Există un paradox remarcabil în modul în care sunt interpretate două rezultate recente ale alegerilor în cercurile de politici și în dezbaterile publice.
Victoria președintelui ales al SUA, Donald Trump, a fost descrisă ca un succes zdrobitor după ce a obținut 50,5% din votul popular, fiind votat de același număr de 74 de milioane de votanți ca și în 2020. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor recente din Moldova – unde un referendum pro-UE a câștigat cu 50,4% și președinta în exercițiu, Maia Sandu, cu un avans de 11% – au fost prezentate ca fiind victorii mai puțin convingătoare.
În ultimii ani, presiunile economice și geopolitice au creat un mediu istoric ostil pentru liderii actuali, ducând la pierderi masive în SUA, Marea Britanie, Franța și dincolo de acestea. De la democrații din SUA și conservatorii din Marea Britanie până la colapsul coaliției din Germania, partidele de guvernământ au suferit reculuri masive în multe democrații. Doar în acest an, liderii actuali din zece mari democrații s-au confruntat cu un backlash semnificativ din partea alegătorilor.
Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de războiul din Ucraina și de o serie de crize – refugiați, energie, economie și securitate, ar fi, teoretic, un candidat principal pentru un regres major al conducerii actuale.
Totuși, în Moldova, baza de susținere a Maiei Sandu rămâne stabilă comparativ cu rezultatele ei din 2020. În 2024, ea a câștigat cu un avantaj de 11%. Numărul total al voturilor sale a scăzut ușor, de la 943.000 în 2020 la 930.000 în 2024, cu un referendum pro-european care reflectă o tendință similară.
În Moldova (excluzând diaspora), ea a primit 660.000 de voturi în 2024, comparativ cu 699.000 în 2020, în timp ce sprijinul din diaspora a crescut de la 244.000 la 270.000. Această stabilitate este o dovadă a dedicării continue a moldovenilor pentru integrarea europeană, în ciuda unui context regional volatil și a intensificării interferențelor rusești.
Cu siguranță, există nemulțumire în rândul alegătorilor din Moldova, dar angajamentul pentru un curs pro-UE continuu s-a dovedit chiar mai puternic.
Oponentul Maiei Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, a încercat să se poziționeze ca un centrist, susținând integrarea în UE, în timp ce pleda pentru echidistanță, o politică așa-zisă „multi-vectorială”, care include legături strânse atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
Poziția sa a atras alegătorii obosiți de a alege între părți. Alexandru Stoianoglo nu a contestat deschis UE, nici nu a condus o campanie explicit anti-UE. Deși a beneficiat clar de sprijinul tuturor forțelor pro-ruse din Moldova, nu toți susținătorii săi sunt pro-ruși.
O parte semnificativă, poate chiar majoritatea, favorizează relații echilibrate între Est și Vest, nu o schimbare pro-rusă — și ei nu sunt majoritari.
Voturile sale, totalizând aproximativ 750.000, au depășit ușor sprijinul pentru Igor Dodon, liderul Partidului Socialist, care a primit în 2020 (690.000). Acest lucru arată că campania lui Stoianoglo a fost mai puțin despre atragerea de noi alegători și mai mult despre reambalarea vechilor loialități.
Susținut de o rețea de cumpărare de voturi orchestrată de Rusia, câștigurile lui Alexandru Stoianoglo au fost consolidate prin interferențe extinse, mai degrabă decât printr-o schimbare autentică a sentimentului public.
Amploarea interferenței rusești în alegerile din Moldova a fost uluitoare. Organele de aplicare a legii au descoperit o schemă de cumpărare a voturilor care a implicat aproximativ 10% din alegători, cu notificări SMS de la o bancă rusă sancționată ajungând la 138.000 de numere unice care au instalat aplicația băncii pentru a primi transferuri de bani din Rusia pentru voturile lor.
În plus, listele cu numere de telefon și nume confiscate în timpul perchezițiilor poliției indică un sistem și mai larg de distribuție a banilor, dezvăluind o încercare la scară mai largă de a influența alegerile.
Interferența rusă s-a extins la perturbarea votului din diaspora, cu amenințări false cu bombă la aproximativ o duzină de secții de votare din străinătate și atacuri cibernetice vizând procesul de votare în străinătate.
Alegătorii moldoveni au ales totuși să o susțină pe Maia Sandu și au susținut la limită UE în referendum, în ciuda unei scheme masive de cumpărare a voturilor. Fără interferențe, sprijinul pentru UE și Sandu ar fi fost probabil răsunător.
Pe măsură ce Moldova înaintează, reforma justiției și creșterea economică sunt ambele priorități urgente. Pentru a proteja Moldova de interferențele rusești, reforma justiției trebuie să includă o revizuire rapidă și cuprinzătoare a instituțiilor, precum și protecții pentru judecătorii suficient de curajoși pentru a se opune foștilor oligarhi și influențelor nedrepte.
Moldova trebuie, de asemenea, să își consolideze economia pentru a demonstra că democrația poate oferi rezultate tangibile care să îmbunătățească viața de zi cu zi a cetățenilor. Ca în orice democrație, alegătorii din Moldova au fost afectați grav de inflație, perturbările economice și preocupările energetice. Mulți dintre cei care au susținut-o pe Maia Sandu și au susținut integrarea în UE se așteaptă cu siguranță ca guvernul să întreprindă mai multe acțiuni pentru a atenua șocurile economice cu care țara s-a confruntat în ultimii ani.
Ca președinte reales, Sandu va trebui să se apropie de cei 44% care nu au votat pentru ea. Anul viitor va testa din nou rezistența și răbdarea alegătorilor moldoveni pe măsură ce se îndreaptă către alegerile parlamentare.
Totuși, a numi Moldova o țară divizată, ezitând în privința aspirațiilor sale UE, este o narațiune falsă. O privire superficială la numărul de voturi exprimate în 2024 comparativ cu 2020 face acest lucru clar. Numerele totale nu s-au schimbat mult. Ce s-a schimbat este desfășurarea de către Rusia a unei scheme masive de cumpărare a voturilor și eșecul de a schimba semnificativ rezultatele electorale în Moldova.
Alegerile parlamentare viitoare prezintă noi provocări, dar alegerile trecute subliniază reziliența poziției pro-europene a Moldovei. Într-o lume în care mulți lideri actuali își pierd terenul, susținerea continuă a lui Maia Sandu este o declarație puternică a direcției Moldovei și a forței rezoluției sale democratice. (articol apărut in limba engleză pe euractiv.com)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Există un paradox remarcabil în modul în care sunt interpretate două rezultate recente ale alegerilor în cercurile de politici și în dezbaterile publice.
Da, exista o multime de aiuriti care nu inteleg mecanismul votului, mecanismul democratiei. Unii chiar fac socoteli cu cei care nu au votat, si ajung la gogomanii ca doar 20% ar fi de partea unora.
Poate se poate discuta daca principiul ca „invingatorul ia totul” e, sau nu corect, dar asta e. Chiar un avantaj de 0,01 e o victorie.
Nu trebuie sa justificati, Maia Sandu a CISTIGAT si e bine ca e asa. Ii doresc sa aiba mina buna si sa faca ceva din aceasta victorie!
Nu cred că Moldova este divizată ci, mai degrabă, dezorientată de puternicele forțe externe care acționează în societatea moldovenească: Rusia, războiul din Ucraina, UE, chiar România. Totuși, în aceste condiții, Moldova avansează încet-încet spre lumea occidentală, chiar dacă mai lent decât am vrea noi. Ultimele două victorii ( referendumul și realegerea Maiei Sandu) sunt victorii uriașe pentru viitorul Moldovei, care vor sta la baza unor viitoare negocieri geostrategice. Voi spune că, după părerea mea, Moldova este aproape scoasă din ghearele Rusiei.
Nu ne trebuie să ne temem de viitoarele alegeri parlamentare. Există și la stânga oameni cu scaun la cap ca Ceban( primarul Chișinăului), acest Stoianoglu, ba chiar Usiatii. Cu ei, dacă va fi necesar, se poate încropi un guvern de uniune națională pro-european.
Să ne bucurăm pentru Moldova, să o ajutăm și să-i urăm succes.
Cred ca o idee buna ar fi ca si moldovenii din Romania sa poata primi cetatenia moldoveneasca, asa cum si moldovenii independenti o primesc pe cea romana. Pare o gluma dar eu nu e.
E clar și chiar mai mult decât clar. Imperialistă Rusie a declanșat, in Republica Moldova, Primul război hibrid cu toate ingredientele teroriste. Rolul Organizației criminale, pe care Putin a nășit-o, în manipularea și finanțarea ilegală a electoratului, nu mai e un secret pentru nimeni. Maia Sandu a recunoscut că a subestimat nu numai puterea de cumpărare a voturilor, dar și „rezistenta enorma” din partea sistemului de justiție. Aș adauga că atitudinea justiției moldave poate fi considerată cârdășie. Nu cred că este o hazna, însă am impresia că în justiția de la Chișinău viermuiesc solidar, ca in Coza Nostra, împotriva statului de drept, cele mai corupte orduri umane. Complicitatea este un cuvânt prea blând pentru ceea ce fac acoliții in robă care vând la tarabe „achitări”, „necondamnări”. Inculpații, cărăușii, vânduții sunt lăsați liberi. Vezi-doamne, că nu au dovezi pertinente, că fapta nu există, că fapta Gruparii criminale și mafiote nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Nu există, pentru că, fără discuție, copărtașii in robă sunt conectați la banii murdari. De aia, acești indivizi vin in sala de judecată cu „sentința” in buzunarele burdușite, că, deh, au de executat un ordin satanic, in temeiul unui blat. Cât oare mai poate tolera Maia Sandu și guvernarea pro-europeana o „Justiție” cancerigena, doldora de infractori, înhămați la regimul criminal cleptocratic de la Kremlin? Avocații știu bine cum stă treabă în justiția moldava, dar nimeni nu vorbește, pentru că le convine la toți situația. Or, siglă lor nu este „cântarul”, ci dolarul. De aceea, ifamii și imoralii, corupții și puscariabilii judecători, de prin „Pădurea Ador-Mita” fac tot, tot să scape pe puscariabilii de pușcărie. Și, astfel, defrișeaza spatiul, pentru a-l umple cu gunoaie infractoare. Soluția! De importat judecători din țările nordice. Iar cei care au creat haosul necesar tâlharilor, să fie trimiși la destupat gurile de scurgere. Cu câtă avere au strâns prin nemunca, nu vor muri de foame. Îngrijorător nu e faptul că e un fenomen lugubru, ci faptul că asta e doar partea văzută a icebergului. Or, chinul criminalului Putin este să fie silit să furnizeze incontinuu chef de crimă organizată. Da, Moldova s-a confruntat cu Primul Război hibrid rusesc! Nu Cu arme letale, deocamdată…Cu arme tăcute, cu dolari. Pentru Rusia criminală, zeci și zeci de milioane de dolari sunt mizilicuri. A fost un război, nu cu gloanțe, ci cu manipulări grosolane. Tunurile au tunat, rachetele au rachetat în direcția doamnei Maia Sandu, dar nu au scos zgomote explozive și nu au produs niciun rău vizibil fizic. Amestecul, șantajul, sabotarea, manipularea, finanțarea ilegală și corupția sunt arme tradiționale muscălești. O bună partea a societății a înțeles că este atacată mișelește cu ajutorul unei arme invizibile. Caci arma tăcută rusească este specială. Nicio țară din lumea asta nu a reușit să o distrugă. Prin urmare, arma tăcută a Kremlinului ataca 24 de ore din 24, bruscând direct puterea și slăbiciunilor fizice, psihice și emoționale. Și fiindcă între regimul nazist hitlerist și cel feudako-fascist putinist nu există nicio deosebire de esență, Republica Moldova se afla in fața unor pericole și mai mari decât cele pe care le-a depășit. De fapt, nu numai Republica Moldova…
Nu pream am ce z8ce!
E avizat comentariul dar e un punct dr vedere.
Maia a câștigat si merge mai departe.
Dar eu nu vad decat că Moldova e divizata. Sigur ca asta se trage de la dominatia rusa, înnapoiata in logica, care a divizat.
Daca acum diaspora a 4salvat, partial, parcursul european al Moldovei, va rămâne de vazut ce se va ntampla după parlamentare!
poate ma lamuriti aici domnilor. numarul de voturi de care discutam cuprinde si voturi din Transnistria si Gagauzia? care ar fi procentele voturilor din aceste doua zone curatate etnic de moldoveni/români de catre ocupantul rus?
Compararea luptei politice din SUA și din alte țări foarte dezvoltate cu Republica Moldova nu poate fi potrevită.
1. Din păcate, „kremlinul” nu lasă baltă în țările „SUA și alte țări dezvoltate din Europa”;
2. Definiție „Democrație ” nici nu este înțeleasă de politicieni și respectiv de cetățenii de rând în Republica Moldova. Dacă în SUA este utilizată aceasta definiție: „In a phrase of Abraham Lincoln: «Democracy is a government “of the people, by the people and for the people”» și este, de fapt, ideologie societății ale SUA care nu poate funcționa fără justiție independentă, drepturilor omului, presa independentă, etc. Cu regret, în RM nici nu există definiție „Democrație” respectiv și este utilizat acest cuvânt cum le este convenabil pentru oricine.
3. Dacă nu există idea în societate, atunci ideologia rămâne „în umbră”;
– Despre ce fel de „divizarea Moldovei” poate să fie vorbă dacă așa numită „elita politică” din RM le promite „mare și sare” din UE (pensii, salarii decente etc.) sau din FR (gaz natural și electricitatea ieftine);
– Locul prioritar la creșterea economică în RM rămâne după cetățenii RM ci nu „Moldova” („elita politică”), care cu mulți ani în urmă era doar obligată să creeze condițiile necesare pentru aceasta (justiție independentă, acces la surse financiare, legislație corespunzătoare, etc.).
„Foștii” nu au vrut să facă condițile sus menționate deoarece au avut interese personale, dar „actuali” nu știu/pot schimba lucrurile pentru a crea condițiile necesare.
Prin urmare: „Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca pro…”.
Republica Moldova este un stat divizat. Rezultatele alegerilor au confirmat acest lucru. Este inutil să negam realitatea. Nu este vorba de o divizare geopolitica, ci mai degrabă culturală. Republica Moldova are nevoie de un proiect de țară. Este trist, dar Dodon a avut dreptate: voturile care contează sunt cele din tara. Diaspora europeană va vota majoritar cu proeuropenii, in timp ce diaspora din Rusia va vota majoritar cu filorusii. Nu este o opțiune geopolitica, ci una practica, bazată pe interesele imediate ale votantului. Daca moldovenii din R Moldova vor fi puși mereu să aleagă, nu se va obține nimic decât haos și teren fertil pentru manevrele Rusiei.