luni, iunie 17, 2024

Contracararea trollilor (și a ideilor nocive din războaiele culturale)

Puterea ideilor și convingerilor – inclusiv greșite – a fost conștientizată de omenire de mult timp, atât pentru scopuri bune, cât și pentru scopuri de-a dreptul toxice.

De aici s-a născut interesul pentru influențarea modului în care oamenii gândesc pentru ca ideile și, în pasul doi, comportamentele să fie cât mai apropiate de rezultatul dorit.

Până la un punct, e un aspect care face parte în mod natural din viața tuturor, de la interacțiuni în familie sau la locul de muncă – la unele activități educaționale, politice, religioase, culturale, sociale sau comerciale întâlnite în mod relativ obișnuit cam în orice țară.

Punctul respectiv a fost, însă, depășit de mult timp. Prima țară care nu doar că a depășit acel punct, dar a și dus abordarea la un cu totul alt nivel – organizat sistemic – a fost URSS[ii]. Au fost 3 motive principale:

  • Modificarea societății și dezvoltarea „omului nou” la nivelul întregii populații erau chiar obiective majore declarate ale comunismului. Acestea necesitau și promovarea de politici culturale pentru a „modela” societatea și omul nou respectiv în sensul dorit (într-un context în care se eliminase fizic concurența de idei și de modele alternative cu care s-ar fi putut compara);
  • După primele decenii de ascensor social mai larg, discrepanța în creștere dintre realitate și discurs în comunism a necesitat manipularea largă și în alte direcții.

Adică, dacă nu s-a putut ridica realitatea la nivelul sloganului, s-a încercat schimbarea percepției realității / modului de gândire pentru (i) a se vedea ce ne înconjoară ca fiind mai bun decât este sau (ii) pentru a se crede că problemele care încă se mai observau și după manipularea respectivă sunt cauzate în principal, dacă nu chiar exclusiv, extern, de adversarii „din afară” ai modelului comunist (de vreme ce acesta era proclamat ca fiind cel mai bun posibil).

  • Deși URSS a realizat în cele din urmă că e dificil să manipulezi larg mult timp oameni să creadă și să acționeze în direcții ce sunt contrazise frecvent de realitatea obiectivă din jur, a descoperit că e mai ușor să-i manipulezi să nu creadă în ceva și să nu acționeze pozitiv la scară largă sau să se frustreze în direcții în bună parte manipulate, concentrate pe falși vinovați sau pe vinovați de o mică parte a problemelor.

Descoperirea de mai sus a fost pusă la treabă pentru subminarea din interior a modelelor de societate concurente din lume.

Încă din anii 80’, foști spioni sovietici fugiți în Vest dezvăluiau, astfel, faptul că aproximativ 85% din bugetul și timpul serviciilor secrete sovietice în străinătate erau, de fapt, dedicate războiului cultural – practic, distorsionării modului de a gândi al adversarului. Doar 15% erau alocate spionajului clasic.

Este clar că nici după 1990 nu s-au schimbat multe lucruri în această privință, precum și că nu doar Rusia, ci și multe alte forțe din lume, inclusiv non-statale, au avut/au abordări similare (de aici și importanța unor politici culturale solide de contracarare pentru orice țară care se respectă). 

Unul dintre foștii spioni respectivi, Yuri Bezmenov, care lucrase chiar în aparatul de propagandă al KGB sublinia, mai concret, că războiul cultural de subversiune implica planificări și activități organizate pe perioade lungi de peste 15-20 de ani.

Acestea includeau recrutarea sau manipularea de artiști, educatori, jurnaliști, producători de filme, regizori, autori, politicieni, filozofi și alte tipuri de „influenceri” (inclusiv tineri care „promiteau” în direcțiile respective) pentru promovarea sau propagarea de mesaje care ținteau direct sau indirect ideile, structura și modul de viață dintr-o țară pentru deșirarea/subminarea din interior.

Bezmenov a și sintetizat țintele, liniile de acțiune și rezultatele scontate ale planificării respective într-un tabel.

La orice citire cât de cât atentă, elementele din tabelul de mai sus par ciudat de familiare și la noi dacă ne gândim la perioada ultimelor decenii.

Și în prezent vedem în România în spațiul public, inclusiv în social media și în multe comentarii la mai toate platformele publicistice mai răsărite din România, numeroase exemple de idei nocive și mesaje toxice fix pe structura de mai sus (majoritatea trollilor folosind și mai multe pseudonime).

Desigur, idei/mesaje în sensul celor menționate în tabelul de mai sus nu sunt automat rezultatul manipulărilor externe.

De exemplu, interzicerea exmatriculării unui elev (practic, aproape indiferent de ce face) în proiectul legii educației preuniversitare publicat anul trecut nu este, probabil, opera unui troll, ci a unui incompetent în materie de politici publice și de educație care preferă să afecteze clase întregi și să submineze profesori decât să mute un golan în școli dedicate unde să aibă colegi tot ca el și profesori special formați pentru cazuri de tipul respectiv (sper ca interzicerea respectivă să fie scoasă din forma finală a legii).

De asemenea, mai toți simțim din când în când nevoia de a ne spune „oful”.

Abordarea clasică a unui troll ar fi, însă, aceea de a stimula și specula orice aspect care poate servi vreunuia din obiectivele din tabel prin încurajare, popularizare, accelerare, orientare într-o direcție de dezbinare sau de pasivitate socială și contrazicerea celor care s-ar opune.

Astfel, critica fără finalitate, mai ales cea generală ca formulare, care nu ajută la înțelegerea cauzelor concrete (de genul – e dezastru în țară și nici nu se poate face nimic) este/va fi întărită sau lăudată aproape sistematic pentru că ea întreține demoralizarea și pasivitatea și mai și încurajează autorul criticii să continue în direcția respectivă (că doar a fost lăudat/validat de alți cititori, nu?).

Libertatea de exprimare și critica sunt esențiale pentru sănătatea unei societăți și pentru eficiența politicilor publice. Deci, ideea nu este deloc aceea de a nu mai critica situații/decizii decât dacă s-ar și propune soluții alternative „la cheie”, ci de avut în vedere mai larg ce mesaje se dau per total, de fapt, care este utilitatea lor și pentru cine.

Cu caracter mai general, pentru contracararea trollilor (în sensul tabelului lui Bezmenov) și a ideilor nocive trebuie înțelese cel puțin 3 aspecte:

  • Conștientizarea e importantă, dar – în sine – are doar efect limitat, pentru că este ceva strict de nivel individual. Adică, citirea unor analize sau comentarii cu tabelul de mai sus în minte e instructivă, dar nu va schimba larg societatea, chiar dacă îl va ajuta pe cel care procedează astfel să fie mai selectiv, să ia decizii mai raționale și să înțeleagă mai bine lumea din jur.
  • Deși se promovează frecvent contrariul în spațiul public în prezent, este ilogic să crezi că situația se va îmbunătăți cât de cât rapid dacă nu se face ceva diferit.

A rămâne la stadiul de lamentație nu are, astfel, cum să schimbe ceva, ci doar să faciliteze perpetuarea situației care nemulțumește și să lase câmp larg de acțiune celor care fac, de fapt, ceva, chiar dacă contrar interesului general.

  • Atât din motivul de mai sus, cât și din cauza faptului că trollii și ideile nocive în general sunt promovate proactiv, contracararea acestora nu se poate face eficient decât tot proactiv.

Sfatul larg răspândit în România de a nu reacționa/interacționa (a “nu hrăni trollii/ do not feed the trolls”) – este, astfel, profund eronat.

Acesta ar avea sens în relația cu postaci motivați de unele probleme psihice, dar nu și față de trollii de tipul descris în tabelul de mai sus, de vreme ce aceștia urmăresc programatic tocmai să domine piața de comentarii și reacții pentru a transmite nestânjeniți mesajele de demoralizare/destabilizare de mai sus și a și sugera că sunt majoritari în a gândi astfel (deși reprezintă, de fapt, proporții minuscule din populație).

Nu este, desigur, nevoie să se răspundă fiecărui troll sau comentariu de troll (la unii nici nu ar fi timp fizic), dar a reacționa pentru a arăta modelul promovat este, pur și simplu, necesar pentru contracararea direcțiilor de ansamblu promovate de aceștia. De regulă, cu cât trollii sunt mai activi, sau agresivi, cu atât mesajele inițiale sunt mai preocupante pentru ei.

A fi proactiv nu e la îndemână ca reflex – mai ales după decenii de activități de demoralizare care au urmărit tocmai pasivitate, descurajare, neîncredere umană și scepticism.

Dincolo de demoralizarea acumulată la noi, trollii speculează și niște reflexe ancestrale ale creierului pe care trebuie să le gestionăm mai bine dacă vrem să ajutăm la îmbunătățirea situației din jur.

a) Reflexul de a crede mult mai ușor teorii negative/conspiraționiste, decât pozitive
Înclinația spre a crede știri conspiraționiste/negative e una naturală, facilitată evolutiv. Acum mii de ani, dacă cineva spunea că urmează un atac al unui trib vecin sau al unui leu sau că cineva îți vrea răul, era destul de imprudent să nu-l crezi. De aceea știrile negative și circulă de aproape 7 ori mai repede și mai mult decât cele pozitive.
Câteva decenii de producere organizată și largă de știri false nu au actualizat încă suficient mecanisme ancorate în genele noastre perioade mult mai lungi. Trollii fructifică acest fond cât pot cu tot felul de «dezvăluiri» și frânturi de raționamente care să ducă spre neîncredere sau antagonizare. 

b)Reflexul de a vedea mai prudent/suspicios pe cei din afara propriului «trib» – practic, mai tot ce e în afara oamenilor pe care-i cunoști mai bine
Timp de sute de mii de ani, când un trib se întâlnea cu un altul pentru prima dată, rar se schimbau amabilități. Pentru că perioade foarte lungi a fost, astfel, mai sănătos să fi prudent și să pui răul înainte, mai ales în relația cu alte „triburi”, e mult mai la îndemână psihologic să crezi/bănuiești lucruri negative despre oameni pe care nu-i cunoști direct (adică, nu sunt din „tribul” tău imediat) și să nu faci ceva constructiv cu ei, decât să faci.

Tentația de a-i vedea mai suspicios pe cei pe care nu-i cunoști direct e un aspect ancorat, așadar, tot în subconștientul nostru configurat în perioade foarte lungi de experiențe cu privire la sursele de pericol și probabilitatea lor.

Studiile comportamentale au arătat că până și copiii repartizați prin tragere la sorți în echipe sportive tind statistic să-i reevalueze în sens negativ pe cei din echipa «cealaltă».

Acest aspect îl potențează pe cel de mai sus (legat de reflexul mai general de a crede mai ușor teorii negative/conspiraționiste, decât pozitive).

Adică, nu doar că tindem să credem mai ușor știri/zvonuri negative în general, dar facem asta cu atât mai mult în relația cu persoane pe care nu le cunoaștem foarte bine.

Într-o mass-medie globalizată, trollii au avantajul faptului că atunci când atacă direct sau indirect pe cineva (sugerând că acesta are vreun interes ascuns, face parte din vreun grup cu conotație negativă, are vreun trecut problematic etc), numărul celor care cunosc direct persoana respectivă este, de regulă, mult sub numărul celor care pot citi mesajele trollilor respectivi.

Trollii și formulează de multe ori comentariile într-un mod care sugerează că ei țin partea celorlalți cititori sau sunt la fel ca ei – gen, «încercați să induceți în eroare» (adică ei fac parte din același «trib» cu alți cititori și semnalează vigilent ce rău vrea să facă cel atacat care ar fi «din afara tribului»). Când cineva promovează, de fapt, mesaje utile pentru trolli (inclusiv de demoralizare pură), dimpotrivă, mesajele  respective vor fi întărite și susținute de aceștia (de regulă, într-un mod cât mai polarizant).

Desigur, o citire atentă a ce se spune, versus ce se comentează, rezolvă, de obicei, multe dileme, dar trollii tot încearcă, mai ales în lipsa unor acțiuni de contracarare.

c) Reflexul de a tăcea/de a nu ieși în evidență

Viața în sălbăticie nu era una care te încuraja să ieși în evidență. Creierul nostru nu s-a schimbat prea mult de atunci. Nici comunismul nu a ajutat.

Desigur, problema este aceea că, în lumea actuală, lipsa de implicare sau reacția întârziată duce rareori la dispariția problemei de plecare (cum era cazul de multe ori în natură), ci, frecvent, la agravarea și multiplicarea ei.

d) Reflexul de a te feri de tensiune, inclusiv verbală/scrisă

E parțial legat de cel de mai sus. Chiar dacă decidem să ne exprimăm, tindem să ne ferim de contrazicere/tensiune. Numeroși trolli (dar și politicieni etc de la noi), sunt tupeiști tocmai pentru că, de regulă, încă este ceva avantajos tactic în România.

Astfel, majoritatea oamenilor înclină să dea curs reflexului ancestral de ocolire a conflictelor – inclusiv de a nu intra în tensiune verbală/scrisă și evită continuarea unei discuții în contradictoriu.

Este, de multe ori, o abordare eronată care îi lasă, în practică, pe tupeiștii respectivi să influențeze în continuare mult mai mult decât ar permite, altfel, numărul lor sau logica a ceea ce spun.

e) Reflexul de a nu te gândi și a nu acționa pe termen mediu sau lung, ci, de regulă, doar pe termen foarte scurt

Nu este ceva prea flatant, dar tendințe în sensul de mai sus avem toți. E unul din motivele pentru care ne este greu sa mâncăm mai puțin, să facem exerciții fizice regulat sau să citim mai des.

Ca o justificare cumva, statutul de vânători-culegători timp de sute de mii de ani pur și simplu nu a încurajat gândirea pe termen lung. Era o viață în mare parte de oportunități de scurtă durată și de destule pauze între acestea.

Astfel, de pe o parte, dacă găseai ceva «bun», era bine să acționezi rapid pentru că, altfel, fie fugea, fie îl lua altul (om sau animal), fie se strica. Pe de altă parte, dacă nu apărea ceva foarte motivant pentru acțiune (precum efortul pentru hrană, fuga de un pericol etc), tendința era de economisire a energiei (pentru cheltuirea ei doar pentru mize care par că merită pe termen scurt). Aceasta a fost întipărită în gene timp de mii și mii de ani tot ca esențială pentru supraviețuire. Numărul de calorii zilnice la îndemâna strămoșilor fiind redus, aceștia trebuiau să fie atenți pe ce le cheltuiau.

A face ceva pentru o nevoie care nu pare presantă pe termen scurt nu este, astfel, la îndemână (de aceea, majoritatea studenților învață doar în sesiune).

Trecerea recentă istoric la agricultură și păstorit și, ulterior, la revoluțiile industriale, a necesitat din ce în ce mai multă planificare, dar încă nu a trecut suficient timp pentru a contracara la nivel larg perioada istoric lungă de viață de vânători-culegători.

Majoritatea oamenilor continuă, astfel, să cedeze frecvent reflexelor de termen scurt, deși contrar intereselor lor de termen mai lung din lumea actuală.

De vreme ce – după cum a detaliat Bezmenov – o campanie de demoralizare e concepută pe 15-20 de ani, e mai dificil, astfel, să fim atenți la unele lecții nou introduse la școală într-un an, la ofuscarea față de prea multă disciplină în licee din alt an, la mesajele împotriva oricărei forme de autoritate din numeroase filme și care prezintă infractorii ca fiind „cool”, la mesajele periodice care divizează familiile, generațiile, etniile din aceeași țară etc, la ideile din unele prelegeri, piese de teatru sau cărți din ani diferiți, la oferirea de spațiu majoritar de emisiune unor idioți sau tupeiști etc,  – mai ales că destule schimbări se alimentează reciproc de la un punct încolo și sunt facilitate și de unele tendințe globale mai largi.

Cu alte cuvinte, pentru că reflexul de termen scurt este să evităm contraziceri/tensiuni și chiar orice efort care nu pare musai, iar pe termen mai lung sunt mai greu de întrezărit efectele negative și agregate, pasivitatea e mai la îndemână, chit că foarte păguboasă.

Raportat la toate cele de mai sus, contracararea trolilor și ideilor mai nocive (cele care implică deșirarea unei societăți sau văitat continuu fără a se propune nimic constructiv în loc) este, de fapt, destul de simplă.

Dincolo de o serie de măsuri de combatere a „fake news” în general la nivel european, aceasta implică:

  1. Conștientizarea reflexelor de pasivitate de mai sus pentru buna lor gestionare;
  2. Realizarea faptului că doar o abordare proactivă poate schimba ceva;
  3. Înțelegerea faptului că aceasta nu implică cine știe ce efort – postarea unui comentariu sau de „dislike-uri”/”like-uri” sau reacționarea la comentarii ale unor trolli în funcție de corelarea unor intervenții sau comentarii, a unor filme, articole, spectacole sau proiecte de acte normative etc cu tabelul lui Bezmenov;
  4. Folosirea tabelului respectiv ca o cheie de citire mai largă pentru ce se scrie sau se spune în jur;
  5. Responsabilizarea moderatorilor de platforme pentru filtrarea celor care în mod evident sunt trolli. În contextul evoluțiilor tehnologice precum ChatGPT3, acest aspect va deveni foarte curând necesar;
  6. La nivel de educație în școală, o materie dedicată înțelegerii regulilor minimale de funcționare a oricărei societăți de succes și contracarării trollilor și fake news în general ar fi foarte utilă (mult mai utilă decât destule secțiuni de materii care se predau în școli în prezent);
  7. Pentru că modalitățile de atacare a țintelor din tabelul de mai sus pot lua multe forme mai greu de reperat în arhitectură agregată, promovarea proactivă a substanței țintelor respective în societate poate fi foarte utilă. Adică, ideea ar fi nu doar de reacționat la propuneri, poziții, mesaje de trolli în mod cumva defensiv, ci de întărit substanța obiectului atacurilor (desigur, acolo unde are sens, fără a se băga gunoiul sub preș sau a se ignora necesitatea și de schimbare).

La nivel de politici publice, posibilitățile de acțiune coerentă și eficientă ar fi vaste.

Oricum, campaniile de tipul sintetizat de Bezmenov pot avea și efecte surprinzătoare și ironice.

De exemplu, URSS/Rusia a făcut, într-adevăr, „progrese” importante în subminarea democrațiilor din interior și generarea de mult emoțional în dauna ponderii raționalului (și pe fondul altor factori despre care am vorbit cu alte ocazii) – dar cred că progresele respective au jucat, de fapt, per total mai mult împotriva Rusiei în 2022.

Astfel, Putin a crezut probabil că „Occidentul” e foarte aproape de faza de destabilizare și chiar de criză (și în anumite privințe, nu părea hazardat să creadă asta). Dar partea emoțională mărită a societăților occidentale a facilitat, de fapt – după invadarea Ucrainei – o escaladare politică și a societății în relația cu Rusia, chiar dacă logica rusească nu o anticipa ca fiind prea rațională pe scară largă, mai ales pentru UE.

Pentru că partea militarizată a lumii occidentale a rămas suficient de puternică (fiind și mai conservatoare prin natură și mai lent permeabilă la războaie culturale), așteptările tactice ale Rusiei au fost în mare parte înșelate până acum.

Iar, în punctul în care s-a ajuns, chiar și rațional nu mai poate fi lăsată Rusia să câștige prin forță.

Desigur, Putin pare să meargă pentru moment pe o abordare de încercare de menținere a presiunii și chiar de ridicare a mizei, contând probabil pe faptul că susținerile populației de tip emoțional sunt mai volatile și au, de obicei, și o viteză de epuizare mai rapidă, precum și pe ideea că etapele finale ale planului de destabilizare ar avea încă șanse.

Reziliența mentală parțial artificial fundamentată este, însă, tot un fel de reziliență, și cred că SUA și UE mai au resurse și timp chiar dacă trebuie să schimbe destule lucruri în intern. De asemenea, conflictele au, în general, un efect de medicament puternic pentru „spălări pe creier” anterioare.

În fine, problema în ultimă instanță este aceea că războaiele culturale de tipul de mai sus nu trec de la sine și pot face mult rău. Poziția de spectator nu aduce avantaje reale, ci doar duce la confruntarea unor probleme mult mai mari în pasul doi. Seamănă cu situația copiilor mici care își acoperă ochii și cred că nu sunt văzuți.

În contextul actual al războiului din Ucraina, miza războaielor culturale este și mai mare decât de obicei. De exemplu, în cazul Rusiei, în plus de agenda obișnuită, Putin fiind pragmatic, eforturi mari par a fi concentrate în România nu în direcția de a-i face pe ruși mai plăcuți, ci în aceea de a nu fi văzuți bine ucrainenii. Ideea nu este aceea că nu ar fi și subiecte de discutat cu Ucraina, dar ar fi mult mai păgubos și greșit tactic să fie abordate fragmentat sau naiv implicațiile în pasul doi.

Se observă, însă, deja o conștientizare din ce în ce mai largă la nivelul multor segmente de elite occidentale cu privire la implicațiile acestor războaie și necesitatea unor politici de reziliență.

Să sperăm că vom vedea foarte rapid în România o strategie adaptată și coerentă pe subiect pentru că timpul nu joacă în favoarea celor ce întârzie în astfel de privințe și noi avem și de recuperat. Ce se vede pentru moment e foarte departe de necesar.

*******


NOTE

[i] În afara celor menționate expres în articol, alte lucrări în care se pot regăsi aspecte avute în vedere în analiză includ cărți ale lui David Eagleman (Creierul, Incognito), Robert M. Sapolsky (Behave, Biologia fiintelor umane in ipostazele lor cele mai bune si cele mai rele), Daniel Siegel (Mintea, o călătorie spre centrul ființei umane), Amy Blankson (Viitorul fericirii), Alain de Botton (Știrile), colecția Science et Vie/Science et Avenir precum și unele aticole anterioare, cum ar fi Homo Cliens si Homo Iratus sau Societățile și Conectorii. Unele explicații și exemple la tabelul lui Bezmenov, inclusiv de mai jos, pleacă de la cartea acestuia Love Letter to America & World thought Police.

[ii] Deși sovieticii au introdus conceptul de război holistic, cele de mai sus nu mai reprezintă de mult monopolul de gândire doar al unui stat.

[iii] De ex., (a) implicarea în campanii electorale amestecă foarte mult misticul cu profanul și antagonizează, (b) supra-dependența de atragere de fonduri duce la promovarea celor mai buni vânzători, nu a celor mai buni credincioși, (c) folosirea de catedrale pentru concerte rock amestecă planurile și subminează, de fapt, masiv religiosul.

[iv] În Love Letter to America &World thought Police, se explică că expresia e împrumutată din cartea “Socialism as a Historical Phenomenon”. (YMCA Press, Paris, 1977) a dizidentului rus Igor Shafarevich – acesta considera că toate marile civilizații (ref. Egypt, Maya, Mohenjo-Dara, Babylon etc) se stinseseră după îndepărtarea de divin și încercarea de implementare a justiției sociale pe principii socialiste.

[v] Inclusiv prin proceduri greoaie care afectează artificial drepturile pe fond sau prin prezentarea în filme a polițiștilor ca persoane mai puțin inteligente, înclinate spre violență, corupție etc.

[vi] De ex, prin prezentarea largă ca incompetenți, corupți, alcoolici, rău intenționați, în timp ce infractorii sunt supra-protejați legal și sunt prezentați des ca fiind aproape «cool» etc.

[vii] Aici ideea este că dacă nu faci eforturi pentru a ține aproape propria familie sau comunitatea imediată e puțin probabil să o faci pentru un nivel mai îndepărtat, cum este statul.

[viii] Societatea nu mai funcționează normal, se caută un salvator, un guvern puternic – poate evolua și în război civil sau invazie externă.

[ix] Fie de o putere străină, fie de un grup local de stânga – cuvântul provine din sintagma folosită de presa moscovită după înăbușirea revoluției din Cehia din 1968 („situația din Cehoslovacia s-a normalizat”). Mișcările radicale sunt eliminate, pentru că puterea este déjà deținută de un grup de stânga controlat.

Distribuie acest articol

58 COMENTARII

  1. Personal cred ca rezultatele propagandei rusesti in Romania sunt exceptional de bune (pentru ei desigur) tinand cont de unde au plecat in anii 90. Dupa ani de zile in care au investit in Adrian Nastase, Adrian Severin ,Tariceanu , Dorneannu si inca alte zeci de mai mici decidenti am ajuns sa fim la nivelul de acceptare al Serbiei si Ungariei (alt caz si mai tragic de influenta dupa revolutia 1956)

  2. „Astfel, Putin a crezut probabil că „Occidentul” e foarte aproape de faza de destabilizare și chiar de criză (și în anumite privințe, nu părea hazardat să creadă asta). Dar partea emoțională mărită a societăților occidentale a facilitat, de fapt – după invadarea Ucrainei – o escaladare politică și a societății în relația cu Rusia, chiar dacă logica rusească nu o anticipa ca fiind prea rațională pe scară largă, mai ales pentru UE.” – Pana in ultimul moment nimeni in cancelariile europene nu a crezut ca Rusia va ataca Ucraina, in ciuda faptului ca CIA avertizase cu mult timp inainte despre acest lucru. Masurile si „strangerea randurilor” care au urmat, sunt rezultatul emotiilor, fricii, unui reflex de aparare in fata agresiunii ruse. Europa a realizat atunci pericolul imens reprezentat de Rusia, iar in mintile multora se derulau deja imagini cu sutele de tancuri si sisteme de rachete pe care Rusia le-a folosit de-a lungul timpului si pe care le-ar putea folosi si in Ucraina. Invazia din Georgia din 2008 era inca proaspata in mintile multora, atunci cand rusii au intrat cu mii de tancuri pe teritoriul georgian (puteti sa vedeti chiar pe Youtube imaginile terifiante). La fel, invadarea si anexarea Crimeei cu „omuleti verzi” a trezit spaime in randul occidentalilor care s-au vazut nevoiti sa ia masuri. Este instinctul de supravietuire cel care a dictat actiunile ulterioare. Putin a mizat pe slabiciunea liderilor europeni si pe interesele lor in raport cu Rusia, iar acest lucru ne-a fost demonstrat ulterior prin diversele actiuni si declaratii ale unora dintre liderii europeni (vezi Orban, Austria, Macron care-l suna si acum pe Putin sa vada ce face, Germania care a crezut mereu ca razboiul se va termina si relatiile cu Rusia se vor relua, scepticismul initial al europenilor in a trimite echipamente militare in Ucraina si lista poate continua). Pe de alta parte, sa nu uitam cum unii lideri europeni au contribuit indirect la propaganda Kremlinului atunci cand urlau sus si tare ca vor o „autonomie strategica europeana”, cu alte cuvinte o decuplare de SUA, exact ceea ce insusi Putin isi dorea. Insusi Putin afirma ca are destui aliati in Europa. Nu stim sincer, cum ar fi reactionat UE fara sprijinul SUA si indemnului americanilor de a se uni si de a trimite arme spre Ucraina. Si inca nu s-a terminat, iar Rusia ameninta si alte state independente…

    • Pana in ultimul moment nimeni in cancelariile europene nu a crezut ca Rusia va ataca Ucraina,” – sa iti marturisesc un „secret”, char si acum uneori nu imi vine sa cred ca Rusia a atacat cum a atacat Ucraina.
      Adeica toital aiurea-n tramvai!! Adica trupe insuficiente numeric dar si calitativ. Doctrina mostenita de la URSS zice ca in atac it trebuie o superioritate de 3:1 ….. dar rusii cam erau 1:1 . Cu ca 40.000 sperau sa ocupe Kievul de 3 milioane ?

      Cum dracu sa crezi ca s-au tampit cu toNtii asa de brusc?

      • Plus o lipsă de strategie absolut bizară, și un „armchair strategist” ar fi atacat MAI ÎNTÂI structurile de 4C și infrastructura critică, nicidecum blocuri de locuințe și alte ținte irelevante!
        O Ucraină decapitată și rămasă pe întuneric și în frig din primele zile ale conflictului ar fi capitulat înainte să apuce să primească ajutoare militare.
        Este absolut de neînțeles „strategia” rusească, parcă au vrut pur și simplu să piardă!

    • @Ghita Bizonu’
      Excelenta intrebare !! Raspuns f.,f.greu.
      Probabil ca se vor scrie tomuri intregi pe tema asta iar dezbaterea o sa dureze decenii. Precum cea privind atacul germanilor la 22 iuni ’41. Sunt N interpretari, evaluari si criterii. Chiar si aici pe contributors.ro am avut un art.f.bun, pe tema 22 iunie ’41, al d-lui Dodan.

      O sa ma incumet la a da 3 variante de raspuns posibil. Avand in vedere vastitatea chestiunii nu pot fi decat superficiale…..
      1. Plecand de la premisa ca M.st.M.Rus nu e compus din prosti, idioti si nepregatiti se impune concluzia unei oarecari urgente. Care sa fi fost aceea?? Inarmarea galopanta a UKR, apropiatul anunt al adeziunii la NATO, amenintarea deplasarii de rachete/scut anti-racheta in UKR, pozitionarea armatei UKR in vederea unui atac asupra Donbass&Crimeea??
      2. Pregatire superficiala plecand de la premise false: populatie UKR entuziasta, nepregatire ucraineana, lipsa de soldaritate internationala. Se poate adauga si un oarcare joc al hazardului: „iarna f.blanda”. Dar toate acestea ar fi, cumva, la capitolul: s-au tampit cu toNtii asa de brusc?
      3. Jocul la risc care n-a iesit: au mizat pe negocieri rapide cu un rez.favorabil. Negocieri rapide (martie-apr.) au fost, dar…..f.probabil doar ca manevra ptr.a castiga timp din partea Zelensky&co. Smart!! Rusii „s-au parlit” si au pierdut initiativa.

      Am si eu o intrebare mai veche, dar la fel de dificila. Am mai pus-o aici pe contributors.ro:
      cum si pe unde, prin ce mister, ajung armele occidentale pe frontul din UKR?!? Sunt vreo 600km de la granita PL pana in estul UKR, totusi. Cum de nu le distrug rusii?!?
      Sa ne gandim la sutele de mii de obuze (ocupa garnituri intregi de tren), N sisteme de artilerie, masini de lupta blindate, combustibil, etc, etc. Maine-poimaine tancuri occidentale, dar la fel sutele (min.350-400) de tancuri de fabricatie sovietica stranse si donate UKR in acest an.
      Singura explicatie posibila pe care am gasit-o, dar putin plauzibila, e ca RUS nu are capacitatea satelitara necesara ptr.supravegherea teatrului operational UKR si detectarea transporturilor in cauza.

      • Mai exista o explicatie:
        Musk a lasat ucrainienii sa foloseasca Starlink. El fiind in pierdere ca nu i s-au dat bani inca.
        Detectarea transporturilor prin satelit o … merge cum merge dar si rusii au ramas probabil fara vodca suficienta pentru soldati. :))
        Nici macar nu au ce sa suteasca ca prada de razboi … cum zicea Tanase … De la Nistru pan’la Don. Davai ceas davai palton.

          • Nici pana astazi nu ati inteles:
            a) la ce a fost util Farage – expunerea putreziciunii din abordarea european federalista a UE.
            b) maturitatea electoratului britanic care NU a votat, la fel cum NU am votat nici eu pe Farage si partidul lui sa intre in parlament.
            Va solicit sa va faceti lectiile, pentru ca ramaneti corijent din punctul meu de vedere la politica europeana.

        • @Durak
          Merci, încă o dată, ptr.lectiile (Farage style) de afaceri europene. Sunteți foaaaarte priceput.
          Deep knowledge you have…..
          Nu mă „lăsați pe vară” că sunt distrus!

  3. Rolul trolului in societate ? Iaca o intrebare ce ne macina timpul ramas liber .Trollul ,ca si denumire atasata unei persoane existente ,are in sarcina doar a aduce, multiplicat ,in fata societatii ,deja identificatele preocupari (la nivel de intrebare ),pe care cetateanul si le pune zilnic . Trollul ofera astfel o alta persepectiva a lucrurilor multumind sentimental segmente de cetateni ce se situeaza de o parte sau de alta a evenimentelor la zi .Trollul ofera(pe subiecte diverse) explicatii, pe retelele de socializare sau in Media , doar falsificind realitatea el neavind interesul de a arata multimilor ceea ce se intimpla cu adevarat iar daca intimplator o face multimile isi autopacalesc ,fara sa stie, cunosterea si considera adevarul spus de catre trioll o minciuna . In asta consta arta de a fi troll.Daca ne intorcem la alt subiect si facem strict referire la Invazia rusilor in Ucraina ,putem vedea abia acum rolul trollului in ceea ce numim aparitia Razboiului in Ucraina .Initial , contrar tuturor cutumelor, se pare cum insusi Putin a crezut ceea ce trolii i-au oferit pe tava ca si cunostere si a purces , fara sa mai accepte si alte narative diferit exprimate de cei din jurul lui , la lupta , avind in minte o singura realitate personala ce continea acceptul Natiunii Ucrainiene in a-l sprijini si sustine in demersul sau militar totul aparut o data cu falsa imagine personala personala (oare si aici trolii au avut de lucru) ce ii definea ,in minte ,o anume invincibilitate a Armatei Rusiei .Trolii si-au facut datoria .Pacaleala a fost realizata .Din acel moment totul s-a schimbat pentru toata omenirea .Intelegerea, de catre Putin ,momentului ,ce a permis invazia totul coroborat cu informatiile ce i-au dezvaluit sefului Statului Rus existenta coruptiei endemice ,din sectoarele energetice si militare , acolo unde nimic nu era conform raportarilor la centru (decesele aparute la virful conducerilor acestor sectoare stau marturie ) ,a radicalizat total si a adus in fata noastra ceea ce am putea numi : dorinta de razbunare .Distrugerile ,aparent fara rost, a Oraselor din Ucraina , moartea unui numar mare de civili , pagubele uriase (dar nu chiar asa de mari ca cele facute Rusiei de coruptia cu pricina ce a cuprins si Ucraina ) aduse infrastructurii, totul poate fi incadrat in aceasta decizie (trolii au avut si ei rostul lor)ce cuprinde pe linga multe altele si dorinta de razbunare .Romania are propria ei strategie ,nu de ieri si nu de azi ,ce este evidenta ,ca si existenta , daca ne uitam cu atentie in jurul nostru .Cumva ,Romania stie sa joace intreaga situatie ,spre ai fi favorabila in viitor, fapt ce nu prea vedem ca se intimpla natiunilor aflate in vecinatatea noastra .Meritul este indiscutabil , fie el si la nivel doar de punere in scena , al Presedintelui Iohannis .„Tace si face ”va fi multa vreme (pina la aflarea adevarului )jocul total prin care Iohannis reuseste , in aceste vremuri tulburi,sa aduca Romania in centrul atentiei ,in acesta parte de lume . Atitudinea recenta a Presedintelui SUA , J.R.Biden ,este explicita si ea ne arata cit de puternica este imaginea Presedintelui Romaniei aflat in prim planul discursului alaturi de J.R.Biden .Pentru un ochi avizat la masa B9 nu au existat decit cei doi :J.R.Biden si K.W.Iohannis .In imediata vecinatate , la propriu si la figurat, apare si imaginea de exceptie a Presedintelui Rep.Moldova nimeni alta decit Maia Sandu .Azi este binevenita la Bucuresti .

  4. Bine spus: ChatGPT este un troll oficial al carui algoritm de selectie a informatiilor si datelor din imensele baze de date este inca necunoscut publicului larg, iar aici ma refer la tipurile de date pe care le foloseste si le apeleaza pentru a raspunde. Deja Chatul de la Microsoft a dat gres atunci cand a fost testat. Va fi o problema de timp pana cand si alte guverne autoritare (rus, chinez) vor incepe sa produca astfel de programe, iar atunci probabil ca vom asista la „razboiul chat-urilor”, iar dezinformarea si propaganda va trece la alt nivel.

  5. Foarte interesantă analiza! Dar cred că Bezmenov (Schuman) avea în vedere un procves puțin diferit (pe partea de justiție) decât rezultă din tabelul prezentat. La tine, terminologia din tabel este „reguli, nu morală”. În original nu era mult mai inspirată, dar mai clară: „legislative, not moral”. De fapt, explicațiile lui au în vedere mai degrabă mișcarea inversă, el criticând activismul social și încercând să spună că atunci când iei partea celor persecutați de reguli, tinzi să-i antagonizezi pe cei mulți, care respectă regulile. Prin urmare, terminologia are o doză de dezinformare (sic!)… Eu am citit acest criteriu ca o formă de subminare a (respectării) regulilor ca tehnică de demoralizare. Atunci când vezi că respectarea regulilor nu este apreciată și că mai degrabă cei car ele încalcă au succes, atunci ajungi să te întrebi de ce ar mai trebui să le respecți. Poate că aici este o problemă de cultură – în URSS, legislativul impunea de sus în jos doctrina Partidului. Morala era tradiția de respectare a regulilor pe care comunismul se chinuia să o distrugă pentru a putea să descătușeze „omul nou”…

    • Un la Multi Ani cu intirziere si mult respect, domnle Rizoiu;imi pare rau pt. ca nu am avut nici timp si nici curaj ca sa va solicit o intilnire tete a tete cum se spune atunci cind am ajuns in Buc. dar nu am uitat de promisiune!!!!
      Cum spuneam mai e si chestia aia cu tribalismul, intens dezbatuta anul trecut,plus ca prea am fost chiar intimidat de modul d-voastra de a dialoga:elegant,direct si lipsit de prejudecati si aroganta!!!(devenisem prea familiari si m-am speriat)Intr-un cuvint un om fain vorba ardeleanului dar ce sa-i faci daca prapastia..social positioning-ului e uriasa;apropo de asta recomand unul dintre cele mai reusite scene ale musicalului Cenusareasa varianta din 1976 (de neuitat) „Position and social positioning”(mi-ar place mie sa fiu atit de norocos incit sa fiu innobilat,ha,ha,ha!!!)Dupa mine cea mai reusita varianta (serioasa) a Cenusaresei, cea recenta chiar nu m-a impresionat cu toata distributia remarcabila.Momente comice reusite,piese superbe,M.Hamden (nu mai retin exact numele) magnific in roul regelui, R Chamberlain si Gemma ..superbi.Un film clasic care spre deosebire de alte filme clasice nu a ajuns la noi nici macar pe DVD/BlueRay(pacat)
      Numai bine,cu mult respect!!!!

    • Pentru Radu R: Mulțumesc pentru apreciere/comentarii, Radu.
      Legat de terminologia în sine, „reguli nu morală” e o traducere într-adevăr a „legislative not moral”, dar cred că traducerea e, de fapt, și mai clară decât engleza și cuvântul în română are în vedere și explicațiile din cartea lui Bezmenov (nu am identificat vreo traducere în română mai potrivită).
      Legat de sensul terminologiei, cred că rezultă destul de bine chiar din traducerea din articol, aceasta având în vedere, după cum spuneam mai sus, și explicațiile din carte. Metoda de manipulare ar viza, astfel, să ne împingă să ne concentrăm în principal nu pe moralitate și pe soluții morale la probleme – cumva cu accent mai mare pe echitate – ci pe formă/proceduri și comunicare distorsionată pe subiect – chiar dacă sunt dezechilbrate sau rezultă prea des în soluții imorale și chiar dacă la momentul conceperii au avut în vedere aspecte parțiale ale unor situații din viața reală – gen doar drepturi, nu și obligații).

      De altfel, Bezmenov începe explicațiile mai detaliate din carte la capitolul respectiv cu: „In the area of “Law and Order”, the method of demoralization is to promote and enforce the prevalence of the “legalistic” approach over the “moral” one” (pg 43).
      El dă mai multe exemple acolo – pg 44-45 (care privesc forma legislației, modul de enforcement și tipul de comunicare/prezentare), nu doar unul, dar toate cred că merg în același sens de mai sus, numai că din diverse perspective sociale.

      Pentru juriști, procedurile sunt, desigur, foarte importante pentru a evita arbitrariul, dar Bezmenov se referă la depășirea cu mult a punctului de echilibru între acestea și fondul moral al situației – și vedem numeroase exemple în jur, inclusiv cu pedepse foarte reduse pentru infracțiuni grave, posibilitatea să plătești și să scapi cu totul de infracțiuni serioase cu intenție, prezentarea unor hoți totuși ca băieți deștepți, acuzarea mediatică a întregii poliții pentru fapta reprobabilă a unui polițist etc.
      Cu caracter mai general, justiția este, astfel, doar o parte din conceptul de Law and Order de la Bezmenov, acesta vizând tot lanțul – formularea regulilor – aplicarea lor – și comunicarea de mass-media și în societate pe fondul privit de reguli sau de aplicare – totul fiind vizat a fi împins cât mai departe de morala de fond.
      Scopul ultim implică neîncrederea în stat și justiție și tânjirea după ordine și disciplină «adevărate» (pe care modelul comunist sau un model foarte autoritar – nu democratic – ar părea populației debusolate foarte bine plasat să le ofere).

  6. Interesant. Felicitari!
    Numai ca trebuie sa faceti diferenta intre un troll si un individ cu gindirea viciata de trolli. Aspecte diferite, tratamente diferite…
    Si trebuie vazuta problema tehnica a actuialelor retele de pe internet. Toate retelele au administratori care cenzureaza dupa cum au chef; daca se noteaza cu minus un comentariu se sterge (si trolli noteaza cu minus tot ce nu le convine); in plus, exista mecanisme tehnice prin care un indezirabil (nu troll) este indepartat din retea (reactualizare, respingere nickname, blocare parola sau alte mecanisme).
    Deci, asa zisii democrati nu sunt chiar democrati sau sunt la cheremul trollilor, din pura prostie . Sau cumparati…

    • „Moderarea” a devenit demult pe unele forumuri de discuții doar un instrument de diseminare a propriilor idei și de eliminare a celor care nu convin „moderatorilor”. Ba chiar unii „moderatori” își fac un titlu de glorie din aplicarea arbitrară și discreționară a cenzurii…

    • Pentru Mongolul: Mulțumesc pentru apreciere/comentariu.
      Este, într-adevăr, important de distins între păpușari și manipulați.
      De asemenea, contracararea trollilor nu trebuie să ducă la cenzură excesivă.
      Dacă admitem, însă, că există oameni plătiți să aplice tabelul lui Bezmenov precum și numeroși manipulați care dau expresie unor reflexe străvechi doar că speculate de profesioniști și că o bună parte din populație nu are încă instrumentele de informație și experiență să gestioneze bine acest fenomen, a lăsa lucrurile să curgă nu este o opțiune rezonabilă pentru orice țară care se respectă.

    • Deja in SUA exista un proces in care ni se arata cum jurnalisti de la Fox News , cu toate ca stiau care este adevarul, prezentau publicului , eronat, o presupusa citigare a alegerilor de catre fostul presedinte Trump aflat in confruntarea sa cu J.R.Biden .Ne aflam cu totii infata unui precedent ce se poate transforma intr-un text de lege, aparut sau viitor aparut, in toate tarile democratice ale lumii lege ce ar putea pedepsi astfel de atitudini fie ele mediatice si de ce nu chiar politico – mediatice .Ar fi un exceptional pas inainte atunci cind vorbim de manipulare politica prin Media .Vedem asta la tot pasul .In Romania (poate aceste noi fakeuri aparute sa contina o anume forma obligatorie de aparitie a unor astfel de legi si ele sa fie aduse in fata natiunii intentionat ) am vazut , in ultimile citeva zile , un set de cel putin patru fakeuri de presa ce au dorit a pacali cetatenii .Am vazut cum povestile mincinoase : cele cu canalul Bastroe , cele cu Invatamintul din Ucraina, cele cu Biserica Ortodoxa din Ucraina ,cele cu griul romanesc aflat in contradictie cu cel ucrainean si acum stirea cu vehicolele militare , fac un imens rau natiunii .Nu mai putem accepta asa ceva . Ziaristii au obligatia morala de a prezenta adevarul si nu de a favoriza prin actiunile lor parti din politica unei natiuni .Vom asista la aparitia a noi modele de a face politica modele ce vor pune adevarul in prim planul deciziilor .

  7. Usurinta cu care s-au putut implementa toate sus mentionate se datoreaza noilor technologii de comunicare prin retele sociale, internet etc.etc. si mai putin prin vorbe adresate unui numar restrans de indivizi.
    Toate technologiile moderne de comunicare in masa sunt folosite cu mult mai multa iscusinta de cei care doresc sa manipuleze decat de cei corora de fapt au fost initial adresate, utilizatori care au aproape zero sanse in fata unei „armate” de oameni foarte bine instruiti si cu studii profunde.
    Este este un exemplu cum nu ar trebui sa afecteze educatia superioara vietile noastre si exista in opinia mea o corelatie directa, cu cat numarul celor cu pregatire superioara folositi in inscopuri obscure cu atat treburile se vor complica si mai mult iar masa mare de oameni va ajunge la dependente de tot felul tot mai mari.

    • Nu s-a schimbat deci nimic. Dintotdeauna cel care a folosit o unealtă pentru a produce bunuri de larg consum era cel priceput. Și întotdeauna el și-a oferit produsele și pentru a-i face dependenți pe beneficiari de ele.

      • Totul s-a schimbat si nu vorbim de „unelte” motoare si tractoare, este vorba de constiinta individuala cat si comuna multor oameni.
        Daca am fi ramas la nivelul bunurilor fara a incerca manipularea reflexelor de a le cumpara, lumea ar arata probabil altfel, personal nu mai cred in nimeni si nimic in afara celor mai apropiati oameni pe care ii mai am.
        Aceasta constiinta se schimba sub impactul manipularilor de tot felul, incepand de la cele banale pe care unul sau altul le observa insa cele subtile, neperceptibile pe moment sunt mult mai periculoase, „Team Jorge” cu siguranta va spune ceva.

  8. Ce treaba are ecologia cu trollii descriși de dl. Bondoc aici? Ecologia e un subiect in sine si e de importanta vitală in aceste vremuri. Ati gresit articolul, profesorul dvs mult venerat nu e aici ca sa va dati drumul la idei toxice. Așteptați putin, în curând va publica si dumnealui.

  9. “ Un exemplu e toata isteria ecologica.” Si isteria antiecologica.
    Un exemplu: 1.5C e o cerinta a politicului impusa stiintei, zice unul dintre contestatarii incalzirii globale produse de arderea combustibililor fosili. De fapt, este exact pe dos: pragul de 1.5C este o concluzie a stiintei impusa politicului.

  10. divide et impera era cunoscut inca de acum doua mii de ani de romani. intr o societate asezata creierele si caracterele se impun totusi. intr una cleptocrata / politruca / avocateasca / militieneasca infloresc pacalicii, hotii, jivinele amorale (lipsite si de inteligenta si de barbatie). e lumea ciucalailor, budailor, ciolacilor, iohannisilor, trepadusilor, otrepelor, jigodiilor, canaliilor lipsite de onoare.

  11. Exceptional articol!
    As vrea sa adaug o ingrijorare care m-a tot pus pe ginduri.
    Oficialitățile si publicul din Suedia sint constiente de un asalt propagandistic de mare intensitate de denigrare si de spionaj practicat sistematic, un bimbardament, de cele mai importante ,,tari prietene” ale umanitatii: Rusia, Turcia, China, in aceasta ordine pentru Suedia.
    In situatia asta, ar trebui pusa intrebarea: daca cele mari trei tari ,,salvatoare ale Planetei” isi irosesc resursele sa atace o tarisoara obscura din Nordul Europei, cam ce resurse de destabilizare ar trebui sa puna in joc pentru tari vecine importante si pe deasupra NATO ale Ucrainei? Vad cum cunostinte din România cu un nivel de instruire peste mediu pun botul la cele mai idioate ,,documentare”, de exemplu cum vrea Occidentul cu tehnica 6G prin intermediul becurilor cu LED din case sa controleze mintile cetatenilor cu scopul final sa-i decimeze. Oare cine ar avea interes sa decimeze consumatorii din Occident?

    • Pentru Gheorghe Petrineanu-Clună: Mulțumesc pentru comentariu.
      Unele din punctele din tabelul lui Bezmenov se practică și între prieteni, cu atât mai mult între țări cu diverse aspecte de adversitate.
      Articolul încearcă să atragă atenția că aceste aspecte există, nu sunt marginale, și dacă nu sunt abordate serios și la nivel larg au și vor contiua să aibă efecte de tipul scontat de cei ce le promovează până la punctul de destrămare sau înlocuire de regim.

  12. Intrebare: (oare/cum/de ce) trebuie contracarati/cenzurati trolli care trolleaza trolli? Fie acestia @_, persoane, institutii sau state trolland persoane, idei, tehnologii sau politici.

    • Pentru judex: Articolul încearcă să distingă între tipuri de persoane care postează sau se implică în alt mod în ideile, modul de viață etc din societate.
      Cei vizați sunt, astfel, cei cu adevărat nocivi pentru o societate/țară – și anume cei care aplică parțial sau total tabelul lui Bezmenov – de aceea am recomandat tabelul respectiv ca pe o cheie de citire mai largă.
      Cineva care, ca să vă citez – „trollează” un astfel de troll poate fi eventual văzut și el recurent pe platforme, etc, dar ar avea un rol pozitiv și se va putea distinge destul de ușor de trolli în sensul articolului prin ce susține direct sau indirect (sau prin ce nu spune) sau raportat la ce contestă.
      După cum am menționat și în articol, contracararea trollilor tocmai că nu se poate face decât proactiv. De aceea am și reacționat și peronal la unii dintre ei la alte articole, inclusiv la acesta. Unii chiar au inspirat acest articol.
      Desigur, pot fi situații în care se ajunge la cenzură exagerată sau totală. Orice cenzura exagerată trebuie contestată, dar și a permite debitarea a orice fără asumare nu e o soluție din motivele detaliate în articol.

  13. Articolul era mai bun dacă nu era tributar unor idei din extremitatea dreptei. Acum în societățile apusene extremismul de dreapta este încurajat și finanțat de Rusia. Trolii rusofili tind la sla irea societății promovând „valorile” extremei drepte.

    • Nevoia de ordine în societate e caracteristică dreptei, nevoia patologică de ordine e caracteristică extremei drepte. Serviciile secrete și trupele de ordine or fi cumva de stânga? 😀

      Rusia încurajează și finanțează extremismul de dreapta, în Europa de Vest, însă naționalismul anti-rusesc nu e nici el de stânga.

      Oamenii cu temperament autentic de stânga (progresiștii autentici) vor mai multă libertate și mai puține reguli arbitrare. Hitler și Antonescu erau împotriva Rusiei, dar nu erau de stânga, nu voiau mai multă libertate pentru națiunile lor. Dimpotrivă, ei erau exact adepții ordinii patologice în societate. O astfel de tabără există și în prezent în instituțiile de forță din România. Este anti-Rusia, dar este și împotriva cetățenilor liberi.

      • Pentru ceilalți cititori ref Harald (și – în cazul de față – tandemul Sicmar-Harald):
        Harald este modelul clasic de troll care postează la marea majoritate a articolelor de pe contributors.ro. Majoritatea mesajelor lui Harald urmează elemente de demoralizare, neîncredere, dezbinare sau deviere a atenției din tabelul lui Bezmenov. Desigur, Harald intercalează și mesaje neutre pentru ambalarea mai credibilă a ansamblului și susține și alte postări pentru a întări mesaje care-i convin sau a strânge simpatii pentru propriile postări «profesioniste» viitoare.
        Harald are, totuși, meritul de a-mi fi inspirat ideea mai multor articole, inclusiv acest articol.

        Cu privire la această primă postare a lui Harald la acest articol (pentru că Harald probabil va reveni), Harald s-a gândit că e mai bine să intervină indirect (mai ales că era un articol fix despre trolli).
        Așadar, nu a postat direct, ci a «răspuns» postării lui Sicmar (pe care probabil la scris-o tot Harald sau un coleg, sub alt pseudonim).
        Să vedem ce mesaje principale dă Harald:

        (1) «Nevoia de ordine în societate e caracteristică dreptei, nevoia patologică de ordine e caracteristică extremei drepte» – Adică Harald întărește că și el – ca și Sicmar – vede idei de extremă dreaptă în articol și arată că s-a și prins care era aspectul la care s-a referit Sicmar – și anume nevoia patologică de ordine. Un prim mesaj implicit este acela că mai sunt cititori care gândesc la fel ca Sicmar și au și reperat concret problema gravă a articolului, deci trebuie să fie ceva dubios cu articolul. Al doilea mesaj implicit este acela că a te organiza pentru a combate trolli ar reflecta ceva patologic, de extremă dreaptă, nu o nevoie de ordine cât se poate de normală. Cu «ordinea» actuală pe subiect trolli sunt foarte fericiți.

        (2) «Serviciile secrete și trupele de ordine or fi cumva de stânga?» – cititorii mai familiarizați cu teoriile politice știu că forțele de ordine din multe țări sunt, în medie, mai de dreapta din punct de vedere politic (de ex, vor pedepse mai aspre pentru infractiuni etc). Pentru că articolul propune să nu persistăm în pasivitatea actuală legată de trolli, interogația lui Harald dă mesajul nu doar că articolul ar fi prea de dreapta, extremist, dar că oricine ar dori contracararea trollilor ar servi probabil «servicile secrete și trupele de ordine» – acestea având și destule conotații negative la noi după diversele scandaluri din ultimele decenii.
        Harald introduce astfel și un alt mesaj cheie din tabelul lui Bezmenov (neîncredere în autorități), Harald sugerând implicit și că ar fi mai normal ca populația să creadă în trollii unor state străine ca el decât în autoritățile proprii dacă acestea s-ar implica în subiect (aspect detaliat în cartea lui Bezmenov).

        (3) «Rusia încurajează și finanțează extremismul de dreapta, în Europa de Vest, însă naționalismul anti-rusesc nu e nici el de stânga.» – aici Harald întărește manipularea lui Sicmar că doar extrema dreaptă necesită atenție, deși în tabelul lui Bezmenov se urmărește stimularea oricărei forme de extremism, radicalism, dezbinare etc. De asemenea, folosind cuvântul «naționalism» (care are conotații negative) în corelare cu prima parte, sugerează că articolul denotă naționalism și mai e și focusat pe ruși ca popor (deși nu e cazul), și că nicio formă de astfel de „naționalism”, inclusiv cel anti-rusesc, nu ar fi ok.

        (4) «Oamenii cu temperament autentic de stânga (progresiștii autentici) vor mai multă libertate și mai puține reguli arbitrare. Hitler și Antonescu erau împotriva Rusiei, dar nu erau de stânga, nu voiau mai multă libertate pentru națiunile lor. Dimpotrivă, ei erau exact adepții ordinii patologice în societate. O astfel de tabără există și în prezent în instituțiile de forță din România. Este anti-Rusia, dar este și împotriva cetățenilor liberi.”
        Aici Harald plusează și mai mult – (doar) stânga autentică ar fi cea care ar dori libertatea (vedem bine ce fel de libertate în Rusia), orice limită la libertatea trollilor ar fi arbitrară de extremă dreapta (deși arbitrariu există acum în modul în care trolli manipulează populația), iar articolul dorește mult mai puțină libertate, așa cum a fost și cazul lui …Hitler.
        Harald revine și pe subiectul «instituțiilor de forță» din România care ar avea o tabără care “Este anti-Rusia, dar este și împotriva cetățenilor liberi». Adică cetățenii liberi și Rusia ar avea același adversar – segmente din instituțiile de forță românești care sunt și ele patologic de extremă dreapta. Se deduce că Harald ar fi apărătorul vigilent al libertății și se opune articolului pentru că acesta ar dori (prin contracararea trolilor) o ordine patologică în societate.

        Cele de mai sus confirmă, cred, multe din aspectele din articol.

        • În România e nevoie de mai multă libertate, mai multă democrație, mai puține servicii secrete și mai puțină promovare a intereselor rusești. Promovarea agresivă a serviciilor secrete, sub masca unei atitudini anti-rusești, nu păcălește pe nimeni. Ultima dată când am verificat, Trosca avea în continuare monument în Drumul Taberei. Asta doare, în realitate: insistența lui @Harald de a susține că și Trosca și-a primit răsplata binemeritată în decembrie 1989, nu doar Ceaușescu.

          ”Demoralizarea” pe care o produc comentariile lui @Harald e valabilă doar pentru lupi totalitari îmbrăcați în piei de oi democrate. Ca să nu mai pierdem mult vremea: cine îl admiră pe Trosca, să mediteze la modul cum a sfârșit el 😀

          O stângă autentică ar trebui să fie clasic-liberală, ar trebui să fie din naștere împotriva autoritarismelor de orice fel. O stângă așa-zis ”democrată” care promovează fățiș nu doar autoritarismele, dar și teoria securiștilor buni, care l-ar fi înlăturat ei înșiși pe Ceaușescu, e falsă ca o bancnotă de 7 dolari.

    • Pentru alți cititori legat de tandemul Sicmar-Harald:
      Dacă citim atent ce spune Sicmar (pseudonim relativ nou pe platformă din ce am văzut, poate tot al lui Harald), acesta lansează 3 mesaje directe și unul implicit:
      (1) „Articolul era mai bun dacă nu era tributar unor idei din extremitatea dreptei” – cu alte cuvinte, articolul (deci eu, autorul) era bun săracul, dar e tributar unor idei ale extremei drepte. Acestea nu sunt precizate (că nu există), dar Sicmar voia doar să sugereze că sunt apropiat de extremiști (iar cei care nu au găsit idei de extremă dreapta în articol să se gândească că poate le-a scăpat lor ceva, dar trebuie să știe Sicmar ceva de spune asta);
      (2) „Acum în societățile apusene extremismul de dreapta este încurajat și finanțat de Rusia” – Cum eu am fost plasat mai sus ca apropiat de extremiștii respectivi de vreme ce articolul ar avea și idei de extremă dreapta, se sugerează că cine știe, poate – culmea manipulării – și eu sunt sprijinit din spate de Rusia chiar dacă pare în articol că nu o văd bine.
      În treacăt, Sicmar mai și sugerează că doar extrema dreaptă din Vest ar fi sprijinită de Rusia – deși am văzut în articol că orice (stânga, dreapta, centru, societate civilă etc) care poate promova veun aspect din tabel va fi folosit de Rusia.
      (3) „Trolli rusofili tind la slăbirea societății, promovând valorilor extremei drepte” – Sicmar adâncește ideea (de vreme ce eu aș avea și idei de extremă dreaptă (că doar a spus asta Sicmar mai sus), și astea sunt sprijinite de Rusia – eu aș fi cel care, de fapt, aș contribui la slăbirea societății românești.
      Mesajul implicit este acela că – nu trebuie avută încredere în articol (și autor) că are domle și idei extremiste (chit că neprecizate) și e posibil să fie sprijinit chiar de Rusia. De asemenea, trebuie crezut de cititori că doar extrema dreaptă din UE/SUA ar putea fi sprijinită de Rusia (deci doar ea ar necesita atenție/vigilență), nu și cea de stânga sau orice alt aspect din tabelul lui Bezmenov.

      Mesajele de mai sus sunt preluate, adâncite și extinse – în răspuns la Sicmar – de bravul troll Harald mai jos (sugerând, astfel, că mai e cel puțin altcineva care gândește la fel ca Sicmar) – voi detalia cum la mesajul acestuia de mai jos.

  14. Am si eu o contributie la contracararea unei idei NOCIVE, in opinia mea. Aceea idee/convingere precum ca AUTONOMIA STRATEGICA EUROPEANA ar fi o erezie. N articole aici pe contributors.ro care promoveaza aceasta idee nociva, in opinia mea evident.
    Am cerut ChatGPT: arguments for European strategic autonomy.
    Iata raspunsul (aproape incredibil de relevant):
    European strategic autonomy refers to the ability of the European Union (EU) to act independently in matters of foreign and security policy, without relying on the military or political support of the United States. Here are some arguments in favor of European strategic autonomy:

    1. Increased self-reliance: The ability to act independently in foreign and security policy would give the EU greater autonomy and increase its self-reliance. This would reduce its dependence on the United States for military and political support, and allow it to pursue its own interests more effectively.

    2. More effective response to global challenges: With the rise of new global challenges such as climate change, cyber threats, and terrorism, the EU needs to be able to act swiftly and decisively. Developing its own strategic autonomy would allow the EU to respond more effectively to these challenges, as well as to emerging threats from new geopolitical actors.

    3. Enhanced European identity: European strategic autonomy would help to enhance the EU’s identity as a geopolitical actor, both within Europe and on the global stage. This would give the EU greater legitimacy in international affairs, and help it to promote its values and interests more effectively.

    4. Improved transatlantic partnership: While European strategic autonomy would reduce the EU’s dependence on the United States, it could also lead to a more equal and mutually beneficial partnership between the two entities. This would require greater cooperation and coordination, but could ultimately strengthen the transatlantic relationship.

    5. Ability to pursue a more independent foreign policy: The EU’s ability to act independently would give it more freedom to pursue its own foreign policy objectives, rather than being tied to the foreign policy goals of the United States. This could include greater engagement with emerging powers such as China and Russia, or a more assertive approach to promoting human rights and democracy on the global stage.

    • @JB
      Tot de la ChatGPT
      „AUTONOMIA STRATEGICA EUROPEANA” is the Italian term for „European Strategic Autonomy” in English. The concept of European Strategic Autonomy refers to the ability of the European Union (EU) to pursue its strategic interests independently and to protect its citizens and values without depending on other countries or alliances, such as the United States or NATO. It implies that the EU should have the capability to act militarily, economically, and diplomatically, as well as to develop and use its own technological capabilities, such as in the fields of Artificial Intelligence, 5G, or Quantum Computing, without relying on external actors.

      The idea of European Strategic Autonomy has gained prominence in recent years, as the EU has faced several challenges, including the rise of China, the changing role of the US under the Trump administration, and the ongoing conflicts in its neighborhood. Some argue that the EU should strengthen its common defense and security policy, invest in new defense technologies, and increase its strategic partnerships with other like-minded countries, such as Japan or Australia, to achieve greater autonomy and influence on the global stage. However, the concept of European Strategic Autonomy remains controversial, as it raises questions about the role and the relationships between the EU and its allies, as well as the financial and political costs of such an ambition.

      … Pana si ChatGPT stie ca este o initiativa controversata si financiar si politic IMPOTRIVA US si NATO … care APARA Romania.

      QED,

      • Nu văd nicăieri ceva cum că “ESA is against NATO and USA, which are defending Romania”.
        Astfel de translări a însușirilor unui fenomen din zona posibilului in cea a incontestabilului, subliniat cu părerile personale introduse prin “până și …”, ii dau de gol pe trolli.

        • Daca doriti asa de mult, alocati banii pentru aparare in UE!
          Macar pentru Frontex.
          Scholz a fost chemat la Marele Licurici ca sa puna banii la vedere. :))
          Lasati gargara pro-UE pentru politruci mai bine educati/calificati.

          • Durak, esti portavocea altui troll care-si face veacul pe Contributors, anume nea Harald. Daca el are o varsta si se plictiseste sau primeste niste bani pe langa pensie pentru activitatea prestata, pe tine nu te scuza nimic. Cauta-ti modele mai sanatoase de viata, care te ajuta sa te dezvolti normal.

    • Autonomia strategica Europeana este un factor absolut obligatoriu de pus in practica .Si ca ne place si ca nu ne place fara o strategie la nivel European riscam sa disparem .Realizarile facute de catre Uniunea Europeana sunt uriase . Fie si numai pentru a intelege cita nevoie avem de securitate , ca un intreg , trebuie sa constientizam cum doar impreuna putem rezista vremurilor .Razboiul din Ucraina clarifica , daca mai era nevoie , obligativitatea Europei de a-si creea forte militare proprii .Pentru inceput vedem pasi mari facuti in aceasta directie .Fortele NATO , ce apartin SUA, din NATOul European sunt dublate de forte militare ale natiunilor lor ce fac parte din UE .Acum Germania se poate inarma si poate oferi UE aparitia unui nou pol de putere militara ce alaturi de Franta si de Marea Britanie (oricit ar parea de curios ) pot apara intreaga Europa .Nu putem , ca si entitatate Europeana ce se federalizeza rapid, sa stam doar la mina Statelor Unite ale Americii .Rusia ne-a oferit „pe tava”acesta ocazie si indiferent de costuri (deja platim SUA sa ne apere ) Armata Europeana trebuie sa devina puternica .Rusia a aratat ca nu are nimic deaface cu europenismul indiferent cite ocazii istorice a avut .Increderea in Rusia s-a spulberat si asta se poate intimpla oriciind si cu altii .Europa are nevoie de propria ei forta militara .Pentru a face asta nu trebuie decit sa privim in viitor .

      • @ bunul samaritean
        Vorbiti de o Armata Europeana. ok.
        Dar macar fonduri suficiente pentru FRONTEX exista?
        E nevoie sa va amintiti de fiasco-ul cu Schengen si motivul invocat de Austria cu migratia prin Balcani? Evident lasam la o parte circoteca politica din tara.
        Nu este timpul ca UE sa se aseze cu picioarele pe pamant INAINTE sa viseze la o Armata Europeana?
        Si in materie de armament, colaborarile dintre statele UE sunt pur politice si inevitabil national-egoiste. Si orice proiect dureaza de 3-4 ori mai mult comparativ cu cumpararea din US.
        Pana cand se face ceva, este deja expirat dpdv tehnologic.
        Fiasco-ul submarinelor franceze pentru Australia este cred exemplul cel mai bun. Si nici macar nu erau alte state UE implicate in negocieri.

      • @bunul samaritean
        „Nu putem , ca si entitatate Europeana ce se federalizeza rapid, sa stam doar la mina Statelor Unite ale Americii .Rusia ne-a oferit „pe tava”acesta ocazie si indiferent de costuri (deja platim SUA sa ne apere ) Armata Europeana trebuie sa devina puternica”…..
        Aveți dreptate, 100%!

      • @Durak
        „Fiasco-ul submarinelor franceze pentru Australia este cred exemplul cel mai bun.”
        Nu cunoașteți chestiunea dar pretindeți contrariul…..
        După N ani de licitații și negocieri, in timpul lui F.Hollande, FR a câștigat contractul ptr.subs.australiene. In prima fază participaseră DE, JAP, FR. S-au calificat ptr.faza 2 JAP&FR. FR a câștigat contractul. FR&UK nici măcar nu au participat la licitație. Contractul prevedea subs clasice NU atomice. De ce?!? Simplu, dar puțin cunoscut: o înțelegere tacită între puterile nucleare prevede descurajarea proliferării înarmării atomice ptr.terti, oricare ar fi ei. FR are și ea tehnologie ptr.subs atomice similară cu US, dar nu era cazul. La ani de zile după semnarea contractelor și începutul derulării contr.(N pregătiri, etc) Australia s-a trezit că vrea subs nucleare….. deși, in principiu, nu avea de unde. Doar poate cu propria tehnologie, dar care lipsea. Hop, US a devenit furnizor încălcând acordul pe care îl avea de decenii cu celelalte puteri nucleare.
        Este clar o manevră politico-militara a US. No doubt about it.
        Oricum, in contractele de furnizare de armament arar prevalează meritele/caracteristicile tehnice. That’s it!

          • Nu faceti decat sa confirmati inapoierea tehnologica a Frantei in cazul asta cu submarinele.
            Australia o sa plateasca ceva despagubiri pentru discutiile initiale dupa care o sa primeasca submarine moderne din US, nu gioarse de la Macron care s-a isterizat.

            Si birocratia (dosar cu sina) franceza importata drept cu cultura care inca merita ca Romania sa fie sincronizata a devenit o idee complet ridicola. Furculision ca mimetism pana la sfarsit!
            In afara de baghete, jofre si Tort Maresal si bezele, de restul nu este nevoie IMHO in Romania. Brie sau camembert care se vand si in UK de Craciun, ok, chestie de preferinta culinara.

            Nu de sisteme politice struto-camile a la tov. Iorgovan si de nimic altceva dpdv al guvernarii NU este nevoie.
            Cu insistenta d-voastra si a multor altora din Romania de aceeasi opinie ca a d-voasta, jucati iresponsabil destinul Romaniei la cazinourile franceze.

            Va implor sa dati din cap in mod afirmativ ca ati inteles! :))

    • @Durak
      D-le,
      un pic de onestitate strica?!? Evident ca pot fi pareri pro si contra.
      Dar ati citit argumentele, ptr.autonomia strategica europeana, expuse de ChatGPT?!? Mi se par imbatabile, dar ceva lipseste si o sa adaug aici.
      „Autonomia strategica europeana” nu priveste doar aspecte de ordin militar. No way! Ci si chestiuni privind energia, tehnologia si (f.important) suveranitatea (in sens practic) asupra IT/datelor privind cetatenii europeni si business-urilor europene. Exact asa este, la virgula, si abordarea US in aceste domenii. Si are dreptate. De ce nu ar proceda si UE la fel?!?
      Nu vorbesc despre o separare/despartire in sensul extrem inteles de unii pro-atlantisti super-indarjiti. Nu e vorba despre izolare/evolutie intr-o bula inchisa ermetic cum nici US nu face asta cand pretinde suveranitatea asupra datelor (motivul tambalaului cu tik-tok) sau aspectele ce tin de „nationalitatea” furnizorilor de echipamente militare sau a beneficiarilor de contracte de cercetare in defense/tehnologii with dual use, etc.

      Dar ptr.ca trebuie sa avem onestitate si buna credinta intr-o dezbatere, iata ce spune ChatGPT la solicitarea de „arguments against European strategic autonomy”.
      While there are arguments in favor of European strategic autonomy, there are also some arguments against it. Here are some of the potential drawbacks of pursuing greater strategic autonomy for the European Union (EU):

      1. Weakened transatlantic partnership: Pursuing greater strategic autonomy could weaken the transatlantic partnership between the EU and the United States. This could damage diplomatic relations and undermine cooperation on issues of mutual concern, such as terrorism and cybersecurity.

      2.Increased fragmentation within the EU: European strategic autonomy could create divisions within the EU, as member states may have differing opinions on how to achieve greater autonomy. This could lead to fragmentation and reduced cohesion within the EU.

      3. Lack of military capabilities: Achieving greater strategic autonomy would require significant investments in defense and military capabilities, which could be costly and time-consuming. The EU currently lacks the necessary military capabilities to act independently, which could make it vulnerable to external threats.

      4. Duplication of efforts: Pursuing greater strategic autonomy could result in duplication of efforts and resources, as member states would need to build their own military and intelligence capabilities. This could lead to inefficiencies and waste, which would be counterproductive.

      5. Risk of isolation: Pursuing greater strategic autonomy could result in the EU becoming more insular and less engaged in global affairs. This could undermine the EU’s ability to promote its values and interests on the global stage, and could reduce its influence and relevance in international affairs.

      Overall, the decision to pursue greater strategic autonomy is a complex and multifaceted issue, with potential benefits and drawbacks. It is important for the EU to carefully consider these factors and weigh the pros and cons before making any decisions.

      Personal, mi se pare ca argumentele pro precumpanesc.
      A bons entendeurs salut !

      • @JB
        Va doresc vise proEU placute.
        Intre timp si ar trebui sa fiti ceva mai pragmatic si realist cu razboiul in curtea din dos (i.e. tarile vecine Romaniei), ramane cum am stabilit.

        P.S. Nu am nimic impotriva ca Franta sa asigure serviciile de popota pentru soldati si ofiteri, Olanda sa aduca Leerdamer cu toate ca branzeturuile romanesti imi plac mult mai mult si le cumpar saptamanal in UK si Belgia sa aduca bomboanele de ciocolata Guylian! cu toate ca eu cumpar ciocolata cu rom si Eugenii romanesti care britanicii pur sange le apreciaza enorm cand sjung sa le guste. O cunostinta este in stare de adictie dupa eugenii :))

  15. Cand traiam in Israel am reusit performanta de a schimba stirile la postul de radio oficial Kol Israel (Vocea Israelului).
    Stirea era de la dezinformatorii PUTERII din Romania lui Iliescu in Israel, unii trimisi de pe vremea Comitetului Democratic Evreiesc.
    Stirea era ca Romania planuieste sa plateasca despagubiri cetatenilor de origine romana ai Israelului zece miliarde de dolari.
    Era un jurnalist junior de servici pentru ca era weekend.
    Nu mi-a trebuit mult sa ii fac un calcul sumar cu 10 miliarde de dolari impartiti la 400000 de evrei originari sau cu familii din Romania.
    La urmatoarele stiri de la ora fixa relatarea a fost schimbata radical si pusa sub semnul intrebarii.

  16. Ne aflam in fata aparitiei uneui nou model ce va reglementa juridic intreaga situatie din Media universala . Pe scurt : formatorul de opinie ,ce isi asuma a face asta ,va avea obligatia de a prezinta in Media un adevar verificat si verificabil fara a mai putea aduce in spatiul public fakeul exprimat cu buna stiinta .Asadar ,cei care vor dori sa isi asume statutul aferent se vor gindi de doua ori daca merita sa prezinte in Media , situatii de tot felul, in mod partial sau neadevarat .Nu putem continua cu a perpetua minciuna totul folosit in scopul de a manipula cetateanul .Spui un adevar ,doar presupus ,vei fi obligat sa consemnezi asta iar daca o faci cu buna stiinta si deturnezi sensul adevarului spre a favoriza terti poti suporta rigorile noilor legi .Ce ziceti ? Ar fi indicata aparitia unei astfel de legi ?

    • 1.Trollul formator de opinie poate fi identificat prin incremenirea in opinie (in sensul Gabriel Liiceanu), prin opinia exprimata agresiv cu scopul stimularii emotive a publicului, prin truncarea in sensul dorit a realitatii. Ce de exemple in mass media, ba chiar imi vine in minte si un exemplu stelar de pe acest site…
      2. Trollul administrator/politician: cazul Grindeanu-Bastroe se impune de la sine prin evidenta si actualitatea sa azi.

    • Cred ca gresiti.
      In PRIMUL rand ar trebui sa fie legi de lobbying referitoare la politicieni dar si la jurnalisti.
      In US exista asta. In UE NU!
      Declaratiile de avere si de conflicte de interese sunt de prea multe ori doar glume de prost gust.

      Nu sunt pentru libertatea de expresie in versiune/acceptiune americana.
      Dar ceea ce este in UE este o simulacru rezultat in siajul crimelor naziste dar si al abordarilor republicane franceze cu interzicerea portului de burka.
      Evident in UK nu exista asta si d-alde Bojo glumea ca arata ca niste cutii de scrisori circulare negre nu rosii.
      Germania, Franta si Rusia au ramas taramuri ale opresiunii sociale sub o forma sau alta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Lucian Bondoc
Lucian Bondoc
Absolvent al cursurilor Facultății de Drept, U.B (1998), Colegiului Juridic Franco Român de Studii Europene(1998), ciclului internațional lung al Ecole Nationale d’Administration (2000) și masterului în afaceri europene organizat de ENA și universități partenere (2000). A lucrat un an în cadrul administrației publice în perioada 2000-2001. Ulterior a activat ca avocat (din 2008 - ca partener). În afara domeniului juridic, este interesat, în principal, de bună guvernanță, studii comportamentale și viitorologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro