Ultimele evenimente din Ucraina si multitudinea problemelor starnite de aceste evenimente aduc Crimeea in centrul unor preocupari internationale si ale relatiilor in anii urmatori dintre UE, SUA, Nato si Federatia Rusa.
Puţină istorie
Cateva date despre istoria Crimeei, mai mult pentru cunostintele generale ale cititorului decat pentru contextul actual. Primele colonii grecesti apar in Crimeea prin anul 450 î.Hr. Cunoscută în lumea greco-romană drept Regnum Bosfori sau Bosforul Cimerian, peninsula a fost locuita de o populatie pestrita de triburi traco-cimeriene și 
scitice, greci si mai tarziu de romani. Incepand cu secolul al VI-lea apare o populatie proto-româna, care va rezista (intermitent) sute de ani pe acele meleaguri. Intre secolele VII-XII Bosforul Cimerian, deja cunoscut sub numele Chersonez, este ținta mai multor atacuri din partea slavilor. Populația proto-română din peninsulă, singura nemigratoare in aceasta epocă, se retrage în fața acestor atacuri fie în fortărețele Imperiului Bizantin, fie în Munții Crimeii. Aceste informatii destul de speculative sunt cunoscute cateva secole mai tarziu pe timpul invaziilor mongolo-tatare cand cativa sclavi al lui Haci Ghirai, mai tarziu intemeietorul Hanatul Crimeii, sunt capturati de polonezi si povestesc cronicarilor Marelui Ducat al Lituaniei despre istoria comunitatilor lor din Crimeea.
Ii vom reintalni pe românii din Crimeea pe timpul lui Stefan cel Mare, care casatorindu-se cu sotia a doua, Maria din Mangop sau Maria Paleologu, ii aduce ca zestre cetatea Mangop din Principatul de Theodoro (Gothia), mic stat 
grecesc din sudul peninsulei Crimeea, apărut în 120, in perioada de declin a Imperiului Bizantin și cucerit în 1475 de otomani. Ultimii apărători ai Mangopului în fața armatelor turco-tătare, apărători care au murit până la ultimul pe zidurile cetății, au fost ostașii lui Ștefan cel Mare, moștenitor al Mangopului.
A treia intalnire cu românii din Crimeea o vom avea cu mocanii “graniceri” stabiliti in Crimeea. Potrivit istoricului Ștefan Meteș, grupuri de mocani sibieni, însoțiți de mocani din Poiana Sărată, transhumau împreună, uneori nemaiîntorcându-se din acele zone sudice ale Rusiei europene, respectiv din Crimeea, unde atrași de clima blândă și perspective financiare prielnice, își întemeiau familii și achiziționau pământuri ramanad acolo pentru totdeauna.
Incepnd cu mijlocul secolului al XV-lea, cea mai mare parte a Crimeei face parte din Hanatul Crimeii (1441 – 1783). O parte din porturile din sudul peninsulei erau insa controlate de Republica Genoveză, care le inchiriasera de la Hanul tatar. În 1783 regiunea a fost anexată de Imperiul Țarist. În toate regiunile Hanatului Crimeii cucerite de ruși populația creștină stabilă era alcătuită din români. Rusia i-a mutat pe acești români în Munții Caucaz sau Siberia, uneori aducând în locul lor români din Basarabia, dar de cele mai multe ori înlocuindu-i cu ruși, sârbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate românești din Crimeea au fost găsite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu au intrat decât marginal în cercetările etnologice făcute asupra așezărilor românești din răsăritul Nistrului în acei ani.
Crimeea este în final anexată de împărăteasa Ecaterina cea Mare în 8 aprilie 1783. Tot atunci sunt anexate şi celelalte teritorii ale regiunii Kuban şi teritoriul Taman. Lichidarea Hanatului Crimeii s-a făcut progresiv pentru a elimina ameninţarea pe care tătarii o reprezentau pentru flancul sudic al teritoriului rus. După anexare, prinţul Grigori Potemkin a dus o politică energică de colonizare a noilor teritorii.
Flota rusa din Marea Neagra
Trecutul
Inceputul flotei ruse din Marea Neagra a fost data de 2 mai 1783 , atunci când soseşte o prima flota compusa din cinci fregate si alte opt nave ale Flotilei din Azov aflate sub comanda Vice-amiralului Fedot A.Klokaciov. De atunci fortele navale din sudul Rusiei porta numele de Flota Marii Negre. Golful Ahtar, loc in care a stationat aceasta prima flotila, care în traducere însemna piatră albă, a fost redenumit printr-un decret al Ecaterinei cea Mare din 10 februarie 1783 în Sevastopol, care tradus ar insemna orasul cinstit. Eficacitatea Flotei Mării Negre ruse a fost incercata de marina otomană în războiul din 1787-1792, razboi in care turcii au vrut să recucereasca Crimea. Otomanii au fost invinsi de unul din marii strategi navali rusi din toate timpurile, amiralul Fedor F.Uşacov in 4 batalii consecutive – insula Fidonisi (3 iulie 1788), stramtoarea Kerci (8 iulie 1790), Tendra(28 august 1790) si Capul Kaliakra(31 iulie 1791).
Tratatul de pace de la Iaşi din 1792 reconfirma apartenenţa Crimeii la imperiul rus. Principalul obiectiv al Flotei Mării Negre din secolul al XIX-lea a fost cucerirea strâmtorilor care garantau accesul către Marea Mediterană , lucru care din fericire nu s-a intamplat. Războiul Crimeii (1853-1856) a silit imperiul rus să renunţe la aceste planuri şi în acelaşi timp la marea influenţă pe care o avea in Balcani şi la Gurile Dunării. Otomanii aliaţi cu Franţa, Marea Britanie şi Regatul Sardiniei au reuşit să respingă atacurile armatei ruse şi să ducă la restabilirea echilibrului de putere în sistemul politic european. Eşecul din Războiul Crimeii a reprezentat un punct de cotitură în viitorul Rusiei.
Din 1926, Rusia Sovietica a început o noua era a Flotei Mării Negre. Sovieticii au schimbat tactica de lupta navală fixându-se mai ales pe războiul submarin . În acest sens, înainte de debutul Celui de al Doilea Război Mondial, Flota Mării Negre va beneficia de 45 de submarine şi de doar 4 crucişătoare. După încheierea războiului, Flota Mării Negre a continuat să asigure securitatea flancului sud-vestic al URSS şi şi-a extins capabilitatea de a patrula si iniţia operaţiuni in Marea Mediterana sau dincolo de ea.
Prezentul
In septembrie 2003, Preşedintele Putin definea regiunea Azov-Marea Neagră ca fiind de maxim interes strategic pentru Rusia. De aceea conducerea de la Moscova era obligată să asigure un sistem de securitate eficient pentru rutele sale de transport din Marea Neagră si pentru vecinatatea imediata a regiunilor de interes, care erau actori in conflicte inghetate.
Remodernizarea flotei ruse a Marii Negre şi interventiile politico-militare din regiune au creat o nouă oportunitate pentru rusi de reafirmare a influenţei strategice aflate în opoziţie cu interesele occidentale din zonă. Recentele evenimente geopolitice din Ucraina şi regiunea Caucazului au reafirmat importanţa geostrategică a Marii Negre pentru Rusia şi au revitalizat eforturile conducerii de la Moscova de a transforma flota Mării Negre dintr-una inactiva intr-una capabilă să execute o arie largă de operaţiuni maritime.
Strategii
Desi Rusia se proclamă un susţinător al status-quo-ului în regiunea Mării Negre, ea încurajează mişcările separatiste din zonă. Pentru a-şi demonstra bunele intenţii, Moscova a luat parte la exerciţiile militare organizate în comun cu statele NATO şi celelalte state din Marea Neagră. Aşa a fost cazul în exerciţiile militare Black Sea Harmony şi Active Endeavour.
Cea mai mare problema strategica a Rusiei (inainte de ultimele evolutii din Ucraina) a fost decizia Turciei de a permite navelor americane accesul nerestricţionat prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor, nerespectand astfel Convenţia de la Montreaux din 1936, in care erau prevazute restrictii ale traficului naval pentru statele fără acces la Marea Neagră. Am vazut “supararea” Rusiei cand nave americane au aparut in apropierea orasului Soci in timpul Jocurilor Olimpice, jocuri care s-au terminat saptamana trecuta.
O noua mare problema a aparut dupa ultimele evenimente din Ucraina, disputa inca din timpul lui Viktor Iușcenko in cea ce priveşte stramtoarea Kerci, care nesolutionata poate bloca traficul navelor rusesti din Marea Azov in Marea Neagra.
Ingrijoratoare pentru liderii rusi este si expansiunea bazelor militare americane din România si Bulgaria, vazută ca o încalcare din partea SUA a Tratatului Fortelor Convenţionale din Europa.
Concluzii
Avand in vedere ca acordul de inchiriere a bazei navale de la Sevastopol a fost prelungit de parlamentul Ucrainei pana în 2047 , acesta permite Rusiei baza legala de a-si mentine un contigent militar substantial in Crimeea, astazi populata majoritar cu o populatie rusofona.
Rusia poate oricand sa pretinda ca un haos in regiunea Crimeii pericliteaza securitatea trupelor ei si indeplinirea obiectivelor pe care le are flota rusa din regiune.
Eficienta militară a Rusiei în Marea Neagră se bazează pe deoparte pe amplasamentele militare din Crimeea şi pe de cealaltă parte pe cele de pe coasta Caucazului. Nu este deloc întâmplătoare în acest sens declaraţia amiralului Viktor Kravchenko care spunea că după restructurare, Flota Mării Negre are două componente:grupul din vest cu baza la Sevastopol şi grupul de est pe coasta Caucazului. Declanşarea Războiului din Georgia în 2008 a urmărit întocmai consolidarea prezenţei militare ruse pe coasta Caucazului şi anume Abhazia.
Avand in vedere ca Rusia il sustine pe Bashar Asad in Siria, politic si militar, pentru a-si apara interesele in Marea Mediterana si singurul port pe care ei il detin in aceasta regiune (Tartus), nu vad cum ei ar renunta la Sevastopol si la Crimeea, singurul lor port din Marea Neagra intr-o regiune fosta sovietica, populata de rusofoni.
Nota: articolul este un rezumat al unei lucrari mai ample, pregatita de PGA (Politeia Geopolitical Analyses), mult prea “densa” pentru a fi publicata integral pe un site generalist.
Bibliografie, note si citate:
Pavlëiìuk, Oleksandr; Klympush-Tsintsadze, The Black Sea Region: Cooperation and Security Building ,Armonk (New York), Ed. M.E. Sharpe, 2004.
Ministry of Defence of the Russian Federation – Black Sea Fleet
The Black Sea Region In Russia’s – Current Foreign Policy Paradigm
ISS- Russian policy in the eastern Mediterranean and the implications for EU external action
U.S Naval Institute – Rusia’s Black Sea Threat
Alexandru Danilov, Actualele dileme ale strategiei navale ruse în regiunea Mării Negre, Historia.ro August 2013.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ideea cu prezenta protoromanilor in Crimeea nu poate fi luata in considerare. Este pur speculativa, ca sa nu spunem o inventie. Chiar daca autorul nu intentioneaza asta, ideea care reiese de acolo este ca romanii (prin protoromani) au fost au singurii bastinasi sedentari pana tarziu, la venirea tataro-mongolilor. Imi pare rau, dar cu asemenea teorii nu ne ia nimeni in seama.
imi pare rau dar toate datele sunt destul de elocvente si toate duc spre ideea ca acolo au fost numai si numai protoromani . sa nu uitam ca popoarele migratoare au aparut tarziu ca forma de organizare , popoarele stabile de la urali la pana la raul oder au fost confirmate inca din anul 3000 inainte de hristos
Deoarece istoriografia romaneasca este foarte slaba, este normal ca nu se cunoaste nimic despre existenta romanilor de dincolo de Nistru. In Crimeea in munti, sunt sate cu populatie vorbitoare de limba romana, desi rusii le zic sate moldovenesti, preotii lor sustin ca romanii sunt acolo de cand lumea si isi zic vlahi sau „moldavskie”. Acum s-ar putea sa se fi imputinat, dar erau prezenti in timpul razboiului si deasemenea prin anii 1957-58, cand am luat personal contact cu ei. Ca peste tot, erau pastori, crescatori de vite. Tot acolo erau sate de carimi (evrei?), tot vorbitori de limba romana (maresalul Malinovski era carim, vorbea romaneste destul de binisor.).Tot asa erau sate de greci si de italieni (genovezi) grecizati. Marea majoritate a locuitorilor sunt insa rusi, istoricii rusi considera ca stramosii rusilor au coborat de pe crestele Carpatilor si au populat tarmul Marii Negre si Crimeea (Carima) sau Bosphorusul Cimeriei.
Istoric- Sigur nu te ia in seama daca niciun istoric roman nu cerceteaza nimic. Nu cumva crezi ca o sa recunoasca rusii ca acolo sunt urme ale protoromanilor? Esti copil? Ei sustin ca romanii nici nu exista, ca romanii nu exista nici macar in Romania, e izic ca suntem niste ramasite ale slavilor veniti din stepele ruse. Istoricii romani, chiar academicieni, sustin niste prostii chiar despre romanii din Balcani, ei habar nu au ce e cu aceste mase romanesti din Grecia, Albania, Bulgaria, Serbia, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Muntenegru. Sub ochii acestor istorici dispare populatia istro-romana, au disparut dalmatii, desi mai gasesti inca sate de ciri-biri, morlaci, vlasi, rumuni. Pe Valea Timocului, fara niciun fel de drepturi, traiesc in suferinta cca un milion de romani timoceni, vorbesc romaneste ca oltenii. Si Romania nu se baga nu se amesteca, politicienii romani, repetentii scoalelor, se preocupa cum sa acorde privilegii ungurilor ca sa poata sa-i atraga la guvernare. Ai dracului, parca le este scarba de neamul romanesc. Daca le-ar da romanii napastuiti ceva spaga, poate s-ar interesa. Oare Academia Romana, stie ca istro-romanii, vorbesc o limba romaneasca cu cea mai veche gramatica dintre toate limbile asa zise latine? La noi, o tin ca neaga, ca istro-romanii sunt niste refugiati din Banat, de pe timpul lui Maria Teresa. Nu, domnilor, istoricii croati spun ca sunt de acolo de cand lumea si ca Romania nici doi bani nu dau pe ei. Dintre acesti Istro-romani se trage si Nicola Tesla, care dupa cum povestea Hanry Coanda, vorbea o frumoasa limba romaneasca arhaica, precum cronicarii. Istro-romanii fara scoli si biserici se deznationalizeaza, trec care la croati, care la sarbi, care la italieni. Triestul este plin de istro-romani. Bunicul patern al lui Ponta, era istro-roman din Trieste. Nici asta nu a acordat vreo atentie acestor romani pe cale de disparitie. Romanii se tot vaita ca sunt saraci. In lumea de azi, a fi sarac inseamna ca esti prost, incapabil. Romanii sa nu mai accepte in politica toate loazele, iar scoala sa predea istorie 6 ore saptamanal, iar preotii sa vorbeasca din amvon despre istoria romanilor, asa cum faceau preotii de dinainte de 1945.
Daca a fost amintita, ideea cu prezenta protoromanilor in Crimeea trebuie luata in considerare. Iar pana la a ne lua altii in seama, si dupa aceea, ar trebui sa primeze adevarul (istoric, in acest caz). Oricum, subiectul zilei este steagul Rusiei fluturand pe institutiile din Crimeea si pe vasele de lupta.
Minutiuase si fanteziste povesti istorice, cu omiterea unui amanunt esential : pana in 1958 Crimeea era parte componenta a Federatiei Ruse (RSFSR). Atunci Hrusciov, etnic ucrainian, a facut-o cadou Ucrainei. Cine se putea impotrivi ?
Oricum, tatarii, cati au mai ramas/revenit din Siberia unde au fost deportati de catre Stalin, ca cea mai veche populatie a locului at trebui sa aiba un cuvant important in luarea unei decizii. Colonistii si militarii demobilizati stabiliti cu familiile acolo nu ar trebui luati in considerare. Nu ca in Transnistria unde un colonel rus nascut in Kamciatca s-a declarat presedinte, sprijinit de armata rusa.
Fără a fi istoric;
– singurii români prezenți în Ucraina au fost tătari
– Constantinopole a fost cucerit în 1453
– anul 1954 a fost marcat de cadorisirea Ucrainei cu Crimeea (N. S. Hrușciov)
Păcat!
Rusi o plaga pentru Euroasia.
Cred că sunt niște greșeli:
1.Denumirea orasului Sevastopol: It is a compound of two Greek nouns, σεβαστός (sebastós, Modern sevastós) (‘venerable’) and πόλις (pólis) (‘city’). Σεβαστός is the traditional Greek translation of the honourable Roman title Augustus (‘venerable’), originally given to the first emperor of the Roman Empire, G. Julius Caesar Octavianus and later awarded as a title to his successors.
Despite its Greek origin, the name is not old. The city was probably named after the Empress („Augusta”) Catherine II of Russia who founded Sevastopol in 1783.
In imperiul bizantin tarziu exista titlul de sebastokrator:
Sebastokratōr (Greek: σεβαστοκράτωρ; Bulgarian and Serbian: Севастократор; both pronounced sevastokrator) was a senior court title in the late Byzantine Empire. It was also used by other rulers whose states bordered the Empire or were within its sphere of influence (Bulgarian Empire, Serbian Empire). The word is a compound of „sebastos” („venerable”, the Greek equivalent of the Latin Augustus) and „kratōr” („ruler”, the same element as is found in „autokratōr”, „emperor”).
Eu cred ca e plauzibila ipoteza ca au vrut să-i faca pe plac Ecaterinei a II-a. Si cum Moscova se inchipuie a III-a Romă, s-a incercat să se aducăpe această cale un omagiu Bizanțului (a doua Romă) care a stăpînit in perioada sa de apogeu, Crimeea.
Genovezii au fost cea mai abjectă nație de trădători care au navigat vreodată pe Marea Neagră. Din pricina lor s-a terminat prost Cruciada de la Varna (1444) care ar fi putut să-i azvîrle afară pe otomani din Bugaria. Ei l-au trecut pe Sultanul Murad de partea cealată a Bosforului (contra 30 sau mai mulți arginți) deși se angajaseră în fața Papei să nu facă acest lucru.
Bineînțeles că la inceput de secol XVI deja nu mai contau ca forță comercială în Marea Neagră fiind eliminați, treptat de turci.
The earliest Ottoman-Genoese alliance against the Byzantines and the Venetians dates back to the mid-14th century. The first treaty regulating matters such as commercial rights and the exchange of captives was signed in 1387.55 The Genoese transported Ottoman troops across the Dardanelles in 1402, when the latter were fleeing from the approaching army of Timûr (1336–1405) , in 1422, and again in 1444, during one of the most difficult episodes of Ottoman history, when the Ottoman armies were stuck in Anatolia while a crusader army was approaching and frontier warlords were defying central authority.56 The Genoese colony even took the liberty of offering to carve the insignia of Murad II (c. 1403–1451) on the Christea Turris, the Genoese tower in the citadel of Galata, facing Constantinople, in exchange for construction material.
sebastos = augustus = venerabil – onest si cinstit, hai sa lasam wikipedia.
Sa lasam wikipedia dar ce facem cu DEX-ul si Larousse-ul. In nicunul nu apare onest si nici cinstit.
Pana a ma pronunta, imi puteti spune unde as putea gasi versiunea integrala (‘densa’) a articolului?
nu puteti sa-l procurati pana la data de 12 iunie 2014 cand o sa fie publicat integral in limba engleza. Dupa aceasta data il puteti procura pe Questia
http://www.questia.com/
Atunci voi avea rabdare. :)
Va multumesc.
cu placere :)
Concluziile art.mi se par, cit se poate de, rezonabile.
Rusia poate ridica oricind pretentii asupra Crimeii. In afara de propaganda adversa are toate argumentele de partea ei, de la istorie pina la populatie. Si mai are si mijloacele sa o faca.
Dar cred ca nu o va face, desi tentatia e f.mare.
E posibil sa mizeze pe o viitoare reintegrare a Ucrainei atrasa de preconizatul succes economic rusesc. Convingerea este o premisa mai durabila decit o anexare in pas de mars si sunet de senile.
Ca un eventual plan B, este la fel de posibil ca pe termen mediu/lung existenta unei puternice minoritati rusofone si a unei importante baze militare intr-o Ucraina apropiata/membra a UE sa fie inca un mijloc prin care Rusia sa-si potenteze politica fata de Europa.
Cert e ca Rusia se pricepe la planuri cu efecte geo-strategice. Afacerea siriana a repropulsat-o pe prima scena……
„Succes economic rusesc” e o contradicție de termeni :P
Rusia se descurcă numai pe banii Occidentului, în perioadele când prețul petrolului și al gazului natural e ridicat. Și intră mereu în criză, când prețurile scad. Nonșalanța cu care Occidentul care cheltuit bani până în 2008 plus aranjamentul lui Putin cu Gerhard Schroeder și Joschka Fischer (”voi vă închideți centralele nucleare și ne cumpărați nouă gazul”) a făcut posibilă actuala economică bună a Rusiei, însă asta nu va dura.
A sustine ca Rusia nu are capacitatea de a se descurca, economic, altfel decit exportind resurse mi se pare o afirmatie incorecta. Denota suficienta, aroganta…..
Sa nu-i plingem pe rusi. Au suficienti oameni inteligenti care sa dezvolte tehnologie si nu doar. Asa cum nimeni nu se astepta acum 30 de ani la reusita fenomenala a Koreei sau a Chinei de astazi tot asa e foarte posibil sa se intimpla ca Rusia sa performeze neasteptat, ptr.unii.
Are toate premisele: resurse naturale, know-how si suficiente mijloace militare ptr.a si le apara. Nu sta grozav la organizare, dar sa nu ne ingrijoram….
Rationamentul legat de aranjamentul privind inchiderea centralelor nucleare germane e fals. Suna ca si cum Rusia si-a ameliorat starea economica din cauza prostiei germanilor. Din fericire nu e asa. O stim cu totii.
Si cat va dura UE? Rusii se pregatesc pentru a sta la masa cu americanii si chinezii, ca pe nemti ii are in buzunar. Nemtii au nevoie de resurse si de piata. Rusii au si aia si ailalta.
Aflu acum pentru prima data ca flota SUA nu mai are nicio opreliste in a patrunde in apele Marii Negre. Cati or mai fi, ca mine, care sa nu fi aflat asta? E de imprtanta extraordinara pentru noi!
Salut,
este! La ora actuala se afla in Marea Neagra o flotila de 5 vase americane. 2 au ramas de la JO Soci si inca 3 au intrat ieri prin Bosfor
Presa americană a anunțat azi că o navă militară rusească a acostat la Havana, Cuba. Se pare că este dotată cu aparatură electronică sofosticată pentru colectare de informații.
http://latino.foxnews.com/latino/news/2014/02/27/cold-war-redux-russian-intelligence-gathering-ship-docks-in-havana/
sunt restrictii…
Turcia si Rusia au semnat un acord, prin anii ’50 cred, care se respecta, prin care Tucia nu va permite nici-unui portavion trecerea din Mediterana in Marea Neagra. Probabil sunt limitari de tonaj, clasa navei…
Interesant că istoriografia românească nu acordă confruntării din Crimeea, de la mijlocului secolului XIX, importanța cuvenită. Îmi aduc aminte că evenimentul a fost amintit în trecere la ora de istorie și catalogat drept un episod parte dintr-un conflict de ansamblu ce a opus de secole Rusia Imperială și Imperiul Otoman. Întâmplător, acela este chiar punctul de vedere al istoricilor turci. Pentru vest-europeni -britanici, francezi, italieni (din Sardinia la acea vreme), austrieci- Războiul din Crimeea a adresat Chestiunea Estică, justificarea alianței cu Imperiul Otoman împotriva altui stat creștin. Chestiunea Estică se referea la situația etnicilor tătari (musulmani) ce populau majoritar peninsula la acea vreme, aflați sub asaltul politicilor de redistribuție demografică țariste, a politicilor de expansiune creștin-ortodoxe de la Ierusalim la Constantinopole.
La bază conflictului dintre Rusia Imperială (susținută de lobby-ul ortodox elen) pe de o parte și Regatul Unit, Franța, Sardinia, Imperiul Otoman de cealaltă, stă de fapt lupta pentru influență dintre denominările creștine (ortodocși și catolici/reformați) de la Ierusalim, la acea vreme sub control otoman.
Din nou interesant pentru români… Războiul din Crimeea a început de fapt la… Oltenița! Principatele Române erau ocupate (încă din 1853) de armata țaristă care, pentru a stăvili o ofensivă turcă, consolidase apărarea de-a lungul coridorului Dunării. Otomanii au ocupat Oltenița in noiembrie 1853 (fără a întâmpina rezistență) cu scopul de a continua marșul spre București. Rușii au răspuns două zile mai târziu, când au încercat să cucerească orașul, fără succes. Surprinzător sau nu, otomanii au abandonat ofensiva valahă, retrăgându-se la sud de Dunăre, considerând apropierea iernii.
Până la Primul Război Mondial, conflictul din Crimeea a constituit cea mai semnificativă confruntare europeana care a angrenat armament/tehnologie militară modernă, vase de război propulsate cu aburi. În premieră, deplasarea trupelor s-a executat folosind și transportul feroviar. Pierderile de vieți au atins recorduri, estimativ 750,000 de suflete numai în rândul militarilor, dintre care două treimi ruși. Nu există estimări cu privire la pierderile în rândul civililor, la vremea aceea nu se înregistrau astfel de statistici.
Multumesc pentru comentariu. Va referiti bineinteles la „Chestiunea Orientală”. Extrem de importanta pentru a intelege parcursul relatiilor noaste cu Rusia
http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-7-chestiunea-orientala/4558/
Ciudat ca in multele comentarii se compara situatia de acum a Crimeei mai ales cu cea a Georgiei. Cred ca ar fi corecta o comparatie cu ceea ce s-a intimplat in Kosovo. Daca populatia din Crimeea va doi sa se desparta de Ucraina va urma un conflict de tipul Serbia-Kosovo urmat de interventia Rusiei similara cu cea a NATO in Serbia dar fara bombardarea Kievului. Iar NATO si UE nu vor interveni pentru ca nici Rusia nu a intervenit in Serbia.