vineri, iulie 30, 2021

Conciliabulele ideologiei

Evenimentele politice din 2016 induc într-o stare de neliniște pe o mare parte dintre observatori. Nu sunt una dintre persoanele care consideră că evenimentele politice majore de anul trecut sunt într-atât de perfide încât să ne dea peste cap viețile de la o zi la alta, deoarece, după cum nu cred în salvaționismul demagogic, nu cred nici în alarmismul discursiv.

Ceea ce totuși mă preocupă pentru anii viitori este gradul ridicat de narațiuni prefabricate în anticamera conspirației, adică de idei, concepte și rețete relevate de acea parte a minții umane mai puțin obișnuită cu predispoziția analitică, toleranța dialogală, cotidianitatea și mondenitatea non-adversative.

Anticamera conspirației înfățișează alteritatea în termeni oculți și neapărat maniheiști, istoria devenind doar o poveste iscălită de învingători, de „sistem” sau de vreun potentat suspect din cine știe ce motiv.

Dificultățile pe care le întâlnim în viață parcă sunt mai ușor de „înfruntat” atunci când avem siguranța că cineva, undeva, cândva, a conspirat împotriva noastră, astfel că nu contează cine, unde și când a făcut-o, important este că noi suntem siguri că s-a întâmplat, chiar dacă nu există documente, mărturii sau altfel de probe care ar putea atesta fapta. Unele evenimente ar putea fi determinate printr-o astfel de modalitate, însă pentru a le generaliza și a le transforma într-o meta-narațiune atotputernică ar fi fost nevoie de ceva mai multă capacitate de informare și de coordonare a minții umane.

După cum concluziona Sever Voinescu într-un articol din 30 noiembrie 2016, „încrederea în teoriile conspiraţioniste, oricare ar fi ele, numai pentru că sînt conspiraţioniste, este o formă gravă de manifestare a unei neîncrederi cronice în lumea din jur, în propria capacitate de gîndire şi acţiune şi, mai ales, în propria minte” („Conspiraționsim, conspirații, conspiratori…” în Evenimentul Zilei online).

Neîncrezătorii de astăzi sunt pesimiștii de mâine, pesimismul nefiind altceva decât starea de fond care a declanșat nihilismul modern, adică acel fenomen responsabil pentru nenorocirile provocate de ghilotină și continuate prin lagărele/gulagurile de recentă amintire. Ghilotina și gulagul, două nuanțe ale aceleiași culori, două fețe ale aceleiași medalii – ideologia.

Și ce este ideologia dacă nu acea formulă magică, însoțită de principii moniste și de aproximări reducționiste, care prin concepte abstracte și inginerii sociale, este folosită de ideologi pentru a impune cetății o viziune societală nearticulabilă și nenegociabilă. Barbariile comise în secolul trecut de fascism sau de comunism stau mărturie în acest sens.

De ce ne-ar interesa posibilitatea revenirii ideologiei pe scena publică românească/europeană/mondială? Pentru că civilizația noastră ar fi subminată ireversibil de încă un episod ideologic pluridecenal precum cel din secolul al XX-lea. Realitatea din jurul nostru, cea pe care o simțim și trăim ca români și ca europeni, a fost construită punându-se cărămidă peste cărămidă de către generațiile anterioare. Nu toate cărămizile au fost la fel de temeinice, însă au fost ranforsate cu ajutorul cu ajutorul acelei sursă de inspirație pe care Edmund Burke a numit-o „imaginație morală”. Aceasta nu este altceva decât diversitatea ideilor în acțiune, o diversitate care a prins formă prin intermediul cunoașterii și a experienței și care ar imposibilă într-o realitate definită ideologic. O civilizație durabilă este posibilă doar când multitudinea de manifestări ale naturii umane este înțeleasă ca expresie a necesității de armonizare a instinctului individual de autonomie și a imperativelor conviețuirii sociale.

Încrederea în fel de fel de consfături, mai mult sau mai puțin oculte, constituie un simptom al unei societăți care pare a nu fi deranjată de întoarcerea ideologiilor. De ce să dăm apă la moară conciliabulelor ideologiei când întoarecerea acesteia ar putea fi cântecul de lebădă al civilizației europene în care noi românii ne-am consacrat ca indivizi și ca națiune?

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Fara ghilotina aceea, domnule, erati si acum la sapa pe mosia vreunui boier, asta daca nu erati chiar dumneavoastra boierul. Nu va faceti iluzii, in Europa vechiul regim n-a fost zguduit de capitalul si utilitarismul englez, ci de ideile si baionetele franceze.

    • Capitalul și utilitarianismul englez a încercat sa sprijine vechiul regim. Englezii au debarcat la Toulon sa readucă l’ancien regime, dar un tânăr locotenent numit Bonaparte i-a făcut de rușine. Istoriografia britanica nu admite ca razboaile napoleoniene au fost începute si continuate cu asarnare de englezi.

  2. Daaa, au urmat milioane de francezi morti in razboaiele napoleoniene si apoi Restauratia….si inca vreo 5, 6 rascoale….si morti nenumarati….pentru ca ghilotina a omorit mai multi nevinovati decit vinovati….pentru ca iacobinii si apoi comunistii au fost niste criminali psihopati.
    Mai bine pe mosia boierului, decit in iadul comunist…
    Cind vad postari ca ale lui serbanescu, imi aduc aminte de Umberto Eco…” Facebook-ul inseamna invazia imbecililor.”.

    • Înainte de a face pe cineva imbecil, ceea ce nu e un semn de educație, ci de lipsa ei, e bine sa va priviți în oglinda.

    • A spus cineva ceva de comunism, domnul Gica? Cat despre „mai bine pe mosia boierului”, cred ca in ciuda numelui cu rezonante rurale, nu ati experimentat niciodata muncile agricole, nu doar pentru altul dar nici pentru dumneavoastra. Alaturi de multa sanatate, va doresc urmatoarele: trei zile de sapa la porumb la vara, totul in beneficiul altuia; daca doriti sa experimentati in mic ce facea cineva pe mosia boierului cate trei zile in fiecare saptamana din fiecare an trebuie sa indepliniti si urmatoarele conditii: sa va deplasati singur in brazda, cu uneltele proprii, sa va asigurati mancarea si apa (sfatul unuia care a fost la sapa e sa va hidratati bine si sa evitati totusi orele pranzului) si sa rugati pe cineva sa faca pe vechilul si sa vegheze, eventual cu un garbaci, la productivitatea dumneavoastra. Inutil de spus, nu veti fi platit pentru activitate. In rest, numai bine. Poate vorbim dupa despre traiul pe mosie.

  3. Argumentul e aici cumva „Unele evenimente ar putea fi determinate printr-o astfel de modalitate, însă pentru a le generaliza și a le transforma într-o meta-narațiune atotputernică ar fi fost nevoie de ceva mai multă capacitate de informare și de coordonare a minții umane”? Aproape ca nu e pe romaneste.
    Nu inteleg cum devine pesimismul temelie pt ideologie. Prin urmare, un nazist sadea era mai predispus sa fie pesimist? Dar chestia asta l-ar contrazice pe Walter Sobchak
    Nihilists!??? I mean, say what you want about the tenets of National Socialism, Dude, at least it’s an ethos.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Remus Tanasa
Doctor, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011-2013 – studii de master, Facultatea de Ştiinţe Politice, specializare „Relaţii Internaţionale” („Diplomaţie multiculturală şi siguranţă colectivă”), Universita degli Studi di Perugia, Italia 2008-2011 – studii de licenţă, Facultatea de Ştiinţe Politice, specializare „Ştiinţe Politice”, Universita degli Studi di Perugia, Italia 2005-2008 – studii de licenţă, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România (titlu licenţă: „Franţa şi Principatele Române: imagini reciproce în contextul expansiunii revoluţionare şi napoleoniene”)

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro