vineri, septembrie 24, 2021

Criza Covid-19 și criza demografică. „O nenorocire nu vine niciodată singură”

1.Introducere ● 2. Dezvoltările din România 3. Dezvoltările din spațiul European și locul României 4. Addendum:  Costul pandemiei.  Campanie de vaccinare de mare amploare și rezultate spectaculoase în Israel. Pandemia Covid-19 în Regatul Unit și inegalitățile ei 5. ANEXA

1.Introducere

Vaccinarea împotriva coronavirusului este în expansiune spectaculoasă ca număr de doze administrate populației în toate țările europene și rezultatele vor fi și mai impresionate după depășirea sincopelor în producerea/furnizarea vaccinurilor. Luând în considerare clasamentul țărilor după numărul dozelor la 100 de locuitori publicat de platforma Our World in Data, România se plasează pe o remarcabilă poziție, a 7-a în Europa la 18 februarie (după Regatul Unit, Serbia, Malta, Danemarca, Islanda și Polonia) și toate eforturile celor care dirijează operațiunea se cuvin a fi apreciate. Platforma Our World in Data actualizează zilnic datele, cu indicarea surselor naționale și internaționale [1]. Pentru țara noastră sunt folosite datele din comunicatele zilnice ale Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV). După datele din comunicatul din ziua de 19 februarie au fost vaccinate până acum aproape 547 mii persoane  cu doza a doua și 224 de mii cu prima doza, ceea ce înseamnă 1,32 milioane de doze administrate.  Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anunța la 19 februarie că într-un an de zile s-au înregistrat 774 de mii de persoane infectate (cazuri raportate) iar în mai puțin de două luni de la începerea campaniei de vaccinare sunt 771 de mii de persoane care au primit vaccin iar  550 de mii dintre acestea au primit doza a doua, devenind imune la virus.

Va trece însă multă vreme, multe luni de zile, până la vaccinarea populației în proporție de 70-80 la sută (cu cele două doze) și instalarea ulterioară, cu un decalaj, a așteptatei imunizări colective. Coordonatorul operațiunilor de vaccinare declara la sfârșitul lunii ianuarie (News.ro, 30 ianuarie) că în luna aprilie s-ar putea ajunge la 100 de mii de vaccinări pe zi,  odată cu  deschiderea  „…celor  750 de centre care sunt prevăzute din etapa a doua…” și ajunge la 10 milioane de locuitori vaccinați cu ambele doze în luna septembrie. Ar fi o performanță excepțională, însemnând că 52 la sută dintre locuitori vor fi vaccinați cu ambele doze. Extrapolând datele, cu ritmul menționat, o proporție de aproape 71 la sută populație vaccinată  ar urma să fie atinsă în luna decembrie, după vaccinarea din lunile octombrie, noiembrie și  din prima parte a lunii decembrie a 3,5 milioane de persoane în ritmul de 100 mii vaccinări pe zi și două vaccinări. Atingerea unei  proporții de 75 la sută a populației vaccinate (două doze) ar urma să aibă loc la sfârșitul anului.

Dispunem acum de datele pe întreg anul 2020 asupra numărului de decese prin Covid-19, a numărului total de decese pe luni, a numărului de decese pe vârste și a deceselor pe grupe mari de cauze de deces. [A], [B] Analiza mortalității poate astfel răspunde la o întrebare majoră asupra incidenței reale a pandemiei: în ce proporție creșterea masivă a mortalității în  lunile noiembrie și decembrie provine din recrudescența infectărilor și deceselor prin coronavirus? Cu noile date putem determina și măsura în care nivelul speranței de viață la naștere în anul 2020 a fost afectat de creșterea mortalității în partea a doua a anului și îndeosebi în lunile noiembrie și decembrie. Din altă perspectivă, datele publicate recent de Institutul Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în anul 2020 relevă cel mai mare declin natural anual de până acum și conturează dimensiuni și mai sumbre  ale depopulării țării.

Dezvoltările pandemiei rămân îngrijorătoare în țările europene, datele din lunile decembrie, ianuarie și februarie  arătând o deteriorare a mortalității  în multe dintre țări și  recul contradictoriu  în altele. Poziția mediană a României se menține.  

2.Dezvoltările din România

Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) asupra distribuției deceselor pe grupe mari de cauze medicale în lunile ianuarie-decembrie 2019 și 2020,  puse alături de cele publicate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) asupra deceselor prin Covid-19, permit acum  o tentativă de radiografiere  a locului deceselor prin coronavirus în ascensiunea rapidă și masivă a numărului total de decese în lunile octombrie-decembrie 2020. Decesele prin bolile aparatului respirator dețin a treia poziție în ansamblul deceselor din  țara noastră, după cele prin bolile aparatului circulator, care domină net tabloul, și cele prin tumori. Se poate însă observa în figura 1 că în lunile noiembrie și decembrie numărul deceselor prin bolile aparatului respirator l-a depășit de aproape două ori pe cel prin tumori.  Coborând mai jos, în structura pe cauze a deceselor prin bolile aparatului respirator, constatăm o situație neașteptată, cea din figura 2: creșterea apreciabilă  a numărului de  decese prin Covid-19 în lunile octombrie-decembrie a fost însoțită de o creștere similară a numărului de decese prin celelalte cauze din grupa bolilor aparatului respirator.  În plus, în aceleași luni s-a înregistrat și o creștere considerabilă a numărului de decese prin boli ale aparatului circulator dar nu și prin tumori (se poate observa în figura 1).

Dacă am fi fost  tentați să credem, la o privire sumară și încărcată de culoarea cifrelor din comunicatele zilnice asupra infectărilor și deceselor,  că   motorul majorării apreciabile a numărului total de decese în lunile noiembrie și decembrie este  veritabila explozie a deceselor prin coronavirus  ne-am fi înșelat.  Nu, motorul nu se află acolo.  Datele publicate de INS arată o creștere  masivă a numărului total de decese în luna  noiembrie în raport cu luna octombrie de 7278 decese. Sunt unele cauze la care numărul deceselor a fost în regres minor  și luând în considerare  numai  decesele de la cauzele cu majorări ale numărului de decese creșterea din luna noiembrie ajunge la 7747 decese.  Din această majorare, deceselor prin virus le revine o pondere de numai 29 la sută, la deceselor prin celelalte  cauze din grupa bolilor aparatului respirator ponderea  este de 22 la sută iar la decesele  prin bolile aparatului circulator ponderea este cea mai ridicată – de 44 la sută.  Datele Institutului Național de Statistică asupra  distribuției deceselor pe cauze în luna decembrie nu diferă semnificativ de cele din luna noiembrie.  Chestiunea la care nu avem răspuns este cea a creșterii considerabile a deceselor prin bolile aparatului circulator și prin celelalte boli ale aparatului respirator.  În ce fel contextul pandemiei  a  determinat aceste creșteri?  Este probabil ca mecanismul, necunoscut acum, să fie același la ambele grupe de cauze de deces non-Covid. Poate fi consecința  măsurilor de restricționare a internărilor, intervențiilor și tratamentelor în spitale?  Un răspuns afirmativ la întrebare în cazul creșterii deceselor  prin celelalte boli ale aparatului respirator ar complica lucrurile.  O astfel de creștere are în spate o recrudescență a morbidității prin bolile aparatului respirator iar această recrudescență ar fi putut favoriza instalarea mai rapidă a coronavirusului la persoanele afectate de boli ale aparatului respirator  agravate în contextul pandemiei. Cauzele de deces cele mai importante din grupa bolilor aparatului respirator, în afară de coronavirus, sunt bronhopneumonia, boala pulmonară obstructivă cronică, pneumonia (fără precizare) și edemul pulmonar (după datele INS pe anul 2018). Ne aflăm în aria ipotezelor, în așteptarea rezultatelor cercetării științifice medicale din România. Literatura internațională semnalează căderi dramatice ale numărului de proceduri de diagnostic și servicii în boli ale aparatului circulator în timpul pandemiei Covid-19  în multe țări și consecințe asupra mortalității prin aceste boli [2], [3]. În unul dintre articole  găsim următorul mesaj cheie: „A existat un exces de decese non-Covid-19 și prin boli cardiovasculare în timpul pandemiei Covid-19”.

 Previzibila sinteza a evoluțiilor menționate ale numărului deceselor pe cauze este prezentată în figura 3.  Rata mortalității pe luni s-a înscris pe o tendință ascendentă după luna iunie atingând în lunile octombrie-decembrie valori cu totul neobișnuite. Ar fi de adăugat că acestei ascensiuni explozive îi corespunde, luând în considerare și reculul numărului de născuți vii din anul 2020,   o scădere naturală record a populației  – aproape 120 mii locuitori. Dacă  migrația externă netă a fost negativă și în anul 2020, populația rezidentă a țării urmează  să coboare  sub 19 milioane locuitori în acest an. Reculul numărului de născuți în anul 2020 nu provine din decizii de amânare a venirii pe lume a copilului în context de pandemie iar dacă au existat decizii de amânarea  vom putea constata efectele în evoluția numărului de născuți în anul 2021. Cercetări elective efectuate în alte țări europene după primul val al pandemiei au indicat o proporție importantă de tinere cupluri care au luat decizia de amânare a nașterii copilului în context de pandemie și proporții mai mici ale deciziilor de a avea copil ori de  renunțare la copil. Nu știm în ce măsură mortalitatea deosebit de ridicată din anul 2020 se va menține și în acest an,  originea ei nu se află în mortalitatea prin coronavirus, care ar  urma să aibă o curbă descendentă în contextul anunțatei campanii de vaccinare masivă în lunile care vin. Originea se află în recrudescența deceselor prin bolile aparatului circulator și bolile non-Covid-19 ale aparatului respirator, ceea ce ar putea indica schimbări profunde în starea de sănătate  în contextul pandemiei prin factori și mecanisme cu acțiune lentă și rigidă, caracteristici care vor acționa similar și în perioada de așteptată redresare. O mortalitate mai ridicată în anul 2021 și, posibil, în anii următori, alături de natalitatea scăzută pe care o avem și care rămâne de văzut dacă va purta amprenta pandemiei, conturează un viitor demografic al țării și mai sumbru decât îl știm din toate prognozele de până acum (Divizia de Populație ONU, Eurostat, Institutul Național de Statistică, propriile proiectări ale autorului). Evoluțiile au devenit grave de la mijlocul anilor 1990, au ajuns dramatice  și se conturează  a fi catastrofale în deceniile următoare iar o populație rezidentă de 15-16 milioane de locuitori la mijlocul secolului, cum prevăd toate prognozele menționate,   rămâne un simplu exercițiu al sfârșitului celui de a 2-lea deceniu al secolului 21,  depășit de realități în schimbare rapidă și imprevizibile. În Programul de guvernare pe anii 2020-2024 nu există nici o secțiune  dedicată  demografiei țării. Situația devine și mai surprinzătoare dacă ținem cont că în actuala coaliție de guvernare se află, în poziții guvernamentale importante, pentru prima dată, reprezentanți ai unei formațiuni politice cu o proporție importantă de persoane tinere. Ce se întâmplă de multă vreme cu problema  alocațiilor pentru copii arată un anumit tip de mentalitate și viziune.

Excesul de mortalitate pe vârste dictează regresul nivelului speranței de viață la naștere (și la celelalte vârste).  Odată cu instalarea creșterii mortalității în a doua parte a anului 2020  și îndeosebi în lunile octombrie-decembrie speranța de viață la naștere a fost în cădere liberă, trecând de la 75,1 ani în luna august la 70,5 ani în luna decembrie (figura 4). Valorile lunare trebuie interpretate cu prudență, se pot schimba rapid și considerabil, dar valoarea anuală  are o semnificație  mult mai importantă și un regres de 1,4 ani față de anul 2019  rămâne în istoria  indicatorului din România, declinul survenind după 24 de ani de progres. Reculul speranței de viață este prezent și la vârste avansate, acolo unde mortalitatea prin coronavirus a avut o intensitate particulară. În figura 4 este plasat,   în partea de jos,  graficul cu valorile speranței de viață la vârsta de 65 ani, reculul la nivelul anului fiind de  1,2 ani (de la 16,8 la 15,6 ani). Declin al speranței de viață la naștere în anul 2020 se va consemn și în alte țări europene (se cunosc deja declin de 0,5 ani în Franța [4],  cel de 0,8 ani în Cehia [5] și declinul de 1 an în SUA în prima jumătate a anului 2020 [6] (cu mari variații la nivelul raselor: recul de 0,8 ani la „Non-Hispanic Whites”, 1,9 ani la „Hispanics” și 2,7 ani la „Black Americans” (păstrând termenii oficiali)).

3.Dezvoltările din spațiul european și locul României

Veștile bune și foarte bune care vin din Israel și cele care încep să apară și în Regatul Unit, țările  cu proporții impresionante  ale populației vaccinate, aduc optimism  și în țările  în care campaniile de vaccinare  nu au atins încă proporțiile din cele două țări dar progresele sunt constante. În ce context dominant al evoluțiilor infectărilor și deceselor? Într-un context care rămâne încă destul de complex  și predominant negativ în țările europene  în aceste prime două luni din anul 2021 și care a determinat  și determină încă guvernele să recurgă la măsuri restrictive  dure asupra circulației persoanelor pe teritoriul național și control sever al intrărilor și ieșirilor în/din teritoriile naționale. Evoluția ratelor de mortalitate pe zile la 1000 de persoane infectate (cazuri noi) în perioada 1 noiembrie 2020 – 8 februarie 2021, perioadă în care s-a produs recrudescența infectărilor și deceselor  și apoi accentuarea recrudescenței   (dar și a altor indicatori)  pot motiva deciziile guvernelor. Au fost calculate ratele de mortalitate pe zile în perioada 1 noiembrie 2020 – 8 februarie 2021 în 41 de țări europene și curbele acestor rate descriu evoluții nu numai variate, ci și greu de înțeles, uneori stranii  în schimbări. Cititorul interesat poate examina toate aceste figuri în Anexă. Sunt reluate mai jos, în figurile 5A, 5B și 5C, pentru exemplificare și comentarii succinte,  doar câteva dintre ele, reprezentative, din cele trei  tipuri de evoluții naționale – creștere a mortalității, creștere a mortalității urmată de scădere și creștere urmată de scădere și/sau stagnare.

Figura 5. Mortalitatea prin Covid-19 pe zile în țările europene în perioada 1 noiembrie 2020 – 8 februarie 2021 Rate la 1000 de persoane infectate în perioada 01.11.2020 – 08.02.2021 – infectări și decese zilnice (cazuri noi) (valori ajustate – medie mobilă de 5 termeni).
Trei tipuri de evoluție

Figura 5A. Trei țări având creștere a mortalității (tendință dominantă)
Figura 5B. Două țări având creștere > scădare a mortalității
Figura 5C, Două țări având creștere > scădere> stagnare a mortalității

Creșterile mortalității  în România, Germania și Regatul Unit, ca tendință dominantă, descriu parcursuri diferite  pe zile, fermitate în Germania în întreaga perioadă, de la mijlocul lunii decembrie în Regatul Unit și ezitantă în partea a doua a intervalului în țara noastră. În Franța și Belgia creșterea nu a fost de durată, regresul instalându-se  la sfârșitul lunii noiembrie, corelat cu măsurile restrictive dure aplicate. În Austria și Cehia regresul instalat după zilele de ascensiune a fost temporar și urmat de stagnare a  moralității. Galeria de curbe din Anexă este fascinantă și incita la reflecții.

Urmărind de multă vreme curbele indicatorilor de  mortalitate  pe zile în țările europene de la începutul pandemiei și îndeosebi de la începutul accentuării recrudescenței pandemiei, s-a născut  și s-a consolidat sentimentul de uimire în fața dezvoltărilor absolut surprinzătoare și imprevizibile ale infecțiilor (și mortalității). Iar acest sentiment duce la constatarea că virusul nu are nici o regulă  în răspândire  (în afara răcirii vremii) și nici el nu știe unde și cum va evolua, totul depinzând de ce îi iese în cale în orice moment  în aer, în instituții, în locuințe, pe stradă, în aeroporturi și gări, în restaurante și cluburi, în mijloace de transport public, în spitale și clinici,  în școli și  în alte locuri publice. Tot ce știe este că misiunea lui este proliferare  rapidă și necontrolată  iar civilizația noastră îi oferă din plin acest cadru. Cititorul interesat poate examina  varietatea surprinzătoarelor curbe din țările europene în Anexă, o „excursie” în galeria curbelor  fiind plină de informații asupra dezordinii în care virusul apare și omoară. Este util de comparat nu numai desenul curbelor, ci și valorile indicatorului. Creșteri ori scăderi la valori mici ale ratei nu pot avea aceeași relevanță și aceleași implicații  ca evoluțiile  la valori mari și foarte mari. În cazul unor populații mici, numărul cazurilor și al deceselor este și el mic și valori aleatorii pot modifica nerealist rezultatele iar în țări cu mortalitate  scăzută regularitățile curbelor sunt afectate  (Cipru, Belarus, Muntenegru, Albania, Norvegia).. Particularitățile evoluțiilor nu găsesc niciun corespondent în particularități economice, sociale, culturale, medicale, geografice ori de altă natură ale țărilor. Privind aceste curbe pentru ultimele 2-3 săptămâni  găsim și explicația durelor măsuri recente luate de țări în materie de carantinare și circulație a persoanelor pe teritoriul național și controlul frontierelor. Unele țări par a-și reveni după valorile anterioare de vârf.

Poziția României în Europa după nivelul mortalității  la 1 milion de locuitori  în perioada de accentuare a recrudescenței  fenomenului este mai favorabilă în raport cu poziția de la nivelul întregului an 2020: locul  19  în clasament crescător  al mortalității (figura 6),  comparativ cu locul  26 din 41 de țări. Se poate observa, în pozițiile cele mai defavorabile nu se mai află –  în aceeași măsură și omogenitate –  țările care au dominat clasamentele din anul 2020 și după primul val îndeosebi. Plasarea României în jumătatea superioară a clasamentului, în grupa țărilor cu mortalitate mai mică dacă privim nivelul ratelor în ansamblul populațiilor europene,  reflectă eficiența măsurilor luate de guvernanți  dar și comportamentul celei mai mari părți a populației. Poziția țării noastre după proporția deceselor din perioada 1 decembrie 2020 – 8 februarie 2021 în  decesele din întreaga perioadă a pandemiei , în figura 7,  reflectă și ea eficiența măsurilor adoptate. Se putea  mai mult, fără îndoială, așa cum se putea  mai mult în toate țările europene. Dar marile eforturi depuse, resursele alocate  în raport cu posibilitățile țării și cu situația dinaintea  pandemie, profesionalismul și dăruirea celor din linia întâi se oglindesc și în clasamente internaționale. 

4.Addendum

Costul pandemiei

Nu este surprinzător faptul ca mijloacele financiare orientate de guverne pentru diminuarea multiplelor efecte negative ale pandemiei au fost și sunt mari, foarte mari, dezechilibrând  bugetele și afectând alocările sectoriale și programele de dezvoltare. Pentru anul 2020 Fondul Monetar Internațional estimează costurile fiscale, ca proporție în Produsul Intern Brut, la  4,5 în Rusia, 5 în China, 7 în Argentina, 9 în Germania,  13 în Turcia, 14 în Australia, 17 în Canada, 19 în SUA, 22,5 în Franța, 32 în Italia, 33,5 în Japonia [7].Costurile  iau în considerare măsuri  fiscale directe și indirecte de stimulare  ca procent in PIB, incluzând, în principal,  transferuri, credite și împrumuturi, facilități de creditare, finanțare a cheltuielilor de sănătate și ajutoare de șomaj. Cifra estimată pentru țara noastră este de 4,5 la sută din PIB (estimat la 1040 miliarde le)(reprezentând însă 45% din deficitul  bugetar)  [8].

Campanie de vaccinare de mare amploare și rezultate spectaculoase în Israel

Evoluțiile pandemiei, ale campaniilor de vaccinare și rezultatelor lor  au fost și au rămas particulare în Israel și în Regatul Unit. Unele detalii pot fi utile cititorului și sunt prezentate în continuare.

După informații publicate  pe platforma marketwatch la 11 februarie, în Israel și Regatul Unit, țările cele mai avansate în campania de vaccinare, rezultatele arată o protecție  considerabilă împotriva virusului la persoanele vaccinate. În Israel s-a constatat o reducere de 53 la sută a  cazurilor noi  la populația vaccinată  cu două doze și o scădere de 39 la sută a spitalizărilor. În proporție de 97 la sută decesele din ultimele luni au avut loc la persoane nevaccinate. Se așteaptă acum marele test al redresării economiei. În Regatul Unit o singură doză de vaccin a redus riscul de infectare cu 65 la sută la  adulții-tineri și cu 64 la sută la persoanele în vârstă de 80 ani și peste (protecția este similară la ambele vaccinuri – Pfizer-BioNTech  și AstraZeneca-Oxford) [9].

În cazul Israelului aceste date recente confirmă rezultate anunțate la începutul lunii februarie. În două studii au fost prezentate  primele rezultate  pozitive certe ale intensei campanii de vaccinare. Ele se referă la reducerea spectaculoasă a infectărilor, a cazurilor grave și a spitalizărilor la persoanele vaccinate.  Eran Segal, profesor la Departamentul de Calculatoare și Matematici Aplicate, Institutul Weizmann, specializat în modelare în biologie,  autorul  principal al studiului aflat în faza de finalizare și publicare, a făcut cunoscute cele mai importante rezultate ale cercetărilor pe Twitter, la 1 februarie, într-un mesaj foarte scurt (trei cifre și șase grafice): la persoanele în vârstă de 60 ani și peste vaccinate cu prima doză în ultimele două săptămâni s-a constatat o reducere cu 35 la sută a cazurilor noi, cu 30 la sută a spitalizărilor și cu 20 la sută a cazurilor grave (critice) [10]. Cuvintele de la începutul mesajului sunt:  „Spunem cu precauție, magia a început” (un comentator a adăugat: „It’s not MAGIC! It’s the opposite: science!”).

Rezultatele comunicate de profesorul Eran Segel  la începutul lunii februarie sunt confirmate și extinse de studii ulterioare și la 14 februarie cel mai mare furnizor de servicii de sănătate din Israel  a făcut publice rezultatele unui studiu efectuat la 600 de mii de persoane imunizate (430 mii în vârstă de 16-59 ani și 170 de mii în vârstă de 60 ani și peste) (cu vaccin Pfizer-BioNTech)  și tot atâtea persoane nevaccinate . Datele sunt impresionante:  la o săptămână de la a doua doză de vaccin,  92 la sută eficiență în prevenirea cazurilor grave și 94 la sută în cazurile ușoare [11] Eficacitatea vaccinului Pfeizer de 95 la sută în apariția cazurilor noi la persoanele vaccinate cu doza a doua (600 de mii, eșantionul comparativ al persoanelor nevaccinate fiind de 528 de mii) este reconfirmată de noi date furnizate la 17 februarie de mari companii de servicii medicale și asigurări de sănătate (Clalit și HMO Maccabi) [12]. Se menționează că din cei 9,1 milioane de locuitori ai țării 44 la sută au fost vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin Datele vor fi cu siguranță și mai spectaculoase în zilele următoare.

Pandemia Covid-19 în Regatul Unit și inegalitățile ei

Regatul Unit are, de departe, cea mai bună performanță în campania de vaccinare din Europa, până la  17 februarie fiind administrate 16,5 milioane de doze, însemnând 24,3 doze la 100 de locuitori (Our World in Data)) iar ritmul de desfășurare a campaniei este foarte ridicat. Există unele date asupra reducerii spitalizărilor și deceselor în rândul populației vârstnice vaccinate și rate de infectare mai mici la personalul medical vaccinat dar nu sunt afișate încă de autorități. Se așteaptă confirmări în săptămânile care vin pentru a se lua ori nu decizia ridicării restricțiilor de mișcare în afara locuinței. Era de așteptat  ca aceste confirmări  să apară  în contextul unei campanii excepționale de vaccinare. Și iată că la 18 februarie noi confirmări importante au apărut. Datele și informațiile comunicate  de Imperial London College asupra rezultatelor unui studiu de masivă testare coronavirus comunitară, pe 150 de mii de persoane timp de două săptămâni în fiecare lună  (eșantion reînnoit constant pentru reprezentativitate) arată reduceri spectaculoase ale  prevalenței infecțiilor în toate regiunile Angliei, la Londra rata infecțiilor scăzând de 5 ori. Specialiștii spun că reducerea prevalenței infecțiilor se datorează drasticelor restricții de circulație, lockdown-ului, și nu vaccinărilor [13]

Primul ministru a declarant la 16 februarie că programul ce va fi anunțat în cursul săptămânii viitoare urmărește un progres prudent dar ireversibil, astfel ca  actualul lockdown să fie ultimul.  În  a treia fază a programului de vaccinare se va  urmări trecerea priorităților de la grupurile vulnerabile, vaccinate, la criteriul de vârstă și etnicitate, mortalitatea fiind mai ridicată la populația cu origini în Asia de Sud. Se cuvine a menționa faptul că datele statistice publicate în Regatul Unit asupra pandemiei în diversele ei fațete  sunt extrem de numeroase, prompt și profesionist prezentate.

Tributul plătit de populația Regatului Unit este extrem de mare și unele detalii de mare semnificație  sunt prezentate în rândurile următoare asupra Angliei. Cunoașterea lor poate fi utilă și înțelegerii realităților din țara noastră chiar dacă informațiile statistice sunt deficitare dar paralele pot fi construite.  La 26 ianuarie autoritățile britanice au anunțat că numărul total de decese prin coronavirus a depășit 100 de mii (de la începutul pandemiei) și situația continuă să se degradeze, noua formă  a virusului amplificând și numărul infectărilor și al deceselor (la 18 februarie: 115 mii decese). Măsuri draconice au fost luate pentru reducerea răspândirii virusului. Regatul Unit are una dintre cele mai mari mortalități  prin coronavirus în Europa iar  recrudescența pandemiei mai ales în lunile decembrie 2020 și ianuarie 2021 a dus la dublarea ratei mortalității la 1 milion de locuitori de la mijlocul lunii noiembrie 2020 până  la 26 ianuarie 2021. Ne putem întreba cum se explică evoluțiile atât de grave din Regatul Unit.  Răspunsul, chiar tulburător, îl găsim într-un editorial din prestigioasa publicație medicală The Lancet, din 20 ianuarie [14]. Iată o parte din el (este un fragment destul de lung dar realitățile descrise nu sunt străine celor din România, dimpotrivă):   „… un deceniu de inegalități în creștere în Anglia explică în parte de ce țara a avut una dintre cele mai negative rate de infectare și mortalitate prin Covid-19 din Europa și riscuri cu origini în pandemie au dus la o națiune chiar mai divizată economic și social. Înaintea pandemiei  creșterea speranței de viață  încetase in Anglia, diferențele în nivelul speranței de viață sănătoasă erau în majorare între regiunile și locuitorii  bogați și cei săraci și un deceniu de măsuri guvernamentale de austeritate au mărit inegalitățile regionale în locuri de muncă, în sărăcie și rezultate școlare ca și în sănătate. Inegalitățile din Anglia se reflectă în pandemia Covid-19. Din martie până în iulie 2020 ratele de mortalitate erau duble în zonele locale cele mai defavorizate  față de ratele din zonele cele mai puțin sărace și cele mai ridicate rate de mortalitate excesivă în timpul pandemiei, în afara Londrei, au fost în regiunile mai sărace., cum sunt West Midlands, North-West și North-East.  Rata de mortalitate standardizată (care elimină efectele perturbatoare ale structurii pe vârste a populației-VG) este substanțial mai mare în ocupațiile din linia întâi și cele cu salarii mici  față de ocupațiile desfășurate în birouri. Un risc de transmitere mai ridicat este legat de locuințe supraaglomerate și incapacitate de izolare individuală. Ratele de mortalitate la nivelul grupurilor rasiale și etnice minoritare au fost de trei ori mai mari decât la populația albă, chiar după luarea în considerare a influenței asupra sănătății a factorilor demografici și socioeconomici. Riscurile de contractare a Covid-19 și de îmbolnăvire gravă și deces reflectă suprapunerea determinanților structurali ai sănătății,  născuți din inegalitate și transmiși de la o generație la alta. Pentru copii și tineri pandemia amenință educația lor și viitorul lor , al tinerilor mai defavorizați îndeosebi. Elevii din familiile cele mai sărace au putut  în măsură mai mică să  acceadă la învățământ online ori la supraveghere privată și o majoritate de învățători din școlile engleze cele mai defavorizate au declarat că elevii aveau o întârziere de 3 luni sau mai mult în pregătire. Șomajul ar putea ajunge la 7,5 la sută până la mijlocul anului 2021…” (trad. VG).

**

Inegalitățile menționate pentru Anglia sunt prezente și în România. Nu sunt publicate date asupra caracteristicilor demografice, sociale și culturale ale populației afectate de pandemie, probabil nici nu există (împreună cu un program solid de cercetare, studiere a pandemiei prin prisma caracteristicilor menționate și a altora). Dacă autorii editorialului din The Lancet arată inegalități în acces la școală online în Anglia, cum stau lucrurile la noi? După datele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ nu au avut acces la cursurile online peste 600 de mii de copii.

**

Problema inegalităților în prețul plătit pandemiei nu este tipică doar Angliei. În ediția a 16-a a  World Economic Forum’s Global Risks Report, prezentat la forumul de la Davos  la 19 ianuarie,  poate fi găsit un adevărat rechizitoriu la adresa inegalităților [15].  Iată un fragment: „Costurile umane și economice imediate ale Covid-19 sunt severe. Ele amenință să ducă înapoi ani de progres în reducerea sărăciei și inegalității globale și să dăuneze și mai mult coeziunii sociale și cooperării globale, aflate deja în slăbire înainte de atacul virusului.  Noi bariere în progresul individual și colectiv  vor rezulta din pandemie, lumea înfruntând o ruptură a interacțiunilor sociale, o divizare digitală în creștere, schimbări abrupte pe piețe și în comportamentul consumatorilor, pierderi în educație și locuri de muncă  și provocări pentru democrație și relații internaționale. „Inegalitatea digitală”, „deziluzia tinerilor” și „erodarea coeziunii sociale” au fost identificate ca amenințări critice pe termen scurt de către  participanții la Global Risks Perception Survey” (trad. VG).  

Notă. În articol sunt incluse date și informații disponibile până la 20 februarie, la 09:12

R e f e r i n ț e

[A] Institutul Național de Statistică. 2021. Comunicat de presă nr. 32/10 februarie 2021. Mișcarea naturală a populației în luna decembrie 2020, sub spectrul crizei sanitare (Comunicat PDF: pop12r20.pdf; Anexă date: pop12r20.xls) ((https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop12r20.pdf)

[B] Institutul Național de Statistică. 2021. Date demografice. Decese pe grupe de cauze de deces pe luni (Date provizorii).

___

[1] Our World in Data. Our World in Data is now tracking Coronavirus (COVID-19) vaccinations across

 the world (https://ourworldindata.org/covid-vaccination-dataset).

[2] Journal of the American College of Cardiology, vol. 77, nr. 2, 2021.  International Impact of

Covid-19 on the Diagnosis of Heart Disease (https://www.jacc.org/doi/pdf/10.1016/j.jacc.2020.10.054)

[3] BMJ, Monitoring Indirect Impact of covid-19 pandemic on services for cardiovascular diseases in

 the UK, 5 octombrie 2020 (https://heart.bmj.com/content/106/24/1890).

[4] Insee.fr.Bilan démographique 2020 (https://www.insee.fr/fr/statistiques/5012724).

[5] G4Media, 2 februarie 2021. Republica Cehă a înregistrat în 2020 o mortalitate în exces fără

Precedent.  O astfel de schimbare izbitoare de la un an la altul are caracter excepţional în istoria noastră din 1950 https://www.g4media.ro/republica-ceha-a-inregistrat-in-2020-o-mortalitate-in-exces-fara-precedent-o-astfel-de-schimbare-izbitoare-de-la-un-an-la-altul-are-caracter-exceptional-in-istoria-noastra-din-1950.html).

[6] The Wall Street Journal, 18 februarie 2021. U.S. life expectancy declined by a year during the first

half of 2020 (https://www.wsj.com/articles/u-s-life-expectancy-fell-in-first-half-of-2020-as-covid-19-deaths-surged-11613624460?mod=itp_wsj&mod=djemITP_h).

[7] World Economic Forum, 2021, The Global Risks Report 2021

 (http://www3.weforum.org/docs/WEF_The_Global_Risks_Report_2021.pdf).

[8] Pana, Marian. 2021.  Doar 45% din deficitul bugetar record pe 2020 a fost cauzat de combaterea

pandemiei,  Curs de guvernare, 28 ianuarie(https://cursdeguvernare.ro/doar-45-din-deficitul-bugetar-record-pe-2020-a-fost-cauzat-de-combaterea-combaterea-pandemiei.html).

[9] Briançon, Pierre. Promising vaccination results raise prospects for swifter economic recovery,

(https://www.marketwatch.com/story/promising-vaccination-results-raise-prospects-for-swifter-economic-recovery-11612974156).

[10] https://twitter.com/segal_eran/status/1356313705684869121).

[11] (https://www.timesofisrael.com/israels-largest-hmo-finds-vaccines-92-effective-in- preventing-serious-illness/).

[12] Reuters, Israeli study finds Pfeizer vaccine 955 effective against COVID-19

 (https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-israel-pfizer-idUSKBN2AH281

[13] Imperial London College. Coronavirus infections have fallen substantially in England – REACT study

(https://www.imperial.ac.uk/news/215296/coronavirus-infections-have-fallen-substantially-england/).

[14] The Lancet Public Health, COVID-19—break the cycle of inequality, 20 ianuarie 2021

(https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2468-2667%2821%2900011-6).

[15] World Economic Forum. The Global Risks Report 2021

 (http://www3.weforum.org/docs/WEF_The_Global_Risks_Report_2021.pdf).

5. ANEXA

p. 1 (3)

Nota editorului: Este cel de al 20-lea articol publicat de autor la Contributors asupra problemelor demografice  și în special asupra declinului populației. Ultimele cinci articole sunt dedicate dimensiunii demografice a pandemiei Covid-19. Fiecare articol este o analiză complexă și a necesitat săptămâni de muncă și cercetare. Numărul mediu de cititori care au accesat cele 19 articole  este de peste 7500.

Aceste articole au contribuit  la acordarea Premiului de Excelență pentru Conștientizarea Riscurilor privind Declinul Demografic autorului la Gala „Împreună protejăm România”, organizată de MediaUno și Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române, la 27 ianuarie 2021, la Ateneul Român.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Tot respectul pentru munca autorului ! Dar …
    Din cate vad eu in jurul meu, incidenta infectiilor cu Covid depaseste cu mult cifrele diagnosticate/raportate. Adevarul este ca pandemia ne-a surprins nepregatiti si, pe plan epidemiologic , organizatoric adica, nu prea ne-am descurcat. DSP s-a dovedit o institutie subdimensionata, subfinantata, politizata. Unde sunt Sanepidurile de alta data …
    Incapacitatea institutiei de a efectua o ancheta epidemiologica corecta a fost evidenta. Desigur, amploarea pandemiei a surprins pe toti dar se putea (?) face mai mult si mai bine printr-o mibilizare mai mare : armata, MAI, alte institutii… Ca urmarem identificarea si testarea contactilor nu s-a putut face corect, numarul de cazuri depaseste cu mult cifrele raportate. Nu numai la noi, probabil. Si ma refer aici nu la cazurile asimptomatice ci la cele cu simptome usoare, neizolate si propagatoare a infectiilor.
    Referitor la mortalitate, aveti idee cum se intocmesc certificatele in cazurile de deces la domiciliu ? Fiti siguri ca multe din decesele consemnate cu afectiuni respiratorii, cardiace, tumori – boli preexistente fara indoiala – au fost „ajutate” de Covid …

  2. În primul rând, felicitări pt tema articolului. Prăbușirea demografică a României este o temă ignorată constant, cu consecințe grave.

    Am două observații:

    1) conform
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24548642-cati-romani-murit-primele-11-luni-din-2020-fata-anul-anterior-cauze-deces.htm
    în România au murit, atenție, _mai puțini_ oameni în 2020 decât în 2019.

    Ne amețiți cu zeci de grafice, dar ignorați această bombă: în plină pandemie, rata mortalității a scăzut!!!

    Dacă luați 2 luni și le scoateți din context, da, Nov-dec au murit mai mulți oameni. Dar Oamenii nu trăiesc doar în noiembrie și decembrie.

    Iar în privința raportării cauzei morții, am foarte, foarte mari rezerve.

    Ce e clar și nimeni nu spune: în România au murit mai puțini oameni în pandemie decât în anii anteriori.

    2) Presupuneți că România are 19 milioane de rezidenți.
    Fals.
    Luați în considerare datele de la evidența populației. Vă întreb pe dvs și pe cititori, câți români stabiliți definitiv în UE și în alte state au renunțat la cartea de identitate românească?
    Câți dintre ei au declarat la poliție că nu mai locuiesc în România???
    Vă spun eu, ceva cu virgula lui 0.
    Nu vă puteți închipui potopul de probleme care s-ar naște dintr-o astfel de acțiune.
    Versus nicio acțiune din partea autorităților dacă taci chitic.

    Deci 19 mil rezidenți doar în basme.
    În realitate, cifra este mult mai mică. Probabil nimeni nu știe, dar 14-15 mil rezidenți cred că este mai realist.

    Ar trebui să luați cifrele de la ANAF, să vedeți câți oameni declară venituri în România. Mă aștept la o discrepanță foarte mare, dar aceea este cifra reală.
    Ponderată cu distribuția populației pe vârste, puteți deduce nr _real_ de rezidenți cu mai mare acuratețe.

    Păreți un om cinstit. Doar că nu numărați ce trebuie.
    Numărați morții. Doar morții.
    Din 2015,2016,2017, 2018,2019 și comparați cu „pandemia” din 2020.

    • vorbiti prostii cu numarul mortilor din 2019 fiind mai mare. Culorile graficelor sunt inversate . E explicat in primul comentariu de la articolul respectiv ca cifrele sunt inversate

    • subscriu,

      Majoritatea nu au facut teste si nu sunt in evidente desi au trecut prin covid. Datele oficiale sunt departe de realitate.

      Majoritatea celor care locuiesc prin europa au si carte de identitate romaneasca. Aici ar trebui lucrat la nivel european, daca ma stabilesc undeva sa te scoata de la evidenta automat din alta parte. La permis de conducere se poate, dar de ce nu se poate la carte de identitate? Acesti oameni plecati unde sunt in statistica? Daca adunam cifrele din toate tarile EU nu dau mai multi oameni? Unde sunt migrantii? Exista verificari si validari de date?

      Nu este clar cum e calculat fiecare parametru in fiecare tara europeana, din cate stiu eu nu se calculeaza la fel, si nu s-a calculat la fel in timp. Atunci cum le comparam? De exemplu la fiecare mort se face autopsie, analize sa se determine cauza mortii exact?

      • La permis de conducere nu e asa. Ti se recunoaste permisul acela in alt stat membru pana la expirare. Cand expira aplici pentru unul nou acolo. Nu te forteaza nimeni sa il schimbi pana expira.

        • Poate acum e asa, eu cand am venit in Belgia trebuia schimbat in termen de 6 luni. M-a intrebat de permis cand m-am inregistrat la primarie, si mi-au zis ca am 6 luni sa-l schimb. Schimbat a insemnat ca l-am dat pe acel romanesc si mi-au dat belgian, cam atat. Apropos pe belgian nu scrie cand expira, e pe viata, din acela de hartie.

          • Eheheh…nu mai e demult de hartie in belgia :). Asa este, cel de hartie e nelimitat. Azum e pe 10 ani, daca nu ma insel. Oricum, nu e de schimbat decat la expirare.

            • pai nu imi mai expira :) am prins din acela pe hartie

              dar problema e aceasi, daca cu permisul de condus se poate, de ce nu se poate cu cartea de identitate?

              Sa faca acelasi format pe toata UE de carte de identitate, declari unde locuiesti, in rest toate informatiile sunt acolo. Si cu permisul e o intrebare de ce ne mai trebuie un document? Politistul oricum ar trebui sa verifice in registrul lui ce e cu permisul meu. Exact cum inainte era cu cardul SIS in Belgia, acum nu mai este nevoie de el, cartea de identitate il inlocuieste.

    • The Economist publică lună trecuta ca in 2020 1.1 milioane romani s-au întors din Europa in tara. Nu stiu daca cifra este exactă dar asa s-ar trece usor de 19 milioane.

  3. Când excesul de decese doar în noiembrie 2020 față de noiembrie 2019 a fost de aproximativ 14000, iar numărul de decese atribuite Covid a fost în jur de 4000, atunci clar avem o mare problemă si nu am vorbit despre ea mai deloc. Comunicatele triumfaliste ale autorităților care au închis spitalele și secțiile care nu se ocupau strict de tratamentul Covid sunt jenante și ar trebui expuse în tot ridicolul lor. Apoi, sunt medicii care nu au tăcut în acest timp, mulți profitând de pe urma faptului ca au lucrat mai puțin în această perioadă (vorbesc de secțiile care nu s-au ocupat de bolnavi Covid sau care au fost închise pentru lungi perioade anul trecut și anul acesta). Nu în ultimul rând, comunicarea cu populația a fost defectuoasă, pentru că trebuiau toți să înțeleagă că tratamentul bolilor grave trebuie să continue și că trebuie să se adreseze medicilor. La spital mai ajungeau doar cazurile terminale de boli cardiovasculsre, spre exemplu. O rușine națională. Ne-am măsurat rezultatele numai după câțiva indicatori legați de Covid (și nici acolo nu stăm grozav) și am uitat de orice altceva.

  4. Nu cred ca e ok sa comparati numarul de decese si numarul de infectari din aceeasi zi, pentru ca numarul de decese este in urma fata de numarul de infectari. Nu stiu care este „lag”-ul dintre cei doi indicatori, si poate chiar difera de la tara la tara, dar cred ca ar fi fost mai util daca ati fi comparat media deceselor din ultima saptamana cu media infectarilor din urma cu 2-4 saptamani.

    O a doua observatie: INS e una dintre surse pentru primele doua grafice, dar intre referinte nu apare nimic de la INS. E oare din cauza ca rapoartele respective ale INS nu sunt publice?

  5. Abordare foarte interesanta si bine argumentata. Cresterea morbiditatii prin boli pulmonare o datoram si poluarii mari ale aerului, dat si fumatului. Apoi cele cardio vascularr datorita lipsei de asistenta medicala de specialitate, sistemul medical fiind concentrat pe pandemie. In general, marile aglomeratii urbane intre 2000-11.000 loc/kmp au avut cele mai mult de suferit cu extinderea pandemiei. Interesant ar fi un material care sa arate corelatia dintre densitatea populatiei, numarul de infestari, nivelul de poluare a aerului.

  6. Multumesc. Un articol dupa gustul meu, cu cifre, grafice, date serioase.

    O mica concluzie ar fi ca mai toate guvernele, si aia bunii, precum nemtii, francezii, Ursula si chiar si aia raii, Trump, Johnson, Erdogan s-au bilbiit cam la fel. Dar totusi, aia raii, s-au trezit mai repede si au inceput o companie, desigur nedemocrata, de vaccinare.

    As mentina ca autoritatile romane s-au descurcat, in domeniul vaccinarii, mult mai bine decit asa zisele tari democrate. De ex. mai toti din generatia mea din Ro au reusit sa se vaccineze, eu nu prea am sanse in viitorul apropiat. Felicitari!

    • NT, încă de la începutul pandemiei era anunțat că cel puțin două treimi din populația lumii vor fi infectate. Indiferent de naționalitate, de continent, de țară. Diferența dintre bâlbâielile unora și altora a constat în evitarea scenelor de groază din spitale. În Germania n-am avut nicăieri ce am văzut la TV în Londra sau New York.
      În ceea ce privește „trezirea” acelor bad boys, in cazul României treaba ar fi stat cam așa: dacă singura relație internațională ar fi fost axa lui Băsescu, adică București Londra Washington, probabil că românii nu ar fi avut 1,3 milioane de doze la dispoziție.
      Lăsând însă speculațiile deoparte, hai să vedem concret cum e structura populației în România față de Germania. Părinții mei sunt cu vreo 10 ani mai vârstnici decât tine. Tatăl meu a absolvit, împreună cu alți vreo 70 de colegi, la începutul anilor 60 liceul german din orașul unde locuia. Cam jumătate dintre ei au ales Germania, ceilalți au rămas în țară. Cei plecați trăiesc încă toți, în România mai sunt patru colegi. Ce vreau să spun? Părinții mei ar fi fost în România decani de vârstă, aici sunt abia a doua serie. Alți 9 milioane de germani, adică o jumătate de Românie, sunt încă înaintea lor.
      Eu îți urez să rămâi veșnic încrezător și tânăr, așa cum te-am cunoscut acum aproape 20 ani pe „Ziua”.

      • Am avut discutia cu colegi din Ro. Ponderea batrinilor peste 65 de ani e in Ge de ca 21%, iar in Ro de ca 18%, deci nu e chiar asa de mare diferenta.
        Poate pt Ro, in cazul dat, e un avantaj apartanenta la EU, dar totusi pe total EU a administrat execrabil criza.

        • România a vaccinat 6,7%, iar Germania 5,8%. Nici diferența asta nu e prea mare. Aber der Teufel steckt im Detail. De vreme ce colegii tai din România au fost vaccinați intre primii 7%, fie sunt mai in vârsta, fie au avut noroc logistic. In Germania sunt 11% peste 80 de ani. Adăugând personalul medical și de îngrijire, unde Germania conduce detașat față de România, avem dimensiunea primei serii in fiecare din cele doua țări.

          La nivel mondial au fost vaccinați abia 2,6%. Cei mai mulți Fruntași vor trebui sa repete vaccinarea înainte ca in alte țări sa fie vaccinată o treime din populație. Nefasta mea a fost infectata in Decembrie a doua oară. Acum indicele ei de anticorpi a scăzut deja la 72. O minima protecție împotriva covid ar fi însemnat 100. Va fi vaccinată in Martie și probabil in Noiembrie din nou. Eu, in schimb, voi aștepta 2022. La fel se va întâmpla și in lume.
          UK a vaccinat un sfert din populație. Fiind insulari se pot baza pe un oarecare control la granițe, dar chiar și așa nu se grăbesc să termine lockdownul înainte de Iunie. Vom vedea la final dacă diferențele sunt chiar atât de mari între unii și alții pe cât pare acum.

      • Ca de obicei, furnizati date FALSE.
        „În Germania n-am avut nicăieri ce am văzut la TV în Londra sau New York.”
        Rezultatele nu sunt cele de la pauza ci de la SFARSITUL pandemiei.
        Si asta sub ipoteza ca in Germania de exemplu raportarile celor 16 state sunt corecte, nu sunt intarziate de sefii locali, etc ceea ce nu cred ca este cazul.
        Uitati-va la datele din tabelul de la https://www.worldometers.info/coronavirus/
        Indicatorul cel mai relevant si corect de urmarit este „Deaths/1M” adica decese la milionul de locuitori.
        Vedeti unde este US in lista ordonata dupa criteriul asta fata de restul de tari UE.
        Puteti desconsidera si Gibraltar, unde TOATA populatia a fost vaccinata deja.
        Si Gibraltar si San Marino oricum pot fi ignorate ca nefiind semnificative dpdv statistic.
        Oricine poate sa re-ordoneze cifrele dupa criteriul dorit de exemplu numarul total de decese sau de teste sau tarile in ordine alfabetica sau sa selecteze doar o regiune a lumii.
        In Franta si Italia, toata presa urla impotriva lui Macron si a UE.
        In Liberation de exemplu prima pagina este cu o injuratura – „Putain, …”
        Asta e UE sub conducerea politrucilor de la Bruxelles, a Germaniei si a Frantei, ca restul de state sunt „garnituri”
        “Europe is France and Germany; the rest are just the trimmings”. – Charles de Gaulle catre cancelarul Germaniei Adenauer in 1963.

  7. Cresterea celor morti de probleme cardio-vasculare sunt de fapt morti de covid si nu lipsei de ingrijire, altfel problema s-ar vedea si in cazul tumorilor unde pacienti de cancer au fost ce mai afectati de accesul la medicatie. Pe de alta parte , cresterea numarului de decese coincide exact cu valul 2 si cresterea numarului de cazuri de Covid. Daca era din lipsa accesului la medicatie , atunci numarul de morti ar fi fost mai mare pe parcursul iintregului an si nu incepanad doar din toamna.
    Problema e ca autorul acorda prea multa incredere raportarii datelor. Autorul nu a mai fost de mult prin tara sa vada cum se catalogheaza cauza mortii unui om. La tara , si in general in orasele mici, daca nu mori de o cauza evidenta(gen accident, tumoara canceroasa detectata etc) atunci esti trecut ca mort de inima sau atac cerebral. Nimeni nu face autopsii sau investigatii dupa moarte , sa vada care e cauza reala. De asta , daca te rapune o raceala , esti trecut ca ai facut infarct, daca te gasesc mort in casa ta si nu ai urme de trauma evidente, cauza este fie atac cerebral, fie infarct(caz la mine in familie) samd
    Pe de alta parte nu in toata tara s-au facut teste precum in orasele mari. Sunt judete intregi unde nu au aparat de testare deci nu au avut ce cazuri sa se detecteze. La mine in sat , jumate din oameni s-au imbolnavit subit in asta toamna si cei mai grav au fost gasiti cu covid doar dupa ce au fost internati in orasele mai mari . Cunosc persoana care a murit de Covid , dar infectia a fost detectata abia dupa ce a ajuns mai mult mort la urgenta , desi i se facusera teste in Buzau inainte(probabil rapide) , avea simptome evidente si omul se simtea extrem de rau.
    Asta e realitatea in Romania , unde stam bine in statistici dar realitatea e cu totul alta.
    PS: La fel si la vaccinare, in teorie suntem in faza 2 cand ar trebui sa fie vaccinati doar batranii si bolnavii cronici, dar in realitate se vaccineaza profesorii, specialii si esentialii, dar stam bine la numarul de vaccinati pe suta de locuitori

  8. Mă bucur că profesorul Vasile Ghețău în preocupările sale de excepeție privind problematica populației din România și nu numai a asociat-o acum și cu cu criza Covid-19r titlul contribuției sale ne spune un mare adevăr: „O nenorocire nu vine niciodată singură”. Cum întodeauna s-a situat cu obiectivitate asupra problemelor de demografie ale României, este de apreciat și de această dată echilibrul tratării, întrucât dacă privim cu seriozitate ieșirea României din această criză economică produsă de pandemie, atenția pe care trebuie să o acordăm populației, cu ceea ce se întîmplă cu ea, atunci când încercăm un program de redresare și reziliență, poate trebuie și mai mult sporită. Avem un deficit de forță de muncă accentaut nu numai de sporul scăzut la populației, ci de emigrație, la care se adaugă plusul de mortalitate creat de coronavirus. Toate se calează pe un trend de scădere absolută a populației țării. Succesul vacinării de la noi trebuie privit în corealție cu succesul vaccinării măcar pe ansamblul Europei, diferențele prea mari producând în continuare neliniști în ceea ce privește restricâiile de circulație, vezi cazul Germaniei care a început vaccinarea dar a trebuit să-și închidă granițele spre supărarea altor SM ale UE. Mesajul că măcar în interiorul României să avem cât mai repede o masă mare din populație vaccinată până la sfârșitul acestui an rămâne în zona optimismului național al relaxărilor interne, dar rămâne să fim atenți cu relaxările față de terți tocami ca să protejăm revenirea economică.

  9. Cu toate vestile rele exista , semnale bune, la nivel mondial pandemia este in descrestere, se pare ca mutatiile sunt inceputul sfarsitului virsului care se va transforma peste nu mult timp intr-o banala raceala.
    Asa au avoluat toate pandemiile incepand cu gripa si pana la SARS si MERS.
    Acum este timpul sa tragem concluziile dar mai ales invatamintele si sa repornim viata normala.
    De repornit se va reporni, n-am dubii insa cu invatamintele probabil vom sta foarte prost in continuare pt ca peste 2 – 3 ani totul va fi uitat.

    • Problema e ca profitand de aceasta criza s-au mai creat nu stiu cate agentii si structuri birocratice care chipurile sa se ocupe de astfel de crize. Problema e ca urmatoarea criza va fi de cu totul alta natura, nu neaparat medicala… si atunci ia-o de la capat.

    • Sunt super de acord cu afirmatia ca in 2-3 ani omenirea va uita lectiile pandemiei.

      Sper totusi ca experienta online a copiilor si tinerilor va fi fructificata prin accelerarea tranzitiei spre societatea digitala.

      Una reala, nu cea discutata cu gura pana la urechi prin tot felul de proiecte finantate cu larghete de UE. Si unde vorbesc cu patos tot felul de impostori cu aere de experti.

  10. Nu inteleg ce logica pot sa aiba unii oameni.
    Criza demografica e data de lipsa copiilor in comparatie cu batranii. Covidul vine ca o corectie.
    Vreme de secole ni s-a spus ca nenorocirea care vine peste noi e suprapopularea, acum nenorocirea e iarna demografica.
    Toate aceste inconsecvente arata ca isteria anti-covid e doar mania controlului.

    • La nivelul continentelor, si statelor componente, populatia are mari diferente ca numar si densitate. In Africa si Asia Centrala si de Sud Est, unele tari din America de Sud cresterea populatiei este puternica, dar in America de Nord, Europa foarte redusa. Prin urmare avem suprapooulare in anumite tari si pierderi majore in altele.

      • Toata influenta culturala, cu miliardele de dolari aferente (vezi de ex. Mexico City Policy) se varsa intr-o singura directie, dinspre cultura occidentala, care produce iarna demografica, spre culturile traditionale care produc fertilitate. Trendul fertilitatii este descendent in toata lumea. Singura prognoza rezonabila e ca restul lumii va urma destinul occidentului.
        Insistenta cu care se impune acest imperialism cultural in restul lumii ar fi catalogat white supremacism si genocid, daca globalismul fara frontiere ar avea vreo consecventa in idei.

  11. Nu ma hazardez sa comentez fondul articolului, excelent dupa umila mea parere. Statistica utilizata mult in politica (si adesea eronat) este doar o copie jalnica a aparatului statistic din alte domenii – aici demografie si epidemiologie.

    Ceea ce remarc insa cu un gust dulce-amar este revenirea problemei demografice in dezbatere. Chiar daca deocamdata doar pe aceasta platforma. Sper sa ajunga pe agenda publica, fapt pentru care cred ca va trebui cineva sa ii multumeasca si autorului pentru interes si perseveranta.

    Imbatranirea si depopularea. Proces ce se prelungesc pe perioade ingrozitor de lungi si cu efecte teribile. Dupa parerea mea, pandemia a avut acest mare impact pozitiv: a scos la lumina problema demografica.

  12. Apreciez articolele dl Ghetau, care sunt fundamentate de studii recente, si multe aspecte sunt prezentate in mod obiectiv si comentate din punctul de vedere a unui profesionist.
    Nu sunt de acord cu o singura opinie: daca chiar avem nevoie de cresterea natalitatii. Declinul demografic ii doare pe multi in special in ceea ce priveste piata fortei de munca (adica exista o lipsa a acesteia). Ori, o eventuala crestere in prezent a natalitatii se va vedea in piata muncii peste cel putin 20 de ani. Timp in care evolutia tehnologica va duce aproape sigur la disparitia a multor meserii. Sa nu uitam ca in momentul actual, procesele de automatizare, robotizare si inteligenta artificiala, duc la reducerea factorului uman in tot mai multe domenii, incluzand servicii, medicina sau agricultura (nu numai in industrie). Si exemple sunt chiar la noi in Romania: UIPath, care inlocuieste intr-o mare masura procesarea repetitiva de documente, sau XVision, interpretorul de radiografii. O eventuala crestere a natalitatii s-ar putea sa genereze generatii ce sa nu isi aibe locul pe piata muncii in viitor.

  13. Mulțumesc pentru comentariile asupra problemelor tratate în articol.
    Câteva precizări.

    1. dorin valeriu 23/02/2021 At 8:57 si ion+daniel 23/02/2021 At 12:40
    Împărtășesc în întregime opiniile asupra corectitudinii stabilirii cauzei unui deces în toată complexitate ei (Cauza directă (imediată) / Cauze antecedente / Starea morbidă inițială). Problema este veche și cred că nu s-a întreprins nimic pentru schimbarea situației. Va fi foarte greu pentru că s-au acumulat și consolidat în timp, în decenii, factori și cauze numeroase, care nu pot fi înlăturate decât prin voință fermă, competență și mari eforturi etalate în timp. Vă voi spune că ipoteza deformării datelor asupra mortalității pe cauze de deces prin variate practici am avansat-o într-un articol publicat la Contributors la 20 septembrie 2016 („Revenind la sănătatea românilor”). Confirmare totală a venit de la un cititor al articolului și în caseta care urmează este prezentat comentariul. Nimic nu s-a schimbat. Răul este pre mare și prea întins.
    Iar fără cunoașterea corectă a mortalității pe cauze de deces elaborarea unor programe realiste de reducere a mortalității și de ameliorare a stării de sănătate este o iluzie.

    Vezi si:

    V. B. spune:
    22/09/2016 la 11:14
    Fiind medic primar anatomopatolog, am completat numeroase certificate medicale constatatoare de deces. Marturisesc ca am intalnit , inca din stagiatura,apoi ca specialist, colegi care nu stiau (lasau pe seama asistentelor!) sa completeze certificatele; diagnosticele erau incomplete, iar cauzele – neevidentiate in ordinea tanatogenezei. De asemenea, cu stupoare, am aflat ca, la Starea Civila- biroul Decese-, exista ofiteri incomodati cand diagnosticele sunt multiple!. Prin urmare, imi exprim indoiala ca, in Romania, certificatele de deces consemneaza, cu acuratete, cauzele de moarte.Ca un exemplu, din familie: socrii mei au suferit de cancer, dar , in certificatele constatatoare eliberate de MF, boala neoplazica nu figura la I.c sau d…Poate cursurile de Medicina Sociala nu au fost interesante pentru toti, iar perfectionarile in cadrul EMC nu cuprind tematica “periferica” . Biostatistica nu pasioneaza pe toata lumea si, din eroare in eroare, ajungem la raportari nereale. Mi-as dori ca, intr-o buna zi, sa particip la un audit avand ca obiectiv cercetarea acuratetei certificatelor medicale constatatoare de deces. Pentru politicile sanitare , importanta concluziilor e nebanuit de mare.

    Revenind la sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces ?
    Contributors, 20 septembrie 2016

    2. hdd 23/02/2021 At 9:00
    Nu folosiți date corecte. Numărul deceselor a fost de 260 mii în anul 2019 și 297 mii în anul 2020 (INS, sursa indicată în referințe la [A]).

    3. Dan 23/02/2021 At 10:27

    Da, ratele de mortalitate calculate prin corespondența de care vorbiți infectări/decese ar fi ideale dacă ar fi date disponibile. Nu sunt publicate, dacă există. Există, probabil, în spitale doar. Pentru indispensabile comparații internaționale apare și problema lag-ului de care amintiți. Ratele din articol au calitatea de a asigura o anumită unitate, cu limite și rezerve.
    INS a fost inclus la Referințe.

    4. hdd 23/02/2021 At 9:00 și ion 23/02/2021 At 13:44
    Populația rezidentă a țării (19,2 mil. în anul 2020) este cea calculată de Institutul Național de Statistică pornind de la populația rezidentă la recensământul populației din 2011 și incluzând apoi, pentru fiecare an, datele asupra mișcării naturale (născuți vii și decese) și migrației externe cu schimbarea reședinței obișnuite (ședere de cel puțin 12 luni) (imigranți și emigranți). Pentru imensa emigrare a românilor INS folosește, în principal, datele furnizate de Eurostat și oficii naționale de statistică. Alte date nu există. Defecțiuni în aceste date ori clasificări diferite pe sexe și vârste duc la defecțiuni în numărul populației rezidente. Soluția determinării mai exacte a populației rezidente este un recensământ de înaltă calitate în anul 2022, foarte bine pregătit și efectuat, fără atitudini iresponsabile ale unor oameni politici, fără lipsa de profesionalism a unor mijloace de informare și cu responsabilitate din partea primarilor și consiliilor. Altfel vom pluti în continuare în necunoașterea exactă a populației rezidente a țării. Iar fără cunoașterea populației rezidente nu se pot elabora programe realiste de dezvoltare nici la a nivel național și nici la nivel local. Ca până acum.

  14. „Vaccinarea împotriva coronavirusului este în expansiune spectaculoasă ca număr de doze administrate populației în toate țările europene și rezultatele vor fi și mai impresionate după depășirea sincopelor în producerea/furnizarea vaccinurilor.” Really? 1.2% din populatia UE vaccinata pana la 10 februarie vi se pare mult? Mie nu prea. Iar legat de sincope…deocamdata ele continua avand in vedere ca Astra zeneca va livra doar jumatate din doze in UE. Dar am inteles mesajul: UE este un miracol si fara UE n-am fi avut nici un vaccin. Danke schon UE and Mutti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dl Iohannis recomandă golful

"Criza guvernamentală in Romania? Nu știu despre ce vorbiti. Guvernul iși face treaba." Nu fac decat să parafrazez o replică recentă a...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Stigmatizarea USR PLUS. Cum o campanie ipocrită ia mințile oamenilor

Un studiu din luna august 2021 indica următoarele intenții de vot la eventuale  alegeri:...

… cum moare intelepciunea?

… iar aceasta intrebare ar trebui sa-i linisteasca pe cei care-mi reproseaza ca-n ultima vreme m-as fi catarat in turnul de fildes...

Pandemia, stările excepţionale şi condiţia libertăţii

Şi dacă pandemia pe care o traversăm  marchează sfârşitul lumii din  care venim ,marcând debutul unui alt regim politic şi juridic? Iată ...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.