marți, martie 5, 2024

Coincidența contrariilor

Aparent, lucrurile sunt simple. Aparent, titlul În pronunțare, filmul de debut în lung metraj al regizoarei Mihaela Popescu, ne avertizează că vom vedea o nouă, încă o producție cu și despre magistrați, avocați și justițiabili. Aceștia din urmă oameni simpli, marginali, acuzați ba de furt de fier vechi, ba de viol. Aparent, nimic senzațional, poate doar știința cu care regizoarea i-a ales pe interpreții celor certați cu legea.  

Numai că sintagma din titlu are și un al doilea sens a cărui funcție este de a pregăti și consfinți finalul indecis al filmului.

Personajul principal, un bărbat pe nume Andi, are undeva la 40 de ani, e de profesie judecător, a ajuns președinte de instanță. E ceea ce se cheamă un om realizat. Are bani, o profesie sigură și bine plătită, o casă undeva în Centrul Bucureștiului, cu stil și gust decorată. Andi e căsătorit cu Lara. Mariajul celor doi nu e tocmai ok, soția având multe a-i reproșa consortului. Ba că o neglijează,  ba că întârzie cam mult și cam des  pe  și de la serviciu, ba că vine acasă beat. Semnificativă în acest sens scena de sex. Un viol în toată legea. Cele două secvențe filmate pe culoarele tribunalului și, mai apoi, în sala de judecată sunt unele dintre cele mai bune din întreaga producție. Și aceasta datorită felului în care regizoarea a știut să colaboreze cu directorul de imagine Marius Panduru, a cărui cameră se mișcă lent, așa ca în filmele noului val, insistă asupra fiecărui detaliu al decorului (Christian Niculescu și Andreea Pop) care, de la un moment dat încolo, parcă își pierd contururile.  E de observat și în felul în care se insistă asupra personajelor. Jucate excelent de Dorotheea Petre și Cuzin Toma (K, respectiv Andi), de Crenguța Hariton (grefiera) și de regretatul Teodor Corban (Procurorul), acesta din urmă oferind o veritabilă lecție de actorie prin felul exemplar artisticeșt, deloc teatral, nicidecum retoric în care citește solicitările Ministerului Public.  Consfințind plictiseala de care suferă nu doar el, ci și Andi (care, la un moment dat, nu mai poate urmări scurgerea faptelor și înlănțuirea argumenelor), și grefiera. Același Marius Panduru insista asupra secvențelor exterioare, asupra Bucureștiului by night, asupra scenelor de bar și asupra prestației dansatoarei de local ( Laurette Attindehou), asupra fizionomiei Larei (Olimpia Melinte), ori asupra mersului în tăcere a bătrânului și bolnavului tată al lui K (Ion Arcudeanu) ori al felului de a fi al mamei (Alexandrina Halic). Numai că și aici certitudinile devin incertitudini, conturile inițial clare sunt suspendatem subminate intenționat.

Numai că În pronunțare  nu e nici pe departe un film despre justiție și judecători. La urma urmei, profesia lui Andi puțin contează. Și nu e nici un film realist. Și apartenența la noul val e aruncată în aer.

 Realismul atâta câtă e acoperit de suprarealism. Lucru vizibil încă din prima secvență. Aceea a trezirii lui Andi. În patul conjugal, alături de Lara, nu e doar Andi. Ci și K. Un fel de dublu și de contrariu al personajului. Animus/Anima. Feminin/Masculin.  Andi e categoricul, e violentul, e drept, un violent care nu vorbește, actorul Toma Cuzin nu scoate o singură vorbă. K e raționalul. Măsura. Conștiința critică, mustrătoare a personajului. După trezire, K îl leagă cu un lanț, cu o zgardă pe Andi. Il dezleagă numai spre a-l lăsa să zburde. Cei doi, Andi și K. merg pe stradă împreună. Uniform.  Cadențat. Foarte adesea se privesc unul pe celălalt. Au și unul și altul nevoie de confirmări. Însă frecvent K dezaprobă acțiunile lui Andi. Copleșit de viață, de monotonie, Andi își caută salvarea în brațele, la pieptul lui K.

Coincidența contrariilor. Necesitatea existenței acestora. Autoconsum. Chin. Formulă de supraviețuire.

În pronunțare a fost difuzat în luna ianuarie de postul TVR Cultural.    

SAGA FILM

ÎN PRONUNȚARE

Scenariul și regia: Mihaela Popescu

Producător: Alexandru Theodorescu

Decorul: Christian Niculescu, Andreea Popa

Costumele: Brândușa Ioan

Imaginea: Marius Panduru

Montajul: Mihaela Popescu

Sunet: Sebastian Zsemlye

Cu: Dorotheea Petre (K), Cuzin Toma (Andi), Olimpia Melinte (Lara), Teodor Corban (Procurorul), Crenguța Hariton (Grefiera) Alexandrina Halic (Mama lui K), Ion Arcudeanu (Tatăl lui K), Laurette Atindehou (Magol), Mădălin Mandin (Scovergă), Liliana Mocanu (Ana Tănase), Cosmin Pană (Valentin), Constantin Cojocaru (Costache Marin), Mariana Cornelia Petre (Aurica), Ion Grosu (Bărbatul în trening), Iulia Dumitru (Blonda), Francesca Leonte (Avocata din oficiu), ș.a.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro