„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030”, adoptată recent de Parlament, consideră că o vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională a României este corupția. Aceasta constituie un risc serios pentru siguranța națională, deoarece slăbește instituțiile statului, afectează economia și erodează încrederea cetățenilor unii în alții și în sistemul politic democratic
Deși nu are o definiție universal valabilă, termenul de corupție desemnează o abatere de la moralitate și datorie, iar legal este definit prin mai multe infracțiuni prevăzute de legea penală. Astfel, în sens larg, corupția este expresia unei relații vicioase între autorități și cetățeni, în care poziția sau funcția publică este folosită discreționar, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obținerii unor interese personale sau de grup. Procedând astfel, autoritățile și cetățenii se influențează reciproc în mod negativ, perpetuând modele de acțiune nocive. În legislația românească, accepțiunea generală a termenului de corupție este concretizată prin definirea mai multor infracțiuni: darea și luarea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență, delapidarea, abuzul în serviciu, primirea de foloase necuvenite și altele asemănătoare. Dincolo de definiții, corupția este un fenomen complex, care afectează grav societatea, economia și democrația.
În literatura despre acest fenomen, se face distincție între corupția mare și corupția mică. Aceste forme sunt diferențiate, în principal, prin nivelul la care apar, valoarea financiară implicată și impactul general asupra economiei și societății. Marea corupție este asociată cu funcțiile de nivel înalt și factorii de decizie majoră din guvern, administrația publică și politică. Mica corupție se manifestă la nivelul interacțiunilor zilnice dintre cetățeni și funcționarii publici de nivel inferior, în sectoare precum sănătatea, educația, poliția sau administrația locală.
În funcție de amploarea sa, corupția are efecte grave asupra finanțelor publice, deoarece reduce veniturile fiscale ale statului și constrânge autoritățile să renunțe la achiziționarea unor bunuri și servicii și la unele investiții necesare. Costul real al corupției este însă mai mare decât valoarea veniturilor fiscale necolectate, deoarece distorsionează prioritățile referitoare la cheltuielile publice și împiedică autoritățile să acționeze pentru realizarea unei creșteri economice, durabile și incluzive. Fondurile publice sunt deturnate de la educație, sănătate, construirea și întreținerea infrastructurilor etc., – adică de la investiții de natură să îmbunătățească rezultatele economice și să ducă la creșterea nivelului de trai al populației.
Corupția diminuează veniturile publice în primul rând prin reducerea capacității autorităților de a încasa impozite și taxe în mod echitabil și eficient. Deoarece se lasă mituiți, legislatorii acordă scutiri fiscale sau inventează alte portițe legale, prin care statul renunță la unele venituri ale sale în numele unor cauze „nobile”. Iar cu cât regimul fiscal este mai complicat, cu atât este mai ușoară gestionarea discreționară a acestuia de către funcționarii publici și primirea de mită sau de foloase necuvenite pentru tratarea favorabilă a unor situații problematice. Exemple de acest gen abundă în mass-media din România, ceea ce arată că fenomenul corupției există peste tot, de la instituțiile publice până la sistemul de sănătate. Ca practică generală, ocolirea legislației fiscale și coruperea funcționarilor publici erodează încrederea populației în stat și îi descurajează pe cetățenii onești să-și plătească impozitele și taxele.
Lupta împotriva corupției este benefică pentru finanțele publice. După unele estimări, „valoarea maximă a pierderilor din corupție, inclusiv costul economic de oportunitate (tot ce a pierdut România ratând oportunitățile favorabile), este de 15% din PIB, adică nu mai puțin de 45 de miliarde de euro pe an.” (aici). Deși a elaborat mai multe strategii anticorupție și și-a consolidat într-o anumită măsură capacitatea instituțională, România înregistrează un scor de 46 de puncte, din 100 posibile, în „Indicele de Percepție a Corupției 2024” calculat de „Transparency International”. Acest punctaj este mult sub media UE și plasează România în categoria statelor cu punctaje inacceptabil de scăzute, sub 50 de puncte, ceea ce reflectă o corupție ridicată în sectorul public. (aici).
Deși corupția este atât de larg răspândită încât, în discursul ținut cu ocazia Zilei Naționale din acest an (1 decembrie 2025), președintele României a declarat că aceasta este „o țară coruptă”, fenomenul se manifestă mai ales în unele domenii nevralgice.
Un asemenea domeniu este cel al resurselor naturale, în special minier, petrolier și forestier. Mita este folosită pentru a obține licențe de extracție, a evita reglementările de mediu și a ascunde veniturile reale. Activitatea economică din ramurile menționate este foarte profitabilă, ceea ce îi stimulează pe cei care activează deja în domeniu și doresc să își extindă afacerile să mituiască demnitarii și funcționarii publici. Se poate ajunge chiar la capturarea statului de către „vânătorii de rente” (rent-seekers) – situație în care legile și politicile publice sunt utilizate pentru controlul avuției naturale a țării. România are unele resurse naturale importante, ceea ce îi predispune pe cei care doresc să investească în aceste sectoare să recurgă la mituirea funcționarilor publici pentru a obține tratament preferențial, contracte guvernamentale, autorizații sau controale favorabile. Tentația este amplificată de faptul că instituțiile publice implicate sunt slabe și lipsite de răspundere.
Corupția este răspândită, de asemenea, în întreprinderile de stat, ai căror conducători sunt vulnerabili la presiunile funcționarilor publici și oficialilor aleși, care i-au numit și îi mențin în funcții. Conform informațiilor privind corupția în România, cuprinse într-un mare număr de rapoarte oficiale, investigații jurnalistice și dosare penale, corupția în întreprinderile de stat se manifestă prin deturnarea fondurilor publice, lipsa transparenței, proceduri de achiziții publice viciate, conflictul de interese, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene etc. Această formă de corupție constituie o adevărată problemă sistemică, deoarece combină efectele ineficienței economice, specifice sectorului economic de stat, cu vulnerabilitățile față de abuzurilor financiare. Pentru a răspunde la această problemă, România a înființat o agenție pentru monitorizarea performanței întreprinderilor publice și a încercat să implementeze principii de guvernanță corporativă. Cu toate acestea, numirile pe criterii clientelare și „interimatele” la conducerea companiilor de stat rămân cazuri frecvente.
Un alt domeniu nevralgic este cel al achizițiilor publice de bunuri și servicii. Principalul factor favorizant este mărimea deosebită a sumelor de bani aflate în joc; în România, achizițiile publice au reprezentat, în 2023, aproximativ 19% din PIB, valoarea totală depășind 90 de miliarde de euro (aici). În aceste condiții, deosebit de vulnerabile sunt comenzile de stat destinate investițiilor, deoarece marile proiecte de investiții au caracteristici specifice, care îngreunează analiza comparativă a cheltuielilor și ușurează ascunderea mitei și a supraevaluării costurilor. De aceea, marea corupție este legată, de regulă, de proiectele complexe și costisitoare, cum ar fi lucrările publice, iar mai nou, se pare, de achiziționarea de echipamente de apărare.
Prin comparație, este mai greu de primit mită de la profesori sau de la lucrătorii din domeniul sănătății, ale căror salarii au fost istoric sub media națională. Cu toate acestea, datele obiective din studii și rapoarte confirmă că fenomenul plăților informale și al mitei are o prezență semnificativă în ambele sectoare, deși manifestările pot diferite. Astfel, în sistemul de sănătate, plățile informale („atențiile” sau „plățile de mulțumire”) sunt o problemă persistentă și larg răspândită, fiind percepute adesea de cetățeni ca o practică obișnuită sau necesară pentru a asigura servicii de calitate, deși sunt ilegale. (aici). În sistemul de învățământ, mita poate apărea sub diverse forme, inclusiv favoritisme la examene, meditații forțate sau aranjamente pentru promovare (aici).
În România, cheltuielile publice sănătate și educație sunt relativ reduse, ceea ce compromite șansele de ameliorare a productivității și nivelului de trai al populației. Cheltuielile totale pentru educație au reprezentat, în 2024, circa 4,2% din PIB, iar cheltuielile pentru sănătate, circa 5,7% din PIB; aceste valori plasează România pe ultimele locuri în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
Nu este surprinzător atunci că rezultatele la examenele naționale tind să fie din ce în ce mai slabe. Chiar dacă elevii români petrec la fel de mult timp în clasă comparativ cu alte țări, calitatea educației este mai slabă, nu doar pentru că resursele alocate educației sunt comparativ mai mici, ci și pentru că ocuparea posturilor didactice se bazează adesea pe pile și relații. De asemenea, meditațiile particulare sunt o practică larg răspândită, existând o linie subțire între activitatea economică legitimă și corupția la scară mică. Într-un raport recent al ministrului educației și cercetării, se arată că meditațiile particulare pot afecta nepermis de mult procesul de învățământ. (aici).
Lupta împotriva corupției este foarte complexă, însă este benefică din multe puncte de vedere. Dacă România va reuși să reducă semnificativ acest fenomen, ea va fi recompensată prin creșterea veniturilor publice din impozite și taxe. Afirmația este susținută de toate studiile economice și analizele existente, care arată că succesul luptei împotriva corupției necesită voință politică, perseverență și îmbunătățirea activității instituțiilor implicate.
Pe lângă consolidarea instituțiilor naționale, importantă este, de asemenea, cooperarea internațională. Prin această prismă, este semnificativ faptul că peste 40 de țări au incriminat mita plătită de companiile lor pentru obținerea unor contracte în străinătate și că multe țări sancționează spălarea banilor, finanțarea terorismului și transferul fondurilor provenite din corupție în centre financiare opace din străinătate.
Lupta împotriva corupției este grea, însă este esențială pentru restabilirea încrederii cetățenilor unii în alții, în stat și în democrație, precum și pentru îmbunătățirea semnificativă a situației economice și sociale. Această bătălie începe cu voința politică de a combate corupția și continuă cu întărirea instituțiilor naționale anticorupție și cooperarea cu alte state, în primul rând cu cele din Uniunea Europeană.
Articol preluat cu acordul conducerii saptamânalului timisorean TIM 7
Foarte bun articolul.
Macar de s-ar face ceva.
Totusi, cred ca ati uitat coruptia in infrastructura: constructii mult mai scumpe decat costa cu adevarat si calitate indoielnica sau sub standarde.
Din acest utlim punct de vedere, cred ca se poate eradica coruptia printr-un singur mijloc: privatizarea segmentului. Ma refer la autostrazi, cai ferate, porturi si aeroporturi. In clipa in care firmele private vor construi si EXPLOATA in domeniile respective, nu va mai fi coruptie de stat. Spun asta de peste 20 de ani si nimeni nu vrea sa faca aceasta privatizare esentiala. Nici PNL, nici PSD, etc. In plus, statul va fi degrevat de sume uriase pentru investitii. Bugetul va mai rasufla. Sarcina investitiilor va cadea exclusiv in sarcina firmelor private.
De asemenea, cred ca trebuie analizata si coruptia parlamentarilor, care sunt mituiti de grupuri de lobby (interni sau externi) pentru legi proaste. Cel mai bun exemplu este legea cu privire la taxele si redeventele platite de firmele ce exploateaza bogatiile naturale ale Romaniei. Nici la jumatate din nivelul european in domeniu. Ba si tarile subdezvoltate percep taxe mai mari ca noi.
Deci, pina la supravegherea politieneasca a functionarilor si politicienilor, sa ne gandim la legi care pot stirpi fenomenul din fasa. Eliberind statul de multe obligatii financiare si pericolul venalitatii functrionarilor. Trebuie indepartata tentatia mari coruptii.
Într-adevăr, corupția în domeniul construcțiilor prin licitații trucate și umflate ca preț, iar ca rezultat calitate proastă și termene depășite, are un nou exemplu: podul hobanat din Arad! Vedeți site-urile locale de știri: Special Arad, Aradon…
Iar faptul ca presa centrală nu a prezentat acest eșec major al administrației patronate de mafiotul falcă, spune totul despre independența presei, io fi sunat lia…
„…încrederea cetățenilor unii în alții și în sistemul politic democratic”
Vă reamintesc faptul că România NU este o democrație, România este o cleptocrație guvernată de peste 35 de ani de o grupare de sorginte securisto-comunistă, al cărei obiectiv fundamental este transferarea frauduloasă a unei cantități cât mai mari din resursele publice în proprietatea privată a membrilor săi și a apropiaților acestora. Astfel, aceasta a ajuns în timp să se consolideze, să controleze resursele statului, și să-și subordoneze instituțiile de forță, justiția, serviciile de informații etc.
România este un stat eșuat (după cum spunea chiar fostul Președinte), căruia i-a fost aplicat MCV drept condiție pentru aderarea la UE în 2007, MCV care a fost ridicat abia cu 24 luni în urmă de rușine, pentru că nimeni nu mai putea explica de ce un stat care nu e o democrație a fost admis totuși în Uniunea Europeană.
Până când nu vom privi astfel, în mod obiectiv, situația socio-economică a României, NU vom putea clinti cleptocrația și nu vom putea ieși din mizeria în care am fost aduși.
Nu este suficient să constatăm în mod ipocrit și să afirmăm eufemistic „corupția este un mod ineficient de gestionare a resurselșor publice”. Copiii noștri nu ne vor ierta pentru eșecul statului, de care suntem respunsabili.
Este necesar să identificăm corect vinovații, politicienii partidului cel mai votat și cea mai reprezentativă marionetă a cleptocrației pe scena politică, respectiv PSD și formațiunile extremiste pe care le-a confecționat acesta de-a lungul timpului, indiferent că s-au numit PRM, sau AUR, ori SOS etc.
sau PSD//
CORECT!
Total de acord cu ceea ce spuneti Dvs, desi materialul mi se pare un pic prea didactic. Mai mult exemple din viata reala ar fi fost utile.
Totusi, cred ca lipseste din acest discurs o forma a coruptiei care pare a fi complet ignorata, atat de legea penala, cat si de societate. Citez din wikipedia, deoarece este sursa cea mai la indemana, chiar daca nu neaparat cea mai precisa:
„Favoritismul, nepotismul și clientelismul implică favorizarea ilegală a unui prieten, membru de familie sau membru al unei asociații. Exemple ar include angajarea sau promovarea unui membru de familie sau membru al unui partid politic pentru un rol pentru care nu este calificat, indiferent de merit.”
Aceasta este una dintre marile probleme ale societatii romanesti, cu efecte economice si morale absolut dezastruoase. As spune chiar ca are un potential enorm de distrugere a tesutului socioeconomic. Nimeni nu o ia in seama…
Corupția există peste tot în Lume, inclusiv în țările dezvoltate și cu Justiție puternică. Peste tot, Justiția pedepsește aspru mica corupție și mai închide ochii la marea corupție. Nu mai dau exemple că nu-mi ajunge spațiul…
În România sunt mai multe agravante:
– Administrația Centrală și Locală este Coruptă
– Instituțiile sunt corupte
– Justiția este coruptă
Problema e alta: valoarea/gradul de corupție raportat la pib este Foarte MARE in România, dar în limite acceptabile în Vest. Chiar aș enunța o lege: cu cât un popor este mai sărac, cu atât are o corupție mai mare.
Nevoile corupților sunt, în mare măsură, aceleași mai peste tot. E un grad de uniformitate internațională cu privire la ce ar trebui să-ți ofere acea „ștampilă aurită” de care te folosești.
Doar că de la un popor sărac, se simte dureros când furi cât îți trebuie pentru a atinge acel nivel. De la un popor bogat, e ca și cum ai zgâria un munte, nici nu se cunoaște.
Ba mai mult, aduni mai ușor resursele de care ai nevoie, ai luxul să-ți alegi variantele mai puțin riscante, care te protejează mai bine și te fac să pari curat.
La popoarele sărace, nu ai luxul ăsta, iei cu două mâini, de pe unde prinzi, că foamea e mare și nu ești singurul lup venit la stâna de oi puține și slabe!
orice achizitie ar intentiona statul (poate cu exceptia celor militare) peste un prag valoric definit de UE, trebuie publicat in JOUE, ceea ce teoretic ar atrage libera concurenta care ar limita coruptia; se cunosc cazuri de atribuiri anulate in instante; cum elimini concurenta ? daca vinzi o societate comerciala, mai intai o falimentezi, sa fie neatractiva; daca atribui un contract de investitii, faci un caiet de sarcini stupid, urmand sa-l modifici dupa contractare; la licente de exploatare resurse, subevaluezi potentialul de exploatare; etc; pentru toate astea, ai nevoie de institutii aservite, bine platite; in fapt, o dictatura are nevoie de doua forte: forta privilegiilor si puterea de a falsifica sau anula alegerile;
@dl.Cerna:
Pe data de 24 Octombrie 2024 (deci, mai mult de 1 an in urma), am trimis o propunere de articol (atit aici in Contributors cit si la Ziarul Financiar), cu titlul: CÎT NE COSTĂ CORUPȚIA ? CEA MAI MARE SURSĂ DE FINANȚARE A ROMÂNIEI (partea-I).
Partea II-a s-ar fi referit la impactul urias al corupției in domeniul energiei (domeniu familiar mie)
Nimeni nu a publicat articolul inainte de alegeri pentru ca, probabil, ”nu dădea bine”….și partea II-a in mod natural, n-a urmat…am tăcut
Așa ca idee generala, costul coruptiei astazi sare binisor de 50 de miliarde EUR/an….iar mai deunazi, procurorii DNA declarau ca au dosare in lucru d e mare coruptie de ”numai” 5 miliarde EUR
Pentru distracție, putem accesa si https://www.greens-efa.eu/en/
Nu ma astept ca acest comentariu sa fie publicat, pt. ca dvs. vorbiți de ”vointa politica” pentru eradicare/diminuare – lucru imposibil pentru ca vointa politica e la clasa politica….
ca informatie…recent in China un bancher care a furat citeva miliane de USD a fost executat…rețeta pare simpla pe acolo…și nici nu prea exista coruptie, din motive usor de inteles
la noi m-as multumi doar cu aplicarea / confiscarea extinsa a ceea ce s-a furat, cf. Reg UE (pe care nu le aplicam !…deci, nu suntem in UE)….nu vreau executii si nici macar inchisoare
PS….pina nu vom vedea si mari companii (in special straine) care au mituit (căci, nu poate exista mituit fara mituitor), ”nu ne facem bine”
Domnule Dragostin, imi permit sa adaug ca multe dintre companiile straine care „au mituit” in Romania( OMV e unul dintre marii contributori la imbogatirea prin MITA a unor politicieni din Romania – a propos de comentariul dvs la alt articol), nu incalca legile nici cu un varf de ac in alte tari in care deruleaza afaceri.
BUBA nu e la ei, BUBA e la noi.
Domnul LS – nu ma refer la bilanțurile fiscal contabile ale companiilor straine (care sunt impecabile – intotdeuna facute de unu dintre cei ”big 4” si n-o sa vedem acolo pozitii de cheltuieli ”diverse” pentru spăgi !)….nuuu, nu la astea ma refeream.
Mă refeream la:
– cine sunt angajați la ei (rude, prieteni, oficialități, etc., etc.), cu ”facilitîțile” corespunzatoare
– preturi de transfer practicate care se duc prin diverse off-shore-uri, iar de acolo cine stie pe unde, pleaca drept ”parandărăt”.
Așa incit, intr-o țară cu BUBE, inerent, companiile straine se umplu de BUBE…altfel n-ar rezista….la ei acasa, poate au doar ”bubițe”, bănuind ca aveți o impresie puțin idealistă asupra ”moralității” multinaționalelor. Si vai vai, cit de multe exemple sunt !
…de coruptia politica nu vorbesc….asta se manifesta și cu axiome deja cunoscute: ”te ajut sa ramii in functie daca facem asta si asta”
„ca informatie…recent in China un bancher care a furat citeva miliane de USD a fost executat…rețeta pare simpla pe acolo…și nici nu prea exista coruptie, din motive usor de inteles”
FALS: china e printre cele mai corupte tari din lume. Acolo totul e controlat de stat, iar functionarii sunt profund corupti. Daca nu „contrubui” suficient la „fondul” bunastarii private a patricienilor politici ajunsi in clasa conducatoare, devii automat „infractor”, judecat sumar si lichidat la ordin politic.
Retete de-astea nu-si doreste nimeni!
dl.Doru, cind ați fost in China in ultima vreme ?…sau ați facut vreun business cu firme/persoane private din China ?
Păreți a avea cunoștințe profunde asupra modului intim de functionare a ”sistemului” care, așa cum e, a speriat MAGA
https://ziare.com/tehnologie/china-supraveghere-ai-1981362
MAGA = propaganda trumpista. Nu vad cum s-ar putea speria de ceva sau cineva.
PS: n-am fost in china si nici nu voi merge vreoadata