1.Nebunește
El, adică Piero (Eduardo Leo), profesor de istorie și filosofie în învățământul mediu, bărbat în jur de 50 de ani, trecut deja printr-o căsătorie și prin tot ceea ce înseamnă aranjamentele de după, inclusiv prin cele reglementând custodia fiicei, ceea ce nu înseamnă însă că între el și fosta lui soție nu intervin frecvent dispute pe respectiva temă. Mă rog, fiica e adolescentă, carevasăzică e la vârsta întrebărilor, cum glăsuia odinioară un șlagăr cântat de Mihaela Mihai, așa că are de înfruntat un însemnat număr de dileme.. Ea, adică Lara, (Pilar Fogliati), 35 de ani, o excelentă gospodină, specializată în prepararea de lasagna și foccacia, e de abia ieșită dintr-o relație. Pe care vom vedea că, la o adică, ar putea-o relua oricând fără mari probleme.
Piero și Lara s-au cunoscut întâmplător într-un bar oarecare, pare-se că s-au plăcut, așa că au decis să facă pasul următor. Concretizat într-o cină în doi consumată în apartamentul femeii. Clar, nu ? Avem de-a face cu un subiect mai mult decât banal care a fost tratat deja de un număr însemnat de filme și de spectacole de teatru. Oare vă mai amintiți, de pildă, de piesa Într-un barc, pe o bancă a lui Aleksandr Ghelman, care, după montarea din 1984, de la Bulandra, regizată de Mircea Cornișteanu, cu Luminița Gheorghiu și Victor Rebengiuc în distribuție, s-a jucat mult, chiar și după 1989, într-un număr însemnat de teatre din România?
Numai că atât de banalul subiect devine în filmul regizat de Paolo Genovese cum nu se poate mai interesant și, mai ales, fabulos, generator de neașteptate răsturnări de situație și de continue hohote de râs în filmul Eu, tu și cei din mintea noastră (titlul original e Follamente), regizat de Paolo Genovese. Și aceasta fiindcă regizorul, deopotrivă scenarist, atribuție pe care o împarte cu , Isabella Aguilar, Lucia Callamaro, Paolo Costella, Flaminia Gressi, a avut excelenta idée de a ne arăta ce se întâmplă în mintea protagoniștilor atunci când iau parte la un date. Câte ezitări, decizii luate și anulate și câte idei contrare, cât avânt și câți pași în spate se luptă în astfel de situații unele cu altele.
Cum reușesc asta regizorul, scenariștii și actorii? Piero este multiplicat sau, mă rog, ridicat la putere, prin cei numiți Profesorul (Marco Giallini, Romeo (Maurizio Lestrico), Valium (Rocco Papaleo), și Eros (Claudio Santamaria) în vreme ce Trilli (Emanuela Fanelli), Scheggia (Maria Clara Giannetta), Alfa (Claudia Pandolfi), Giuletta (Vittoria) o multiplică pe Lara.
Cele opt personaje mai sus numite urmăresc cu maximă atenție, discută, aprobă, cenzurează, au grijă să se contrazică pe tot ceea ce spun și fac protagoniștii. Așa că situațiile comice și replicile așijderea cu care sunt pigmentate gândirile și răzgândirile lui Piero și ale Larei devin încă și mai savuroase prin tot ceea ce au fac respectivele alter-ego-uri. Câte patru de fiecare cap. Fiecare având opinii proprii nu doar despre ce iese ori intră pe gura Larei și pe cea a lui Piero, ci și despre dacă întâlnirea a pornit cu stângul sau cu dreptul, dacă va interveni și sexul, dacă atunci când acesta a intervenit s-a consumat așa cum trebuie, dacă Piero trebuie să plece sau să rămână, iar dacă pleacă cu ce se va însărcina el să ducă la pubelă. Gunoiul menajer sau sticlele goale?
După părerea mea, în primul rând replicile din Eu, tu și cei din mintea noastră debordează de un comic de o inventivitate maximă. Ele sunt cele care aduc în film ceea ce se numște îndeobște sarea și piperul. Respectivele condimente, toate de foarte bună calitate, sunt presărate cu o admirabilă atenție făcând situațiile dramatice una mai comică decât cealaltă. Și, în fine, respectivele situații sunt excelent jucate de toți actorii din distribuție.
Lotus Production, Rai Cinema
EU, TU ȘI CEI DIN MINTEA NOASTRĂ (Follamente)
Regia: Paolo Genovese
Scenariul: Paolo Genovese, Isabella Aguilar, Lucia Callamaro, Paolo Costella, Flaminia Gressi
Producători: Carlotta Galleni, Andrea Leone, Raffaella Leone, Federico Polimanti, Paolo Scarletta
Imaginea: Fabrizio Lucci
Montajul: Consuelo Gatucci
Muzica: Mauizio Filardo
Scenografia: Sara Bilotta, Roberto Buralli, Gianluca Cipolla, Cristiano Gobbi
Cu: Eduardo Leo (Piero), Pilar Fogliati (Lara), Emanuela Fanelli (Trilli), Maria Clara Giannetta (Scheggia), Claudia Pandolfi (Alfa), Vittoria Puccini (Giuletta), Marco Giallini (Profesorul), Maurizio Lestrico (Romeo), Rocco Papaleo (Valium), ClaudioEros Santamaria (Eros)
2. Despre îngeri
Cei ce vor merge la Doamne, ce noroc! (Good Fortune), cel mai recent film pe al cărui generic figurează numele și azi fermecătorului Keanu Reeves (actorul a împlinit cu foarte puțină vreme în urmă 62 de ani), vor afla câteva lucruri absolut surprinzătoare. Începând cu faptul că nici îngerii nu trăiesc de capul lor. La fel ca într-o mare corporație au și ei o organigramă, au ierarhii și reguli de conduită, de unde și mărimea aripilor, au superiori (în cazul de față o femeie) care le supraveghează cum nu se poate mai atent munca, îi evaluează și care, atunci, când este cazul, le fac cunoscute deciziile de concediere. Aceasta însemnând că licențiații devin pe neașteptate oameni trebuind să se familiarizeze cu tot ceea ce înseamnă viața pe Pământ.
Gabriel, îngerul înalt, frumos, sensibil pe care îl joacă cu o admirabilă economie de mijloace și cu foarte multă umanitate Keanu Rives, este recent venit în corporație. Se află, cum se spune, în probe. Are misiunea de a-i salva de la moarte pe conducătorii auto ce au prostul obicei de a scrie și de a expedia sms-uri când se află la volan. Printre cei salvați se numără și indianul Arj pe care îl interpretează cu mult farmec Azis Ansari (care e și regizorul filmului) și căruia nimic nu îi merge. Trăiește de azi pe mâine, doarme în mașină fiindcă nu are bani de chirie, este concediat din toate joburile posibile. Chiar și din slujba pe care i-a dat-o Jeff, acționar majoritar la o mare firmă, ce pare extrem de friendly și om cumsecade. Asta până în clipa în care mai sus numitul Arj comite greșeala socotită de Jeff impardonabilă de a fi plătit cu cardul de serviciu o cină romantică în compania lui Elenei (Keke Palmer). O fată de la tâmplărie, curajoasă, cu inițiativă și mai multe joburi și cu veleități de sindicalistă.
Exasperat de nedreptățile și umilințele la care este supus sărmanul Arj, Gabriel își depășește grav atribuțiile de serviciu. Îi supune la un schimb de roluri și de mod de viață pe Arj și pe Jeff. Jeff ajunge să fie în serviciul lui Arj și să descopere cât de complicată e viața cotidiană, Arj, trăiește pe picior mare și nu s-ar zice că nu i-ar plăcea asta. Faptul îl costă pe Gabriel aripile și condiția de înger. Decizia de concediere îi este comunicată de Martha (Sandra Oh), reîncadrarea în corporație fiind totuși posibilă dacă fostul înger izbutește să îl convingă pe Arj să se întoarcă la condiția inițială.
După o serie întreagă de întâmplări comice, unele de râsu-plânsu, toate scăldate în foarte multă muzică (Grace Davidson, Zach Covie, Gabe Hilfer, Hilary Holmes, Matt Lilley) și o generoasă coloană sonoră (Carter Burwell) lucrul acesta se întâmplă. Arj și Jeff redevin ceea ce au fost, însă nu oricum, ci cu amendamente considerabile, Elena reușește să înfiripe sindicatul pe care și-l dorește, numai cu Gabriel nu știm prea bine ce se întâmplă. Să –i fi devenit definitiv pe plac condiția de om, viața pe Pământ și micile bucurii aferente? Inclusiv cele de ordin gastronomic?
Sigur, din toată povestea asta despre oameni, omenie, despre lecții de viață și respectul față de semeni nu lipsește nici fermecătorul, autenticul zâmbet trist al lui Keanu Reeves.
Lionsgate, Media Capital Technologies, Oh Brudder Productions
DOAMNE, CE NOROC! (GOOD FORTUNE)
Regia: Aziz Ansari
Producători: Brady Fujikawa, Jon Humphrey
Scenografia: Mauricio Abud, Natalia Abrudo, Lisa A. Gorbin, Izzy Avila, Taylor Beebe, Rocco Buffolino, George Deacon, Drew Devine, Danny Diamond
Imaginea: Jessica Lakoff Cannon, Joseph Giura
Coloana sonoră: Carter Burwell
Muzica: Grace Davidson, Zach Covie, Gabe Hilfer, Hilary Holmes, Matt Lilley
Cu: Keanu Reeves (Gabriel), Seth Rogen (Jeff), Keke Palmer (Elena), Sandra Oh (Martha), Azis Ansari (Arj)
