marți, mai 17, 2022

Conferința „Viitorul Europei” la final. Consultarea cetățenească s-a încheiat, urmează negocieri dificile care pot redefini Uniunea

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată în luna martie 2021, într-o încercare – născută dintr-o idee a președintelui francez Emmanuel Macron – de a răspunde la întrebarea: „Cum să le oferim cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze UE?”

În ultimul an, delegații formate din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii – grupate în patru formate, pe tematici diferite[1] – au fost reunite în dezbateri pentru a avansa soluții și idei legate de viitorul Uniunii Europene, iar factorii de decizie politică s-au reunit în mod regulat pentru sesiuni plenare la Strasbourg.

Sesiunea de închidere, conferința de presă. Sursa: multimedia.europarl.europa.eu

Sesiunea de închidere a lucrărilor de la sfârșitul lunii aprilie a selectat 49 de propuneri[2] care au fost prezentate oficial luni, cu ocazia zilei de 9 Mai.

Ziua de 9 mai 2022 a marcat oficial finalul Conferinței privind viitorul Europei, ocazie cu care a fost prezentat raportul final[3] președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE.

Printre cele 49 de propuneri din raportul final se numără și modificarea tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto al statelor membre în anumite chestiuni.

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut în plenul adunării parlamentare apelurile la convocarea unei convenții pentru a discuta revizuirile la tratatele care guvernează Uniunea Europeană, mărturisind (așa cum era de așteptat, de altfel) că susține ideea de „reformă instituțională”.

Urmează, după cum ne putem da seama, o etapă de negocieri dificile, pentru că – deși Uniunea Europeană și-a dovedit imensa utilitate în criza pandemică și cea născută din invadarea teritoriului Ucrainei prin agresiunea militară a Federației Ruse – reținerile statelor membre în avansarea către o formă de integrare confederativă[4] (sau federativă[5]) încă prevalează, din diverse motive.

Cu tot efortul de a crea un mecanism de consultare cetățenească – pe care Guy Verhofstadt l-a numit „democrație directă” – prin Conferința „Viitorul Europei”, care s-a vrut și absolut transparent, pentru că toate dezbaterile au fost publice și deschise, deja au apărut remarci acide din partea oponenților integrării unionale avansate care pun la îndoială acest exercițiu de participare cetățenească și consideră concluziile consultărilor ca fiind oarecum manipulate politic de către cei care vor să creeze un stat european.

Există, se pare, și un text semnat de reprezentanți ai unui grup de state membre – Danemarca, Polonia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, România, Bulgaria, Republica Cehă și Malta[6] – care avertizează că nu se poate pune problema unor negocieri privind revizuirea tratatelor europene („o revizuire a tratatelor nu a fost niciodată un obiectiv al Conferinței”[7]):

„Deși nu excludem nicio opțiune în această etapă, nu susținem încercările premature de a lansa un proces de modificare a tratatului. Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim în reforme instituționale pentru a obține rezultate.”

REUNIUNEA FINALĂ A CONFERINȚEI

Conferința privind viitorul Europei și-a desfășurat ședința de închidere în Parlamentul European în zilele de 29 și 30 aprilie ac.. Din amplul proces de consultare cetățenească au rezultat peste 300 de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, din care s-au selectat cele 49 aprobate în cadrul unei ultime sesiuni plenare în Parlamentul European.

Vineri, 29 aprilie 2022, delegația Parlamentului a decis să sprijine proiectele de propuneri ale plenului. Eurodeputații au subliniat rolul important pe care l-a jucat Parlamentul în perioada premergătoare acestui moment, de exemplu prin garantarea faptului că, pe tot parcursul procesului, contribuția cetățenilor va rămâne în centrul deliberărilor.

Sesiunea de vineri a început cu propunerile prezentate de președinții grupurilor de lucru și de purtătorii de cuvânt ai cetățenilor și aproape toți vorbitorii au fost de acord că propunerile cuprind reforme importante bazate pe recomandările cetățenilor.

Aceștia au subliniat, de asemenea, realizările concrete ale Parlamentului în ceea ce privește asigurarea unui proces eficient și democratic, de exemplu, prin înființarea unor grupuri de lucru, care au prezentat proiectele de propuneri în plen. (europarl.europa.eu)

Guy Verhofstadt, discursul din 29 aprilie ac. Sursa: multimedia.europarl.europa.eu

În discursul său, copreședintele conferinței, europarlamentarul Guy Verhofstadt, a confirmat că grupurile politice vor prezenta o rezoluție în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului din 2-5 mai pentru a solicita o revizuire a tratatelor.

Comentând că această Conferință l-a făcut să conștientizeze importanța mecanismelor participative complementare democrației reprezentative, Verhofstadt a afirmat că eurodeputații trebuie să lupte din greu de acum pentru a se asigura că propunerile vor fi transformate în reformele de care UE are nevoie.

Discursul lui Guy Verhofstadt[8]:

Mai întâi vreau să vă mulțumesc vouă, cetățeni europeni, care fără să fi avut anterior vreo legătură cu politica sau cu instituțiile europene, ați investit mult timp liber, multe weekenduri în acest important demers instituțional.

Instituțiile europene sunt mereu aici, dar ceea ce face acest eveniment unic, este tocmai participarea voastră la dezbateri.

Avem trei lecții de învățat din exercițiul nostru:

(a) În primul rând: Nu există nicio contradicție între democrația reprezentativă și democrația participativă. Eu unul nu mai cred într-o democrație a alegerilor o dată la cinci ani, fără implicarea permanentă a cetățenilor. Deci sistemul pe care acum l-am inaugurat ar trebui să devină unul permanent în Uniune, dar și în statele membre.

(b) A doua lecție, pe care am desprins-o eu, personal:  Politicienii, jurnaliștii obișnuiesc să împartă oamenii pe categorii, de genul, de exemplu: votanți, simpatizanți de dreapta sau de stânga, eurosceptici sau eurofili, din nord sau din sud etc.. Dar am descoperit că există, dimpotrivă, coerență și unitate între oameni în privința opiniilor lor politice. Europenii sunt favorabili visului european, dar critici cu instituțiile europene și cu politicienii care traduc în acțiune politică visul lor european. Este un mesaj important pentru cei care încearcă să ne divizeze.

(c) În al treilea rând: Avem nevoie de reforme care să facă viziunea desprinsă la Conferință să devină realitate și cât mai curând posibil. În anul 2019, când s-a născut ideea Conferinței, lumea era diferită de cea de astăzi. În 2019 nu aveam pandemia Covid și nici război în Ucraina, această agresiune brutală a Rusiei. Așadar, astăzi mai mult ca în 2019 este clar nu doar că aveam nevoie de această Conferință, dar mai ales că trebuie să implementăm rezultatele consultării publice.

Se poate întâmpla ca rezultatele Conferinței, la 9 mai, să se transforme într-un raport minunat, care apoi să ajungă undeva într-o arhivă și atât tot. Ei bine, Parlamentul European va face tot ce-i stă în putință ca acest lucru să nu se întâmple!

Ce vom face? Simplu: Chiar de săptămâna viitoare Parlamentul European va lansa, pe baza concluziilor Conferinței, toate demersurile pentru revizuirea Tratatelor Uniunii Europene. Vom folosi articolul 48 din Tratat, care ne permite să lansăm aceste demersuri și o vom face pentru că este necesar și pentru că voi și efortul depus de voi ne obligă să inițiem acest demers, dar și pentru că meritați acest lucru.

De fapt, nu avem timp de pierdut. Lumea de mâine este o lume a imperiilor, o lume periculoasă – cum vedem în Ucraina – și în această lume trebuie să ne apărăm, să ne organizăm mai bine pentru a apăra interesele cetățenilor europeni, și nu pentru că ne plac nouă reformele așa, pur și simplu.

Este crucial să facem reforme pentru a supraviețui, altfel Uniunea Europeană va dispărea pur și simplu, va ajunge să fie dominată de autocrați, în locul democrației liberale de astăzi.

Acesta este angajamentul pe care ni-l asumăm, ca Parlament European.

Sâmbătă dimineața, cetățenii au luat cuvântul pentru a formula observații cu privire la propunerile finale și la procesul care a condus la acestea, aprobându-le ferm. Aceștia au subliniat că, în prezent, se așteaptă ca instituțiile UE și statele membre să asigure un răspuns adecvat și că este important ca cetățenii să nu fie dezamăgiți în urma acestui moment istoric.

Aceștia au comentat, de asemenea, modul în care au evoluat ideile lor în urma dezbaterilor conferinței și impactul războiul Rusiei din Ucraina, precum și modul în care au realizat importanța susținerii ideilor în timpul pregătirii propunerilor. (europarl.europa.eu)

LUPTA CARE SE ANUNȚĂ PENTRU INTEGRAREA UNIONALĂ AVANSATĂ

Mario Draghi, cel pe care îl știm după semnătura de pe bancnotele euro, din poziția sa actuală de premier al Italiei își păstrează atitudinea euro-optimistă și viziunea privind adâncirea integrării statelor membre, motiv pentru care a pledat recent pentru un „federalism pragmatic”, care implică îngrădirea vetoului statelor membre și, evident, revizuirea tratatelor care să facă posibilă integrarea și crearea unui stat european.[9]

Pe fondul războiului dus de Federația Rusă în Ucraina, Mario Draghi le cere statelor membre să îi acorde Bruxellesului puteri mai mari în privința politicii de apărare și a celei externe, pledând implicit pentru renunțarea la vetoul național în privința politicii externe, dar nu numai:

„Avem nevoie de un federalism pragmatic care să cuprindă toate zonele vizate de transformările dinamice la care asistăm: de la economie la energie și securitate. Dacă acest lucru implică că trebuie să pornim pe calea care ne va conduce la revizuirea tratatelor, atunci trebuie să o urmăm cu curaj și încredere. Trebuie să depășim conceptul de unanimitate, care eșuează într-o logică a ciocnirii de vetouri și să avansăm către un proces de votare a deciziilor prin majoritate calificată.”

Viziunea premierului italian pare că se întâlnește cu aceea a documentului ce cuprinde concluziile Conferinței cetățenești și a unei majorități din Parlamentul European, întâlnindu-se cu viziunea afirmată luni, 9 mai ac., atât de Emmanuel Macron, cât și de Ursula von der Leyen.

În același timp, putem constata că se ciocnește frontal de viziunea suveraniștilor și nu pare să aibă sprijin din partea statelor nordice sau a statelor mici, acestea din urmă temându-se că nu vor mai avea niciun cuvânt de spus în deciziile din domenii cruciale, așa cum sunt cele deja enumerate de Draghi.

Dând glas opiniei suveraniștilor, europarlamentarul maghiar László Trócsányi (FIDESZ, principalul partid de guvernare din Ungaria) a explicat că țara sa a participat la Conferința „Viitorul Europei”, dar a sperat cu totul altceva atunci când a făcut-o, și anume că astfel Uniunea va găsi „calea cea bună”: o Europă a națiunilor, bazată pe valorile creștine, așa cum au visat-o Konrad Adenauer sau Alcide De Gasperi.

Din păcate, a atras atenția Trócsányi, concluziile Conferinței arată că întreaga construcție a fost un „cal troian”, menit să sprijine eforturile pentru „centralizarea și construirea unui super-stat european uniform, care să înlocuiască statele naționale”, ceea ce implicit reprezintă „… o negare fundamentală a principiului că o identitate europeană nu poate fi construită decât pe identități naționale”. (ziare.com)

Europarlamentarii români ce provin din USR – respectiv Ramona Strungariu, Alin Mituță, Dragoș Pâslaru, Dacian Cioloș, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș, Vlad Gheorghe și Dragoș Tudorache – sunt singurii care au sesizat că România s-a plasat deja împotriva începerii negocierilor pentru adâncirea integrării europene și avansarea către o formulă confederată sau federativă și au cerut public, printr-un mesaj destinat președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă explicații:

„Multe dintre concluziile Conferinței pentru viitorul Europei au apărut după consultarea cetățenilor, inclusiv cei români, și ar ajuta România să aibă un sistem de sănătate mai performant, standarde crescute în educație și ar simplifica sistemul de decizii care au întârziat aderarea României la Schengen.

Opoziția statului român la reformele necesare în UE arată și o lipsă de curaj și asumare în politica europeană și extragerea sa din participarea la reforma Uniunii cu instituții și proceduri adaptate la noile realități.”

Dacian Cioloș pune pe seama „celui mai înalt nivel” decizia prin care România ar fi semnat scrisoarea „celor 13 state” care nu doresc începerea unei proceduri de revizuire a tratatelor unionale, în timp ce Alin Mituță vrea explicații de la Guvern și Președinție legate de motivul pentru care „sunt împotrivă ca deciziile în Consiliu să nu se mai ia în general prin unanimitate care duce la blocaje”[10].

În realitate, dincolo de declarațiile optimiste din Parlamentul European, sau de sprijinul exprimat de președinta Comisiei Europene, chestiunea inițierii procesului de revizuire a tratatelor privind Uniunea Europeană este una sensibilă, ce va fi tranșată în Consiliul European, după negocieri intense între șefii de state și guverne.

Ce greutate vor avea în Consiliul European concluziile Conferinței „Viitorul Europei”, susținute de o majoritate din Parlamentul Europei, de conducerea Comisiei Europene și, cel puțin sub președinția franceză, de Consiliul Uniunii Europene, rămâne de văzut; se poate însă anticipa că, deși negocierile la nivel înalt vor fi dure, nu se va trece totuși peste întreg efortul de democrație participativă, ca și cum nu ar fi existat.

Cât privește strict poziția României, care în cei 15 ani de când suntem stat membru al Uniunii nu a adoptat poziții obstrucționiste, dimpotrivă, a fost în general atentă să se racordeze la formulele promovate de tandemul franco-german, gestul de a semnala oarecum prematur că se plasează în tabăra statelor care preferă status-quo este destul de surprinzător, ca să nu spun neașteptat.

Nu știu în ce condiții a ajuns România să semneze un text care se pronunță împotriva unei reforme a tratatelor, pentru că decizia Bucureștiului nu s-a luat transparent și încă nu există vreun lider politic care să își fi asumat public responsabilitatea respectivei decizii, explicând și rațiunile pentru care s-a acționat în acest mod.

Dacă există, totuși, o analiză temeinică la mijloc, care să justifice riscurile pe care le-ar avea de înfruntat România în situația în care s-ar da curs revizuirii anumitor prevederi ale tratatelor unionale, atunci mă tem că aceasta ar trebui făcută publică (nu văd de ce ar fi un document clasificat).

Nu de alta, dar modul în care președintele României se va poziționa în Consiliul European la negocierile asupra chestiunii revizuirii tratatelor este o informație de cert interes public.


NOTE:

[1] https://futureu.europa.eu/assemblies/citizens-panels

[2] https://prod-cofe-platform.s3.eu-central-1.amazonaws.com/ttwonovv08ase23b2vt5ilvcl39f?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D%22CoFE%20-%20Consolidated%20list%20of%20draft%20proposals_FINAL_.pdf%22%3B%20filename%2A%3DUTF-8%27%27CoFE%2520-%2520Consolidated%2520list%2520of%2520draft%2520proposals_FINAL_.pdf&response-content-type=application%2Fpdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIA3LJJXGZPDFYVOW5V%2F20220510%2Feu-central-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20220510T073833Z&X-Amz-Expires=300&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=fea159c0aa249af1f3e2020ee72f8b31be5c5a84d48df84fde365b6d39816c42

[3] https://prod-cofe-platform.s3.eu-central-1.amazonaws.com/8pl7jfzc6ae3jy2doji28fni27a3?response-content-disposition=inline%3B%20filename%3D%22CoFE_Report_with_annexes_EN.pdf%22%3B%20filename%2A%3DUTF-8%27%27CoFE_Report_with_annexes_EN.pdf&response-content-type=application%2Fpdf&X-Amz-Algorithm=AWS4-HMAC-SHA256&X-Amz-Credential=AKIA3LJJXGZPDFYVOW5V%2F20220510%2Feu-central-1%2Fs3%2Faws4_request&X-Amz-Date=20220510T064500Z&X-Amz-Expires=300&X-Amz-SignedHeaders=host&X-Amz-Signature=177f5592335d3bf97c394bf2b507df76e7695b2333b4e0c198e4778f80f68a79

[4] Uniune de state independente sau de unități teritoriale autonome, înființată pe baza unui acord internațional, prin care se determină condițiile de asociere a statelor și de funcționare a acestora (dexoline)

[5] Uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune (dexonline)

[6] https://cursdeguvernare.ro/13-tari-printre-care-si-romania-se-opun-uniunea-europeana-modificarii-tratatelor-europene.html

[7] https://www.hotnews.ro/stiri-meetyourmep-25545893-unde-aparut-ideea-revizuirii-tratatelor-sustinuta-macron-von-der-leyen-care-aproape-jumatate-din-statele-membre-inclusiv-romania-nu-sustin.htm

[8] Traducerea îmi aparține și nu este absolut fidelă, ci redă doar aspectele esențiale la care s-a referit Verhofstadt

[9] https://www.politico.eu/article/draghi-pragmatic-federalism-eu-treaty-change/

[10] https://www.g4media.ro/eurodeputatii-usr-le-cer-lui-iohannis-si-ciuca-sa-justifice-de-urgenta-motivul-pentru-care-romania-figureaza-printre-statele-care-se-opun-reformarii-uniunii-europene.html

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. Felicitari! Este cea mai buna analiza politica „real-time” pe care am citit-o pana acum nu numai pe Contributors, dar in toata media romaneasca dupa 2007.
    Cat despre modul in care se va solutiona diferendul de „vointa politica” intre Parlamentul UE si Consiliul UE, avem precedentul Laura Codruta Kovesi.

  2. Chiar nu se înțelege că esența acestei acțiuni este de a transforma Uniunea Europeana într-o Federație franco-germana, cu renunțarea la suveranitate a celorlalte state? Se forțează această idee tocmai acum când, da, Europa este într-o mare dificultate din cauza războiului Ucraina-Rusia. NU suntem în situația de a putea renunța la existența statului român.

    • un citat interesant si care poate da fiori in anumite interpretari. Mie nu-mi da neaparat, ca oricum nu exista politicieni capabili de asa ceva acum dar, daca apare vreunul cu asemenea idei peste ceva ani?

      „Europa trebuie să devină unul dintre marile imperii care vor determina viitorul global, precum China sau Statele Unite, s-a afirmat la Strasbourg. UE este departe de acest obiectiv, dar lucrurile trebuie să meargă în această direcție. ” sursa – https://ziare.com/europa/europa-are-nevoie-de-mai-mult-curaj-1740256

      iete si motivatia trecerii la votul majoritar – cine sa se opuna?

      pana la urma imeriul roman, frank sau sfantul imperiu roman au fost o constanta timp de milenii prin partile mai central-vestice ale Europei. Se pare ca pt. unii mostenirea asta comuna reinvie :-)

    • @Lucifer _ „Chiar nu se înțelege…”

      Eu, unul, inteleg ca de multa vreme exista unii care nu se împăca deloc cu existența SUA si tot propovăduiesc dezmembrarea lor.

      …Nu s-au acomodat cu UE si spera sa se dsfiinteze.

      In schimb, au plâns dupa URSS si destrămarea Blocului Socialist. Este fix discursul pe care astazi il auzim la domnul V Putin, spre exemplu , si la prietenii „iliberali” si autocrați ai domniei-sale.

      …Si vad ca nici cleptocratii de la Bucuresti nu sunt foarte entuziaști in acceptarea statului de drept, a independentei justiției, a integrarii europene, pentru accederea României in Spațiul Schengen, in Eurozona samd.

      • Bine spus!
        E unii care gândesc așa: Decât un pahar pe jumătate plin, mai bine unul gol, dar să fie al nostru. Golul, vreau sa spun, căci paharul e și el ciobit.

    • Partea faina in UE este ca, nimic nu este obligatoriu – evident cu mici exceptii, precum statul de drept, meritocratie, presa libera si alegeri libere (cel putin pentru participantii la bugetul comun – fiind vorba de participanti si beneficiari-net). Pe langa faptul ca este fair, nu vad nimic rau in chestia asta, dimpotriva. In rest, fiecare membru este liber sa se pozitioneze pe care cerc doreste, respectiv sa isi aleaga singuri nivelul gradului de integrare. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2a/Supranational_European_Bodies_with_NATO_members-en.svg

      P.S. Nu cred ca este problema romanilor, sau a polonezilor, sau a mai stiu eu care, daca unii membri din vestul continentului (germanii, francezii, olandezii, spaniolii, belgienii, italienii si austriecii de exemplu) opteaza pentru reforme aditionale(si pt un grad de integrare mai ridicat) in scopul cresterii eficientei si a prosperitatii – gen uniunea bancara, uniunea pietelor de capital, poate chiar si o uniune politica sau de ce nu si o uniune militara. In final, nu toti cetatenii se simt deranjati de cedarea unei portii mai mari din suveranitate nationala in favoarea unor beneficii comune (vezi Zona Euro sau Schengen de exemplu). In opinea mea, pentru membrii din estul-UE, o situatie mai sumbra ar fi exitul unui participant-net la bugetul comun, dupa modelul Brexit.

  3. Desi sunt un votant USR (si din pacate, Iohanis), de data asta cred ca pozitia Romaniei reprezentata de atitudinea conducerii actuale este cea corecta si care pare pe deplin acceptata de majoritatea romanilor.
    Nu vad cu ochi buni un viitor in care sa se impuna unei tari prin vot majoritar: cote de imigratie extra-comunitara, masuri „ecologiste” absolut demente care NU scad CO2-ul din atmosfera, preturi impuse la energie pe baza pretului gazului (de care ne „bucuram” de vreun an si 1/2), dictatura minoritatilor (sexuale, etnice, de rasa, religioase etc).
    Daca parlamentul european vrea sa arate ca face si altceva in afara de frecat menta si vrea puteri adevarate (pe care din fericire nu le are in momentul de fata) sa organizeze un referendum, sa vedem ce parere au cetatenii de toata povestea. E posibil sa dispara UE instant.

    Marele suport pe care il are UE in Vestul Europei este moneda Euro, sper sa nu o faca zob politicienii. In Est ramane cresterea puterii de cumparare, posibilitatea de a evolua in viata decent, libertate de circulatie, evadare din cocina.

    In rest, NATO + SUA raman Dumnezeii nostri, sfinteasca-se numele lor! Amin!

    • Si poate ar trebui sa ne-ntrebam: de ce exista prevazutdreptul de veto si se si aplica? Nu cumva pentru ca o tara sa-si poata apara interesele in cadrul comuniunii, atunci cand considera ca-i sunt incalcate abuziv drepturile comunitare de catre tari cu alte interese? De unde pana unde ideea ca interesele unor tari trebuie impuse celorlalte cu forta votului majoritar? Astfel, ar fi statutata impartirea UE ( existenta si azi, dar neformalizata) intre stapanii „binevoitori” si slugile ascultatoare.

  4. Nu vad nici un motiv pentru care modul de functionare existent ar trebui inlocuit cu unul in care nu mai exista drept de veto iar deciziile sunt luate de o majoritate de 55% din state si 65% din populatie. Daca cineva poate sa imi explice care sunt avantajele tarii noastre intr-un astfel de scenariu i-as fi recunoscator.

    In plus, daca inteleg eu bine din raportul final, au existat 6 paneluri de cetateni provenind din Belgia(50), Germania(100), Franta(700), Italia(55), Lituania(25) si Olanda(4000). In rest, au fost tot felul de manifestari organizate probabil pe fonduri europene si botezate consultari, conferinte, seminarii s.a.m.d. plus obisnuita apa de ploaie cu retele de ong-uri, politicieni si altii (paginile 22-33 din raport). Metodologia nu e prezentata nicaieri dar nici nu cred ca merita intrucat studiul in sine este unul de proasta calitate, total nereprezentativ pentru UE ca intreg si plin de generalitati/inexactitati. Faptul ca Verhofstadt sau Draghi sunt atat de entuziasmati tine mai degraba de anihilarea completa a simtului lor critic sau de incompetenta in evaluarea cercetarilor sociologice.

    Decizia Romaniei de a semnala ca regele e nu numai dezbracat dar ca pare si oleaca prostanac este de bun simt. Atunci cand cineva va aborda la modul serios modificarea tratatelor europene sunt convins ca si Romania va trata cu seriozitate subiectul. Faptul ca alesii USR prefera sa stea in continuare cu degetele in priza nu merita comentat: fac ce doresc cu propriile sinapse.

    De asemenea, nu reusesc sa descopar modul in care UE si-a dovedit eficienta in pandemie, exceptand, bineinteles, achzitia centralizata, (geo)politizata, in secret si la suprapret a unor medicamente/vaccinuri cu eficacitate discutabila. Asta e insa o discutie la care ar fi util sa participe si doamna Kovesi.

    • Foarte corect ce spuneti, si eu am impresia ca aceste dezbateri nu au fost accesibile tuturor, cel putin nu celor fara internet pe smartphone. Ar trebui sa inteleaga si cetateanul european vestic spalat pe creier de atata „bunastare” faptul ca o federalizare a UE vine la pachet cu decuplarea Europei de SUA, mai ales in ce priveste politicile de aparare, externe, marile domenii economice, etc. Printre altele, acesta este scopul Rusiei, de a scoate Europa de sub influenta „nefasta” a SUA. Concepte precum armata europeana, independenta strategica sau o federatie europeana provin din era sovietica si au fost perpetuate pana astazi, regasindu-se in narativele Rusiei si propaganda Rusiei. Observam cum Rusia invoca constant faptul ca politicienii europeni preiau discursul americanilor si sunt doar „vocea” Americii in raport cu Rusia si razboiul din Ucraina. Nu mai departe de azi, cand Lavrov a lovit in Borell, spunandu-i ca „reflecta pozitia SUA”. Va reamintesc ca datorita SUA occidentul este astazi unit impotriva lui Putin, datorita SUA exista si sanctiunile economice pentru Rusia si tot datorita SUA, UE si Ucraina beneficiaza de o securitate militara exceptionala. Asadar, cred ca sefii de state estice stiu ce spun atunci cand refuza modificarea tratatelor pentru „binele” nostru si al celor doua puteri europene, Germania si Franta.

      • Decizia Romaniei de a semnala ca regele e nu numai dezbracat dar ca pare si oleaca prostanac este de bun simt.
        _____
        Cred ca este necesar sa dezvoltati lozincile astea cu lipsa bunului simt, regele este gol, etc

        Spre exemplu Polonia
        Country Budget for 2014-2020 din partea EU: €91 miliarde
        https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/PL#

        Romania
        Country Budget for 2014-2020 din parte EU: €41 miliarde
        https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

        In ciclul bugetar actual, bugetul UE s-a majorat atat pentru Polonia cat si pentru Romania, Ungaria, etc. In plus, s-au mai adaugat si fondurile PNRR – pentru Ro de ex. €30 miliarde, din care 15 miliarde granturi, plus 15 miliarde imprumuturi pe termen lung (cudobanzi „zero”), in scopul finantarii investitiilor durabile, transformarea digitala si energetica, 4IR, etc.

        Referitor la reformele dorite de cetatenii unor tari din vestul continentului, i.e. mai multa integrare in scopul unor beneficii comune (gen Uniunea Bancara, Uniunea Pieletlor de Capital, Uniunea Fiscala, etc) participarea Romaniei sau a Poloniei nu este obligatorie. La fel cum nu este nici participarea in ZE sau Schengen de exemplu.

        P.S. romanii asteapta reformele interne, consolidarea statului de drept, reducerea coruptiei, promovarea meritocratiei, ridicarea MCV, intrarea in Schengen, buna guvernare, cresterea capacitatii de absorbtie a fodurilor europene si atragerea investitiilor private, prosperitate, samd.

    • @Catalin _ „Nu vad nici un motiv pentru care modul de functionare existent ar trebui inlocuit cu unul in care nu mai exista drept de veto…”

      CEE s-a mărit. Daca sunt 5 membri, consensul se obtine cu mult mai mare ușurintă decat intre 35 de membri.

      Adversarii UE au cautat permanent argumente si mijloace pentru a slabi Uniunea.

      Delegarea unei părți din suveranitatea statelor este doar un pretext, de care adepții autarhiei „independentiste” s-au folosit adesea pentru izolarea statelor si slăbirea Uniunii. Cam la fel zice si domnul V Putin, sau prietenul domniei-sale, V Orbán.

  5. Pericolul care apare datorita ingradirii vetoului este indreptatit, pozitia statelelor mici care acum au cuvant de spus va fi erodata, statele mari si influente putand astfel oricand influenta hotarari in favoarea lor si in deprimdentul celor mici.
    Se va ajunge la situatia in care voturile vor putea fi negociate ca la UEFA, ONU sau alte organizatii unde acest sistem este valabil. „Mituriea politica” va deveni uzuala precum si santajul politic la adresa unor state care se vor opune unor hotarari care in opinia lor le lezeaza interesele nationale.
    O Europa federala este un vis si nu va va putea fi infaptuit prin simplul fapt, nu exista o limba si cultura comuna, exista doar valori care vedem bine cum sunt respectate , fiecare dupa interesele interne.
    Politica interna a statelor este cea care influenteaza mecanismele celei europene, daca dorim intradevar o federaliazare si o Europa unita reorganizarea uniunii ar trebui facuta pe model american sau german.
    Ar trebui clar definite care sunt atributiile guvernelor si care sunt cele ale uniunii la nivel federeal.
    Pana cand acest apect nu este clar definit nimic nu va fi posibil respectiv constuctul devine tot mai complicat, legile tot mai stufoase si neclare, cu alte cuvinte o „harababura europeana”
    Impresia mea, Bruxellul doreste cladirea unui stat european pe model chinez, controlul total asupra individului, ID european si euro virtual fiind primii pasi care dealtfel sunt facuti, anul acesta la Bologna incepe un proiect pilot in acest sens.
    Impotriva atotputerniciei Bruxellului si a unei centralizari exagerate pe model francez avem destule state europene care se opun si pe buna dreptate, este vorba de identitatea si cultura lor care o vad in pericol.
    In ultimul timp amestecul celor de la Bruxelels a fost perceput ca fiind masiv in acest sens si frica manifestarilor nationaliste este mare, nationalism care in unele state este deja de pe acum periculos.
    Vedem bine in Franta Le Pen a adunat 40 % din voturi , Ungaria, Polonia, Spania, Romania aproape in toate statele europene exista tendinte nationaliste care se opun tocmai acestui proiect de mai multa Europa si mai putin stat national/suveran.
    Problema este gasirea echilibrului astfel incat aceste tendite sa nu devina predominate insa cei de la Bruxelles vad ca marjeaza cu tot felul de proiecte fie Green Deal fie ID digital si altele care vor gasi greu acceptanta cetatenilor uniunii.

  6. „„Multe dintre concluziile Conferinței pentru viitorul Europei au apărut după consultarea cetățenilor, inclusiv cei români, și ar ajuta România să aibă un sistem de sănătate mai performant, standarde crescute în educație și ar simplifica sistemul de decizii care au întârziat aderarea României la Schengen.” Ma tem ca nu este vorba doar despre astfel de decizii, care intr-adevar ne-ar usura viata. Crearea unei federatii, unui suprastat european este exclusa si periculoasa, iar concentrarea deciziilor si puterii in mainile unui grup de la Bruxelles aminteste de regimurile autoritare si nu are legatura cu democratia si valorile pe care s-a cladit UE. Orice se poate intampla daca puterea de decizie privind anumite politici europene va fi transferata unor eurocrati. Desigur, putem fi de acord ca anumite decizii sa fie luate cu majoritate calificata in Consiliu pentru a usura si implementa mai repede anumite regulamente, insa federalizarea totala nu se poate. Poate autorul ne ofera si justificari pentru refuzul atator state europene de a schimba tratatele in functie de anumite opnii si de ce considera dansul ca este bun acest lucru. In rest, fara aceste justificari, articolul s-ar putea incadra la propaganda pentru schimbarea tratatelor si federalizare.
    De asemenea, nu-mi amintesc ca aceasta consultare publica sa fi fost anuntata clar pe toate canalele media. Exista cetateni europeni care nu au stiut despre conferinta. N-as vrea sa cred ca se adreseaza unui cerc restrans. Apoi, mai exista diferente de idei si abordare intre cetatenii statelor membre, intre cei din vest si cei din est. Desigur, UE ar trebui reformata, insa nu in directia trasformarii ei intr-un suprastat care sa decida pentru toata lumea, invocand permanent pericolul de la rasarit. Institutiile europene au oricum destul de multa putere de decizie si in prezent.

    • @mike
      Dați, de curiozitate, o căutare după „Conferința Viitorul Europei” și o să vedeți cât de larg spațiu a avut subiectul, de un an de zile, în presa din România.
      Căutați după „futureu.europa.eu” și veți găsi platforma Conferinței, unde oricine își putea crea liber un cont, pentru a avea acces la absolut toate documentele consultărilor și dezbaterilor publice. Mai mult, în primele luni, oricine putea să să ofere să organizeze sau să participe la dezbateri, ori să facă propuneri de teme de dezbatere.
      Date fiind toate acestea, este destul de greu să spui că subiectul nu a fost prezent în spațiul public.
      Dar, da, cred că 98-99% din populație a fost mediu, puțin sau deloc interesată de subiect în România. Și, așa cum se obișnuiește la noi, acum lumea este luată prin surprindere sau în dezacord cu concluziile.
      Nimic nou.

      • Stimate domnule Felea, de acord, subiectul a existat in spatiul public, insa ce acces au avut romanii din mediul rural, de exemplu la acea platforma? Poate ca taranul roman nu este obisnuit cu internetul, insa si el ar fi trebuit consultat in aceasta problema, deoarece sunt convins ca ar fi avut multe de spus. Anyway, o reforma a UE nu cred ca trebuie sa insemne si o federalizare a Uniunii. Sunt multe alte proceduri care trebuie accelerate, iar aparatul birocratic european trebuie eficientizat la maxim. De exemplu, votul cu majoritate calificata ar trebui implementat prin tratate DOAR pentru anumite domenii si proceduri (educatie, sanatate, Schengen, ZE), daca acest lucru inseamna eficientizarea UE.

      • Stimate Felea, stim bine cum decurg aceste dezbateri pe platforme online, avem cel mai bun exemplu, schimbarea fusului orar, parca sau pronuntat nici 2 milioane de oameni, cei mai multi fiind Germania.
        Asa si cu aceste proiecte, este un alibi pt politicieni ca dupa implementarea proiectelor supuse la discutie sa nu exista dubii, doar a fost democratic, online, accesul fiind liber.
        Imi pare rau, este nevoie de un cont, cont in care esti obligat sa-ti depui datele personale, de ce ? pt control, nimic altceva.
        Esti inregistrat intr-o baza de date din care numai poti „evada”.
        Problemele la nivel european cum bine stim nu sunt percepute cu atentia neceara de cetateni, probleme zilnice il sufoca, pt. rezolvarea lor guvernele fiind in primul rand responsabile.
        Stim bine care este „calitatea” politicienilor de la Bruxelles, acolo de regula sunt „parcati” cei cazuti in dizgratie in politica interna respectiv au pierdut competitia politica interna.
        Este greu pana la imposibil prin asemnea modalitati de comunicare sa poata fi atinsa populatia, probabil mediile consacrate, TV si ziarul sunt cele care pot ajunge la cat mai multi cetateni iar retelele de socializare, trebuie evitate, sunt cel mai vulnerabile medii in fata propagandei.

        • Dezbaterile au avut loc mai intens intre cetatenii din vestul continentului, care isi doresc un grad de integrare mai inalt in favoarea unor benifcii comune. In contextul in care Romania este ramasa mult in urma, cetatenii trebuie sa bata fierul in primul rand pe reducerea decalajului – i.e. reformele structurale, consolidarea statului de drept, ridicarea MCV, buna guvernare, intrarea in spatiul Schengen, meritocratie, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene si de atragere a investitiilor private, prosperitate, intrarea in Zona Euro, samd. Opinea mea.

        • Cel mai bun exemplu de ipocrizie europeana l-a oferit Macron si Sultz privind viitorul Ucrainei in UE. Macron a afirmat ca Ucraina va adera la UE in cateva decenii si ca pana atunci ar putea sa faca parte din „comunitatea politica europeana”. Replica lui Kuleba a fost ca ucrainienii nu lupta si nu mor doar pentru un loc in „comunitatea politica europeana”, ci pentru un loc garantat in UE ca membru cu drepturi depline in viitor. Atat de pretioasa UE…cum sa se manjeasca acest minuscul presedinte francez cu Ucraina, un stat aflat in razboi si care lupta pana la capat? Serios, uneori ma mir cum de au acceptat Franta si Germania sa puna sanctiuni Rusiei.

    • O Europa cu un parlament bicameral, Senatul la Bruxelles iar camera deputatilor sa fi reprezentata de parlamentele nationale, astfel s-ar crea un echilibru.

      • Ca să se creeze un echilibru in viitor, înseamnă că acum este dezechilibru. În ce constă și cum se manifestă acesta?

      • Dimpotrivă, au prea puțină: la Bruxelles sunt profesioniști, in guvernele naționale mulți sunt corupti. Iar fiecare corupt face ce vrea, sabotând eforturile celorlalte state membre. Profesioniștii trebuie să poată preveni și corecta derapajele corupților.

        • Nimeni nu este invulnerabil la coruptie, nici „profesionistii”. Deciziile sunt luate de politicieni, care raspund in fata legii si in fata alegatorilor, nu de functionari. O tara nu este o fabrica, decat pt comunisti si fascisti.

          • Așa cred și eu. Tocmai de aia, îi prefer pe politicienii de la Bruxelles funcționarilor din cloaca națională. Ultimii ignoră programatic voința alegătorilor.

  7. -cu înţelegere pentru necesitatea demersului de leadership al Franţei, a la Macron, privind contextul electoral şi semestrul de conducere la UE… chestiunea asta nu se va tranşa decât după ce se va vedea cum se aşează apele cu Rusia… în Ucraina, Finlanda, Suedia, Ungaria, Serbia, Germania, Franţa etc. complicat, prea multe interese amestecate…
    -adevărat că pare important, dar e după virgulă în comparaţie cu celelalte ajustări impuse de realitatea negocierii escaladate conflictual!

    -mai important e subiectul pentru polit-tehnologi şi politicieni, ca să se acordeze la ce vrea nărodul… pardon, norodul, şi să tribuleze apoi că sunt vocea boborului! incl. Putin, Xi, Merkel, Olaf, Macron… les notres commes les coniferes
    -deh, de la apud vox populi vox dei, tot aceiaşi fac tot ce pot să fie pontifex maximus… căci nu e indiferent ce punţi vrea construite Draghi &Co, faţă de ce punţi vor alţii &Co… o problemă perenă, nu doar acută :)
    -singura chestiune interesantă este să cauţi să discerni între ce reprezintă şi prezintă unii, faţă de ce te aburesc alţii… mda, şi să te fereşti de bombe aruncate arbitrar, pentru power-play
    +++
    Sunt momente în care mascarada/carnavalul european vs. maskirovka, în ecartament chirilic, crapă pe scenă, iar acesta e un astfel de moment, şi trebuie utilizat la maxim, pentru că preţul spectacolului e la promoţie :D

    În final, decidenţii nu-şi propun să rezolve ceva, ci doar să pară că sunt cei mai indicaţi să rezolve ceva, ca să fie la butoane.

    Care e rostul acestei consultări? Să dea spălare la faţă pentru compromisuri deja făcute şi în derulare… şi oamenilor care vor cauţionare şi realegere: joc de imagine pentru caşcaval… (a propos de un articol de mai jos, în politică ipocrizia a fost tot timpul la modă)

  8. „Apocalipsa dupa Ioan” sau cum totul in jurul nostru devine indescifrabil pentru multa lume .Suntem,cu totii , vizibili marcati de cele doua mari nenorociri aparute, in cascada, incepind cu anul de gratie 2020 . Pandemia de Covid 19 si razboiul din Ucraina au schimbat mersul lucrurilor .Preturile cresc peste tot in lume .Multe dintre natiunile omenirii se vor prabusi economic .Romania are insa sansa ei .Ne aflam ancorati intr-un sistem deja pe cale de a deveni Federal numit UE . Ne aflam ,ca si parte , in NATO. Romania , dincolo de nerealizarile mult visate de catre unii dintre noi , este foarte bine ancorata in realitatile la zi .PIBul natiuniii a crescut foarte mult .Numarul urias de cetateni aflati in diaspora alimenteza cu sume uriase de bani pe cei ramasi in tara .Resursele naturale sunt inca neatinse si momentul , de virf , in care ele vor fi exploatate se apropie vertiginos .Pina si acceptul Statului pe segmentul economic de evaziune fiscala ne este prielnic .Daca privim intregul , dincolo de balamuceala scumpirilor (fie vorba intre noi nu sunt mari scumpiri rapăortate la venituri )intelegem , degraba , cum Romania se va descurca in viitorul imediat .Prapastiosii ce vad doar raul , la doi pasi distanta , ar trebui sa se uite in strada . Nimic nu s-a schimbat decit in modul de prezentare mediatic al lucrurilor .Evenimente ale unui capitalism normal sunt prezentate apocaliptic de catre „ Media” aflata in cautarea breaking news-ului ca dealtfel si o serie intreaga, de naratori, ce vad dezastrul la tot pasul . Veniturile au crescut si preturile tin pasul cu realitatea economica .Exista , ca oriunde in lume si o patura de cetateni defavorizati acolo unde Guvernul are obligatia sa intervina prin masuri punctuale el nefiind in masura sa decida nici preturile si nici politica de preturi a intreprinzatorilor de tot felul ca doara nu mai traim in Comunismul mult adulat inca de unii .Suntem martorii aparitiei unor transformari uriase ce ,evident, vor fi costisitoare .Pandemia costa , razboiul costa si el iar platile se stie, de secole, de cine trebuiesc a fi facute .Deocamdata cursul valutar e stabil , inflatia creste si scade dar asta nu afecteaza pe toata lumea . Statele riverane UE doresc a se integra si ele rapid cum doresc dealtfel si integrarea imediata in structurile NATO.Ca un intreg Occidentul este in stare sa reziste tuturor provocarilor .Avem ,acum ,ocazia sa facem ce nu am facut timp de multi ani .O Uniune Europeana federala si consistent marita , un NATO formidabil militar si o economie global – occidentala ce poate satisface cetatenii Occidentului si pe aliatii lui , este viitorul nostru al tuturor .Uriasele sume de bani ne stau la dispozitie .

  9. Se observa destul de clar ca cei care nu-si doresc revizuirea tratatelor UE sunt tarile foste socialiste si tarile nordice. Singurul punct comun intre acestea este amenintarea Rusiei. Probabil ca perpetua atitudine franco-germana de a-l acomoda pe Putin si de a tine sub control ambitiile Rusiei prin „dialog” si compromisuri isi spune cuvantul. Nimeni nu mai are nevoie de tari si orase distruse in „operatiuni speciale”. Ucrainenii ne arata in fiecare zi ca vor sa lupte si trebuie aprovizionati cu arme.
    Daca Franta si Germania nu dau drumul la arme catre Ucraina cel putin la nivelul SUA si UK si nu adopta o atitudine mai transanta cu Putin, imi pare rau ca trebuie sa o spun, dar vor pierde de sub control tarile direct amenintate de Rusia, adica tarile central, est si nord-europene, exact semnatarele scrisorii si nu vor mai putea face niciun pas spre integrare pentru multa vreme de acum inainte. Toate aceste tari se vor regrupa sub umbrela NATO-SUA si de voie, de nevoie vor face si politica americana la UE ( acum ca Marea Britanie este out…). Cu Biden si democratii americani, UE nu este in mare pericol, insa oricand poate aparea un nou Trump cu cine stie ce idei tranzactionale…
    Franta, Germania, si restul tarilor care pledeaza pentru o integrare mai profunda trebuie sa demonstreze ca pot apara Uniunea Europeana in fata singurului sau agresor natural : Rusia KGB-ista, post-sovietica. Apoi se va putea vorbi de integrare, armata comuna si pozitie de superputere mondiala din toate punctle de vedere.
    Povestea cu ne-umilirea lui Putin si a acolitilor sai este trasa de par. China, India si restul lumii sunt nerabdatoate sa cumpere resursele energetice si minerale ale Rusiei cu discount. Nu va fi foamete in Rusia din cauza sanctiunilor occidentale, dar poate urma o lunga perioada de stagnare economica si mai ales tehnologica.

    Despre ai nostri conducatori nu prea am ce sa spun, domnul Felea are dreptate, au semnat scrisoarea fara sa spuna nimanui, fara sa dea cea mai mica explicatie, in stilul binecunoscut de mut a lui Johannis. Nu-mi face placere pozitia ambigua a Romania fata de invazia rusa din Ucraina, mi-as dori sa fie din cauza pozitiei extrem de vulnerabile a Moldovei, insa tare mi-e teama ca infara de cele cateva unitati care participa la misiuni NATO, armata noastra a fost la fel de devalizata ca armata rusa si este intr-o stare operationala precara. De unde si disperarea lui Johannis din primele zile de a-i ruga de-a valma pe toti aliatii NATO sa trimita soldati in Romania.
    In plus, supraintegrarea europeana si dezvoltarea de mecanisme de control a utilizarii fondurilor comunitare, de constrangere a sistemelor judiciare derapante din tari precum Polonia si Ungaria, de impunerea de reforme structurale, de reducere a aparatului birocratic de stat, etc… nu are cum sa convina actualei clase politice romanesti.

    Nu inteleg totusi de ce eurocratii nu s-au prins pana acum cum se procedeaza cu opinia publica si nu actioneaza in consecinta. Postez comentarii pe acest site de prin 2014-15 si vad cum aceleasi avataruri revarsa aceleasi tipuri de comentarii anti-europene, cu aceleasi teme, ani in sir, la orice articol, pe orice subiect. In diverse ipostaze se devoaleaza si ne cam putem da seama ca unele vin dinspre zona conservatoare americana, a bisericilor neoprotestante, altele dinspre Sankt-Petersburg. Primele sunt suveraniste, anti-UE, anti-tranzitie la energie verde, celelalte sunt anti-americane, aparent pro-UE, anti-tranzite la energie verde si de cand cu razboiul din Ucraina extrem de active in a sublinia puterea distructiva a armatei ruse si necesitatea unui compromis teritorial pe seama Ucrainei, pentru „linistea noastra”.
    Astept sa vad o trezire la realitate a UE, sa citesc cincizeci de troli bruxellezi care sa ne scoata ochii toata ziua cu minunatele perspective ale integrarii europene, sa ne gadile orgoliile foste imperiale, sa ne spuna ca suntem cei mai frumosi, mai buni, mai mareti, ca suntem destinati sa stapanim nordul Africii si Orientul Apropiat, etc… Da ce, numai rusii pot fi spalati pe creier, europenii nu?

  10. Comparati discursul lui Macron de la 9 mai ( sa nu umilim Rusia) cu discursul lui Boris la Parlamentul Ucrainei ( Acesta este momentul eroic definitoriu – the finest hour- al Ucrainei, care o sa fie comemorat pt generatii. Victoria o sa fie a voastra.) si cu plimbarea lui Boris cu PM a Suediei intr-o barca pe un lac din Suedia si el declarand, ‘suntem , la propriu si la figurat , in aceeasi barca’.
    Mie mi s-ar parea o mare nedreptate sa moara Putin inainte de a-si primi pedeapsa pentru uciderea si distrugerea vietilor a milioane de oameni.

    • BoJo a intors spatele popoarelor din estul UE (beneficiarii-net la bugetul comun). Acum distribuie lozinci si se impaneaza cu meritele altora (tipic oportunistilor de la coltul strazii). Vezi miliardele oferite Ucrainei din partea contribuabililor Germaniei de exemplu si evident din partea UE si din partea SUA.

      • Vreti sa spuneti ca UK trebuia sa renunte la tara lor si sa ramana in UE pt ca avea datoria sa dea bani Europei de Est. Excelent! Englezi au preferat sa renunte la avanatajele UE, sa-ti pastreze tara libera, democratica, sa-si decida singuri soarta si sa decida ei cat, cui si cand vor sa dea altora bani de pomana. Din fericire, spre deosebire de tarile continentul European, care au luat-o razna periodic, englezii se dovedesc imuni la utopii. Cred ca traditia democratica, de a pune la vot si a respecta votul si stabilitatea monarhiei i-au protejat de nebuniile destructive periodice ale continentului European. Desi, daca nu era Wallis Simpson, Uk ar fi avut un rege pro-nazist, si desi fara putere politica, cine stie ce curs ar fi luat istoria.
        La cativa zeci de ani de la caderea imperiilor, cand toate popoarele au luptat si si-au obtinut independenta, inclusiv cele din Europa de Est, architectii UE s-au gandit ce idee geniala ar fi sa desfiinteze statele nationale si construiasca un imperiu, numit Europa. Tentatia puterii le-a luat mintile. Viitorului Imperiului Europa o sa fie ca cel cel al tuturor imperiilor trecute, incls USSR.

  11. s a distrus tesutul social atit in Romania cit si n Europa. au ajuns analfabetii si prostii cu doctorat sa „conduca” si „administreze”. putinii cu minte n cap au ajuns pur si simplu scirbiti. cind fortele creatoare si au pierdut entuziasmul, ramin maCiucile si scursurile cu epoleti sa mparta „bunastarea” (oare cine o mai produce o?) mai intii lor si apoi la tot „poporul”. cind nu smulgi buruiana din radacina ce ti ramine de facut e s o toaletezi/scurtezi an de an (si asta cu aprobare)

  12. După părerea mea a început fărâmițarea UE. Viitorul UE? Sumbru. Prea multă lăcomie la unii și slugărnicie la alții. În toți anii în care am jinduit după UE mi-am dat seama că e, în fapt, o altă mare frăție a intereselor, nici mai bună, nici mai rea decât alte frății. Cred că acum grupările de frății își delimitează teritoriile. Noi vom cădea în zona gri. Ca de obicei. Nimic nou. Totuși dacă această delimitare va limita comerțul internațional (și după părerea mea se vor rupe lanțurile logistice, căile de comunicare actuale), vor fi mari surprize mai ales în vestul și nordul UE decât în estul sau sudul UE. Mult succes tuturor!

    • Asta e, nu toata lumea poate fi asa de isteata precum geniile din estul UE. Pornind de la premisa ca geniile carpatine sunt oricum neegalabile, romanii nu trebuie sa isi faca griji (pot dormi linistiti;) Spre ex, cel mai longetitiv guvernator de Banca Centrala (geniul-geniilor Mugur Isarescu;) a gasit si solutia irigatiei fara consum de electricitate: „Pe de o parte, fermele trebuie să fie suficient de mari pentru a putea suporta ele însele preţurile crescute ale electricităţii, iar pe de altă parte, în toate zonele unde este posibil, irigarea prin pompare electrică ar trebui înlocuită cu irigare gravitaţională, din lacuri şi rezervoare săpate în munţi” https://www.stiripesurse.ro/mugur-isarescu-confirma-prabusirea-agriculturii-desfiintarea-scolilor-de-meserii-a-dus-la-o-penuri_2377120.html

      • unii suspecteaza ca fraza aceasta despre irigatii a fost adaugata de consultantul Viorica iar gubernatorul doar a citit-o…
        …sau poate ca Viorica s-a gandit ca stocarea prin pompare a energiei electrice din regenerabile poate fi cuplata cu irigatiile…

  13. Unul din puținele articole din presa romneasca care abordează prepunerile de modificare a mecanismului decizional in EU. Relației între națiuni și UE problema dificila si ma tem ca de tranșarea ei depinde viitorul uniunii.
    Scriam acum câteva zile in alt comentariu ca un analist francez asemăna EU cu Titanicul. Un vas urias care trebuia sa aibă multe compartimente etanșe, in cazul nostru acestea sunt națiunile. Dacă compartimentele au pereți exteriori șubrezi vasul se poate scufunda. Problema imigrației in EU este fundamentala. Ea nu exista doar in Franța, ci in toate tarile uniunii. Trump a câștigat alegerile din 2016 folosind propaganda anti imigrationista. O poate face din nou peste 2 ani, subiectul este sensibil peste tot in lume. Unii care au părăsit Uniunea, si care se dau inventatorii democrației moderne, ii trimit azi pe imigranți sa fie procesați in Ruanda, tara cu o tradiție democratică probata!
    EU închide ochii la aceasta problema care erodează atât credibilitatea conducerii uniunii cat si fundamentele ei culturale.
    Chiar si intre pereții interiori trebuie sa existe un minim de izolare, in special in ceea ce privește conservarea culturilor proprii.
    O uniune puternică presupune națiuni puternice si foarte etanșe la nivelul pereților exteriori si cu o conducere unica si eficienta. In momentul de fata dificultatea vine din modul în care navighezi cu un vas in care fiecare din cele 27 compartimente are cate un căpitan care vrea să meargă cu viteze diferite sau chiar direcții diferite. Sistemul deciziilor luate prin unanimitate este inoperant, este suficient un Orban ori Duda ca sa blocheze orice decizie.
    Este practic in joc chiar existenta UE ca entitate, aisbergul este deja in fata. UE nu are o conducere efectiva, nu are o politică externa unica, nici măcar una economica. Nu exista federații in care conducerea statelor din federație sa aibă politica externa proprie. Nu-mi imaginez Bavaria, Quebec sau Texas având politici externe diferite de cele ale Germaniei, Canadei sau USA. Aud deja proteste: UE nu este federație si nu trebuie sa devina una. Din păcate așa cum este acum singura șansa a UE de a supraviețui pentru mai mult de 10 ani este sa devina o federație. Alternativa este trasul obloanelor.
    Pe vremuri, când încă se învața istorie in scoli era într-un manual o caricatură a Paramentului german din 1848, prima încercare de unificare a statelor si stătulețelor germane. Era o ridiculizare a ineficientei acestui Parlament (in fapt de atunci a început dezvoltarea caricaturii la nemți). Cred ca la fel sta acum situația cu conducerile EU de la Bruxelles si Strasbourg. Caricaturi avem destule, nu se prea vad soluții.

    Propunerea lui Macron de acum câteva zile de reformare a sistemului decizional a fost primită cu ostilitate de tarile mici, este foarte greu de schimbat ceva in aceasta adunătură heteroclită de națiuni cu interese divergente cu ambiții de foste mari puteri (Polonia) sau imperii (Ungaria) și cu lideri care nu vad mai departe decât un mandat de 4 ani. Decizii cu o majoritatea de 75% mi se pare un mod de lucru mai sensibil decât situația actuala când o un stat de 9 milioane de locuitori (Ungaria), unul de sub un milion (Luxemburg) pot bloca orice hotărâre, fie ca este vorba de importul de petrol din Rusia, respectiv de evaziunea fiscala.
    Cum se va rezolva asta?. Nu știu, posibil prin trimiterea pe tușă sau excluderea pe viata a unor recalcitranți, începând cu Ungaria. O uniune mai mica si mai rapidă in luarea de decizii este preferabilă unei adunătură de adolescenți râzgâiați. UE era mai eficienta înainte de lărgirea ei spre est. Chiar si pentru unii din cei nemulțumiți ar fi mai bune sa fie excluși decât sa stea într-o uniune in care nu se simt fericiți.
    Excluderea României ar fi un dezastru pentru cetățenii tarii pentru ca sistemul cleptocratic actual de la Buc ar avea mâinile libere sa fure si mai mult. Si singurul lucru care a mai rămas de furat sunt banii din taxele cetățenilor.

    • Cum se rezolva ? Delimitare clara intre politica UE si cea interna a tarilor.
      Am dat un exemplu, parlament UE, senat la Bruxelles, camera deputatilor la statele nationale.
      Parlamentul european in forma sa actuala, desfiintat, nu are nici un rost, din contra.
      Comisia european ca suport technic pt consiliul european cel al sefilor de stat si guvern ca senat, ajunge.
      Structuri clare si suple cu atributii clar definite.
      Care ar putea fi atributiile la nivel european ? aparare in primul rand, politica externa comuna si economie,
      Restul problemelor pot fi solutionate de statele nationale.
      Problema in Europa este birocratia sufocanta, una din cele stringente probleme, armonizarea legilor nationale cu cele europene, armonizare facuta numai in parte si care produce mari dereglari in angrenajul economic-
      Pe de alta parte trebuie clar definite politiciele externe al uniunii in corelate cu cele NATO, deocamdata vedem doar SUA ca actor principal in Europa.
      Pe alta parta cum pot fi definite politicile de securitate si economice fata de Rusia si China ? vrem nu vrem, exista 4 actori la nivel mondial, SUA, China, Rusia si UE care acum sunt pe cursuri de confruntare, de la militar pana la economic.
      In mod normal aceste 4 puteri ar trebui sa gaseasca modalitati de evitare in primul rand a unor conflicte militare, fie directe, fie prin terti iar pe plan economic colaborarea ar trebui adancita astfel incat avantajele sa fie de toate partile.
      Aici insa ajungem la limitele capitalismului occidental care intra in conflict direct cu cel stat pe model chinez. Acest conflict dintre 2 sisteme economice poate culmina intrunul militar dinte SUA si China, paravanul Taiwan putand fi luat drept pretext.
      Esenta capitalismului este de formarea unor monopoluri si eliminarea competitorului economic, aspect care produce conflicte capitalismul occidental si cel de stat chinez.
      Puterea partidului comunist chinez se bazeaza pe controlul economiei, a interventiei directe, supravietuirea partidului fiind legata se succesul acestui model comparativ cu modelul occidental in care influenta politica asupra economiei este limitat.
      Este foarte complicata atuala situatie politico/economica la nivel global insa numai cei 4 o pot rezolva, impreuna si nu unul impotriva altuia, altfel vom avea razboi.

  14. Cred ca ar fi important de precizat daca in preambulul discursul D-lui Verhofstadt (citat la nr 8) in original se spune voua sau se spune D-voastra referitor la cetatenii europeni. Diferenta consta in semnalarea subconstienta a atitudinii vorbitorului, de stapan sau de reprezentant al vointei populare.

    • Hilar! Daca este un lucru pe care Guy Verhofstadt si arhitectii UE il urasc cel ai mult si de care le e teama si se feresc ca de dracu este vointa populara, exprimata la vot.

      • Acelasi lucru il cred si eu. La nivelul oamenilor obisnuiti lucrurile nu stau pe roze. Un vot popular ar duce la desfiintarea UE. Beneficiarii neti ai UE sunt corporatiile. Oamenii obisnuiti nu sunt prosti. Sunt ca oile, se prind mai greu ptr ca au incredere in ciobanul care le mână. Aceste avantaje nu au dus, de exemplu, la scaderea preturilor, daca tot salariile in est sunt de 2-3 ori mai mici, ci doar la cresterea bogatiei, desigur relative, a unora. Practic, fara ocolisuri, asta inseamna exploatare, in alt limbaj inseamna oportunitate… Decalajele s-au accentuat nu s-au estompat. Dar cine voia asta? Noi voiam CocaCola si McDonald’s… Si un fel de senzatie de libertate. Simtiti libertatea? Ei da puteti injura acum acasa, in liniste. Dar decalajele se maresc si in vest nu doar in est. Toata situatia poate duce la implozia UE. Nu cred ca suntem in situatia crearii unui imperiu UE ci mai degraba in impartirea unei tentative de uniune in doua sau trei noi blocuri in Europa.

  15. Democratia este puterea in mainile poporului. Meritocratia este ideea pseudofascista, ca puterea politica sa fie in mainile „celor care au merite”. In practica, este lozinca socialistilor de sampanie milionari ca Tony Blair, Obama, Clintons si a folosita in economie, pt primirea de salarii f. mari de catre oameni mediocrii ( pt ca talentele exceptionale – adevaratii merituosi- sunt f rare) ceea ce, impreuna cu scaderea regulatiei ( a controlului asupra finantelor) a produs falimentul multor institutii, de ex falimentul bancilor din SUA si Europa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro