luni, mai 13, 2024

Complexul Energetic Hunedoara – metastaza netratată

Grupurile de interese nelegitime formate din politicieni și afaceriști, cu legaturi în PSD, au falimentat CEH în ultimii ani. Acesta mai are în exploatare doar două mine din cele patru și două termocentrale la Paroșeni și Mintia – Deva.

Pe vremuri la Mintia se producea 1050 MW și la Paroșeni 150 MW. Astăzi în stare de funcționare și cu avize de mediu sunt doar cei 150 MW de la Paroseni și un grup pe cogenerare în condensație de 210 MW la Mintia. Paroșeniul este singura centrală pe huilă retehnologizată care îndeplinește condițiile de mediu și poate funcționa încă cățiva ani până se poate renunța la cărbune. Ambele centrale pot furniza și energie termică. Deva mai are câteva mii de abonați (inclusiv instituții de stat) și sistemul de alimentare centralizat cu energie termică legat de Paroșeni a fost desființat.

Specialiștii bătrâni confirmă că România nu deține cărbune de calitate și afirmă că încă de la început cele două bazine miniere au fost proiectate și construite “cu avânt comunist, pentru realizarea planului cincinal”.

Astazi CEH se află în faliment, având pierderi de 1,2 miliarde de lei si datorii de aproape 1,8 miliarde de lei.

De ce trebuie sa renunțăm la cărbune

Producția de energie electrică pe cărbune se supune unor norme dure de mediu. Pentru fiecare MW produs există obligația de a achiziționa 0,91 certificate CO2 (se eliberează în atmosferă 0,91 t CO2).

Prețul unui certificat (zilele acestea) este aproape 40 euro. Adică dacă produce un MW, CEH trebuie să cumpere de 36 de euro (180 lei) certificate CO2. Dacă huila ar fi de bună calitate, pentru producția unui MW sunt necesare două tone. Pe piața internațională prețul cărbunelui este 54,5 euro. Rezultă că pentru un MW produs, CEH cheltuie 135 euro numai pentru cărbunel și certificate CO2, fără forța de muncă și alte cheltuieli.

Prețul unui MW pe piata libera OPCOM (piața pe ziua urmatoare)zilele acestea a variat între 313 și 188 lei. În orice situație producția de energie electrică pe cărbune va fi în pierdere.

Dar Uniunea Europeana, ca și România, dorește ca nivelul de poluare să scadă treptat până în 2050. Acum un an și puțin a apărut planul ambițios Green Deal prin care se prevede decarbonificarea tuturor activităților industriale. Zilele trecute Frans Timmermans, vicepresedintele Comisiei Europene,  a declarat că România trebuie să renunte la cărbune.

De ce nu putem renunța la cărbune o perioadă

România nu se poate lipsi în acest moment de capacitățile de producție de energie electrică din cărbune deoarece acestea dau securitate sistemului energetic național și nu avem nici măcar un proiect cu care să le înlocuim. Din 2019 România a devenit importator net de energie electrică și închiderea CEH, cu cei 300 MW reali pe care îi furnizează reprezintă un mic punct de stabilitate și securitate al SEN. 

Mai intervine și factorul social. Nu poți lăsa câteva mii de oameni, și aici mă gândesc la minerii Văii Jiului, fără posibilitatea de a-și câștiga bucata de pâine într-o zonă monoindustrială. Există exemple de ieșire din astfel de crize locale, în special în fostele zone miniere din Marea Britanie sau Statele Unite. Probabil că astăzi în guvern se gandeste o strategie de reconversie și de antrenare a acestor greu încercați mineri în alte activități în actuala conjunctură a penuriei de forță de muncă.

Ce este de făcut?

Sunt doar căteva posibilități, toate acestea trebuind să respecte, în primul rând legea economică: nu poți produce mai scump decât poți vinde, deoarece nu cred că mai merge subvenționarea mascată prin Transelectrica a producției de cărbune prin piața serviciilor de sistem sau piața de echilibrare.

Vrem nu vrem, în doi – trei ani extracția și producția de energie electrică va funcționa în actuala structură deoarece trebuie înlocuite aceste capacități. Prelungirea agoniei nu este posibilă deoarece produce pierderi mari în bugetul național în perioada de criză economică postpandemică ce urmează. Minele nu se închid (de fapt intră în conservare) și un timp limitat angajații își vor lua salariile prin fel de fel de artificii, subvenții și ajutoare de stat mascate. Centralele vor merge în pierdere. Se vor produce pierderi (câteva sute de milioane de euro în câțiva ani) pe care statul, adică și noi – plătitorii de taxe și impozite, va fi obligat să le acopere. Exact problemele actuale vor apare ciclic la câteva luni. Dacă se continuă politica dusă de cațiva ani, adică nu se va întampla nimic, niște oameni vor muri de foame și sistemul energetic național va fi forțat să importe și mai mult.

Probabil cea mai bună soluție este despărțirea CET Mintia Deva de restul CEH și cedarea patrimoniului către Primăria Deva sau Consiliul Județean Hunedoara. Beneficiarul agentului termic furnizat de CET Mintia este Deva. Deci singurul UAT în masură de a avea interes real este Consiliul Local și Primăria Deva. Problema care se pune este dacă Primăria Deva are posibilitatea de a acoperi necesitățile de menținere a activității și de investiții necesare, de a accesa programe naționale sau europene. Restul activelor – instalațiilor trebuie să intre într-o procedură de reorganizare și grăbire a reconversiei pe gaz dar și închiderea minelor.

Este destul de simplu pentru autoritatilor locale devene sa isi infiinteze un producator local de agent termic pentru a satisface cererea. Primaria va fi nevoita deoarece incepand cu 2030 centralele termice de apartament vor fi interzise în toata uniunea europeana.

Cererea de agent termic nu este mare dar pentru eficiență este simplu de a adopta o soluție de cogenerare, deci și de producție de energie electrică, mai ales că sistemul energetic național suferă și mai ales că există o mare sărăcie energetică în zona Transilvaniei, unde numai centrala veche de la Iernut poate produce.

Variante simple și ieftine

Specialiștii știu că actuala structură cazan pentru produs abur și turbină pentru produs energie electrică, turbină cu recuperare de energie termică se poate modifica schimbând câteva componente ale instalațiilor în vederea trecerii de la cărbune la gaz. Costă câteva milioane de euro și se pot produce în continuare cele câteva sute de MW. Problema este că instalațiile sunt vechi și au randamente scăzute, deci aceasta ar fi o soluție fiabilă pentru foarte puțini ani.

O altă soluție, mai scumpă, cu renunțarea la 150 – 250 MW ar fi achiziționarea de motoare termice pe gaz cu cogenerare. Cunoscând că investiția într-un MW într-o astfel de tehnologie este de maxim 500.000 euro și că ar fi pentru minim 15 ani, existând și posibilitatea de a vinde energie electrică pe cele doua piețe de stabilitate ale sistemului (servicii de sistem și echilibrare), unde energia este mai scumpă, ar fi cea mai facilă soluție. În iernile grele necesarul de agent termic poate fi acoperit cu un cazan pentru încâlzirea agentului termic (CAF).

Soluția normală …

… care pe lângă salvarea sistemului energetic național și ar crea locuri de muncă, ar fi achiziționarea unei instalații în ciclu combinat cu cogenerare pe gaz de minim 400 MW electrici. Nu trebuie să amintesc că Mintia deține infrastructura necesară (aprobări, avize, alimentare cu gaze, posibilitatea de injectie în SEN a energiei electrice), deci investiția este mai mică și nu poate trece de 400 milioane de euro.

Guvernul trebuie sa intervină apăsat

Este o bătaie de joc ce au făcut politicienii opoziției. PSD-ul, simțindu-se cu musca pe căciulă deoarece reprezintă principala sursă a dezastrului CEH (încă directorul numit de Guvernul Dăncilă se află la conducere – de ce oare?), nu au făcut altceva decât să-i bătătorească calea senatoarei Diana Șoșoacă care nu a făcut altceva decât a instigat minerii.

Virgil Popescu, încă ministru al energiei, a reușit să-i enerveze și mai tare pe mineri (și pe colegii de guvern) “găsind o soluție” care amână rezolvarea problemelor cu trei luni.  Nu a spus adevărul, nu a luat nici o măsură, nu și-a asumat un program național privind eliminarea cărbunelui. Este posibil ca să nu știe ce trebuie făcut – asta dacă nu-l bănuim de rele intenții! Aceleași probleme vor apare în câteva luni și la CEO!

În planurile și în bugetul Ministerului Energiei nu se regăsesc soluții pentru rezolvarea acestei bombe lăsate de vechile guvernări PSD. Sindicatele aruncă vina pe guvern, “uitând” să spună adevărul. Singurii care suferă sunt angajații societății (statului) condusă de niște incompetenți (neschimbați) numiți sub conducerea camarilei lui Liviu Dragnea!

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Draga domn,
    Romgazul, in memernicia lui, a facut si un studiunde fezabilitate pentru a construi un ciclu combinat la Mintia.
    Exista aceasta posibilitate, dar Guvernul prin tov. Popescu nu are curajul sa faca divizarea din centrala veche pentru a le da suprafata si activele necesare in vederea inceperii unei licitatii.
    In plus, tinand cont de ,,minunata” situatie a proiectului de la Iernut, Romgazul nu stiu daca actualmente mai este interesat sa intre pe aceasta piata, atata timp cat dl. Jude a fost numit pe 2 luni sa rezolve preluarea participatiei Exxon deci o utilizare a resurselor financiare in alt scop.
    Popescu a declarat ca Iernutul va fi pus in functiune in decembrie 2021 ori dumneavoastra ati scris ca e 2023.

    • Ba DA ! Si inca cum ! Dar asta „nu se pune” ! Ca e VERDE ! Ne mintim si ne furam caciula ! Energia eoliana si cea foto-voltaica NU POT asigura SINGURE nici un sistem energetic !!! Doar cretinii autori ai Acordului de la Paris si „chelnarita” ajunsa congreswoman – madame AOC – autoarea Green New Deal au inconstienta sa afirme contrariu ! Ba si dupa marele esec din Texas – unda „morile de vant” au inghetat !! iar panourile foto-voltaide s-au „introienit” si au ramas pe BEZNA – madame chelnarita AOC avea obraznicia sa afirme ca daca Texasul ar fi avut TOATE sursele NUMAI in regenerabile N-AR FI FOST NICI O PROBLEMA !!! Si cu astfel de cretini se va rezolva problema surselor DE BAZA energetice ? Pai uitati-va la China comunista : An de an creste consumul de carbune energetic cu 4 % ! Consuma ca 50 % din total carbune extras pe plan mondial ! Importa masiv carbune enegetic ! Este cel mai mare importator de carbune !!! Are un program de CONSTRUIRE a ca 10 -12 MARI centrale energetice pe CARBUNE ANUAL ! Nu exista surse regenerabile in functiune FARA MASIV AJUTOR DE LA GUVERNE ! In rest …. sa auzim numai de bine si sa platim impozitul pe prostie inpus de (pseudo)specialistii de la „briusel” ! Si sa urmam sfaturile repetentei – in an sa(l)batic Greta !

  2. oradea a aplicat aceasta solutie – cogenerare pe gaz – acum cativa ani, prin fonduri europene. Nu inteleg de ce nu se misca lucrurile la fel si in alte locuri – deva, bucuresti etc.
    Germania in schimb se descurca in continuare cu productia de energie pe baza de cărbune desi cică ar fi inchis-o de ceva anisori. Aveti dreptate, contează implicarea politicului.

    • A-nchis-o pe naiba! Germania e a 4 a tara consumatoare de carbuni, cu ~ 270 milioane tone (scurte) consum anual. Cica ar inchide in toate centralele pe carbuni pina in 2038. Aha, dupa sperietura cu frigul de anul asta mai vedem ce ramine din porcaria aia numita Energiewende. Pina una alta in mai 2020 au deschis Centrala Datteln 4, mititica de ea, „doar” 1100 MW. Pe carbune!
      Bolojan a facut bine ce-a facut la Cet 2 Oradea, aia chiar trebuia inchisa, noua centrala pe gaz e mult mai performanta. Mintia insa e mult mai mare si Transilvania are nevoie crescinda de energie „tare”, generata continuu, energie baseload, cea care „duce” trenuri, strunguri, cuptoare si alti consumatori industriali mari. Tinind cont ca aprovizionarea ei, a Centralei Mintia, cu carbune a devenit problematica si ca Brua trece pe-aproape (Hateg) conversia ei pe gaze cred ca ar trebui sa fie o prioritate a politicii energetice nationale.

        • Gazele sunt pentru cine isi negociaza mai bine conditiile de livrare (cantitati, preturi samd.).
          E drept ca Romania e cam slabutza in privinta negocierilor (nu stiu daca voit sau „doar” din prostie)

      • @Io
        1) Blocul Datteln 4, a fost planificat in 2007, aprobarile de constructie au fost emise in 2013 iar constructia a inceput in 2017. In fine, operatorii si investitorii au cazut la un acord comun cu guvernul german pentru inchiderea centralei cel tarziu in 2038. Astazi, oricum nu s-ar mai emite permisii de constructie si nici investitori pentru asemenea proiecte nu s-ar mai gasi.

        2) Desigur, Transilvania (precum si restul regiunilor) au nevoie de electricitate. Astazi insa, exista solutii mai eficiente si mult mai curate (sisteme „descentralizate”, inteligente, flexibile, pe baza de gaz+regenerabile). Timpul marilor centrale (de ordinul giga) a trecut. Fiecare oras, fiecare regiune are posibilitatea sa atraga investitii pe plan local, sa contribuie la asigurarea cresterii economice, a securitatii energetice, samd.

        https://www.youtube.com/watch?v=sga-KWIVEeE

        https://www.youtube.com/watch?v=fDWOcEP55SU

        P.S. politicienii sa isi vada de treaba lor, e.g. politici bugetare coerente si transparente, facilitarea absorbtiei fondurilor europene, stimularea investitiilor, servicii publice de calitate, etc. Nu-i alege nimeni sa faca ei pe oamenii de afaceri (capisce?)

    • CEH si Elcen sunt in faliment, respectiv insolventa din care va iesi. Elcen va putea investi in cateva saptamani si este pregatita cu proiecte si exista si SF-uri bagate in ceva programe nationale si europene (stiu ca sunt dar nu stiu care)
      CEH nu poate iesi din faliment, orice ar face statul roman!

      • Aceeasi reteta si la oradea. Fosta termoficare intrata in faliment( o amenda aiurea de 33 mil euro!!! pt. O intarzere de ceva zile la depunerea certificatelelor verzi) si activele trecute pe o fima noua, eligibila la finantare.

        Pana nu a pierdut nimeni, eventual pista certifcatelor respective (adică primitorii de subventii indirecte din buzunarul tuturor pe green) dar vorba aia, au apărut si disparut in neant.

  3. La o simpla căutare cu Google a cantității medii de cărbune necesar pentru producerea unui MWh de energie electrică, rezultatele returnate sunt de aprox. 1100pounds sau 450 kg, la o putere calorifica de 20Mj/kg. Huila românească are cam aceasta putere calorifica.
    Nu știu cum a ajuns autorul la cele două tone de huilă /MWh, dar este clar că de la această cifră pornește un raționament de eficienta economica evident greșit.

      • Pai gazele nu le exporta statul roman – ci companiile care exploateaza. E chestie de piatza: daca pt. ele e mai avantajos economic sa le exporte, le exporta! :(
        Pe cand nici minele de carbune nici cele 2 termocentrale nu-s „private”, actionariatul companiilor respective apartine Statului roman. Nu prea vad motive serioase ca Statul roman sa ia bani de la mine ca sa subventioneze (direct sau in direct) niste capushe (care, pe deasupra, mai sunt si poluante)! D.ex.: va convine sau va enerveaza chestia cu „pensiile speciale”? Eh! e cam acelasi lucru, doar ca sub alta forma >:

      • N-am uitat randamentul, datele de mai sus se refera la un randament mediu de aprox. 30%. O tonă de huilă este echivalentul a 7.5 MWh energie termică (în urma arderii …) . Transformarea în energie electrică a energiei termice nu este extrem de eficienta, de unde randamentul de mai sus. Cele mai performante centrale electrice pe cărbune ajung la un randament de aprox. 39%. Nu cred că centralele noastre au un randament sub 30% nici în ruptul capului, pentru că boilerele sunt o tehnologie matura încă de pe la 1900. Pentru a îmbunătăți randamentul total, o parte din aburul folosit in turbine, o parte din căldura reziduală, este dirijata spre rețeaua de termoficare, sere, etc… Procedeul se numește cogenerare. În cogenerare randamentul total ajunge la 80% din puterea calorifica a combustibilului folosit.
        Să nu mă înțelegeți greșit, nu sunt un susținător al cărbunelui sau a combustibililor fosili. Dar nu îmi place când un contributor publica date fizico-chimice concrete, verificabile, care nu au legătură cu realitatea ( …pentru un MW sunt necesare 2 tone de huilă…) . Bașca confuzia MW cu MWh.

        • Într-un studiu (Emerg 7), pentru ,,cărbunele dur” se dau puterile calorice: 16,33 TJ/kt (producție internă) și 25,12 TJ/kt (import). La un randament de 30%, pentru a produce 1MWh de energie electrică ar trebui 0,74 t de huilă (producție proprie) sau 0,48 t (import). Dar… când termocentrala primește cărbune cu steril (care nu a trecut prin flotare), din care curge apa, administrarea este defectuasă și alte lucruri ,,necurate”, indicatorul contabil 2 t huilă/1MWh energie electrică este plauzibil. CEH are o datorie de peste 600 milioane de euro! Oare ce plan de eficientizare așteaptă ministul energiei? Așteptăm explicații plauzibile (au promis o guvernare transparentă și onestă) pentru că în cifre se ascund ,,dracii”.

          • @Gheorghe- nu bagi in faliment o centrala pe cărbune doar pentru că minerii noștrii livrează cărbune cu steril. Mă gândesc că există niște normative, daca huila românească este sub parametri, să nu o plătească, să aducă din import. Până la urmă este mai ușor să obligi minerii noștri să livreze doar huilă, nu și pământ și eventual să completezi cu huilă de calitate din import, decât să promovăm alternative dubioase. Acolo la Mintia este o investiție mare, așa ceva nu poți înlocui peste noapte cu tot felul de aberații ca reactoare nucleare modulare sau mici turbine cu gaz. Mi se pare că suntem în următoarea dilema pentru următorii zece ani: luam huilă din Polonia sau gaz de la ruși? Până scoatem noi gazul din Marea Neagră va mai curge multa apa pe Mureș la Mintia.

            • La Mintia, poate fi construita o centrala moderna pe gaz cu o capacitate necesara sa acopere cererea locala, orasul Deva, imprejurimile si eventual o rezerva de 10% (pentru injectare in reteaua nationala, export, aciperirea cererii pe viitor, etc). Asemenea centrale se pot construi (in paralel) in mai toate municipiile din tara. Guvernul nu trebuie sa construiasca nimic, ci investitorii sau parteneriate intre municipii si investitori privati. Guvernul trebuie sa faciliteze doar absorbtia fondurilor UE, atragerea investitiilor private si eventual modernizarea infrastructirii /retelei de transport. Cam asa arata de fapt si noua strategie energetica a Poloniei si a restul tarilor din UE. De ce ar ramane Romania „codasa” si la acest capitol (de dragul nostalgiei si a vechiturilor din epoca de aur?)

    • O fi AVAND huila romaneasca aceeasi putere calorica – numai ca ea nu se extrage pura, ci amestecata c u f. multe alte substante ba, uneori, chiar cu chestii care o „otravesc” :(

  4. https://www.dw.com/ro/cine-sunt-vinova%C8%9Bii-pentru-%C3%AEngroparea-complexului-care-asigur%C4%83-o-treime-din-energia-rom%C3%A2niei-newsweekro/a-47137717
    1. ‘În anul 2016, în timpul mandatului Guvernului tehnocrat, s-a elaborat un plan de restructurare al companiei care, însă, a fost dat uitării. Din august 2018, gluma, însă, s-a îngroșat. În scopul de a accelera tranziția de la cărbune la energie curată, mai puțin poluantă, Comisia Europeană a reformat rezerva de stabilizare a pieței de certificate de carbon, ea căpătând o dinamică mult mai mare pe termen scurt.

    Un certificat ETS avea să se tranzacționeze începând cu august 2018 la un preț de 20 – 22 de euro/t CO2, în condițiile în care, la începutul anului, prețul era de 7 euro. Evident, presiunea, atât pe bugetul companiei, cât și pe rezerva de bani disponibilă, a fost enormă. În acest sens, Parlamentul României a votat, în toamna anului trecut, exceptarea CE Oltenia de la plata certificatelor verzi pentru produsul propriu tehnologic, rectificând, astfel, o aberație legislativă care se aplica de ani de zile!’

    2.’Conform Legii 220/2008, marii consumatori de energie din România sunt scutiți de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic. Spre deosebire de certificatele de carbon, certificatele verzi sunt o schemă de suport pentru a promovaa producerea energiei din surse regenerabile. Numai că, marii consumatori români, cu excepția CE Oltenia, nu plăteau aceste certificate verzi pentru consumul propriu tehnologic.’

    https://www.economica.net/termocentralele-din-oltenia-vor-incheia-anul-cu-o-pierdere-de-1-2-miliarde-de-lei-ce-spune-directorul-ceo_174810.html

    1.’statul român trebuie să aibă o poziţie fermă la Bruxelles în privinţa cărbunelui, aşa cum au făcut cei mai mari producători de energie pe cărbune din Europa, Germania şi Polonia. Cele două ţări au stabilit anii ţintă pentru a se renunţa la cărbune, dar au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui şi pentru reconversie industrială. După calculele sale, şi România ar trebui să ceară 20 de miliarde.’

    Cu alte cuvinte un lung sir de stangacii, incompetente, coruptie si ingnoranta fata de interesul strategic al tarii. Sa vedem daca totisi cere cineva bani pt. Tranzitia justa. Apoi sa vede, daca se si folosesc, cu intelepciune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro