vineri, iunie 21, 2024

Conservatorismul și conservarea naturii – spre o nouă, sau foarte veche, alianță

La mijlocul lunii iulie a avut loc o dramatică, chiar dacă nu foarte mediatizată, confruntare în Parlamentul European. Parlamentarii erau chemați să voteze ordonanța pentru „restaurare naturii”, prima încercare paneuropeană de a opri deteriorarea continuă a ecosistemelor.[1] O simplă formalitate, s-ar zice, dat fiind starea acestora în Europa. Potrivit mai multor studii, 81% din habitatele europene și 70% din terenurile arabile din UE sunt într-o stare nesănătoasă. Protecția mlaștinilor și a pădurilor este o prioritate a ordonanței, deoarece acestea reduc sau ameliorează, prin stocarea eficientă a gazului CO2, încălzirea globală[2]. Aproximativ două mii de oameni de știință au susținut această inițiativă.[3]

Nu avem de a face aici cu reverii romantice. Dat fiind productivitatea crescută a ecosistemelor sănătoase, avantajele economice ale conservării naturii sunt evidente. Să enumerăm doar două exemple. Cinci miliarde de euro din producția agricolă in EU se datorează insectelor polenizatoare, ale căror populații sunt în continuă scădere. Iar în Germania, fermierii au pierdut până la opt miliarde de euro în 2018 din cauza recoltelor distruse de secetă.

Însă rațiunea umană, mai ales cea politică, pare să funcționeze după alte legi decât cele ale naturii. Căci votul menţionat a fost pe muchie de cuțit, fiind precedat de o aprigă campanie a Partidului Popular European (PPE) împotriva ordonanței. Într-un final, ordonanța a fost totuși adoptată, chiar dacă modificată și diluată. Votul a fost de 336 pentru, 300 împotrivă și 13 abțineri. Ne putem întreba cine au fost acei 46% de parlamentari europeni care au votat împotriva „restaurării naturii”. Răspunsul este simplu. În marea lor majoritate au fost, aproape fără excepție, reprezentanții partidelor conservatoare din Europa strânși sub umbrela PPE-ului, de la germanele CDU și AfD până la Forza Italia, Fidesz și Partidul Finlandez. Împotriva ordonanței au votat și Traian Băsescu (PMP), Ioan-Rareș Bogdan și Vasile Blaga (ambii PNL), și aceștia membri PPE.

Această atitudine nu este izolată. Oriunde te uiți, nu numai în UE – conservatorii nu sunt deloc interesați de protecția mediului. Sub președinția lui Jair Bolsonaro, defrișările din pădurea tropicală braziliană au atins recorduri nemaiîntâlnite. Presa conservatoare din Anglia conduce o campanie împotriva agenției „Natural England”, responsabilă pentru menținerea parcurilor naționale și a calității apei râurilor.[4] Tot în Anglia, economistul libertarian Richard Wellings se arată pe Twitter în mod regulat scandalizat despre un pretins „război împotriva șoferilor”, declanșat prin instaurarea zonelor „Ulez” (ultra low emission zone) în Londra, fără însă să menționeze că aceasta este una dintre cele mai poluate metropole din lume.[5] (Cum sunt și mai multe orașe din România, care intră în mod regulat în „Topul 20 al poluării” din Europa.)[6] Neutralizarea și chiar anularea legilor de protecție a mediului sub președinția lui Donald Trump este bine-cunoscută. A fost un punct cheie al manifestului său electoral din 2016. Ca să nu mai vorbim despre forțele şi partidele conservatoare din Rusia, India sau Australia.

După toate aparențele, conservatorismul și conservarea naturii sunt concepte opuse. Ori ești conservator, și atunci conservarea naturii este un subiect marginal sau chiar o problemă fictivă, ori ești ecologist, și atunci nu ai cum să faci cauză comună cu conservatorii. Această opoziţie nu este însă necesară. La urma urmelor, latinescul cōnservāre are sensul de „a păstra, a menține, a îngriji”. În esenţa lui, conservatorismul înseamnă în fond păstrarea bunurilor încercate și testate, a tradițiilor unei comunități, a înrădăcinării sale într-o tradiție specifică, adesea religioasă, și într-un anumit sol, un peisaj. Iar rădăcinile sănătoase au nevoie ca acel sol să fie sănătos. Dacă nu înțelegem această afirmație doar într-un sens metaforic, se trece într-un mod logic și firesc de la conservatorism la conservarea naturii.

Conservatorismul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea se opunea progresului pripit. Era sceptic față de evadarea prometeică a omului din mediul său tradițional sau însăși din natură. Era reticent față de asumarea de riscuri, mai ales cele incalculabile, și nu avea încredere în industrializare. În Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister, proprietara unei filaturi se temea de mecanizarea afacerii ei. „Răspândirea continuă a maşinei mă chinuie și mă înspăimântă; se rostogolește către noi ca o furtună masivă.” Mașinile, credea ea, aveau să înlocuiască țesătorii și să facă să se stingă „viața frumoasă și fericită” din munți, care se dezvoltase de-a lungul secolelor. Două decenii mai târziu, William Wordsworth, un „Tory” loial bisericii și mult mai conservator decât Goethe, spera că cel puțin iubitul său Lake District (Cumbria) va fi ferit de calea ferată fumegătoare, zgomotoasă și tăietoare de peisaje. „Nu a mai rămas niciun colț de pământ englez ferit/ de atacuri pripite?” citim în poemul său de protest On the Projected Kendal and Windermere Railway. Ne duce aici gândul și la Acceleratul lui Topîrceanu („Scuipă foc, înghite drum,/ Și-ntr-un valvârtej de fum/ Taie-n lung pădurea toată”) sau la reticența din Doina lui Eminescu față de modernizarea importată de „dușmanii de peste hotare” („Și cum vin cu drum de fier,/ Toate cântecele pier,/ Zboară pasările toate/ De neagra străinătate”). În secolul al XX-lea un J.R.R. Tolkien, monarhist și catolic pios, a ridicat această atitudine defensivă la nivelul unei epopee, unei monumentale mitologii a lumii moderne. Căci ce este Pământul Mijlociu din Stăpânul Inelelor dacă nu un mitizat câmp de bătălie dintre un mod de viață în armonie cu natura și industrializarea forțată și atot-distrugătoare? Gândiți-vă la contrastul între regina elfă Galadriel, stăpână asupra pădurii vrăjite din Lothlorien, și fierarul-magician Sauron, stăpân asupra ținutului sterp Mordor. Sau la conflictul dintre Enţi şi Saruman!

Doi clasici ai conservatorismului, Edmund Burke și Thomas Malthus, au avansat obiecții fundamentale cu privire la creșterea economică bruscă și nelimitată, subliniind apartenența organică a individului la comunitatea sa (Burke) și situarea lui în întregul naturii, determinată de legi care nu pot fi violate (Malthus). Potrivit lui Burke, o societate sănătoasă se bazează pe agricultură. Urbanizarea și industrializarea sunt în schimb pernicioase, ducând la fragmentarea socială, așa cum o vedea el creată de Revoluția Franceză (împotriva căreia și-a îndreptat celebrele reflecții din 1790). Argumentul său: Când o generație uită ceea ce ea datorează celor de dinaintea ei și se comportă ca un stăpîn atotputernic, ea distruge „țesătura originară a societății” și lasă descendenților săi „o ruină în loc de o casă”. Acest lucru este pe deplin compatibil cu așa-numitul „principiu de precauție” asupra căruia insistă ecologiștii de astăzi.[7]

În renumitul său Eseu asupra principiului populației (1798) Malthus ataca, la rândul lui, utopiile sociale ale lui Condorcet și Godwin, care pledau pentru perfecționarea societății umane prin planificare rațională. Dat fiind că populația crește în general mult mai repede decât randamentul solului, există limite naturale ale dezvoltării umane, care se manifestă prin repetate valuri de foamete. Istoria noastră este prin necesitate tragică, lucru care, pentru piosul Malthus, avea și un aspect benefic, pentru că numai prin suferință oamenii se pot maturiza și spera la viața veșnică de după moarte. O asemenea interpretare teologică este poate bizară pentru unii cititori de astăzi. În plus, „legea” lui Malthus a fost infirmată de progresele agriculturii. Cel puțin pentru moment. Căci teza lui centrală, faptul că resursele naturale sunt limitate, rămâne valabilă până în zilele noastre și a condus la apariția economiei mediului (environmental economics). După cum spune influentul raport al Clubului de la Roma, Limits to Growth (ediția a treia, 2004): „Pământul este finit. Creșterea fizică, inclusiv populația umană, mașinile, casele și fabricile lor, nu poate continua la infinit.” Capacitățile planetei sunt incompatibile cu ritmul în care „omenirea extrage resurse (cereale, iarbă, lemn, pește) și emite deșeuri (gaze cu efect de seră, substanțe toxice)”.

Cu toate acestea, puțini sunt conservatorii care iau astăzi în serios astfel de argumente. Dimpotrivă, a fi conservator în zilele noastre înseamnă a miza pe o cât mai mare creștere economică, pe o cât mai amplă exploatare de combustibili fosili, pe o agricultură extractivă, distructivă, neregenerativă. Ar trebui să ne dea însă de gândit că renumitul filozof conservator Roger Scruton, un admirator al lui Burke, a propus o cu totul altă viziune asupra conservatorismului. În cartea sa Green Philosophy (2012), el susține că conservatorismul politic este în esența sa mult mai ecologic decât liberalismul și mișcările de stânga. În opinia lui, susținută cu argumente detaliate în ampla lui carte, nu există nici un motiv pentru care suntem obligați să-i lăsăm pe „stângiști” să acapareze subiectul. Din contra. Protecția eficientă a mediului ar necesita ceea ce Scruton numește „oikofilie”, iubirea baștinei locale, a locului și ținutului strămoșesc. Comunitățile înrădăcinate într-un loc anume nu numai că au un interes în conservarea ținutului, dar știu și cel mai bine cum să o realizeze, spre deosebire de elitele globale ale „Big Business” și „Big Governement”. (Argumentul a fost avansat, la un nivel mai teoretic, şi de economista Elinor Ostrom, deținătoare a Premiului Nobel.)[8] Pentru Scruton cel mai fertil teren pentru cultivarea oikofiliei ar fi statul național.

Pe aceeași lungime de undă se află ecologistul englez și creștin Paul Kingsnorth, care în 2016, cu ocazia alegerii lui Trump, sugera că acum ar exista o șansă pentru naționalismul verde: „Vrei să-ți protejezi patria și să o lași să prospere – apoi desigur și pădurile și râurile, și bursucii și leii de munte ai patriei. Ce poate fi mai patriot?”. Kingsnorth indică aici în mod frapant o inconsistență a naționaliștilor de pretutindeni: ei pretind că își iubesc glia strămoșească, însă susțin un mod de exploatare a ei care o distruge. La ce bun să fim noi, românii, mândri că avem un poet care a putut să scrie rânduri precum „Frumoasă ești, pădurea mea,/ Când umbra-i încă rară/ Și printre crengi adie-abia/ Un vânt de primăvară…”, când această pădure a devenit prada unei mafii austrieci a lemnului, care se bucură de sprijin chiar din partea autorităților române?[9]

Și totuși, chiar și conservatori verzi anti-globaliști ca Scruton și Kingsnorth se fac vinovați de anumite derapaje şi inconsistențe. Nu numai că Scruton s-a lăsat folosit într-un mod propagandistic de populistul de dreaptă și anti-ecologistul Viktor Orbán[10], dar el a atacat în mod polemic atât „cosmopolita” Uniune Europeană, cât și pe ţiganii „nestatornici” și pe intelectualii evrei din „Imperiul Soros”. În plus, ca membru al think tank-ului londonez Institute of Economic Affairs (căruia îi aparține și sus-numitul Wellings), el a atacat în presă campania anti-tutun a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), primind pentru asta finanțare secretă de la Japan Tobacco International (JTI), adică mită.[11] Oare JTI este mai puțin globalistă, mai mult legată de glia strămoșească decât UE și OMS?

Nici Kingsnorth nu este un prieten al Uniunii Europene. El este, în schimb, un pasionat susținător al Bisericii Ortodoxe Române, în sânul căreia a fost botezat. Păcat doar că pentru BOR nu conservarea naturii este o prioritate, ci interpretarea etnocentrică a creștinismului, așa cum demonstrează construcția extrem de costisitoare a „Catedralei Mântuirii Neamului”. Respingerea elitelor globale nu înseamnă că ele nu există și la nivel național, unde ar fi mai puțin corupte. Mai grav este însă că acești conservatori verzi anti-globalişti, precum Scruton și Kingsnorth, pierd din vedere faptul că distrugerea biosferei a devenit o problemă planetară. Gazelor cu efect de seră nu le pasă de granițele niciunui stat național. De aceea coordonarea globală între actori și instituții în știință și politică este o necesitate absolută.

O problemă fundamentală a conservatorismului politic constă în lipsa de determinare precisă a ceea ce ar trebui păstrat. Pe termen lung ceea ce ar trebui să fie păstrat sunt în fond oamenii, cultura și natura, într-o constelație în care viața omului să rămână trăibilă. Este chiar așa de simplu. Dar majoritatea conservatorilor de astăzi gândesc pe termeni mult mai scurți. Ce vor ei să păstreze este status quo-ul actual, el însuși indisolubil legat de cerințele și necesitățile actuale ale economiei. Vechiul partid Tory nu s-a opus industrializării accelerate din pură dragoste pentru natură, ci pentru că reprezenta și pe gentilomii din mediul rural până în jurul anului 1834 (Manifestul Tamworth). Dar agricultura a fost între timp industrializată, nu numai în Anglia, ci pretutindeni. Conservatorismul de astăzi dictează că acest nou status quo trebuie acum menținut.

Ca să ilustrăm dilema fundamentală a conservatorismului contemporan, să luăm, spre exemplu, industria finlandeză a turbei, foarte lucrativă. Deși această industrie distruge ecosisteme minunate și produce cantități masive de gaze cu efect de seră, ea este susținută de Partidul Finlandez, partid de extremă dreaptă co-guvernator în Finlanda. Liderul său este ministrul de finanțe Riikka Purra, cândva alegătoare a Partidului Verzilor. Purra o spune explicit: Respingem Acordul de la Paris pentru că el este, se pare, „catastrofal” pentru economia finlandeză. Dar oare mlaștinile şi zonele cu turbă din Finlanda, cu biodiversitatea lor extraordinară[12], nu fac şi ele parte din bogăția patriei lui Purra? Și oare cele 20 de megatone CO2 emise de industria turbei locale (2015) nu vor afecta pe lungă durată chiar şi numai economia finlandeză?[13]

Ceea ce conservatorismul de astăzi caută să păstreze este ceva excesiv, lipsit de rădăcini, utopic: creșterea economică nelimitată. Este un conservatorism răsturnat. Să-l aşezăm din nou pe picioare, pe solul din care provine, Pământul. Conservatori din toate țările – întoarceţi-vă la originile voastre sceptice și pesimiste, la ideile lui Burke, Malthus și Scruton. Căci ar fi bine să nu uităm un principiu fundamental al vieții: „Orice stare poate fi şi distrusă de ceea ce o creează, sănătatea de exemplu prin hrană, exercițiu fizic și climă” (Aristotel, Etica eudemică).[14]


NOTE:

[1] https://www.infoclima.ro/acasa/parlamentul-european-lege-de-restaurare-a-naturii

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83

[3] https://www.idiv.de/fileadmin/content/Files_CAP_Fitness_Check/ENGLISH_SPM_Scientists_support_Green_Deal_and_reject_attack_on_SUR_and_NRL_11.6.23.pdf

[4] https://www.theguardian.com/commentisfree/2023/jul/20/right-climate-backlash-natural-england-conservation

[5] https://www.iqair.com/uk/england/london

[6] De exemplu în mai 2021 patru dintre cele mai poluate orașe europene erau în România, cu Cluj-Napoca la vârful clasamentului.

https://airly.org/en/clean-air-day-airly-reveals-where-the-most-polluted-air-is-in-europe/

[7] https://www.iisd.org/articles/deep-dive/precautionary-principle

[8] https://www.nobelprize.org/uploads/2018/06/ostrom_lecture.pdf

[9] https://adevarul.ro/stiri-locale/baia-mare/procuroarea-tovarasa-cu-mafia-care-a-curmat-viata-1978519.html

[10] https://hungarianspectrum.org/2021/05/26/viktor-orban-on-the-environment-and-global-warming/

[11] https://www.theguardian.com/media/2002/feb/05/tobaccoadvertising.internationaleducationnews

[12] https://www.youtube.com/watch?v=ZcxZ9gvNfSU

[13] https://www.ramsar.org/sites/default/files/documents/library/ny_2._korrektur_anp_peatland.pdf

S-ar putea aduce obiecţia că 20 de megatone CO2 sunt o cantitate mică şi nesignificativă faţă de cele 36.8 de gigatone CO2 anuale emise la nivel global (în 2022). Au apărut însă în ultimii ani aşa-zisele attribution studies, în care emisiile de carbon a lui X sunt corelate cu daunele produse lui Y din pricina şansei crescute a catastrofelor naturale (secete etc.) prin urmare a încălzirii globale. Este deci vorba de un calcul probabilistic al responsabilităţii, aşa cum el există deja în sectorul de asigurare. Există deja cazuri de procese legale în acest domeniu, cum ar fi cel al fermierului peruvian Saul Lliuya care a dat în judecată marea întreprindere energetică RWE din cauza emisiilor de carbon a celei din urmă. Importanţa unor asemenea procese legal o să crească în viitor, în funcţie de încălzirea globală şi de progresul ştiinţific în attribution studies.

https://www.theguardian.com/world/2017/nov/14/peruvian-farmer-sues-german-energy-giant-rwe-climate-change

[14] Acest articol a fost publicat, într-o versiune scurtată, în Neue Zürcher Zeitung, 4.9.2023. Îi mulţumesc lui Florin Calian şi lui Anna Dimitríjevics pentru comentarile lor.

Distribuie acest articol

97 COMENTARII

  1. Din pacate, dezvoltarea umana are nevoie tot mai mult de resurse; de unde? Energia verde e mai costisitoare decat energia clasica si … chiar mai poluanta; nu polueaza aerul, ci solul. Nu mai vorbim de ciment si metale(mine, etc.).
    Pe aceste probleme s-au insurubat tot felul de teorii si doctrine politice.
    In spatele fiecarei legi, trebuie sa vedeti si interesele. Cine profita, de fapt? Distrugerea energiei pe carbune a avut un profitor clar: Rusia!(Ca si interdictia gazelor din fracturarea hidraulica etc.)
    Poate ca ar trebui sa lasam o perioada jocurile stupide. Pamintul este limitat si tehnologiile sunt limitate. Iar progresul costa enorm. Inmultirea populatiei devine o povara. (Case, energie, haine -si nu oricum, ci la moda, schimbate periodic-, mincare etc.) Este o realitate. Cum se va rezolva?
    De ce stinga vrea o planeta verde, dar opteaza pentru controlul natalitatii? Nu este o demagogie?
    Doar intreb, ca un nestiutor ce sunt. Si daca este o problema, cum se rezolva? Intoarcerea la Edenul primordial nu este posibila. Nu putem sa revenim la imaginea lui Adam pascand oile si a Evei torcind. (Nici emanciparea -stingista- nu-i da voie sa lucreze manual, la domiciliu, pentru sotul ca stapin.) Dezvoltarea are un pret…
    Desigur, ar trebui mai multa claritate in doctrine si ideile sustinute de diferitele partide.
    Si ar trebui ca stinga sa fie cu adevarat democrata si sa accepte toate opiniile. Pentru ca daca eticheteaza tot ce nu-i convine ca „fascist”, „conservator” , „inamic” etc, nu va reusi mare lucru. Doar sa … „ascuta” lupta ideologica, transformind intreaga societate in adversar. Ca si comunistii: cine nu-i cu ei, este impotriva lor. Uneori esti cu ei, dar optezi pentru alte cai. Daca nu vada asta, isi alimenteaza opozitia cu propria… gura!
    Problema este de a decela obiectivul comun si a gasi punti de legatura, pentru a construi impreuna o societate mai buna. Altfel, ne intoarcem la lupta „de clasa” si efectele ei.
    Ma rog, fiecare pasarica pe limba ei piere…

    • Aveți, ca și de alte dăți, mai multe erori.
      Dacă omenirea are nevoie de mai multă energie, nu înseamnă neapărat mai multe resurse. Preferabilă este eficientizarea folosirii acestora. Si, dacă nu e destulă, mai poate umbla la nevoi. Ca fiecare dintre noi: trăim după cât ne permite portofelul.
      Regenerabilele nu sunt mai costisitoare. Impresia asta este indusă de lipsa facturării costurilor de mediu. Faceți un calcul cât ar costa extragerea dioxidului de carbon emis de omenire în ultimii 150 an din aer si ocean, apoi reciclarea lui și adăugați rezultatul la costurile deja acumulate!
      În plus, menținerea actualului sistem energetic ne va costa mai mult decât înlocuirea lui cu unul mai ecologic. E ca imprimanta ieftină, dar cu consumabile scumpe. Închipuiți-vă o imprimantă care costă mai mult ca investiție inițială, dar apoi nu are nevoie de consumabile. Ce ați prefera?
      Vorbim de conservatorism versus progresism, nu de stânga sau drepta, caci și-au pierdut sensurile. Din punctul meu de vedere conservatorii de azi sunt mai apropiați de comuniștii de ieri, încercând să reglementeze inclusiv viața intimă a cuplurilor. Nu mi-e clar ce înțelegeți prin „controlul natalității” și nici nivelul la care ar trebui aplicat: centralizat sau lăsat la alegerea fiecărui cuplu. Sub acest aspect conservatorii sunt centralisti la extrem chiar.
      Nu mi-e clar nici cum folosiți alegoria biblică cu Adam și Eva. A permite și Evei să pască oile, iar lui Adam să toarcă lână nu înseamnă obligație, ci oferta unor alegeri. Pascutul și torsul nu erau nici în Geneza obligații ferm distribuite, cum pare că au înțeles conservatorii. Aveți impresia că ar fi fost un păcat să fi fost invers?
      „Stânga” dumneavoastră etichetează tot, susțineți. Eu pe paginile astea am citit mai multe etichete adresate de cei ce se consideră singurii si adevărații „de dreapta” decât cele menționate de dumneavoastră: „marxisti”, „neo-marxisti”, „eco-marxisti”, „fractivisti”, „bolșevici”, „comunisti”, „socialiști”, „globalisti”, „idealiști” și sunt folosite cu o frecvență mult mai mare decât epitetele menționate de dumneavoastră.
      Mai reflectați înainte de a scrie!

  2. Un articol oportun pe situl Contributors, unde teoria conspiratiei unei inchipuite “Biserici Verzi”, promovata de “neomarxista” UE, a devenit cap de lance a unor politicieni deghizati in oameni de stiinta in tentativa de decuplare a Ro de politica si economia UE/US/UK.

  3. Parlamentarii erau chemați să voteze ordonanța pentru „restaurare naturii”, prima încercare paneuropeană de a opri deteriorarea continuă a ecosistemelor.[1] (…) Protecția mlaștinilor și a pădurilor este o prioritate a ordonanței, deoarece acestea reduc sau ameliorează, prin stocarea eficientă a gazului CO2, încălzirea globală[2]. Aproximativ două mii de oameni de știință au susținut această inițiativă.[3]

    Incalzirea sau racirea planetei nu depind nici de CO2, nici de mlastini, nici de paduri, nici de parlamentul UE. Caldura e exact atita cita vine de la Soare.

    Nu sint la curent cu lupta politica din parlamentul de opereta al UE, dar invocarea in sprijinul initiativei amintite mai sus a unui numar oricit de mare de „oameni de stiinta” nu e un argument.

    In ultimii ani, o multime de oameni de stiinta pe care lumea nu putea sa-i mai incapa au fost organizati si incolonati de finantatori potenti si de guverne corupte in grupuri uriase de citeva sute sau mii de tovarasi de drum sau de mercenari care, in loc sa cerceteze si sa argumenteze, voteaza! Si voteaza in unanimitate sau in cvasi-unanimitate, la fel cum se vota in lumea comunista pe vremea agronomului ucrainian Trofim Denisovich Lysenko, care a ruinat agricultura URSS (dar si a Chinei, fiindca Mao a crezut in oamenii de stiinta sovietici) provocind o foamete cu milioane de victime printre sovietici si the Great Chinese Famine of 1959 to 1962, in which some 15–55 million people died. Credibilitatea tagmei oamenilor de stiinta, incluzind aici si medicii, si farmacistii, si luptatorii cu CO2-ul, e in cadere libera de citiva ani. Nu-i mai asculta decit telespectatorii captivi.

    Oamenii de stiinta autentici sint fiinte solitare, „gindirea de/in grup” fiind specifica sedintelor de partid, iar munca in echipe mari laboratoarelor, fabricilor si uzinelor. Ati auzit de vreo teorema enuntata si demonstrata de un grup de matematicieni care au lucrat in echipa zi si noapte?

    Nici vorbele frumoase (ordonanța pentru „restaurare naturii”) nu sint argumente pentru a vota cu ochii inchisi ordonantele venite de SUS. Comunismul a venit in Romania cu remorci pline de vorbe frumoase si promisiuni minunate, toata presa comunista dadea pe dinafara de vorbe frumoase, totul era „pentru om”, pentru „bunastarea si fericirea” natiunii, pentru generatiile viitoare. Asa scot capul in lume si asa se impun toate tiraniile: cu multa vorbarie frumoasa de anesteziat massele.

    Si acum surpriza. M-a pus necuratu sa ma uit in josul paginii ca sa inteleg cine sint cei „aproximativ două mii de oameni de știință [care] au susținut această inițiativă.[3]”.

    Si vad ca e vorba despre niste scientists care sustin faimosul, compromisul, falimentarul si teribil de periculosul Green Deal. Muuuuult mai periculos decit ideile lui Lysenko.

    Interesant de observat ca autorul a avut grija sa nu pomeneasca in textul publicat cele doua cuvinte compromitatoare: Green si Deal.

    • Una dintre ocupatiile cele mai nocive ale oamenilor este aceea de a pierde timpul incercand sa reinventeze roata. Dvs. adaugati substanta acestui defect: incercati sa ascundeti roata.😀

    • Printre oamenii de știința recent deveniți specialiști in „climate change” se număra si o doamna intervievata acum vreo doua luni de autorul articolului de mai sus, doamna care are un doctorat in paleontologie, mai precis in foraminifere. Cum paleontologia nu prea este o știința la moda, persoana respectiva s-a reconvertit profesional in ceva ce are apel mediatic si beneficiază si de fonduri de cercetare. Si ca ea sunt numeroase exemple. Nu este prea greu de descifrat cat de bine este echipata paleontologia pentru a se afla in centrul dezbaterii despre modificările climatice. Si printre membrii IPCC sunt oameni cu doctorate in științe foarte riguroase si predictive, precum antropologia sau cu masterate in arte la universități obscure. Reprezentanta Românie are un doctorat in agronomie obținut la Craiova.

      • “ Cum paleontologia nu prea este o știința la moda, persoana respectiva s-a reconvertit profesional in ceva ce are apel mediatic si beneficiază si de fonduri de cercetare. Si ca ea sunt numeroase exemple.”

        Mda! Când nu se găsesc argumente, merge cu teoria conspirației și fobia împotriva “persoanelor” neavizate.

      • Dr Slangen și-a făcut doctoratul în „regional sea-level variations”. Cum o și spune.
        https://www.linkedin.com/in/aimeeslangen?originalSubdomain=nl

        Dar ce ar fi rău cu paleontologia? Dvs. pare să credeți că ea nu este o știință riguroasă. Un alt fals. Încercați să publicați în Journal of Paleontology, dacă aveți cunoștințe superioare. Ajutați această biată disciplină să se maturizeze.

        Și răspundeți ultimelor publicații a lui Dr Slangen, dacă aveți cunoștințe superioare față de ea și numeroșii ei co-cercetători (poate și ăștia toți bieți paleontologi?). De ex. acestui articol:

        Improving statistical projections of ocean dynamic sea-level change using pattern recognition techniques
        April 2023
        Ocean Science 19(2):499-515
        DOI:10.5194/os-19-499-2023
        LicenseCC BY 4.0
        Authors:
        Víctor Malagón Santos
        NIOZ Royal Netherlands Institute for Sea Research
        Aimée B. A. Slangen
        Tim H. J. Hermans
        Utrecht University
        Sönke Dangendorf
        Tulane University
        https://www.researchgate.net/publication/370195982_Improving_statistical_projections_of_ocean_dynamic_sea-level_change_using_pattern_recognition_techniques

        • Nu vă pierdeți vremea, acest Alex din Bush este un fost student de-al profesorului Crânganu de pe vremea când preda la Iași. Singurul său merit este că vehiculează peste tot unde merge ideile fostului său mentor. E plin de critici peste tot dar pusi in fața unui articol științific, ca sa-l combată, nu mai auzi de ei.

        • Intamplator am cunoștințe adânci in geostiinte, cu doua masterate in domeniu, inclusiv unul in inginerie. Paleontologia este o stiinta descriptiva in care matematica n-a pătruns mai departe de măsurarea dimensiunilor cochiliilor sau scheletele de fosile. In plus orice om cu oarece cunoștințe științifice trebuie sa-și pună întrebări despre ce cauta in raportul IPCC coautori specialiști în antropologie (reprezentând Germania), în Arte (Noua Zeelanda), sau ce credibilitate are acest organism cand reprezentanta României a absolvit agronomia la Craiova. Trebuie sa spun ca nu toți autorii raportului IPCC sunt poeți, modelarile sunt făcute de specialiști serioși, dar rapoartele finale sunt scrise și de specialiști în Arte sau Antropologie. Nu cred ca ati avut curiozitatea sa citiți ultimul raport (majoritatea celor care vorbesc despre schimbările climatice nu l-au citit) si nici sa studiați CV-urile colectivului de autori. Din păcate nici jurnaliștii care ne informează zilnic nu l-au citit. Va rog sa faceți un efort sa-l citiți și sa vedeți ca stiinta nu este chiar atât de clara și definitiva cum este prezentata zilnic de media alarmiste.

      • Daca acea caldura este exact cat vine de la soare, de ce intr-o sera este mult mai cald decat alaturi? Intreb si eu…
        Nota: stiu foarte bine raspunsul, dar o afirmatie inepta merita o intrebare pe masura…

        • capacul serei impiedica dilatarea aerului si presiunea statica in sera e mai mare decat alaturi;
          de fapt, efectul de sera nu intervine, cum ar crede sau ar vrea sa ne faca sa credem unii, doar intr-o sera de sticla, ci si intr-o magazie de tabla netransparenta;
          se poate aplica in mod unitar legea Fourier (care se obtine printr-o integrare matematica relativ simpla a variatiei energiei in timp si spatiu), dar coeficientul de transfer e diferit din pricina densitatilor diferite; panta gradientului de temperatura scade proportional cu densitatea, care cu cat e mai mare opune mai multa rezistenta termica, incat temperatura se mentine aproape constanta in incinta; in traducere libera, intr-o incinta legea Fourier e aproximativ echivalenta cu legea generala a gazelor: pV=kT, unde V=constant

          • @prototipescu: mai băiatule, radiația care este absorbită de CO2 (…metan și vaporii de apa) este Infraroșie, nu are legătura cu transparenta sticlei/foliei, așa cum cum cred urechiști ca tine. Ignoranta, numele tău (de fata) este @prototipescu?
            P.S.
            Zici ca Fourier e “legea gazelor”…😂😂😂😂Ai făcut liceul pe B-dul. Elisabeta și universitatea la teatru/sport, nu-i așa?

    • “ Caldura e exact atita cita vine de la Soare.”

      Pe metru pătrat atât Terra cât și Luna primesc aceeași energie (caldura) de la Soare. Cum se face atunci ca:
      1. Extremele termice pe luna sunt cuprinse între 120 și -170 grade Celsius?
      2. Temperatura medie pe Luna este -55 grade C, iar pe Pământ 14 grade C?
      3. Pe Terra temperatura medie s-a modificat de multe ori și cu multe grade, determinând astfel vârstele geologice, iar pe Luna ea nu s-a schimbat esențial de sute de milioane de ani?
      Ce anume crezi ca face diferența?

      Bonus: pe suprafața lui Mercur temperatura maxima (430 C) atinsa este mai mică decât temperatura medie a lui Venus (470 C), iar minimul termic este ca și pe Luna (-170 C) in vreme ce pe Venus temperatura variază foarte puțin, între 430 și 500 grade Celsius. De ce?

      Politicienii Votează, nu oamenii de știință. Ultimii doar furnizează informația pe baza cărora primii Votează.
      De ce ar crede politicienii și oamenii obișnuiți mai mult in ceea ce opinează putini oameni de știință ( Lomborg, Curry, Ebell, Plimer sau Crichton) și nu in ceea ce susțin majoritatea lor? Care versiune este mai probabilă?

      • Masa atmosferei Terrei este nesemnificativa in raport cu masa Pamantului, iar procentul de CO2 este nesemnificativ in compozitia atmosferei. Demonstrati-ne dvs. ca un procent de 0.04 din 0.004……efect de sera.😀

        • Vreți să mă provocați, probabil, dar accept sa întru în joc.
          Nu confundați transferul de căldură Q=m×c×DT între două corpuri aflate în contact cu efectul de seră! Nu masa este relevantă în ultimul caz. Pe de altă parte, nici nu are rost sa considerați întreaga masă planetară. La câțiva metri adâncime temperatura este cvasi-constanta.
          În cazul efectului de seră, CO2 îngreunează „evadarea” in spațiu a radiației infraroșii emise de sol, în același mod in care polistirenul termoizolant folosit în construcții sau puful din jachetă rețin căldura in incinta protejată și se comportă in amestecul atmosferic față de radiația termică exact ca cerneala dizolvată în apă față de trecerea luminii în spectrul vizibil.
          https://youtube.com/watch?v=81FHVrXgzuA&si=87t7ncMe5VxGOSer

          • Nu era o privocare, era o simpla ironie la adresa taberei celor care folosesc frecvent « argumentul » 0,041 ca dovada suprema impotriva efectului de sera. Am extins argumentul 0,041la patrat tocmai ca sa-l ridiculizez.

      • O fi prea mult CO2 in “atmofera” lunara de ba se incalzeste cand e zi, ba ingheata noaptea? Intreb si eu, ca nu doare.
        Daca nu a fost vreo ironie, va propun sa nu mai dati piste false fara sa le explicati. Si nici sa comparati pere cu mere.

        • Nu e pista falsă și nici nu compar mere cu pere.
          Adrian-Mihai face o afirmație: “Caldura e exact atita cita vine de la Soare.”, pe care nici el nu o explică. De ce nu ii cereți lui sa explice pista falsa?
          Probabil pentru ca, reducând factorii de influența asupra climei la unul singur (caldura de la soare) nu se poate explica de ce regimurile termice sunt atât de diferite pentru doua corpuri astrale aflate la aceeași distanță de soare. Trebuie deci sa mai fie ceva. Chiar dumneata te-ai gândit la CO2 (deși in comentariul meu nu apare), doar ca ai exclus intenționat varianta reala și general cunoscută și ai propus una fictivă, dar care nu poate explica răcirea cvasi-instantanee la -170 grade C in timpul nopții selenare.
          Mai încercați! După ce eliminați toate variantele imposibile, veți afla adevarul.

          • Hantzy, de ce va agitati? Nu stiti proverbul cu nebunul care arunca o piatra?
            Afirmatia aia a fost doar batul bagat prin gard, atat si nimic mai mult.

          • In loc de răspuns, o întrebare : Care e temperatura in exteriorul umbrit al statiei orbitale internationale?

            Si inca una – ce ridica temperatura aerului dintr-o sauna atunci când sursa de caldura este activa?

            Dupa care putem discuta si despre densitatea unei atmosfere vs surse de caldura interne, daca tot doreati sa comparati perele marte si luna cu mărul vulcanic numit venus, toate receptand si radiatie solara.

            Corolar : Polistirenul extrudat are transfer termic la aceeasi grosime mai redus decât cel expandat. De nu il folosim doar pe primul?

            • @Nman
              Cred ca Hantzy o sa raspunda la intrebarea cu polistirenul: „pentru ca scartaie pe sticla de te iau fiorii” :))
              Dupa care o sa isi aminteasca de cum strabunii lui se jucau in baloturile de vata de sticla pana cand usturimile ii faceau sa abandoneze topaiatul.
              Nu cred ca Hantzy a auzit de termos sau anveloparea cladirilor sau de cladiri mai noi cu un interstiti intre ziduri.
              … nici absolvent de metalurgie spune ca nu este …

  4. Un articol interesant despre conservarea naturii si reducerea poluării însă știința nu prea se votează iar argumentul autorității celor 2000 de savanți nu e in sine un argument daca nu e compensat si de alte cercetări pe această temă.

    Mi-a plăcut modul în care e interpretat LOTR, si eu ma gândeam la acest aspect cand am văzut filmul. In fond, sursa lui Tolkien pare a fi relatarea biblică despre Nimrod si Babel, unde Domnul a zădărnicit eforturile omului de a crea o civilizație prin tehnica.

    Acum nici nu trebuie confundat conservatorismul cu o societate pastorală, eminesciană unde natura e divinizata. E drept, trebuie luate măsuri împotriva poluării dar nu cred ca teoria nivelului de CO2 din atmosfera este suficient argumentată ca fiind cauza încălzirii globale astfel încât să distrugem o economie prin limitări de tot felul. Pe moment, nu avem cu ce înlocui combustibilii fosili iar niste restricții totale ne-ar trimite într-adevăr în pădurea lui Galadriel, doar ca noi nu prea suntem elfi nemuritori și nici nu ne putem hrăni doar cu lembas si contemplând stelele :))

    • Din faptul că nu suntem elfi nemuritori nu reiese că suntem obligați să mîncăm, în neștire, cantități enorme de carne, care nu numai este foarte proastă pentru sănătatea noastră, dar produce daune enorme mediului si atmosferei, iar în plus este de o cruzime atroce pentru bietele animale (peste 100 de milione omorîte in fiecare zi). Nu reiese că orașele noastre trebuie să aibă aerul otrăvit de gazele toxice care ies din cele peste 1.5 miliarde de motoare cu internă combustie. Nu reiese că pădurile virgine ale României trebuiesc neapărat toate tăiate, pînă la ultimul stejar, ca să nu mai vorbim de pădurile Braziliei, cu valorare lor neprețuită pentru biodiversitate și atmosferă. Căci la toate acestea (și multe altele) există alternative. Finitudinea noastră nu ne obligă să susținem o civilizație a cărui ideal este înlocuirea naturii cu betonul și plasticul. Este un fals silogism practic a conclude că din faptul că nu suntem nemuritori suntem obligați să consumăm cît de repede posibil resursele finite ale planetei. Dimpotrivă, finitudinea noastră ne obligă să tratăm resursele planetei întocmai la fel, ca fiind finite. Conservatorismul actual nu face acest lucru sub nici o formă. El a devenit un susținător al utopiii progresului fără limite, ca marxismul și capitalismul sec. XIX, adică exact al acelui lucru pe care cîndva îl respingea. Conservatorismul actual este trădătorul propriei tradiții.

      • Total de acord cu ce spuneti dv. referitor la reducerea poluării și evitarea risipei, e de bun simt să facem asta. Însă trebuie să facem totodată o distincție între aspiratie si realitate, între ce ne dorim si ce putem avea iar pe moment dar și în viitorul apropiat daca se reduce drastic folosirea combustibililor fosili rămânem cam în…plop. Asta era ideea enunțată de mine mai sus cu care cred că sunteți si dv. de acord.

      • 1. Speranta de viata in lume este in continua crestere.
        2. In tarile dezvoltate dar si in Romania se poate observa criza demografica
        3. Nu intereseaza preferintele vegane. Sunt optiuni personale
        4. Nu dorim sa ni se impuna ce si cat sa mancam
        5. Dpdv uman si filozofic in general ar trebui sa fiti mai preocupat de oameni care mor de foame.
        6. Omenirea va rezista si progresa in pofida alarmismului ecologic
        7. Cred ca un filozof ar trebuie sa aiba pregatirea tehnologica din antichitate sau macar din Evul Mediu ca sa aiba drept sa emita pareri in spatiul public. Adica sa aiba competente nu doar pareri.

        • 1. Speranta de viata in lume este in continua crestere.

          Răspuns: So what? Din aceasta nu reiese că nu există limite ale creșteri, care, odată atinse, nu o să oprească sau chiar să inverseze această creștere. Și nu reiese că suntem obligați să distrugem mediul înconjurător și că o civilizației bazată pe combustibili fosili este singura posibilă. Două non-sequituri în nouă cuvinte, not bad.

          2. In tarile dezvoltate dar si in Romania se poate observa criza demografica

          Răspuns: Un argument nu devine mai bun prin repetiție.

          3. Nu intereseaza preferintele vegane. Sunt optiuni personale

          Răspuns 1: Consumul cărnii este personal sub legislația actuală. Dar legislația poate să fie schimbată. Dat fiind că suprafața agricolă este și ea limitată, creșterea animalelor pentru consum o să trebuiscă să fie redusă așa încît creșterea demografică a omenirii să poată continua, așa cum Dvs. pare că o doriți. Progresismul Dvs. vă obligă, pe lungă durată, la vegetarism impus prin lege.
          https://ourworldindata.org/land-use-diets

          Răspuns 2: Maltratarea și uciderea animalelor pentru consumul privat nu este o simplă opțiune privată. Pentru că există și problema morală. Care este principiul moral prin care justificăm ca inacceptabil maltratarea și uciderea unui om, dar nu a unui animal, când nu există nici o necesitate în ambele cazuri? Oare principiul după care animalul nu gândește? Dar ”the question is not, Can they reason? nor, Can they talk? but, Can they suffer?”. Nu-mi răspundeți mie. Răspundeți lui Jeremy Bentham, Peter Singer și Tom Regan.
          Oricum, vă felicit pentru puterea de voință prin care reușiți să introduceți zilnic bucăți de cadavru în corpul Dvs. și în același timp să faceți abstracție de modul prin care s-a produs acel cadavru. Omul este animalul rațional.

          4. Nu dorim sa ni se impuna ce si cat sa mancam

          Răspuns: Se pare că totuși o doriți, fără să o știți. Cf. 3 mai sus.

          5. Dpdv uman si filozofic in general ar trebui sa fiti mai preocupat de oameni care mor de foame.

          Răspuns: Absolut. Fertilitatea solurilor trebuie menținută cu orice preț. Atunci opțiunile private nu au cum să fie inviolabile, dacă ele duc la deteriorarea solurilor (și a climatului necesar). Și invers. Iată încă două imperative propuse de Dvs. care se contrazic.

          6. Omenirea va rezista si progresa in pofida alarmismului ecologic

          Răspuns: Nu interesează credințele private. Nici profetismul (cvasi-)religios.

          7. Cred ca un filozof ar trebuie sa aiba pregatirea tehnologica din antichitate sau macar din Evul Mediu ca sa aiba drept sa emita pareri in spatiul public. Adica sa aiba competente nu doar pareri.

          Răspuns: Nu interesează argumentele ad hominem.

          • „Răspuns: Nu interesează credințele private. Nici profetismul (cvasi-)religios.”
            Mă scuzați, dar tot ce scrieți dumneavoastră aici este expresia unei credințe mai mult sau mai puțin private, adică a unui cult in plină transformare din sectă [cu comportament exemplar solicitat exclusiv membrilor] in biserică cu propensiune politică ce pretinde astăzi intregii omeniri adoptarea unui nou stil de viață (deocamdată destul de confuz, dar plin de învățăminte prețioase cu privire la nutriție emise de sumedenie de pafariști in ale medicinei). Acest cult nu este ceva nou, e destul de frecvent întâlnit pe continentul nostru și e cunoscut sub numele de milenarism. Eu cel puțin așa interpretez orice profeție cu privire la prăbușirea civilizației noastre in urma…consumului exagerat de carne ori a utilizării generalizate a petului de plastic, tabletei de policarbonat și anvelopei de polistiren…

            Și da, dacă ar fi rămas o credință privată nu m-ar fi interesat deloc, poate doar așa, ca fapt divers, la categoria bizarerii waco din America. Numai că ecologismul a penetrat Comisia Europeană și a comis un dictat cu iz de șmen ce sabotează acum economiile bătrânului continent. Iată ce nu este sustenabil in civilizația noastră: puterea acordată recent unor sabotori motivați mistic ai economiei de piață, aceștia călcînd deja in picioare tot ce înseamnă energia și produsele conexe. Nu numai că acești fanatici nu vor produce vreo ‘curățare’ a planetei de CO2 (gaz considerat murdar) -și vedem deja cum cererea de hidrocarburi este in creștere-, dar reculul economiilor europene va genera o poluare planetară fără precedent (datorită utilizării ineficiente a resurselor in state cu tehnologii vechi, energofage și totodată distanțelor mari pe care trebuie să le parcurgă atât minereurile cât și produsele finite). Împingerea mizeriei sub preșul altora cauzează deja distrugeri ale naturii la o scală extraordinară.

          • @Edward Kanterian
            Ca raspuns la argumentele d-voastra:
            1. Eu chiar am invatat la liceu si universitate despre limite
            , saturatie, histerezis etc.
            Nu am deloc nevoie de lectii la capitolul asta.

            Cat despre cresteri si descresteri ale populatiei o sa va aduc un argument foarte simplu.
            Femeile nu mai sunt dispuse sa fie limitate in abordarea germana de KKK.
            Vor o viata mai comoda.
            Si este dreptul lor.
            Nu ar trebui sa ignorati si cresterea clasei mijlocii in lume.
            Dar asta este rezultatul dezvoltarii economice de care nu vad sa fiti preocupat decat marginal sau tangential si oarecum superficial.
            Sa fim foarte clari. Poluarea enorma este in tari precum India.
            Combustibilii fosili sunt necesari deocamdata. Si energia nucleara.
            Indiferent de optiunile politice din Germania ale unui electorat profund imatur si spalat pe creier de KGB si Stasi cu ajutorul mass-mediei locale obediente si anti-anglo-americane ca rachetele americane sunt un pericol si ca energia nucleara este periculoasa.
            Au fost trase concluzii extrem de gresite dupa Fukushima de catre marea savanta RDG-ista Merkel ca energia nucleara trebuie produsa in acelasi mod centralizat ca la inceput.
            Acum Europa sufera din cauza decidentilor din Germania indirect in UE (EUSSR cum se spune in UK).

            2. Repetitia este din pacate necesara datorita defazarii care se poate observa fara dificultate.

            3.
            – apropo raspuns 1
            Sistemele (inclusiv cele referitoare la demografie) intra in stari de echilibru – temporar si cvasi-permanent.
            Daca va mai amintiti din liceu la lectiile de fizica ati putea sa faceti analogii pe aceasta linie.
            Pe vremea mea asta se invata in clasa a IX-ala liceu cu profil matematica-fizica.
            Imi atribuiti idei pe care nu le am referitor la cresterea populatiei.
            Recititi va rog cu atentie sporita raspunsul meu la punctul 1.
            Daca ma considerati „progresist” eu va multumesc si iau asta drept un compliment. Pentru ca ideile trebuie testate si verificate in practica.
            Si trebuie judecat daca solutiile sunt fezabile si reziliente.
            Chestiunile astea nu sunt de domeniul filozofiei ci al managementului de risc.

            – apropo raspuns 2
            Deci d-voastra doriti sa transformati oamenii din omnivori in vegani.
            Doriti sa continuati si cu ciorile, cotofenele dar si felinele mari si mici, balenele, rechinii dar si furnicile etc? Vreti sa ii faceti si pe ei/ele vegani?
            :))
            Era un banc cu niste furnici care gasesc un hoit in padure.
            Furnica sefa striga: „Cine nu mananca bataturici nu papa ochisori”
            :))

            5. Daca ati fi citit Biblia ati fi aflat de recomandarea ca pamantul sa fie lasat neexploatat la fiecare sapte ani.
            Un principiu asemanator (sapte ani) este si anul sabatic la universitati.
            Va sfatuiesc sa (re)visitati Armenia unde sunt unele dintre cele mai vechi manastiri din lume.

            6. Aveti o confuzie deranjanta de termeni, dar asta se poate atribui necunosterii limbii ebraice.
            Cititi macar asta:
            https://jewishjournal.com/culture/217909/hebrew-word-week-navi-prophet/
            Reiterez cu ocazia asta recomandarea sa (re)vizitati Armenia.
            Si cartierul armenesc din Ierusalimul vechi.

            7. Nu este deloc ad hominem. Este legat de ersatzul uman de divinitate odata cu Nietzsche.
            YNH este foarte relevant la punctul asta.

    • Si cine esti matale de faci mereu recomandări si de ce ar trebui cineva să țină cont de ele? În calitate de ce faci recomandări? În calitate de pierde-vara? Când o sa ai o identitate reală și niste merite atunci devii mai credibil cu recomandările, până atunci esti doar un alt trol(lache) care-și face veacul pe aici.

  5. Conservarea si pastrarea naturii ar trebuie sa fie ceva firesc, normal, natura fiind cea care ne permite viata cum o cunostem pe pamant.
    Cu cei care traiesc la tara, in comunitati care traiesc de pe urma naturii nu trebuie sa le explicam nimic, stiu ei mai bine ce trebuie sa faca.
    Problema sunt orasenii cate traiesc in bulele lor de tot felul, care au impresia ca lumea este a lor, consuma si distrug ce altii incearca sa pastraze pt ca au pierdut orice relatie cu natura.
    Modernismul actual este supus credintei ca toate lucrurile se pot controla matematic, prin calcul.
    De sensul vietii , prin credinta in technica, specializare, dorinta de control etc.etc fata de natura, nu ne vom putea apropia nici o data.
    In nebuinia noastra, alergand dupa progres sau ce o mai fi facem tot posibilul sa distrugem insasi baza vietii, natura.
    Cei destepti de pe acum ne pun la dispozitie metaversul, lumi paralele, realitati extinse, lucreaza din plin la schimbarea proceselor neoronale ale creierului, vizeza lumi noi pe alte planete pt ca stiu foarte bine, daca continuam astfel omul nu va mai avea prea multe sanse sa supravietuiasca.
    O fi omul adaptabil insa fata de adaptabilitatea naturii nici o sansa. Razboiul pornit impotriva naturii nu-l va putea castiga sub nici o forma, poate va intelege candeva si acest fapt, acesta „lege a naturii”.

  6. Foarte bun și oportun articol!
    Am observat mai demult dualitatea conservatorilor: în plan economic „laissez faire”, dar natura nu are acest „drept”. ECOsistemele nu au prioritate în fața relațiilor ECOnomice. Ultimele nu trebuie stingherite de nimeni si nimic, nici măcar de mofturi precum sustenabilitate și protecția mediului, de perpetuarea speciilor și lanțurilor trofice. Bilanțul contabil e mai important decât echilibrul ecologic.
    Deși normalitatea ar impune ca valorile de referință să fie cele ecologice, adică neintervenționismul asupra echilibrului natural, reprezentanții europenilor sunt chemați să îl legitimeze prin vot. Alții nici atât. O lume sucită!

    • Vă mulțumesc mult pentru comentariile Dvs. (mai ales cel lung, mai sus). Un autor nu are cum să nu se simtă onorat dacă are norocul să aibă și cititori ca Dvs.

  7. Fiinta umana e stupida, in esenta. Isi retrage mana abia atunci cand simte senzatia de arsura, desi ar fi putut sa previna sau macar sa anticipeze arsura.
    Fiinta umana se va comporta la fel si in ceea ce priveste conservarea mediului natural. Pana n-o sa ajungem sa ne taram doar pe la umbra, pana n-o sa ajungem sa ne sufocam in aer poluat si-n plastic (blister -ul de plastic al unui stick USB contine de 3-4 ori mai mult plastic decat stick -ul insusi), pana nu ne intra ursii in curti si-n case, pana nu ne vor muri toti pestii din rauri si lacuri, pana ce toate aceste (si multe altele) nu ni se vor intampla, nu ne vom gandi ca am gresit si ca am fi putut face ceva sa evitam pieirea.

    Ne „ajuta” sa fim indiferenti rusia si alte tari si entitati ce traiesc (bine) din exportul de hidrocarburi brute, din prelucrarea petrolului, entitati care cheltuiesc bani multi pe politicieni, pe „jurnalisti”, pe trolli, pe „oameni de stiinta”, pe agenti a caror unica menire este sa ne convinga ca totul e in regula, ca activitatea umana nu distruge mediul natural, ca abuzul de produse derivate din petrol nu omoara Pamantul. Toti acesti mercenari anti-mediu fac tot ce pot sa-i diabolizeze pe „iecologisti”, le infiltreaza organizatiile, ii provoaca, ii ridiculizeaza si-i decredibilizeaza constant. Nu-i de mirare ca UE e divizata si ca unii „conservatori” voteaza asa cum voteaza. Sunt bani multi, in joc…

    Ce e rau in a-ti dori sa traiesti intr-o casa mai curata, mai sanatoasa? Si nu e Pamantul casa noastra, a tuturor? Ce e rau in a face ceea ce poate face fiecare, in limite rezonabile, pentru a trai intr-o lume macar putin mai curata? Ce crima odioasa rezida in a incerca sa consumam mai putin petrol, in a planta copaci, in a limita utilizarea plasticului, in a recicla anumite materiale? Am pus aceste intrebari la articolele unui ilustru contributor pro-petrol, de pe acesta platforma, iar comentariile mele nu au fost publicate.

  8. Autorul face referire la opoziția conservatorilor referitor la noua inițiativă privind conservarea naturii, dar omite să menționeze motivele acestei opoziții deși ele au fost evidențiate în dezbaterile purtate, dezbateri disponibile online. Din aceste dezbateri reiese că majoritatea conservatorilor nu sunt, împotriva conservării naturii ci împotriva acestei propuneri.
    Aceste îngrijorări fac referire la:
    – reducerea producției agricole, care va duce la creşterea importurilor din țări unde nu se aplică standardele dure propuse de UE întrucât nimeni din UE nu vrea să-și reducă standardele de viață
    – Lipsa oricărei corelări cu legislație deja existentă
    – Propunere prost realizată, neclară
    – Pune în dificultate tranziția energetică care propune extinderea energiilor alternative inclusiv hidro
    – propunerea a fost deja respinsă în comisiile de specialitate dar este impusă de sus
    – Presiuni personale asupra europarlamentarilor care se opun
    – măsurile coercitive asupra producătorilor: fermieri, pescari etc
    Vă sună cunoscut?
    Legislație proastă, hei-rupistă, bazată pe sloganuri și o urgență climatică inventată, propusă de sus, cu presiuni, fără înțelegerea impactului unor astfel de măsuri, utile habitatelor naturale dar care vor produce mutații majore în economia Europei. Și a condițiilor de trai.
    Oameni care nu au produs niciodată nimic, nu dau 2 bani pe părerea și reticențele celor care produc cele necesare supraviețuirii. Celor care asigură confortul alimentar al unora care nu numai că nu-și produc alimentele necesare dar au ajuns nici măcar să nu se mai deranjeze să gătească. Pentru că o viață avem nu?
    Orășeni rupți complet de realitate, care trăiesc într-o lume artificială și care dacă producția și distribuția de alimente ar colapsa ar muri în câteva săptămâni cu banii sau cardul în mână. Nu înainte de a-și vedea copii murind. Pentru că nu mai sunt de mult în stare să fie autonomi. Care nu mai pot de grija naturii dar care nu ar concepe să-și reducă nivelul de trai opulent comparativ cu cel al părinților și bunicilor lor. Păi hai să ne întoarcem la situația de acum 200 de ani, în care fiecare își producea alimentele proprii. Nu munceai destul sau nu luai decizii bune, nu mai treceai iarna, sau nu toată familia reușea asta. Și natura era într-o stare minunată și nici nu era așa de cald. Puțini înțeleg că în țări acum super bogate cum sunt Norvegia, SUA, Canada sau Irlanda, acum 150 de ani se murea efectiv de foame cu miile în cazul unor recolte proaste.
    Ce e rău în protejarea naturii sau în a consuma mai puțin petrol? Nu zău? Păi dacă ești așa de disperat cu protejarea naturii ia nu mai pleca în city trip-uri de 5 ori pe an, în concedii la tropice, nu-ți mai schimba mașina la 5 ani, sau telefonul în fiecare an. Nu-ți mai umple șifonierul cu chestii inutile. Nu-ți mai schimba mobila când ai chef, nu mai sta singur într-o casă sau apartament. Nu te mai lăfăii în piscine, jakuzzi și altele. Arată că îți pasă nu numai dând din gură. Pentru că, ce să vezi, toate astea au un impact major exact asupra protejării naturii. Și toți banii din lume n-o să schimbe asta. Zău!

    • @gelu antigelu
      Mda, ipocrizia e la cote inalte, atat in tabara ecologistilor cat si in tabara petrolistilor. Iar cei ce nu-si doresc ca cele doua tabere sa se inteleaga, fac tot posibilul sa-i impinga in extreme si pe unii si pe ceilalti.

  9. Sechestrarea și imobilizarea resurselor naturale nu este conservatorism. Nu este nici naționalism. Nu are nicidecum vreo logică economică și nu aduce nicjiun beneficiu vreunei națiuni. Nu este nici ecologism. Nu ajută in niciun fel natura și nici măcar nu contribuie la vreo iluzorie și utopică răcire a planetei (de pildă mlaștinile alea din Finlanda produc metan și fără intervenția omului). Nu este nici comunism, căci ăștia ar fi confiscat resursele și le-ar fi exploatat apoi in numele poporului.

    Păi și atunci…ce este sechestrarea naturii? după caz, in funcție de gura care o proclamă ori mâna care o votează: o aroganță, un moft, o bâtă politică sau o rangă de șantaj economic, un talisman norocos, o tichie de mărgăritar, o brățară a ecovirtuții, o mostră de tupeu nemărginit („eu, salvatorul Planetei, nu-s dispus să renunț la nimic, dar pretind de la voi, măi sărăntocilor, să vă puneți lanțuri pe păduri, pe mlaștini, pe plantații, pe lacuri și munți, că ați început să-mi stricați peisajul! pur și simplu voi, gângănii inutile, scormoniți pământul, îl umpleți de mușuroaie hidoase și oamenii de bine își strică ochii când ies la plimbare cu jetul!”). Pe scurt…o aiureală, pe larg…incă un capitol al totalitarismului modern.

    • “ Sechestrarea și imobilizarea resurselor naturale nu este conservatorism.” Posibil, in anumite circumstante.
      O absoluta certitudine, insa, este ca epuizarea resurselor naturale nu este conservatorism, in niciun fel de conditii.

      • Mi se pare mie sau epuizarea chiar este un fenomen la care participăm cu toții? Câți munți sunt rași zilnic ca să aibă toată mofturimea globală tabletele și trotinetele electrice cu care-și exersează imaginarul simț (eco)civic?

      • Nu vorbește nimeni de sechestrarea și imobilizarea resurselor naturale, ci de sustenabilitatea folosirii lor. Arderea ineficientă a unui baril de petrol îl transforma într-un deșeu foarte greu reciclabil și totul pentru un randament cumulat de doar 10-15%. Astfel barilul respectiv devine o resursă de unică folosință.
        Eunuke aruncă o păpușă de paie.

        • „Nu vorbește nimeni de sechestrarea și imobilizarea resurselor naturale, ci de sustenabilitatea folosirii lor.”
          Serios? pe a cîta planetă de la soare? pădurile sunt o resursă? există sumedenie de legi ce blochează exploatarea lor? există mii de parcuri naționale create in secolul 20 ce imobilizează definitiv resursele din cadrul lor? Păpușile de paie sunt alea de stau cu labele ridicate in parlament ori de câte ori se votează incă un proiect in direcția reîntoarcerii la sălbăticie?

          • Vorbiți doar un comentariu mai sus de „epuizare” și „munți răzuiti”. Eu vorbesc de sustenabilitate (vezi DEX), ca strategie de evitare a celor două tag-uri reluate din comentariul dumneavoastră. Iar pentru a-l atinge este necesar ca temporar, regional și parțial o anumită resursă să fie protejată în vederea regenerării ei. Puteți pricepe chestia asta simplă?

          • @euNuke, padurîe sunt o resursa sustenabila atata timp cat circuitul naturala de regenerare este capabil sa echilibreze exploatarea lemnului din circuitul economic. La fel ar fi si cu petrolul, daca industria ar putea folosi CO2 obtinut din ardere pentru a resintetiza petrol in ritmul arderii acestuia. Nu este cazul azi, astfel incat petrolul ar trebui azi utilizat doar ca materie prima in industria chimica, nu la arderea salbatica din motoarele cu explozie (unde obtinerea de energie utila este minima si cea de caldura este produsul abundent).

  10. Când politica impune o agendă, hai să lăsăm știința în pace, păcat de ea. Nu cred nici în bunele intenții ale celor care împing acest act, nici în bunele intenții ale celor care pun piedici. Poate propaganda partidelor europene împinge agenda naturista in fata, dar nu prea cred sa aibă legătura cu realitatea. Probabil ar fi și mai rău dacă ar fi motivate astfel de decizii de un idealism rupt de realitate.
    Ca idee urgența în probleme globale este propagandă pură. În primul rând pentru că dacă s-ar aplica tot ce cer vocaliștii ecologiști, milioane de oameni ar muri de frig și foame, pe termen foarte scurt, pentru că suntem departe de a avea alternative. Pe de altă parte, chiar dacă am accepta acest preț (probabil moartea altora e foarte ușor de digerat), efectele pozitive sunt neclare, dacă există vreunul. În plus, întrucât doar UE aplică aceste reguli, va aduce UE într-o poziție și mai puțin competitivă, tot mai departe de orice poziție de negociere relevantă în raport cu noile mari puteri economice. Deci, această agenda, va rămâne doar europeana, si tot modelul va fi probabil distrus de competiția fără milă a țărilor care nu dau doi bani pe părerea europenilor.

    • Suntem departe de a avea alternative, așa este! Ce facem, le căutăm sau ne complacem cu ce (nu) avem: petrol, cărbune, gaze naturale?
      Greșeala cea mai mare pe care o fac cei ce nu cred in bunele intenții nici ale unora nici ale celorlalți, este ca prin atitudinea lor “neutra” încurajează doar pe unii. Iar dacă performanța depinde exclusiv de consumul supradimensionat de steroizi, ea nu va fi de durată.
      Epitetul “vocaliști” ma trimite cu gândul la extremiști. E păcat sa generalizați! Iar mie mi-e greu sa cred ca, dacă renunța la SUV-ul de doua tone pentru bicicleta sau la avion pentru tren, moare jumătate din populație. Eu zic ca e bine ca ne doare măseaua când începe sa se carieze. N-pe fi având dreptate vocaliștii dumneavoastră in ce privește soluțiile propuse, dar nici sa nu căutați alternative nu e bine.

      • Nu vad cum sa renunț la mașină pentru bicicletă. Cel puțin trei luni pe an bicicleta este complet nepractică, dacă nu chiar periculoasă ca soluție de transport. Nu mă pot imagina în luna ianuarie, pe lapoviță, ducând copiii la grădiniță, pe o bicicletă. Având în vedere traficul și calitatea șoferilor, prefer să am o tonă sau două de tablă între copii mei și restul lumii, ca să nu mai vorbim de climatizare vara și căldură iarna.
        Cu trenurile sunt clar de acord, mai ales că pot fi electrificate eficient. Probabil cea mai bună variantă de reducere a consumului de combustibili ar fi învestiții în transporturile electrificate gen căi ferate modernizate și performante, tramvaie și metro.
        Problema UE este mai gravă decât pare, și este rezumată la o expresie din trei cuvinte ”competitivitate în declin”. Lipsa de pragmatism în problemele de mediu (în cazul de față) și în multe alte direcții este definitorie.

    • În plus, întrucât doar UE aplică aceste reguli, va aduce UE într-o poziție și mai puțin competitivă, tot mai departe de orice poziție de negociere relevantă în raport cu noile mari puteri economice.

      Nu văd cum dependența de resurse, pe care europenii sunt nevoiți să le importe tocmai de la noile mari puteri economice, i-ar oferi Uniunii Europene o poziție mai competitivă în raport cu acestea.
      Dimpotrivă, cred ca statul sau grupul de state care va reuși să pună la punct o tehnologie energetica sustenabilă va avea de departe cea mai bună poziție la negocieri. Si cine are cele mai mari șanse sa obțină o astfel de tehnologie? Cel care arde petrol sau cel care e nevoit să caute alternative?

      • @Hantzy
        SI ca absolvent de metalurgie, contribui la tehnologia asta sustenabila?
        Nimeni din India, China, Arabia Saudita, Rusia nu a incercat sa te recruteze (inca)?
        Macar un sink tank in UE …

        • Nu am absolvit metalurgie. Aceeași afirmație a făcut-o cândva sosia „Harald”. Si el își aroga aere de profesoraș care da altora lecții. Ori sunteți frați, ori luați, ori aveți același instructor.
          Dar altceva e mai interesant: mulți din tabăra dumitale apelează la acest argument al backgroundului profesional, pe care il presupun insuficient, pentru a avea dreptul la o părere pe o anumită temă.

          • A se ignora personajul „Durak”. Individul e un troll care publică cel putin 20 de comentarii per articol care nu au legătură cu nimic din ce se scrie. Rolul său este acela de a semăna discordie printre comentatori si de a enerva/provoca. Cum ați remarcat, mentorul său, „Harald” care de ceva timp absentează de pe platforma (fie a fost disponibilizat fie stăpânul sau la trimis în altă parte) avea exact aceeași misiune. Pentru a scăpa de acest gen de indivizi luati in considerare faptul de a nu le răspunde. Dl. Kanterian, mânat de bune intenții a facut-o din pacate. Si editorii acestei platforme ar face bine sa se sesizeze in cazul acestui individ care împroasca doar cu noroi si venin.

            • Asta este noul ordin pe unitate de la d’alde Rares?
              Sesizare din oficiu?
              SI parintii mei si prietenii lor au fost si eu si prietenii mei suntem obisnuiti cu cenzura de factura totalitara.

              Pe vremuri am avut imensa onoare sa vorbesc cu doamna Monica Lovinescu si sa o consiliez in materie de tehnologie moderna in anii ’90.

              Nu ati reusit si nu o sa reusiti sa ne puneti botnita!

          • „pe care il presupun insuficient, pentru a avea dreptul la o părere pe o anumită temă.”
            Sunteti cumva un microbist convins ca nu ati rata dintr-o pozitie ideala?
            Nu va nelinsteste sau enerveaza ca in permanenta dati cu mingea in peluza sau in arbitri?
            :))

            • @Durak
              Stai linistit, câinele care latră nu are nevoie de botniță ca nu mușcă:)) Iar de cenzură nici vorba, esti prea inofensiv sa te cenzureze cineva. In cazul tau si a celor ca tine se purcede doar la o minimă igienizare. Si cu asta esti obisnuit probabil tu si prietenii tai, nu-i asa?

              Păi si ce ai invatat de la Monica Lovinescu, ceea ce vehiculezi pe aici si aberatiile pe care le spui mereu? Si cum ai consiliat-o in materie de tehnologie? :)) Tehnologia de a minti probabil, la care esti expert.

      • 100% de acord. Asistam la o a doua revolutie industriala: daca prima a fost miscarea cu ajutorul motorului cu aburi, a doua consta in eliminarea urmasului acestuia, motorul cu explozie. Ambele obtin 30% energie utila si au ca subprodus 70% caldura degajata in atmosfera si CO2 care amplifica (direct – prin absorbtie, dar si indirect – prin inducerea cresterii cantitatii de vapori de apa in atmosfera) cantitatea de caldura din sistemul climatic de pe Terra. Noile mecanisme de creat mobilitate si lumina propun utilizarea resurselor regenerabile (radiatie solara, vant, valuri, curenti marini, etc.,) in productia de energie utila, in timp ce reciclarea produsilor chimici si utilizarea minimala a acestora doar pentru incalzire de varf de sarcina putand asigura consumarea sustenabila a fosilului.

        • Doar două observații:
          1. Eficiența motorului cu ardere internă este 30% raportată la combustibil. Pentru obținerea si distribuirea acestuia însă se cheltuie însă altă cantitate de energie (prospectare, extracție, transport, rafinare, livrare, depozitare, pompare), ceea ce face ca bilanțul energetic să scadă la un maxim de 15%.
          2. Într-adevăr, dacă variația concentrației de CO2 in atmosferă determină un gradient termic de +0,1°C, atunci umiditatea relativă a aerului crește și ea, iar vaporii de apă suplimentari adaugă încă 2 zecimi de grad.
          Este hilar când citesc afirmații rostite cu patos sclifosit cum că vaporii de apă din atmosferă au un aport mai mare decât CO2 la efectul de seră terestru. Așa este, dar ce pierd respectivii specialiști din vedere este realitatea că fără CO2 atmosfera ar deveni perfect uscată, eventualii vapori de apă conținuți transformându-se rapid în precipitații, iar evaporarea va tinde la zero, căci fără CO2 căldura de la soare ar fi în totalitate și aproape instantaneu reflectată în spațiu și ca urmare am avea clima polara pe întreg globul pământesc. Efectul de seră permite viața pe Pământ si nu m-ar deranja ca a dar variația sa prea rapidă poate declanșa schimbări imprevizibile ale geosferelor.

          • conform modelului descris dede @Hantzy, vom concluziona ca deasupra padurii amazoniene concentratia de codoi e categoric mai mare decat cea de deasupra pustiului saharian, corect ?

            • Reducere a la @prototipescu ca de obicei, prototipul ignorantei…
              De fapt, corect este ca fluxul (productie si consum) de CO2 este…
              Prin reducere la geamanul tau: de ce nu fierbe sifonul din paharul tau de la picnic?

            • Uite un exemplu echivalent: daca un om mananca in jur de 1kg/zi, la ce varsta ajunge sa cantareasca 80t? Acum, inchipuie-ti ca omul este apa din oala, gura lui este CO2 si greutatea este temperatura.
              Acum ti-e mai clar?

          • cu teoria zic ca e ok, a mai ramas doar sa publicam si experimentul…
            asadar sunt in laborator, pe care il improvizez in bucatarie; fumez mai intai o tigara, ca am voie la mine in bucatarie si, mai ales, e in interesul stiintei, ca trebuie sa produc suficient codoi pentru experiment;
            iau o cana cu apa si o acopar cu un bol transparent, cu fundul in sus, apoi le trag langa fereastra, la soare;
            cu putina rabdare, apa se incalzeste, avem efect de sera sub bol, aerul din incinta se incalzeste usor, mai intai cu vreo 0,5C, apoi apa din cana incepe sa se evapore, creste umiditatea, efectul se sera se tripleaza, vaporii incalzesc apa si mai tare, care se evapora si mai intens si tot asa mai departe…
            ma dau si eu ceva mai departe…
            si va sfatuiesc sa nu faceti si dvs. experimentul asta acasa, ca e pericol de explozie !

            • @Hantzy
              pai daca sunt erori or fi ale dumitale, ca eu n-am predicat nimic pe-aici, ba chiar mi-am insusit teoriile dumitale

            • Proto, nu încercați sa dați vina pe alții! Fiecare e responsabil pentru erorile proprii.
              Mai multă apă in atmosfera înseamnă și evaporare mai puternica, nu doar precipitații mai abundente. Pentru distribuția precipitațiilor foarte importante sunt relieful și preponderenta vânturilor. Ca urmare zonele secetoase rămân secetoase. Sporirea efectului de sera accentuează de obicei specificul local, in foarte putine cazuri îl modifica esențial.
              Umiditatea aerului nu poate creste la infinit ca in “experimentul” imaginat. RH peste 100% este imposibil. Dependența RH de temperatură nu e lineară (vezi diagrama Mollier pentru asta).
              Efectul de sera in cana dumitale e mai ales creat de bol și e limitat de caracteristicile constante ale acestuia. Cum ați stabilit ca el s-ar tripla? Ce formula de calcul ați aplicat?
              Pământul și implicit Atmosfera schimba energie cu spațiul doar prin radiație. In experimentul dumitale schimbul de caldura este mai ales prin contact direct. Încălzirea de la soare e secundară ca intensitate. Putina evaporare existentă in cana dumitale este compensata de condensarea la contactul cu bolul cu temperatura mai scăzută, egala cu cea a aerului din exterior cu care se afla in contact termic.
              Apa are o masa moleculara mai mică decât aerul, deci se ridica, iar dacă se ridica, se răcește și apare condensarea. Si odată produsă condensarea, evaporarea nu mai are loc in lipsa CO2. Atmosfera nu are un bol transparent deasupra care sa suplinească CO2.

              Nu ați ținut cont de realitățile astea și încă de multe altele, a căror existența eu nu am exclus-o niciodată, deci erorile vă aparțin.

            • @prototipescu, insailarea ta culinara, desi prezentata ca “experiment”, este doar ilustrarea confuziilor sadite in mintea profanilor de Academia Contrariana.
              O ultima incercare de a-ti deschide ochii: teoria din “experimentul” plin de naivitate pe care ti-l imaginezi, nu are nevoie decat de soare si apa ca sa produca apocalipsa. Nu e nevoie nici de CO2, nici de capacul si olita in care mesteci vorbe goale. Iti lipsesc din pregatire notiuni elementare ca sistem, echilibru, transfer de caldura,…
              P.S.
              Iti meriti pe deplin diploma de absolvire, incrangatura de concepte care-ti lipsesc sunt doar un balast care incetoseaza politizata stiinta din UE, US si UK. Geoguru stie mai bine!

  11. Ce articol științific ati citit dvs? Ati avut curiozitatea sa citiți măcar ultimul raport al IPCC? Eu am o experienta serioasa în modelare și va pot spune ca modelarile din acest raport sunt departe de rigoarea necesara pentru concluzii definitive. Chiar autorii o recunosc. În principal pentru ca celulele modelelor si parametrii de intrare sunt destul de rare (modeleke au celule între 0.5 și 1 grad, adică între 55 și 110 Km) ceea ce este destul de puțin. În plus modelele nu pot reproduce ceea ce s-a întâmplat în trecut, ceea ce este o mare problema pentru orice modelare. Un model care este bun doar pentru prezicerea viitorului, cu scenarii extrem de variabile, și nu poate face un history match, este un model dubios. Un om de știință britanic spunea acum vreo 50 de ani: „all models are wrong, some are useful”.

    • Ați reușit cel mult să formulați un dubiu în ce privește modelarea climatică. Acuratețea rezultatelor modelarii implică deci oarece toleranțe. Așa este! Dar pentru a afirma că modelarile sunt fundamental greșite, trebuie să aduceți multe și mai puternice argumente. Căutarea de noduri în papură nu e suficientă. Se aseamănă cu scormonirea scenelor pentru a remarca inadvertențe în filme: pe cer se vad dâre de la avioane cu reacție în filme istorice sau în altele sunt remarcate culori diferite ale șosetelor vreunui figurant. Acestea nu schimbă dramatic calitatea producției cinematografice. La fel observațiile în ce privește modelarea climatică.

      • Cred ca incep sa va inteleg abordarea.
        Discrepantele la culorile sosetelor nu sunt un indicator al seriozitatii, exactitatii si pregatirii tehnice a celor care au creat modelele ci doar dovezi ca 97% sunt un fel de profesori distrati si evident geniali si simpatici?
        Dar cand se descopera ca sosetele au un miros puternic, insuportabil as spune, de branza adusa de la Paris? :))
        a. Jerome K Jerome si scena cu branza ingropata pe plaja care devine loc de pelerinaj pentru tuberculosi o cunoasteti?
        b. Ce parfum frantuzesc recomandati pentru acoperirea duhorilor de inexactitate tehnica si amatorism entuziastic imatur?
        c. UE finanteaza campania de marketing?

      • Modele climatice au probleme serioase pe care cei care le citeaza fără sa le I citit habar n-au. Stiati ca aceste modele nu pot reproduce variații mari de temperatura din trecut (in sus sau în jos)?. Sau variatii regionale? Autorii modelelor recunosc asta și spun ca trebuie sa existe alte cauze decât cele din parametrii de input. Cititi sectiunea 8.2 a raportului. Un factor care nu esre bine caracterizat în input-ul modelelor este variabilitatea naturala istorica, care este mult mai mare decât ceea ce cunosc oamenii în 80 ani de viata a unui individ.

        • O întrebare care solicita un răspuns din partea celor care care pretind ca gândesc cu mintea lor. Cum poate un model prezice cu oarece acuratețe o variatie de temperatura de 1.5 grade când nu poare reproduce variații mult mai mari din trecut?

          • Sunt doua observații de făcut:
            1. Și clima de acum zeci de mii de ani e reconstruită pe baza unor foarte putine informații, recoltate mai ales din carotele de gheață polară și ceva sedimente din zonele temperate. E tot un puzzle a carei soluție termică e supusa și ea unor posibile abateri. De ce suntem convinși ca rezultatele obținute astfel sunt mai exacte decât cele obținute prin modelare?
            2. De când își pune omul întrebări, a pornit in cercetarea cazurilor de la particular, abia apoi a generalizat. Teorema lui Pitagora a triunghiului dreptunghic a fost generalizată mult mai târziu. In fizica, explicam realitatea apropiată prin fizica newtoniană, fizica corpurilor mari prin teoria relativității, lumea particulelor prin fizica cuantică. Mai avem și teoria corzilor, a universurilor paralele, a găurilor negre etc. Realitatea are discontinuități, iar dacă încercam sa aplicam fizica cuantica la astre, dăm greș. Și viceversa! Exista însă fizicieni care caută o formula și teorie universala, capabilă sa explice toate fenomenele.
            Modelele climatice sunt făcute pentru viitor și sunt construite pe baza datelor recoltate in ultimele sute de ani, densitatea informației recente fiind net superioară celor de acum zeci de mii de ani. Cândva vom reuși, poate, sa sincronizăm modelele respective și cu trecutul îndepărtat. Până atunci nu înseamnă ca rezultatele obținute sunt false.

        • Afirmația cum că modelele climatice n-ar fi de încredere, pentru ca nu pot descrie cu exactitate clima perioadelor trecute, defalcate pe regiuni este obsoleta. În cel de-al cincilea raport IPCC din 2013 în cap.10 deja se arată că există o bună sincronizare între modelare și rezultatele recoltate.
          Mai mult, în AR6 al IPCC 2021, in cap. 3 se arată grafic că modelele climatice descriu tot mai exact clima după 1850, cercetătorii reușind între timp sa izoleze mai acurat fenomene accidentale, precum erupțiile vulcanice, sau oceanice, de exemplu El Niño (cap. 7).
          Este și firesc, între timp din erorile trecute, dar și cu ajutorul tehnologiei tot mai performante, a observațiilor satelitare și a computerelor de mare putere, cercetătorii pot modela cu tot mai multă acuratețe. Reușescchiar să izoleze influența antropica din factorii ce acționează asupra climei și să indice evoluția ipotetica a acesteia pe baze naturale si să compare rezultatelecu valorile faptice.
          Îmi amintesc de anii de școală primară, când meteorologii reveneau adesea asupra prognozelor, trebuind să explice de ce de pe o zi pe alta au apărut erori. Azi pot fi prognozate și orele la care va ploua.
          Tot așa, pe zi ce trece si modelarile climatice devin tot mai exacte. Dar, bineînțeles, atenția și modelarea se axează pe evoluția viitoare a climei, iar ponderea factorilor de influență actuali este cu totul alta decât a celor istorici.

        • Revin cu un detaliu care mi-a scăpat. Imperfecțiunile modelarii climatice sunt de ambele sensuri, dar scepticii rețin doar exemplele care indicau o climă mai caldă, ca dovadă a inutilității modelelor climatice. Cel mai folosit (citește „abuzat”) exemplu in acest sens este cel a primului model, dezvoltat la finele anilor 60, și prin care se proiecta o creștere a tmg cu 2°C, precum și dublarea concentrației de CO2 în atmosferă. În realitate tmg a crescut doar cu 1°C, iar concentrația CO2 doar cu 50%. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă omenirea n-ar fi ținut cont de avertismentul conținut în acea modelare? Chiar și atunci trendul termic global a fost bine proiectat, doar amplitudinea lui a fost exagerată, dar a avut în vedere emisii mai mari ale CO2, calculate pe baza trendurilor vremii.
          Azi avem modele climatice de generația a șasea CMPI6, iar fiabilitatea lor nu mai poate fi pusă la îndoială. Dar rămân în continuare multe necunoscute, cum ar fi comportamentul omenirii în deceniile următoare.

          • Bănuiesc ca aveți o pregătire științifica riguroasă. O întrebare indiscreta. Dvs ați studiat ultimul raport IPCC? Daca da, ați fi observat mulțimea parametrilor de input si complexitatea uriașa a relațiilor dintre ele. Niciodată nu a existat un proiect științific atât de ambițios in care sa fie făcute previziuni atât de precise pe baza de date atât de limitate. Știți ca parametrii celulelor modelelor sunt intre 55 si 110 km si multi parametri pe baza de măsurători indirecte? Intre Bacău si Covasna sunt mai puțin de 100 km si clima variază semnificativ intre cele doua noduri ale modelului.
            Știi ca aceste modelari climatice au asociate si modelari economice?. Pana azi nici o modelare macroeconomica n-a fost validata de realitate, pentru simplul fapt ca economia nu este o știința riguroasa. Rezultatele depind de decizi politice care sunt luate de oameni cu intense meschine. Pana mai ieri nimeni nu putea prezice declinul inexorabil al economiei germane.
            Ma opresc aici, sper ca v-am indus o măcar dorința de a investiga cu mintea proprie aceasta chestiune si o sănătoasă doza de scepticism care este buna oricărui un de știința, nu cetățenilor care se informează doar de la CNN si DW.

            • Pe rând:
              1. Întrebarea “indiscretă” cam vine in contradicție cu finalul neelegant al comentariului Dvs. Dar va răspund: nu am studiat (nefiind profesional implicat), dar am frunzărit rapoartele măcar atât cât sa pot spune ca sunt informat peste medie.
              2. Complexitatea parametrilor de intrare este imensa, într-adevăr, dar nu înțeleg de ce susțineți ca baza de date ar fi limitată. Am senzația ca va contraziceți.
              3. Finețea grid-ului in modelare poate influența rezultatul, dar nu in mod exagerat, decisiv. Aerul rece, captiv in depresiunile intracarpatice, implica foarte local o clima diferită de cea de pe dealurile subcarpatice. Dar cantitatea de căldură conținută in celula respectiva nu diferă. La nivel planetar tmg este infim influențată de astfel de excepții. Căci sunt șanse fifty/fifty ca temperatura dintr-o celula sa fie apreciata indirect in sens invers față de o alta la fel de mare, compensând astfel erorile la nivel planetar. Iar dacă ați studiat ultimul raport IPCC, sigur ați constatat ca modelarile sunt repetate de foarte multe ori, tocmai pentru a reduce riscul abaterilor prea mari.
              4. Sunteți eliptic in ce privește modelele climatice cuplate cu cele economice. Dacă vreți rigurozitate științifică, ar fi trebuit sa detaliați, iar nu sa apelați la meschinăria unor presupuse eminențe din umbră. De ce ar susține aceștia ca schimbările climatice duc la încălzire și nu la răcirea vremii?
              5. In ce privește scepticismul sănătos, am arătat deja ca ați introdus un dubiu asupra modelării climatice și am lăsat clar sa se înțeleagă ca modelările nu sunt perfecte. Dar ma întreb de ce niciodată “scepticii sănătoși” nu arată, de exemplu, ca in realitate topirea calotelor polare este mai accelerata decât cea rezultata din modelări? De ce nu presupun niciodată ca încălzirea climatică ar putea chiar excede in realitate rezultatele obținute prin modelare? Întotdeauna aud ca modelele sunt imperfecte, deci clima nu se schimbă datorită activităților antropice.
              De asta sunt și eu sceptic in privința scepticilor. Mai ales când scepticismul acestora este doar o masca pentru negaționismul climatic. Căci a arăta ca un model nu este perfect, nu înseamnă ca rezultatele obținute nu pot fi decât contrare realității. De la dubiu pana la concluzii definitive sunt încă mulți pași, pe care mulți dintre “scepticii sănătoși” ii cam uită.
              Și de ce nu au și o sănătoasă doza de scepticism și in ce privește temperaturile si clima reconstruita de acum 12000 ani? De ce valorile alea sunt perfecte si neaparat modelele climatice dau rezultate false?

            • Mi se pare ca nu va preocupa de loc faptul ca pe baza unor modele cu credibilitate destul de redusa (daca aceste modele nu pot reproduce variații mari de temperatura din trecut, cum pot fi precise la nivel de 1.5 grade C in viitor?) se iau masuri economice care afectează destinul (si saracirea) a peste 6 miliarde de oameni, ma refer la cei care nu-si pot permite extravagantele lumii dezvoltate. In plus nimeni nu-i întreabă pe cei 6 miliarde de oameni daca vor sa se îmbarce in acest experiment de control al climei cu rezultate incerte. Pana acum s-au cheltuit mii de miliarde de dolari pentru a scădea contribuția combusibililor fosili in bilanțul energetic al lumi si abia de s-a reușit o reduce de 2% (de la 84 la 82%). Proiectul net zero (deliberat definit vag) este o mare prostie a lumii dezvoltate si prima victima a lui va fi Germania. Sper ca nemții se vor trezi înainte de a-i trezi o guvernare AfD.

            • Bancul urmator este cred mai valabil ca oricand:
              „Din greseala in greseala
              Spre victoria finala”
              :))

            • Alex din Bush
              Am scris deja ca sper ca in viitor modelele climatice sa descrie și trecutul îndepărtat la fel de bine ca pe cel recent: ultimii 150 ani se sincronizeaza aproape perfect cu modelarile de ultima generație. Dacă vi se pare acest lucru mai puțin important decât “imprecizia” pentru perioadele îndepărtate, despre care nu știm nimic prin măsurare directa, atunci aveți un sistem de valori pe care eu nu-l pot înțelege.
              Combustibilii fosili au folosit in ultimele doua secole unui număr mic de pământeni. La finele WW2 poate o șesime din populația lumii folosea curent electric și transportul motorizat. Chiar și acum consumatorii mari, cu consumuri și de 20 ori mai mari pe locuitor decât restul lumii însumează cel mult un miliard. Dar costurile de mediu le suporta toți. Adică pentru bunăstarea europenilor, nord-americanilor și a kuweitienilor mulți alții suporta încă mai abitir schimbările climatice, obligați fiind sa plece in pribegie spre locuri in care nu sunt nici doriți, nici acceptați. Argumentul Dvs cu cele 6 miliarde e unul fals.

    • In rezumat, @Alexdinbush spune ca IPCC a folosit lingura ca unitate de masura, desi ar fi trebuit sa utilizeze lingurita. Apoi ne arata ce i-a rezultat lui din modelul personal, in care a folosit galeata de la propria-i fantana.

  12. Nota de subsol [9] care ar trebui sa sustina afirmatia ca: „această pădure a devenit prada unei mafii austrieci a lemnului” nu contine nimic legat de o ‘mafie austriaca’ ci doar exemple de crime, ilegalitati, abuzuri, trafic de influenta, nepotism si coruptie, toate neaose.

  13. @judex
    nu pot sa deschid ochii la nimicul pe care il exprimati dvs. pentru ca sunt cu ochii atintiti la teoriile dlui @Hantzy, care chiar se stradueste sa argumenteze ceva;
    iar echilibrul termic intr-o incinta l-am descris pe scurt intr-unul din primele comentarii, la obiect si dupa normativele tehnive (alea dupa care chiar se dimensioneaza termoizolatiile si aparatele de incalzire)

    in ce ma priveste, garantez ca nu ma preocupa absolut deloc persoana dumitale fiind treaba domnilor moderatori sa ia nota asupra repetatelor dumitale atacuri la persoana

    • Daca te-ai margini sa vorbesti despre lucrurile pe care le stii..,dar cand nu ai auzit de #CarNot! si dai lectii de fizica, cand amesteci transparenta, tabla si absorbtia infrarosului de catre CO2 si contesti milioane de savanti, recunoaste ca meriti un raspuns mai contondent, pentru ca profanii de aici pot fi influentati de morga pretins academica a unora…

  14. @Hantzy
    „Apa are o masa moleculara mai mică decât aerul, deci se ridica, iar dacă se ridica, se răcește și apare condensarea. Si odată produsă condensarea, evaporarea nu mai are loc in lipsa CO2. Atmosfera nu are un bol transparent deasupra care sa suplinească CO2.”

    perfect de acord, sub bol evaporarea inceteaza deoarece creste presiunea aerului, care „apasa” impotriva formarii de noi vapori; in aer liber la sol nu se poate ajunge la saturatie decat daca apare condens pe un sol mai rece ca aerul; in mod curent vaporii vor migra pe inaltime si vor condensa formand norii la altitudini reci; astfel, apa din atmosfera contribuie de fapt la racirea planetei prin doua mecanisme:
    – norii care obtureaza radiatia solara;
    – insusi mecanismul de evaporare-condensare: evaporarea are loc la sol si este un proces endoterm prin care apa de la cota 0,00 elibereaza caldura latenta de vaporizare, care este apoi preluata de vapori si pana la cota norilor, unde are loc procesul invers de consumare a caldurii latente pentru condensarea norilor;
    pe de alta parte, in lipsa „capacului”, chiar si aerul uscat migreaza pe verticala, in procesul de dilatare-contractare, care este tot un proces de dezagregare-agregare a densitatii, al carui mecanism il numim convectie si care consta tocmai in forma particulara de radiatie specifica gazelor dense; pentru ca radiatia la care te referi dumneata e valabila in vid si in aerul cu atat mai rarefiat cu cat creste altitudinea; la sol e imposibil ca o radiatie termica sa parcurga o distanta oarecare fara sa fie absorbita de o molecula vecina (decat eventual noaptea, cand, culmea, temperatura scade vertiginos la un inceput de toamna, desi maximele inca se mentin la vreo 30C pe la amiaza: codoiul ar trebui sa reduca diferenta, dar ea de fapt creste);
    cu mentiunea ca la sol frecventa radiatiei termice este mare, apropiata de frecventa luminii rosii, pe cand, cu cresterea altitudinii, frecventa radiatiei scade; astfel, la sol radiatiile inalte sunt preluate de toate componentele aerului si abia la altitudini ridicate, pe masura ce frecventa radiatiei scade, aceasta nu va mai reactiona cu moleculele de aer obisnuite si va fi eliberata exclusiv prin radiatie directa pe distante lungi, sau eventual doar prin intermediul codoiului; dar daca din pricina codoiului se va incalzi usor culmea Everestului ramane sa decideti dvs. daca e cazul sa ne lipim mainile de asfalt;

  15. @Hantzy
    „Pământul și implicit Atmosfera schimba energie cu spațiul doar prin radiație. In experimentul dumitale schimbul de caldura este mai ales prin contact direct.”

    „Pământul și implicit Atmosfera schimba energie cu spațiul doar prin radiație”
    intamplator aveti dreptate: caldura se transmite doar prin radiatie, fie ca aceasta se manifesta sub forma de conductie sau convectie; diferenta e data doar de distanta dintre molecule si durata de viata a unui foton; ca fotonii nu-s niste bile, ci se transforma la fiecare interactiune prin absorbtie si emisie; in mod curent, fotonii emisi au frecventa mai mica decat fotonii absorbiti;

    „schimbul de caldura este mai ales prin contact direct.”: in lumea electromagnetismului nu exista contact direct la nivel atomic, dar nu tin sa va subminez imaginatia;

    presupunand ca o radiatie emisa de la sol poate strabate atmosfera pe distante lungi fara sa interactioneze de milioane de ori cu electronii moleculelor de pe traseu, adica fara sa sufere fenomenul de convectie, ar trebui sa constatam ca:
    – nu intervine inertia termica, in lipsa interactiunii: atat radiatia cat si aerul isi vor pastra parametrii initiali
    – frecventa radiatiei nu s-ar modifica; dar conform legilor radiatiei temperatura e proportionala cu frecventa si invers, cum doriti;
    – nu ar exista gradient de temperatura pe inaltime; chiar asa, de ce e mai frig la altitudinea de cativa km ? ca e mai putin codoi ? dar pe acolo trece toata aceeasi radiatie care pleaca de la km0 si strabate apoi toata atmosfera; ok, o sa incercati sa ma faceti sa va cred 1km altitudine aerul obisnuit ar ramane rece pentru ca doar codoiul ar absorbi aceasta radiatie;
    dar ce ne facem fetelor daca un om ar sta intr-un balon la cativa km altitudine ? s-ar incalzi de la aceasta radiatie, ca nu mai merge vrajeala cu „aerul obisnuit nu absoarbe radiatie infrarosie”, ca in acest caz vorbim de un corp solid expus radiatiei infrarosii ; sau nici corpurile solide nu mai absorb radiatiile infrarosii ?

    • Din nou, amestecul hilar de concepte macroscopice strâmb intelese si interacțiuni subatomice trunchiate denota confuzia din capul tău. Pari școlit la o fabrica de diplome (….sau este educația primită la Academia Contrariana).
      Ne poți explica acum fizica miu-El Nino, ca interacțiune între fotonii vulcanici și razele X emise de secția de ortopedie de la Urgentă?

    • « …dar ce ne facem fetelor daca un om ar sta intr-un balon la cativa km altitudine ? s-ar incalzi de la aceasta radiatie, ca nu mai merge vrajeala cu „aerul obisnuit nu absoarbe radiatie infrarosie”, ca in acest caz vorbim de un corp solid expus radiatiei infrarosii ; sau nici corpurile solide nu mai absorb radiatiile infrarosii ? »
      …concluzie: un om gras devine mai cald ca un om slab, ca e solid si absoarbe mai multa caldura. Fizica @prototipesciana😂😂😂

  16. @Hantzy
    Este adevărat ca lumea dezvoltata are păcate mari, dar folosirea combustilor fosili nu este cel mai mare. Fără aceștia am citi și acum la oprit din ulei de balena sau arde balega im case.
    Cred ca ignorați faptul ca in lumea dezvoltata consumul de energie s-a cam plafonat atat ca magnitudine, cat si ca procent din PIB, asta inca de acum 10-15 ani. In lumea sataca consumul de energie este in creștere atat pe cap de locuitor si ca pondere din PIB. Cum piața energiei este globala dacă Canada, Franța sau Germania își pot permite sa plătească mai mult pe KWh, BTU sau tona de cărbuni asta ii va obliga pe cei din India sau Egypt sa plătească mult peste puterile lor. Asta s-a văzut anul trecut când România a plătit mai scump energia pentru ca Germania, Olanda sau Belgia nu aveau suficienta si puteau impune un preț comunitar mai ridicat.
    Ei am trecut parțial la energie verge (mi-am instalat panouri solare) si încerc sa folosesc cât mai putina energie (nu am o masina, îmi place transportul public) dar nu cred ca politica lui net zero impusa de niște politicieni care n-au habar nici de știință nici de economie va tine mai mult decât max 5 ani. Deja se vad semne de pedalare înapoi. Dacă se continuă asa Europa va ajunge doar un loc în care poți merge sa vizitezi muzee, castele și ruine ale antichității grecești sau romane, sa cumperi parfumuri si brânzeturi scumpe ori sa vezi meciuri de fotbal.
    După mintea mea simpla singura soluție rezonabila este reducerea consumului inutil de energie. Nu poți fi credibil ca apostol al Apocalipsei climatice când vii la conferințe pe aceasta tema cu un avion personal si ai 8 mașini acasă (vezi cazul John Kerry).
    Sper ca aceasta platforma sa mai tina vreo 5 ani și sa putem relua dialogul (recunosc f civilizat, ceea ce este f rar) cu nou date.

    • @proto: m-am simtit oblugat sa raspund doar pentru ca Fourier s ONGul bruxellez Car Not! nu va pot raspunde (mai) pe romaneste. Daca ati sesizat vreo eroare grava de rationament, nu va sfiiti sa o corectati. Suntem (eu, dar si si stoicul soldat) #numaiochisiurechi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Edward Kanterian
Edward Kanterian
Edward Kanterian (n. 1969 la Bucuresti), este lector in filozofie la Universitatea din Kent, Anglia. Este specializat pe filozofia limbajului, pe Kant, Frege si Wittgenstein, si interesat de analiza liberalismului si totalitarismelor naziste si comuniste. A publicat trei volume de filozofie analitica, o carte de dialoguri cu Norman Manea, si a tradus in germana jurnalul lui Mihail Sebastian si doua carti ale lui Eliade.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro