil, a fost dat la presă de misteriosul domn “K”. Așa a scris pe rețeaua X însuși Witkoff, care și-a șters două minute mai târziu postarea.

Contributors: Domnul “K” fiind – a speculat presa internațională – Kirill Dmitriev, emisarul lui Putin…

Armand Goșu: Exact. Mai este posibil să fi fost și Kellog, generalul Keith Kellog, cel de-al doilea emisar al lui Trump pentru Ucraina, care a anunțat tot în ziua în care a publicat Axios primul articol despre planul secret, că nu mai dorește o prelungire a mandatului său care se încheie în ianuarie.

Contributors: De ce așa numitul domnul K a scurs documentul acum?

Armand Goșu: La Washington există cultura scurgerii în presă a documentelor, e un fel de sport național.

De ce acum? Dacă acceptăm opinia că Dmitriev l-a dat la presă, atunci ar putea fi vorba de o încercare de a salva planul, care se blocase. Pentru cariera lui Dmitriev un success diplomatic i-ar consolida poziția în anturajul lui Putin și l-ar transforma într-un actor politic solid. El a înțeles că Zelenski e slăbit de scandalul de corupție, că scena politică de la Kiev fierbe și că va trebui să facă semnificative concesii. Trump a aflat că documentul a ajuns la Axios, motiv pentru care a devansat vizita la Kiev a delegației militare, conduse de ministrul forțelor terestre, Dan Driscoll, fost coleg de Yale cu JD Vance, care era prevăzută pentru decembrie. Carnivorii Trump, JD Vance, Witkoff și Dmitriev au simțit miros de sânge și au acționat.

Contributors: Poate chiar scandalul de corupție care a zguduit administrația prezidențială de la Kiev ridică niște semne de întrebare.

Armand Goșu: Sunt diverse speculații legate de momentul izbucnirii lui, desigur. Foarte răspândită, în presa de la Moscova, dar și printre susținătorii lui Zelenski, este teoria că Washingtonul s-ar fi folosit de influența asupra celor două procuraturi anti-corupție, NABU și SAPO cu scopul de a-l forța pe liderul de la Kiev să accepte planul american de pace. Ancheta penală va fi oprită dacă Zelenski va fi de acord cu planul de pace, în caz contrat va crește presiunea care-l va alunga de la putere, iar planul lui Trump să fie semnat de viitorul lider al Ucrainei. Altă versiune spune că acest scandal de corupție ar fi fost inițiat de europeni pentru a slăbi pozițiile politice ale lui Zelenski, astfel încât acesta să nu poată accepta compromisurile cerute de Trump.

Contributors: Până la urmă, care ar fi explicația acestui scandal cu implicații politice majore?

Armand Goșu: Nu cred că are de-a face cu planul de pace american. Criza politică internă se datorează evoluției regimului Zelenski din ultimii doi ani. Atitudinii tot mai autoritare, măsurile îndreptate împotriva opoziției politice. S-a produs o alunecare spre autoritarism, principalul responsabil fiind considerat șeful administrației prezidențiale, Andrii Yermak.

Vă amintiți că în primăvară se zvonea că fostul președinte Poroșenko va fi arestat, oamenii politici se plângeau că sunt hărțuiți de diverse instituții ale statului, toate numirile erau strict controlate de Yermak. În iulie, printr-o lovitură de forță, Zelenski a încercat să subordoneze procuraturile anticorupție, NABU și SAPO procurorului general, un apropiat al lui Yermak. Doar proteste de stradă fără precedent și intervenția diplomatică a capitalelor europene au salvat aceste instituții. Frica de măsurile abuzive ale președintelui – care a început să-i acuze că sunt agenți ruși pe toți cei care nu erau de acord cu el – a făcut ca segmente ale spectrului politic, unele instituții, oameni din zona justiției, procuraturii care se simțeau amenințați de administrația Zelenski să formeze un front de luptă intern, cu conexiuni politice în cancelariile occidentale și relații bune în presa internațională. La începutul lunii noiembrie, NABU a făcut public cazul Mindici, în care erau implicați Timur Mindici, un apropiat al președintelui, vechi prieten și coleg de afaceri, partener în firma Kvartal 95, câțiva miniștri, diverși oameni politici. Scandalul este uriaș, nu doar opoziția ci și partidul prezidențial Slujitorul Poporului îi cer lui Zelenski reforme serioase, recalibrarea raporturilor de forțe dintre președinție, parlament și guvern. La începutul acestei săptămâni, principala cerere devenise demiterea lui Yermak, pe care-l învinovățeau de tot ce-i nemulțumea. Iar Zelenski trebuia să le pună pe tipsie capul șefului administrației, pe care să-l reteze chiar de ziua lui, pe 21 noiembrie. Probabil că planul lui Trump l-a salvat pe Yermak, Zelenski contraatacând în forță. După ședința cu deputații, de joi seara, de unde n-au transpirat prea multe informații, apele politicii în capitala de pe Nipru s-au mai liniștit, fără ca Zelenski să facă – cum se așteptau mai mulți comentatori – concesii serioase.

Iar discursul de vineri seara, plin de dramatism, cu ocazia zilei demnității, când aniversează începerea Revoluției Demnității, Zelenski anunță că Ucraina trece prin cele mai grele momente din istoria sa, pe fondul presiunilor americane pentru semnarea planului de pace, și trebuie să strângă rândurile. E un îndemn la unitate, care trebuie citit și în contextul crizei politice de la Kiev, generată de dezvăluirea schemei de corupție de la EnergoAtom. Aici sunt câteva elemente…

Contributors: Riscăm să ne împrăștiem, să ne întoarcem la planul american.

Armand Goșu: Doar atât mai adaug aici, tot în seara asta, înainte să vorbim, am văzut știrea că SBU a cerut NABU să-i arate probele de corupție care ar putea pune probleme majore de securitate. Acest pas pare că ar confirma zvonurile potrivit cărora săptămâna viitoare NABU se pregătea să publice alte înregistrări care ar incrimina persoane din primul cerc al puterii. Asta înseamnă că urmărea să crească presiunea asupra lui Zelenski. Asta, în condițiile în care, în termen de o săptămână, până pe 27 noiembrie, Zelenski trebuie să accepte planul lui Trump, în caz contrar americanii amenințând cu suspendarea transferului de informații. Data limită ar fi Thanksgiving, care pică săptămâna viitoare.

Contributors: Ziua Recunoștinței… Deci, dvs spuneți că Donald Trump, care are probleme în SUA, din cauza scandalului Epstein, care nu se mai închide odată, se folosește de criza politică de la Kiev pentru a-l forța pe Zelenski să accepte planul de pace, care conține prevederi nefavorabile Ucrainei.

Armand Goșu: În condițiile în care Trump nu reușește să stingă cazul Epstein, mutarea reflectoarelor presei americane pe războiul din Ucraina este un cadou perfect. La rândul lui, și Zelenski se folosește de planul american de pace pentru a stinge uriașul scandal de corupție în care sunt acuzați cu înregistrări, cu probe solide, oameni din anturajul său imediat. Or, pentru Trump e vital important ca presiunea pe Zelenski să crească, astfel încât acesta să semneze ce-i cer americanii și să nu lungească negocierile. Dar Zelenski se folosește de asta ca să întărească controlul și pentru că are experiența negocierilor cu americanii așteptați-vă la ceva pe termen lung, cum a fost cu acordul privind mineralele. Forma finală a acordului este foarte departe de primul draft avansat de americani.

Contributors: Impresia generală este că planul în 28 de puncte ar echivala cu capitularea Ucrainei. Ați urmărit variantele care au circulat în ultimele două zile, care-i concluzia dvs? Afirmația că este un nou pact Molotov Ribbentrop are vreun temei?

Armand Goșu: Felul în care Witkoff și Dmitriev au negociat în secret – vorba vine, pentru că n-a fost nici o negociere în realitate – faptul că Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, care s-a întâlnit săptămâna trecută la Miami cu Witkoff neagă categoric că ar fi primit vreo ciornă de document sau că ar fi discutat despre un plan de pace, cu atât mai puțin că l-ar fi evaluat, subliniază neprofesionalismul americanilor, și nu sugerează vreo similitudine cu diplomațiile sovietică și nazistă.

Haideți să discutăm pe puncte, așa cum le am aici, în fața mea.

Contributors: Da, să ne oferiți o cheie de lectură a celor mai importante prevederi …

Armand Goșu: Confirmarea suveranității Ucrainei, la punctul 1. Important, Putin a negat adesea dreptul Ucrainei de a exista. Transmite mesajul clar că Putin va trebui să accepte existența Ucrainei. Și mai utilă ar fi fost formularea standard: confirmarea independenței, suveranității și integrității teritoriale.

Articolul 2. O formulare neclară, acord de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa și – atenție – toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi considerate rezolvate. Ce este Europa? Vorbim de membrii UE? De Bruxelles? Ce se întâmplă cu Marea Britanie care nu mai este în UE? Se separă NATO de Europa? A fost Europa consultată cu privire la asta? E de acord să considere rezolvate problemele cu Rusia? România are și ea probleme istorice, ce face? Le șterge cu buretele, le consideră rezolvate? Câteva pagini mai încolo, la articolul 16, Rusia s-ar angaja că va da o lege prin care să promită că va fi pașnică în relație cu Europa și Ucraina. Poate fi tratat de neagresiune, poate fi modificarea Constituției, nu e deloc clar.

Articolul 3. Rusia nu va invada țări vecine iar NATO nu se va extinde. Își dă Putin cuvântul că nu va invada, și noi îl credem pe cuvânt. Dar dacă Rusia nu-și ține cuvântul, ce fac vecinii ei? Totodată, NATO ar trebui să-și modifice statutul, să spună stop extinderii, deci trebuie să schimbe Tratatul de la Washington, ceea ce – în principiu – poate să facă.

Punctul 4: Dialog între Rusia și NATO mediat de SUA, pentru a rezolva toate problemele de securitate și a detensiona situația pentru creșterea oportunităților de cooperare economică. Ca și cum SUA nu ar face parte din NATO, ci ar fi un actor politic independent. Nu înțeleg unde bate acest articol, am văzut comentarii că s-ar reînființa Consiliul NATO-Rusia.

Contributors: Problemele teritoriale sunt tranșate în favoarea Rusiei. Sau sunt exagerările comentatorilor occidentali și ucraineni?

Armand Goșu: Aici sunt lucruri ciudate. Pentru că se vorbește despre recunoașterea de facto a unor achiziții teritoriale rusești, de către SUA. E vorba despre Crimeea, Luhansk și Donețk, asta în condițiile în care doar Crimeea este ocupată integral. În Herson și Zaporojie, va fi recunoscută – de facto – linia de contact, adică unde sunt armatele acum. Nu e clar dacă Rusia va modifica propria Constituție să spună că Herson și Zaporojie nu s-au „unit” cu Rusia decât în teritoriul limitat de linia frontului. Armata ucraineană se va retrage din regiunea Donețk, unde controlează cel puțin 20% din teritoriu. Acolo se va forma o zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca teritoriu aparținând Federației Ruse, însă forțele militare rusești nu vor intra în această zonă demilitarizată.

Faptul că nu se recunoaște de jure este un lucru bun. Pentru că oferă perspectiva că Ucraina în viitor și-ar putea recăpăta teritoriul. Problema este însă paragraful următor, care precizează că zona din Donețk, de unde se vor retrage ucrainenii, va fi considerată „zonă tampon, neutră și demilitarizată – atenție! – recunoscută internațional ca teritoriu aparținând Federației Ruse”.

Cea mai mare concesie făcută Rusiei se regăsește în prevederea că Ucraina își va retrage trupele din regiunea Donețk, abandonând fără luptă cea mai bine fortificată zonă, care închide drumul spre Kiev și unde ar putea rezista încă o lungă perioadă de timp.

Contributors: Ce prevăd celelalte articole care reglementează forțele militare ale Ucrainei.

Armand Goșu: Chestiunile militare, articolele 6, 7, 8. Forțele armate sunt limitate la 600.000 de militari, ceea ce face ca armata ucraineană să fie cea mai mare din Europa. Astăzi, armata ucraineană are în jur de 900.000. Acum câteva zile, în prima variantă a planului era vorba de 200.000. Iar la negocierile de la Istanbul, din martie 2022, rușii au cerut ca armata ucraineană să nu depășească 85.000. Iar atunci, ucrainenii au vorbit despre 250.000.

Celelalte două articole se referă la faptul că Ucraina acceptă să nu adere la NATO iar pe teritoriul ei să nu staționeze trupe NATO.

Foarte importante sunt articolele care se referă la garanțiile de securitate acordate Ucrainei, inclusiv din partea SUA. Dar, fără trupe americane pe teren, nu văd cum ar putea fi credibile aceste garanții. La Istanbul, Rusia a acceptat de principiu garanțiile de securitate americane dar a cerut să aibă drept de veto asupra punerii lor în aplicare. Va renunța Moscova la această poziție? În articolul 10, sunt mai multe detalii privind garanțiile SUA, numai că ele sună foarte trumpist. Ce înseamnă că SUA vor primi compensații de la Ucraina pentru garanții? Urmează câteva prevederi importante, care se vor regăsi probabil în variantele viitoare negociate: dacă Ucraina invadează Rusia pierde garanția, la fel dacă lansează o rachetă asupra Moscovei sau Petersburgului. Iar dacă Rusia invadează Ucraina, documentul promite „un răspuns militar coordonat” – deci nici vorbă de articolul 5 NATO, cum s-a fluturat în presă. În cazul unei invazii rusești vor fi reintroduse sancțiunile, iar recunoașterea teritoriilor anexate de Rusia va fi revocată.

O prezență ciudată este articolul despre aderarea Ucrainei la UE, cu un „acces preferențial” pe termen scurt pe piața europeană, fără ca Witkoff și Dmitriev să întrebe și statele europene ce părere au despre asta.

La reconstrucția Ucrainei se referă mai multe articole, care spun multe despre filosofia administrației de la Washington. Ucraina creează un fond de investiții, în cooperare cu SUA, care devine principalul beneficiar al reconstrucției post-război. Washington-ul va gestiona împreună Kievul cu infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv depozitele de stocare, pe care Gazprom a încercat cu disperare să pună mâna. Are sens prezența americană doar dacă Ucraina își va relua rolul de țară de tranzit pentru gazul rusesc.

Contributors: Mai este articolul cu privire la organizarea de alegeri în Ucraina, obsesia lui Putin.

Armand Goșu: Da, Moscova insistă pe organizarea de alegeri în speranța că Zelenski va fi îndepărtat de la putere și în locul lui va veni un președinte mai maleabil și mai puțin experimentat. N-aș paria pe așa ceva, Putin a sperat același lucru în primăvara 2019, când a fost ales Zelenski în locul lui Poroșenko. Și ați văzut ce ieșit.

Mai mult, termenul de 100 de zile cred că-l avantajează pe Zelenski, pentru că nu e deloc simplu să desfășori în condițiile din Ucraina o campanie electorală.

Contributors: Și articolul cu fondurile rusești înghețate.

Armand Goșu: Articolul 14, este o bijuterie. Cel mai trumpist, se simte mâna lui Witkoff. La acest punct se stipulează că 100 de miliarde de dolari din activele rusești vor fi investite în reconstrucția Ucrainei coordonată de SUA. Mai mult decât atât, SUA vor primi 50% din profiturile obținute din această operațiune, iar Europa (nu e clar, poate se referă la UE) va adăuga alte 100 de miliarde dolari pentru investiții disponibile pentru reconstrucția Ucrainei. Fondurile europene înghețate vor fi deblocate. Alte fonduri rusești înghețate vor fi investite într-un fond americano-rus, ce va dezvolta proiecte comune în domenii specifice.

Această propunere răstoarnă planurile europenilor care încearcă de doi ani să convingă Belgia să nu se mai opună confiscării a 140 miliarde de euro, active rusești înghețate, pentru a le utiliza în susținerea Ucrainei. Orice discuție la nivelul UE privind confiscarea fondurilor rusești va fi prezentată de acum înainte ca având potențial de a submina planul de pace al lui Trump.

Contributors: Ne-a scăpat ceva important? Statutul limbii ruse, revenirea Patriarhiei Moscovei în Ucraina.

Armand Goșu: Ele erau în prima variantă a planului, dar nu se regăsesc în ultimele drafturi, deci au fost scoase. Deși, acestea sunt linii roșii pentru Moscova, la care Putin nu va accepta să renunțe ușor. Unele obiective, Rusia speră să le atingă fluturând normele europene privind protecția minorităților. Cum a făcut și în trecut, dar fără prea mult succes. Decretarea rusei ca limbă de stat a dispărut, la fel și reinstaurarea Bisericii Ucrainene care ține de Patriarhia Moscovei. Au fost înlocuite cu măsuri de politică educațională implementate în școli și în societate care să promoveze prevederi privind toleranța, eliminarea rasismului, a prejudecăților, cu prevederi soroșiște, progresiste, cum ar veni.  Ucraina va adopta normele UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. Moscova și Kievul vor elimina măsurile discriminatorii și vor garanta drepturile mass media și educației în limbile rusă și ucraineană.

Contributors: Înțeleg că Zelenski n-a îmbrățișat dar nici n-a respins planul de pace al americanilor. Pare că încearcă să-i mobilizeze pe liderii europeni ca să propună un plan comun cu Ucraina sau să-l convingă pe Trump să renunțe la unele prevederi, să introducă altele. Acum câteva ore într-un discurs emoționant a spus că este cel mai greu moment din istoria Ucrainei și a făcut apel la unitate. Cum vedeți situația Ucrainei? E victima unei înțelegeri Putin-Trump?

Armand Goșu: Zelenski a învățat să negocieze cu Trump, nu repetă experiența din 28 februarie, când le-a răspuns lui Trump și JD Vance, care au încercat să-l umilească în fața camerelor. Diplomația ucraineană a atins în ultimul deceniu performanțe greu de imaginat. Comparați textele primului proiect de acord privind mineralele și documentul semnat, după câteva luni de negocieri, în condiții de presiune uriașă pusă de administrația Trump asupra Kievului. Dacă nu va fi abandonat proiectul planului de pace – lucru pe care nu-l exclud – negocierea ar putea să urmeze un scenariu similar, deși miza este în acest caz cu mult mai mare.

Merită subliniat un lucru. Citit cu atenție, comparat cu ce s-a negociat până acum la Istanbul, textul propus de americani este un mare pas înainte. Eu cred că el reprezintă o bună bază de plecare pentru viitoarele negocieri de pace. Din păcate felul în care a fost scurs în presă, cu o primă variantă inacceptabilă, care prelua propunerile rusești în varianta radicală, „Istanbul 2022”, a creat o atmosferă nefavorabilă apariție acestui document. Sincronizarea acestor negocieri cu scandalul de corupție din Ucraina și Epstein din SUA a limitat și mai mult disponibilitatea la concesii și capacitatea de a ajunge a un compromis a actorilor implicați.

Ucrainenii sunt eroi, nu sunt victime. Se bat cu succes cu Rusia de aproape patru ani, cum nu văd în stare altă națiune europeană. Au probabil cea mai performantă armată din Europa, cu o capacitate de luptă excepțională, antrenată în luptele împotriva Rusiei, începând cu primăvara 2014. Ideea că dacă americanii nu-i mai ajută cu intelligence sau nu le mai dau obuze pentru HIMARS o să-i facă să se predea rușilor, e naivă. Ajutorul occidental este important, dar n-a fost niciodată decisiv.

Contributors: Și Rusia, care va fi reacția lui Putin la planul american?

Armand Goșu: Cred că răspunsul lui Putin la plan a fost întâlnirea cu generalul Gherasimov, șeful Marelui Stat Major, înconjurat de comandanții ruși de pe frontul din Ucraina. Putin era îmbrăcat în haine militare, ceea ce se întâmplă foarte rar.

Ce vă povestesc acum, am văzut în video reportajul prezentat de televiziunile rusești.

În fața hărților, Gherasimov arată ce a mai cucerit armata rusă. Fac o paranteză. Iar a anunțat ocuparea Kupianks, nu mai reușesc să țin socoteala … de câte ori au cucerit (rușii spun că au eliberat) această localitate din regiunea Harkiv.

Contributors: Măcar acum au cucerit orașul acesta?

Armand Goșu: Nu, până și corespondenții ruși de război, așa numiții zetblogheri, recunosc că armata rusă n-a ocupat Kupiansk, pe care o asediază pe peste jumătate de an. Hărțile DeepState care sunt destul de exacte arată că cea mai mare parte a orașului este controlat de armata ucraineană. La fel și Institutul American de Studiere a Războiului contrazic categoric afirmațiile lui Gherasimov. Dar nu asta doream să vă spun.

În același video reportaj, Putin s-a exprimat ostentativ foarte grosolan la adresa conducerii Ucrainei, numind-o „grupare criminală organizată” care ar fi uzurpat puterea pentru a se îmbogăți, cu trimitere la scandalul de corupție. Deci, puterea de la Kiev n-ar fi legitimă, pentru că n-a organizat alegeri în primăvara anului trecut.

Și, mai departe, Putin spune ceva interesant, mai ales în contextul apariție planului de pace american. Spune că armata rusă are obiectivele ei pe care trebuie să le atingă. Cu alte cuvinte,  încă n-a atins obiectivul operațiunii militare speciale, cum numesc rușii războiul din Ucraina. Deci, războiul va continua, până la atingerea acestuia.

Acesta este răspunsul lui Putin la planul de pace, că războiul va continua, până ce Rusia își va atinge obiectivul

Contributors: Asta înseamnă că Putin a respins planul americanilor?

Armand Goșu: Nu, Putin știe să cumpere timp de la Trump. Asta a făcut tot anul 2025, de la negocierile de la Riad, trecând prin Istanbul și până la summit-ul din Alaska. Putin are nevoie de timp, pentru că este convins că evoluția războiului de uzură îi este favorabilă, că disponibilitatea occidentalilor de a-i ajuta pe ucraineni se evaporă, că resursele Ucrainei sunt pe terminate și că – cât de curând – frontul se va rupe, iar Ucraina se va prăbuși.

Deci, în acest moment, Putin nu este deloc interesat în încheierea operațiunilor militare. Va accepta însă să poarte negocieri cu americanii pentru că relația cu Trump este foarte importantă, și trebuie să-i întrețină iluzia și să-i gâdile orgoliul de om providențial care aduce pacea în lumea.

Interviu realizat de Lucian Popescu, 21 noiembrie 2025

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. In sfarsit. Acesta este un articol cu cap si coada. Felicitari domnului Armand Grosu si moderatorului. Pentru mine acest articol este ilustratia vie a faptului ca mai putin insemana de fapt mai mult.

  2. Mai întâi, există o asemănare tulburătoare între rezolvarea situației din Ucraina cu modul în care ” s-a rezolvat” în 1938 situația din Cehoslovacia. Atunci Chamberlain a cedat/trădat Cehoslovacia lui Hitler( cică pentru „pace”), azi Trump a cedat/trădat Ucraina lui Putin cică tot pentru „pace”. Am să mai amintesc că mai există și un alt precedent: Roosevelt a cedat/trădat toată Europa Centrală și de Est lui Stalin la sfârșitul WW2…
    Concluzia: Rusia vs Occident 1-0, Trump își dă autogol, Europa doarme și Estul tremură….
    O întrebare rămâne: dar dacă mâine Trump și Putin hotărăsc că TOATĂ Europa Centrală și de Est trebuie dată lui Putin așa cum a cerut Rusia prin Ultimatumul dat Occidentului?
    România este din ce în ce mai singură pe Frontul de Est. Dar poate că este mai bine așa. Oricum trebuie să ne trezim odată și odată din somnul cel de moarte.
    Europa doarme și ea de vreo 80 de ani sub pulpana americană și azi pare paralizată de propria neputință. Își cam merită soarta….
    Vin vremuri grele.
    NB. Nu-mi vine să cred că nu a fost discutată „la pachet” și situația Moldovei.

    • @Lucifer _ „Vin vremuri grele.”

      Și eu observ că situația actuală amintește de anul istoric 1938. Iar ceea ce a urmat acelui an a fost cumplit pentru toată lumea.

      De ce Statele Unite doresc reeditarea evenimentelor? Este atât de absurd încât nu cred capabil pe cineva să explice. Poate că SUA doresc grăbirea inevitabilului conflict cu China, pentru a nu lăsa timp Chinei să se dezvolte (economic, militar) și mai mult.

      Slăbiciunea Occidentului în fața Rusiei a fost demonstrată în anii 1990, atunci când a fost împiedicată destrămarea Federației Ruse. Aberațiile acelea cu „sfârșitul istoriei” au luat mințile decidenților politici occidentali…Poate, împreună cu zăngănitul rublelor.

      • @mongolul _ „…pe noi vor sa ne ocupe cu coloana a V-a (AUR & comp)”

        AUR este puiul PSD și a fost confecționat de „servicii” și „politologi” în sprijinul acestuia, conform Strategiei Hrebenciuc.

        Nu putem uita că la alegerile de anul trecut PSD a dat voturi „extremiștilor”, iar PNL le-a finanțat campania online. „Rezerviștii” s-au implicat din plin.

        Rusia a lucrat cu materialul clientului, iar C Georgescu este un șarlatan, la fel ca și ceilalți „suveraniști”. Ai noștri se joacă cu focul, iar multele servicii, care slujesc pe bani publici cleptocrația, asemenea magistraților, pun în pericol prin inacțiune – sau complicitate – siguranța națională.

    • Citez „Roosevelt a cedat/trădat toată Europa Centrală și de Est lui Stalin la sfârșitul WW2…”.
      De fapt, Roosevelt nu a tradat absolut nimic, pentru simplul fapt ca SUA nu aveau nicio obligatie sa apere aceasta zona a lumii impotriva ocupatiei sovietice. Dupa cum nici americanii nu au niciuna acum in Ucraina.

      Da, in 1939 Marea Britanie si Franta au declarat razboi Germaniei imediat dupa ce aceasta a atacat Polonia. Dar sa fie clar: asta nu s-a intamplat defel pentru ca nu mai puteau de dragul polonezilor sau pentru a-si onora vreo obligatie, ci strict pentru ca nu voiau sa vada o Germanie intarita prin inglobarea Poloniei+Austriei+Cehoslovaciei si cu Ungaria, Romania si Bulgaria aliate cauzei ei. Deci strict propriile interese. Daca le-ar fi pasat cu adevarat de Polonia, nu ar fi permis ocuparea ei de rusi dupa 1945, sau ar fi declarat razboi si URSS-ului in 1939 pentru ca si Stalin a participat la agresiune alaturi de Hitler.

      In concluzie: tratatele se fac si se desfac. Asa a fost mereu. Da, Tratatul NATO e valabil acum, dar daca SUA decid brusc sa se retraga din el (si au tot dreptul sa o faca daca vor), luna viitoare el poate ajunge la cos. Si atunci fiecare va fi pe cont propriu.
      Tratatele sunt simple promisiuni pe termen limitat. Dar ceea ce conteaza cu adevarat pe termen lung sunt interesele geostrategice. Interesele sunt cauzele, radacinile reale a ceea ce se intampla, iar tratatele se schimba, se modeleaza dupa ele.

      Interesele SUA in Europa sunt destul de putine. La fel cum in Pacific, americanilor le sunt suficiente numai cateva avanposturi impotriva Chinei, situate pe insule sau peninsule usor de aparat (Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Filipine), la fel in Europa le-ar fi de ajuns insulele Britanice, peninsula Iberica si cea Italiana si eventual Franta ca punte de legatura intre ele. Deci maxim pana la Rin, sau Elba – cum a fost in timpul Razboului Rece. De ce sa se complice cu tarile din Est?

      Interesele greilor europeni (UK, Franta, Germania) insa, sunt mai la Est.
      In intreaga sa istorie, Marea Britanie s-a impotrivit din rasputeri oricarei puteri continentale care parea sa devina prea puternica: Spania lui Carol Quintul, Franta lui Napoleon, Germania kaiserilor apoi a lui Hitler. De aceea acum UK este nucleul ajutorului vestic acordat Ucrainei.
      Germania are tot interesul ca tarile imediat vecine ei (Polonia si Cehia, poate si Lituania) sa ramana in sfera de influenta occidentala, ca scut anti-rus pentru ea insasi. Dar atentie! nu si Romania/Bulgaria/Moldova. Noi suntem geografic prea departe de Berlin…
      Franta a avut mereu in ultimii 100-150 de ani o pozitie aliniata cu UK, ar dori sa ne sprijine in caz de ceva, dar din pacate este puternic instabila politic din cauza schimbarilor demografice si revoltelor minoritatilor care in curand vor deveni majoritati, asa ca nu stie cat de mult putem conta pe ei…

      Concluzie: situatia nu e deloc roz pentru noi, si directia in care se misca lucrurile nu e buna. Trebuie sa ne inarmam si sa ne pregatim aliantele. Si sa punem capat risipei, privilegiilor, favoritismelor si coruptiei generalizate din partea elitelor, daca vrem ca intreaga populatie sa raspunda pozitiv apelului patriotic de aparare colectiva, cand o fi vreodata cazul.

      • Apreciez comentariul Dvs care este corect dar puțin cinic. Da, marile puteri au interesele LOR, interesele celor mici sunt cumva subsumate intereselor LOR. Din acest punct de vedere trebuie înțeles și Trump. El apără interesele SUA, Ucraina, Europa, Rusia,etc sunt secundare față de interesele principale ale SUA. Nu vreau să fiu Avocatul Diavolului dar „Pax Americana” a lui Trump este favorabilă și Europei și mai ales României+Moldovei. Fiindcă Europa se extinde spre Est, peste ce o mai rămâne din Ucraina și peste Moldova. Este o „extindere” nu? Iar România+Moldova sunt printre câștigători.

  3. Daca acest „plan de pace” ar deveni realitate, atunci, dupa parerea mea, ucrainenii, de la Zelenski pana la ultimul soldat, ar putea spune ca, de fapt, ei nu au fost agresati si nu au luptat cu Rusia ci cu Statele Unite ale Americii!

  4. Acest proiect este dictat de Moscova.
    Este o rusine pentru SUA ca sustine agresorul.
    Nu are rost sa vorbim despre el, pina cand nu cunoastem pozitia UE, UK, Japoniei si Coreei de Sud.
    Ucraina poate sa continue razboiul doar cu sprijinul lor, fara SUA.
    Prin urmare, vedem ca SUA a trecut deja pe locul 2, atita timp cat se aliaza cu dictatorii.
    Rusia… ce sa mai vorbim.
    De vazut pozitia Chinei, caci o intelegere Rusia-SUA arunca in afara jocului China.
    Nu are rost sa ne luam dupa blablabla -ul debitat de Putler si Trumpberlain, cu propaganda lor.
    Vom vedea.

    P.S. Razboiul din Ucraina a discreditat total Armata Rosie si a ridicat mingea la fileu pentru SVR. Probabil va urma o rafuiala interna. Vedem si cand dispare Putler, pentru ca nu pleaca de buna voie din fotoliu.

    P.P.S. Prefer sa accept o sotie curva, decat sa accept hegemonia Rusiei in estul Europei. (De altfel, nici femeile educate de Rusia nu erau altceva…) Trumpberlain se inseala; isi distruge miscarea antifeminista in Europa, cu astfel de atitudini slugarnice fata de Rusia.
    (De altfel, o gluma spune ca barbatii adevarati prefera sa stea toata viata sub papuc, decat o clipa sub cisma.)

  5. Acest proiect cu variantele lui scurs în media a reușit, ce poate nu a dorit să se facă .
    A reușit să enerveze toate țările europane și sa coalizeze o idee principală. Europa vede documentul scurs ca fiind construit pe logica SUA–Rusia, în timp ce UE și NATO sunt puțin sau deloc implicate. Europa este exclusă din rolul de garant.
    Planul spune că SUA ar crea un „Consiliu al Păcii” condus de Trump, fără un rol clar pentru: UE, NATO și statele europene cele mai afectate.
    Din perspectiva Europei, asta este de neacceptat:
    De ce să suporte costul și riscurile unui acord la care nu participă? Asta este logică americană sau rusă? UE a investit enorm în regimul de sancțiuni și nu vrea să îl demonteze fără garanții. Rusia primește reintegrare economică încă dinainte de retrageri sau înainte de a semna garanții reale.
    Ridicarea progresivă a sancțiunilor și accesul la fonduri înghețate sunt: o recompensă înainte de concesii reale, un mesaj că agresiunea militară poate fi „cumpărată” înapoi. Iar aici este o logică care sfidează interesul Europei , dreptul ei de membru la masa tartativelor. Europa, prin structurile sale juridice (Curtea Penală Internațională, tribunale UE), nu acceptă amnistierea completă a crimelor de război, mai ales: deportarea copiilor, Bucha, Irpin, Kramatorsk, Mariupol, folosirea torturii și execuțiilor. Pentru multe state UE, amnistia totală este imposibilă. Și asta în mare pentru că lista este mult mai lungă , poate capabilă de un alt articol. Este evident că nu este un joc diplomatic aici, ci mai degrabă o tocmeală într un iarmaroc cu mujici. România mai mult ca oricând , trebuie să și ia măsurile cuvenite pentru că războiul este la granița ei și poate să fie afectată direct de un tratat de pace. Prea multe cozi de topor în țara asta au dus la distrugerea ei. Rusia a avut interesul ca România să fie slabă cât mai mult posibil.

  6. Domnule Gosu, cu toata stima pentru analiza dvs in cheie istorica, dar sunteti un idealist, chiar naiv, crezand ca vesticii vor continua sa sprijine la nesfarsit regimul Zelenski. Si va spun si de ce, rusii vor cumpara suficient lobby incat sa intoarca situatia in favoarea lor. Este clar ca razboiul are doar componenta economica si de influenta plus vanzare de armament, indiferent de tragedia atator milioane de oameni.

  7. cuvant, agresorul castiga 20% din tara vecina, pe care s-a jurat sa o apere si Trump castiga resursele minerale.
    Vedeti ce asteptari sa ai de la doi mari?
    Si la final, kgb este mare domnule, a reusit Brexitul si inscaunarea lui Trump??
    Ca prostimea asa vede…

  8. Si totusi…Daca acest razboi este doar o harjoana menita sa insele ochiul privitorului, ca sa-l determine sa pluseze material ajutand pe cei 2 combatanti. Pe cei aflati de o parte si de alta a celor doua aliante ale lumii. Pe cei ce sprijina Rusia pe de o parte, contra celor ce sprijina Ucraina pe de alta. Dupa ce cele 2 parti isi vor fi rezolvat inapoierea tehnologica, s-ar putea sa vedem o noua „infratire” de tip sovietic. Un nou gigant militarizat pana-n dinti, super specializat in arta razboiului, dupa ani de oarecare angajament, va ameninta intreg occidentul. Atunci, ce va mai putea face lumea. Nu cumva Trump a inteles jocul slavilor din fosta Urss?

  9. O rușine, o batjocură. „Cea mai puternică țară”, țara care a inspirat inspirat cultural o planetă întreagă în ultima sută de ani se comportă rușinos în fața smardoiului kiler de la Kremlin. Trump se dovedește a fi o catastrofă pentru întreaga lume și cu atât mai mult pentru SUA. Un un psihic disfuncțional, un show-man cu un ego gonflat, un prost se joacă cu angajamentele și Armata SUA.

    • opinia este dintre toate ,cea mai aproape de adevar.SUA devine tot mai constienta ca m,area batalie pt, viitor se va da intre ea si China

  10. Sa zicem ca daca e doar o prima schita sau baza de plecare, ar merge, dar spus asa … diplomatic, insa e de fapt cinica si provocatore.

    Un astfel de acord, nedrept, oricine se pricepe sa-l propuna. Daca acesta e modul de a opri razboaiele si de a premia agresorii, atunci e chiar ridicol, neprofesionist.

    SUA prin Trump devine astfel necredibila si partinitoare la nivel mondial, nu ca s-a mai mira careva, insa se subredeaza rau de tot soft power-ul atat de bine construit in ultimele decenii.

    Cinismul unei astfel de reabilitari al lui Putin si al legitimarii cuceririilor de teritorii prin violenta, razboi, excluderea aliatiilor europeni, ucrainieni de la tratative, confirma un modus operandis trumpian, bazat pe buisness, forta, aroganță. Bullying pur si simplu.

    Probabil in spatele acestor calcule, presiuni sta si intentia de a rupe gradual alianta Rusiei cu China, caci prea multe concesii i-se fac Rusiei, nesperate!

    Trump nu gandeste dupa vechiile categorii geopolitice ale fostului razboi rece, ci mai degraba, pragmatic si urgent, vede in China rivalul strategic de stavilit cu orice pret.

  11. E o alegere dificila .Ucraina e tara partial distrusa ,cetatenii ei traiesc prost, si cu frica. 30 la suta din ucrainieni sunt in diaspora. Cum sa dea 20 % din tara dupa atatia morti ,distrugeri, sacrificii?
    Ce vrea Donald Trumpe un nou acord München: pace contra teritorii. Si cum s-a terminat acordul de la München? Intr-un an a inceput al doilea razboi mondial.
    Ce este de facut? Un razboi nato Rusia nu se poate, caci se va ajunge la arme nucleare.
    Rusia este sustinuta de tarile BRICS , de aici si puterea lui Putin care putin ii pasa de Trump si Europa.
    Dupa 4 ani Rusia nu e distrusa economic de sanctiuni, cum s-a crezut. E bine mersi, sustinuta de China,India , Iran, Brazilia etc. carora putin le pasa de Europa si Ucraina . Rusii sunt saraci,amarati, nu le pasa ca traesc prost, e un popor supus conducerii si votcai.
    Donald Trump daca ar continua cu sanctiuni contra tarilor Brics ,atunci Rusia isi va pierde forta, dar nu are interesul ,din cauza banilor,afacerilor si magariilor financiare in care exceleaza. Si datorita ingustimii sale de minte va impinge Ucraina sa se declare infrante si odata cu ea Europa. Castigator va fi Putin, care se va pregati imediat sa atace. Ce? Tarile Baltice, Finlanda, Polonia,sau Romania. De ce ? Fiindca desi are toate cartile, USA e condusa de un ins instabil care ba vrea premiul Nobel, ba vrea razboi cu Venezuela sau Nigeria, si care poleiste cu aur Casa Alba cu aur, inclusiv toaletele.
    Planul lui Trump e cinic ca si toti apropiatii lui ,niste insi stransi din nesfarsita privincie americana, cinici ,pragmatici,care au o singura valoare :banii. Donald Trump ca si vice sau au declarat de mai multe ori ca Europa e dusmanul USA ,fiindca sunt competitorul lor economic. Ce sa te astepti de la astfel de oameni?Nimic bun.

    • @matrix _ „…USA e condusa de un ins instabil care ba vrea premiul Nobel, ba vrea razboi cu Venezuela sau Nigeria, si care poleiste cu aur Casa Alba cu aur, inclusiv toaletele…”

      Mă tem că, în cazul unui atac al Rusiei asupra unui stat NATO din flancul estic, nu există o certitudine cu privire la acordul SUA ca NATO să intervină conform Tratatului.

  12. Chiar daca ar fi semant acest plan exact cum doreste Moscova, dupa 5-6 luni si refacerea armatei, Moscova va reataca Ucraina invocand nerespectarea unor puncte din plan, la intamplare.
    Garantat 100%

  13. De asteptat, un articol excelent.
    In opinia mea, oricum ne uitam la ce face administratia americana in legatura cu Ucraina, imaginea unui nenorocit ajuns, prin disperarea poporului american sarac, la Casa Alba, dar aflat in buzunarul rusilor, nu pot sa mi-o sterg din minte.

  14. Într-un final rușii își vor da seama că au ajuns la fundul sacului, dar acel final trebuie sa fie cat mai îndepărtat pentru că sacul sa fie cat mai gol. Cu cât Putin sta mai mult la putere cu atât rușii sunt mai aproape de faliment.
    In ultimă vreme începuse să se vadă fundul sacului. Prețul petrolului, sancțiuni dure, lovituri ucrainene….
    Dar, iată, o gura de oxigen….. Trump mai scoate un porumbel din joben – acest așa zi plan de pace. Acum Putin are la ce spera, mai întinde războiul încă câteva luni în speranța că Ucraina va capitula și mai baga la tocat și ultimele resurse , aducând rusia mai aproape de prăpastie.
    Parca sunt mai ușor de acceptat sancțiunile împotriva LUKOIL si rosneft daca se uită în același timp la cele 28 de puncte ale planului….
    Așa că nu va impacientați…trump e mult mai șmecher decât lasă să se vadă
    Iar Putin e un idiot, ca de obicei…

  15. Domnule Gosu, va citesc de cand va stiu. V-am mai scris. Dece nu vreti sa acceptati (acknowledge) ca Rusia nu poate fi dreasa.

    • Stimate domn, „cine-a stat cinci ani la rusi nu poate gindi ca Bush” – ziceau romanii despre Ion Iliescu pe cind era Ceausescu al II-lea.

      Dl Gosu a stat mult mai mult de 5 ani la rusi, iar Silviu Predoiu, fost sef SIE, zicea (pe youtube) doua lucruri:
      1. Cei care ii ataca cel mai vehement pe rusi in massmedia romaneasca sint agenti ai rusilor. Asa poti sa ii identifici.
      2. Despre dl Gosu a spus, zimbind cu grimase si subintelesuri ca, dupa cit de mult timp a stat pe la Moscova, … ă ăă ăăă… alte grimase, opinteli, poticneli, pantomima & zimbete complice… pauza lunga… e imposibil sa nu… Si s-a oprit. Zimbitor si cu buzele tuguiate.

  16. Cer scuze pentru intrebarea pe care o pun, dar poate ca cineva a citit si stie. Eu nu am citit, Rog sa ma informeze, Multumsc
    Intrebarea este DACA presedintele Trump // si presedintele Zelenski au avut vreo reactie, declaratie pubica in legatura cu descoperirea deloc normala a coruptiei ministrului Justiției, Gherman Galușcenko (fost ministru al Energiei), și a succesoarei acestuia, Svitlana Grinciuk.
    Plus = https://www.digi24.ro/stiri/externe/cine-este-timur-mindich-asociatul-secret-al-lui-zelenski-aflat-in-centrul-unei-anchete-majore-de-coruptie-3496291
    Am citit doar = https://hotnews.ro/interviu-deputatul-din-partidul-lui-zelenski-iuri-kamelciuk-despre-scandalul-de-coruptie-societatea-este-in-stare-de-soc-multe-vieti-ar-fi-fost-salvate-cu-banii-furati-2113797=
    Dar nu stiu concret ce au spus in presa? Presedintii= American si Ukrainian (daca au spus ceva) legat de aceasta situatie,

  17. Pt. onorabilii colegi de forum, (cu sinceritate exclud trumpistii) DE CE va mai mirati?!Pai nu era clar inca din iarna trecuta ca supermanu’ portocaliu de la Casa Alba ii va impune concesii lui Zelenski fata de putin si tot regimul putinist va iesi in cistig?! Hmm..dincolo de n discutii,dezbateri care mai de care mai savante si mai elevate, circula birfe pe net ca baietii destepti de la KGB din 87 incoace au adunat despre Trump destule materiale compromitatoare (gurile rele vorbesc despre dosarele Epstein… se spune de obicei ca buturuga mica rastoarna carul mare, dar se pare ca de asta data dosarele respective nu prea mai sunt o mica buturuga, s-au transformat in ditamai bolovanul;ce sa-i faci, noroc cu puritanismul sexual contemporan si cu legile lui, ca poate asa vom scapa de supermanul portocaliu) astfel incit,dincolo de caracterul si de personalitatea lui tipica sa constituie o veritabila arma secreta si un as redutabil in materie de santaje in miinile regimului putinist.
    Sau pur si simplu supermanului ii place de putin si simte in sinea sa ca cei doi se aseamana?!Si una si alta.

  18. Războiul este cel mai cumplit mod de a rezolva un diferend sau o dispută . Din păcate istoria este o înșiruire de războaie , acestea rămânând în memoria colectivă prin consecințele lor. În primii ani după un război suferința este mare , dar în timp se atenuează. Rămâne o perioadă în conștiința politicienilor după care se estompează.
    Al doilea război mondial a provocat atât de multe distrugeri și suferință , încât s-a ajuns la concluzia să nu se mai recurgă la război pentru a rezolva conflictele. Pentru asta a fost înființat ONU! Rezultatul ? Războaiele au continuat . Și conceptul că forța dreptului va prevala dreptului forței se dovedește încă odată a fi o iluzie. Actualii conducători din Europa nu au cunoscut direct nenorocirea adusă de cel de al doilea război mondial. Au crezut că odată cu căderea Cortinei de Fier se va instaura pacea. Au urmat imediat războaiele din fosta Iugoslavie și acum cel dinte Rusia și Ucraina . Una din cauze a fost transformarea unor granițe interne administrative în granițe statale. A doua cauză a fost ignorarea principiului autodeterminării pentru populațiile care locuiau în acele teritorii. Cum au fost rezolvate problemele apărute ? Prin forță ! Nu prin dialog , prin diplomație , printr-o abordare pașnică . Nu ! Prin forță , prin război ! Analizând conflictele din fosta Iugoslavie și din fosta Uniune Sovietică observăm că niște conflicte cu caracter mai mult intern au fost transformate în conflicte internaționale , care în unele cazuri au îmbrăcat și un aspect confesional.
    Revenind la actualul război din Ucraina , acesta este mult mai complex decât categorisirea unei agresiuni a Rusiei . Ce face acum Rusia în Ucraina este total contrar principiilor stabilite între statele europene . Problemele succesiunii fostei URSS puteau să fie rezolvate pe cale diplomatică ? Poate ? Dar nu a fost aleasă această cale . Vezi conflictele apărute între fostele republici unionale.
    Cine decid recurgerea la război ? Conducătorii , politicienii . Cine luptă ? Poporul și el suportă consecințele .
    Acum câteva observații privind propunerea de pace .
    1. Pacea este preferabilă războiului din toate punctele de vedere .
    2. Pacea nu este dreaptă . Cel puternic își impune condițiile . Este moral ? Nu ! Dar așa se întâmplă.
    3. Compararea cu cele întâmplate în 1938 cu Cehoslovacia este parțial sustenabilă . Conducătorii de atunci aveau încă prezente în memorie nenorocirile aduse de Marele Război și au încercat să evite un nou război . Nu au reușit. Pe de altă parte , acum Ucraina a suportat aproape patru ani de război crâncen și evident că își dorește pace.
    4. După al doilea război mondial descurajarea între cele două mari puteri nucleare , SUA și URSS , a asigurat pacea. Acum când SUA este preocupată mai mult de Asia , Rusia ( urmașa URSS ) consideră că are un avantaj strategic asupra Europei și că poate să își realizeze obiectivele imperialiste promovate de secole.
    5. Ucraina este capabilă să recunoască autodeterminarea populației rusofone concentrată în est și în Crimeea până la separare ?
    6. Politica naționalistă a unor cercuri conducătoare ucrainene a radicalizat populația rusofonă ? Limitarea folosirii limbii ruse și problemele de natură religioasă au contribuit la război ? Dacă da , atunci trebuie rezolvate prin tratatul de pace.
    7. Solicitarea Ucrainei de a intra în NATO a reprezentat pentru Rusia o amenințare ? Din punctul lor de vedere , da. Susținerea membrilor NATO pentru primirea Ucrainei a fost simțită de Rusia ca o sfidare și ingerință într-o problemă considerată internă ? Da.
    8. Răspunde propunerea de pace cerinței de eliminare a cauzelor războiului ? În mare parte da .
    9. Este această propunere de pace o capitulare a Ucrainei ? Nu . Ucraina a arătat forță , demnitate și a cucerit respectul tuturor.
    10. Ucraina merită să aibă parte de pace și ea să fie garantată. Ucraina a mai primit garanții la Budapesta , care s-au dovedit vorbe goale. Vor fi noile garanții mai puternice? Nu știu!
    11. Războiul din Ucraina poate fi privit ca o ” ceartă ” între frați , care își dispută moștenirea ? Posibil.
    12. Se putea ajunge la același deznodământ fără război ? Teoretic da , practic nu. Pentru că cei care conduc ignoră consecințele războiului. Asta înseamnă să capitulezi în fața celui mai tare ? NU ! Descurajarea unui adversar este până la urmă cheia soluției. Dacă Ucraina rămânea o putere nucleară , o mai ataca Rusia ? Nu cred. Pentru a avea pace , fiecare trebuie să fie atât de puternic încât să descurajeze potențialul adversar .
    13. Mai devreme sau mai târziu se va face pace. Care este rezultatul ? Dreptul forței s-a impus. Ce a făcut Europa ? Practic este ignorată ! Ce trebuie să facă ? Să ajungă în poziția să descurajeze Rusia.
    Și așa ajungem la vechiul dicton : dacă vrei pace , să te pregătești de război !
    Așa cum am spus , acest conflict generat de multiple cauze care trebuie , cât se poate , să fie eliminate pentru a avea premise pentru o pace viitoare care să dureze.
    În primul rând , principalul beneficiar al păcii va fi poporul ucrainean care și-a câștigat respectul celor care cred în forța dreptului și nu în dreptul forței.
    Rusia poate fi ținută la respect doar prin forță !
    Doresc poporului ucrainean pace și să fie curmate suferințele inimaginabile pe care noi ceilalți le știm doar așa, de la distanță.
    În rest , numai de bine.
    P.S. Cei care nu sunt de acord cu cele spuse mai sus , sunt rugați să argumenteze pe un ton civilizat , fără invective și călăuziți de bună credință.

  19. Problema e ca Vestul nu e unit, s-a complacut in ideologii cu „sfarsitul istoriei”, a crezut ca democratia si piata libera au cucerit lumea. Apoi s-a dedat la un discurs stangist extremist cu drepturi exagerate pt oricare se considera „minoritate oprimata”. POate a fost si mana moscovei aici, care a finantat gruparile de extrema stanga, lgbtq, imigranti, ecologie extrema, etc. Urmarind doar scopuri economice si de „distribuire a bogatiei” (care nu sunt rele de altfel), a uitat ca istoria nu se opreste, si exista in continuare forte puternice ostile, imperialismul rusesc, fundamentalismul islamic, dictaturi comuniste, etc. SUA a mentinut o politica militara solida, dar tarile europene nu au mai finantat armata, crezand ca americanii ii vor apara la infinit.
    Europa inca nu e unita cu adevarat, adica pe spanioli sau francezi care sunt departe de Est, nu ii intereseaza aproape deloc ce se petrece in Ucraina, Moldova, Georgia, tarile baltice. Vesticii inca au impresia ca tarile din Est sunt sarace, inapoiate, neinteresante. Mai mult ii intereseaza de arabi, negrii, etc…
    E incredibil ce armate slabe au tarile europene, ma uitam pe stocurile de tunuri, avioane, tancuri, sunt ridicole. De exp marea Franta are doar vreo 400 tancuri, Germania 260, Italia 200, Belgia 0, Olanda 18, Austria 56, etc. Comparam asta cu cele 12000 tancuri rusesti, 2500 ucrainene, 3000 turcesti, etc. Tancurile vestice sunt mai bune, dar totusi diferentele numerice sunt colosale. Asa incat chiar daca vroiau sa ajute Ucraina mai mult, nu prea aveau cu ce… plus ca multi in Europa de Vest erau cumparati de rusi.
    SUA nu are obligatie de a apara Ucraina, nu e in NATO, plus ca au probleme mai mari in Indo-Pacific.
    Si rusii sunt la pamant cu economia, iar sanctiunile si distrugerile rafinariilor si-au spus cuvantul. Problema care se pune e: vrea Ucraina sa continue razboiul si sacrificiile sperand ca sandramaua ruznaca sa colapseze, sau se multumeste cu acest acord care le ciunteste din teritoriu? asta doar ucrainenii pot decide..

  20. „Rechinii se adună numai când simt sânge”. Până la urmă, am învățat din Uragan asupra Europei că atașările duc la așteptări și așteptările duc, de multe ori, la dezamăgiri cumplite. Fără îndoială, tânărul Zelenski este un curajos. Fără curaj, Zelenski ar fi fost la cheremul piticilor, lași și cruzi, dar care se cred mari și tari. Putin are spate tare, Xi. Trump este îndoit. Tocmai de aceea e greu sa fii încrezător…Toată viața am crezut că America este ce nu este și nici nu poate fi RuSSia invadatoare, violatoare, barbară. Astăzi, sub Trump, America pare aproape tot ce este Hoarda Nepereche a sec. XXI. Constatăm, cu stupoare, că floarea democrației americane s-a scuturat, numai ghimpii au rămas. Numai șuturi in figura de la M(A)EGA porumbacul „păcii”, Donald care nu poate fi ca Ronald și care, conform Memorandumului de la Budapesta, are obligația să protejeze Ucraina, posedată culpeste de arsenalul nuclear, nu să o tranzacționeze ca la târgul de vite. Atâtea nenorociri adunate, atâtea crime săvârșite de Dictatorul Roșu, atâtea îmbârligături, codeli și atâta inconsecventa din partea Dictatautorului care nu este autor al Dictatului, exacerbează sentimentul antiamerican. Mai vreți să vină, ca să murim în obscuritate, deopotrivă cu arbuștii mărunți?…

  21. cred ca trebuie remarcata o premiera istorica: este prima oara in 250 ani cand USA este in mod oficial de partea agresorului

  22. „Ubi solitudinem faciunt, pacem appellant” sau „Unde fac pustiu, ei îl numesc pace” (Tacit).

    Cam astfel apare destinul Ucrainei!

    Sedusa de SUA si UE, cu promisiuni neinghitite de catre Putin, agresorul paranoic par excellence, au transformat Ucraina inte-un camp de batalie sangeros intre doua(trei) mari puteri mondiale cu pretul vietii a sute de mii de oameni, distrugerea tarii, depopulare.

    Absurd!

    • Opinie corecta. Ucraina dupa 1992 nu a stiut sa isi vada propriile interese si sa detina relatii economice si sociale cu tarile vecine mai mici. A cochetat cand cu F. Rusa cand cu SUA si a ajuns nicaieri. Ucraina a avut orgoliul de mare putere regionala si aroganta unei superioritati teritoriale. Dar teritoriul si resursele nu i- au dat dupa 1992 niste presedinti adevarati ci niste oligarhi corupti.

  23. „Garanții de securitate”? Această noțiune mai are conținut? Nu cumva Ucraina a mai primit garanții de securitate, atunci când a renunțat la armele nucleare de pe teritoriul său? Mai pune cineva botul, la vrăjeala asta?
    Interesul Europei este o rusie cu botul pe labe, căreia nici prin cap să nu-i mai treacă să facă, după o perioadă de refacere, ceea ce a făcut în Ucraina. Timpul pierdut cu ezitările și duplicitățile Europei a măcinat, ireversibil, reziliența Ucrainei. Chiar dacă astăzi ar primi tot ce are nevoie, d.v.d.v. militar, de la Occident, nu cred că mai are capacitatea să lovească, decisiv, rusia.
    rusia se află în plin război non-cinetic cu NATO și cu Europa, iar pacea în Ucraina și ridicarea sancțiunilor i-ar da răgazul necesar pentru a prinde puteri. Nici nu știu cine e mai grăbit să obțină o pace – Ucraina sau rusia? Europa nu știu ce vrea. Nici măcar nu-mi dau seama dacă Europa însăși știe ce vrea…
    Cât despre ultimatumul dat de Trump lui Zelenski, nu poate să nu te ducă cu gândul că Trump face jocurile lui putin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Armand Goșu
Armand Goșu
Armand Goșu predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București din 2004. A fost consilier al mininistrului Teodor Baconschi pentru spatiul ex-sovietic (2010-2012). Coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004) și cercetător la Institutul de istorie “N. Iorga” al Academiei Române (1991-2001). A fost redactor șef adjunct (2005-2010) și redactor șef (2012-2014) la Revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. A fost corespondent la Moscova pentru Radio BBC (1995-1998 și 1999-2000).A publicat Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială, Editura Polirom, 2023; Putin, obsesia imperiului, Editura Polirom, 2022; Rusia, o ecuație complicată, ediția a II-a, Editura Polirom, 2022; ediția I-a, Polirom, 2021; Între Napoleon și Alexandru I. Contextul internațional al anexării Basarabiei, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Polirom, 2022; Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic, prefață Teodor Baconschi, desene Dan Perjovschi, Editura Curtea Veche, 2016. Între Napoleon și Alexandru I. Principatele dunărene la începutul secolului al XIX-lea, Editura Academiei Române, 2008; La troisième coalition antinapoléonienne et la Sublime Porte - 1805, avec un préface de Mihai Maxim, Les Editions ISIS, Istanbul, 2003.A coordonat și/sau editat volumele: Democrația sub asediu. România în context regional, volum coordonat de Armand Goșu și Alexandru Gussi, Editura Corint, 2019; Politică externă comunistă şi exil anticomunist. Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. II, 2003, Editura Polirom, Iaşi, 2004; Şcoala Memoriei 2003. Prelegeri şi discuţii de la a VI-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2003; Despre Holocaust şi Comunism. Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă, vol. I, 2002, Editura Polirom, Iaşi, 2003; Bukovski la Sighet, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2002 (editor și traducător).A editat volumele de documente: Istoria comunismului din România. Vol. III. Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975), editori Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Editura Polirom, 2016; Istoria comunismului din România. Vol. I. Documente. Nicolae Ceaușescu (1965-1971), editori Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Editura Polirom, 2012; Istoria comunismului din România. Vol. I. Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu Dej (1945-1965), volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Editura Humanitas, 2009.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro