marți, ianuarie 26, 2021

Criza din Belarus: reacția Uniunii Europene și posibile scenarii

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 9 august potrivit cărora Alexander Lukashenko a obținut peste 80% din voturi a determinat cetățenii Belarusului să iasă masiv în stradă. Protestele au continuat până în prezent, deși sunt reprimate violent de forțele de ordine aflate în subordinea lui Lukashenko. Până acum peste 30 de mii de protestatari au fost arestați, câteva mii de protestatari au fost răniți, alți zeci au fost dați dispăruți, iar 8 cetățeni și-au pierdut viața.

După patru luni de la declanșarea protestelor puterea lui Alexander Lukashenko se bazează majoritar pe forțele de securitate care îi rămân loiale, pe un puternic sistem de ierarhizare (așa numita “verticala puterii”) și susținerea din partea Rusiei. Interesul primordial al Rusiei este să mențină stabilitatea în regiune și să păstreze Belarusul în sfera sa de influență.

Opoziția s-a consolidat în jurul Svetlanei Tihanovskaya, principalul contracandidat a lui Lukashenko și soția unui blogger popular care a fost arestat și a cărui candidatură nu a fost înregistrată în cursa prezidențială. Deși la două zile după alegeri Tihanovskaya a fost forțată să plece în Lituania, aceasta continuă să coordoneze protestele împotriva rezultatelor oficiale și în vederea organizării unor noi alegeri libere și democratice.

Alegerile din 9 august au fost denunțate de Uniunea Europeană ca fiind ”nici libere, nici echitabile”, iar Lukashenko ca fiind lipsit de „legitimitate democratică”. UE a cerut încetarea violenței și a îndemnat conducerea din Belarus să deschidă dialogul cu opoziția prin medierea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Mobilizarea masivă a cetățenilor din Belarus poate fi explicată printr-un complex de factori: o campanie electorală profund injustă față de candidații din opoziție, pandemia de COVID-19 care a afectat și mai mult situația economică generală, nemulțumirea în raport cu politicile guvernului și în raport cu vechea clasă de politicieni, consolidarea solidarității civice și nu în ultimul rând – apariția unei alternative reale de schimbare a puterii.

Acest subiect a fost discutat în cadrul unei dezbateri online organizare de Europuls – Centrul de expertiză europeană. Panelul de experți a fost format din Excelența sa, Viorel Moșanu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Belarus,Domnul Petras Auštrevičius, Raportor PE pentru Belarus, Membru al Parlamentului European, Grupul ​Renew Europe, Domnul Jeroen Willems​, Șef adjunct de unitate, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Parteneriatul estic, DG NEAR, Comisia Europeană și Doamna Hanna Liubakova​, jurnalistă din Minsk și non-resident fellow la Atlantic Council.

După cum a declarat Excelenței sa, Viorel Moșanu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Belarus: Protestele nu au o orientare geopolitică.” Cetățenii din Belarus își doresc încetarea violenței, eliberarea prizonierilor politici și organizarea a noi alegeri libere și democratice.

Consiliul European a introdus două runde de sancțiuni personale – la 2 octombrie, acesta a impus măsuri restrictive împotriva a 40 de persoane identificate ca fiind responsabile de represiune și intimidare împotriva manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor, precum și pentru abaterea procesului electoral. La 6 noiembrie Consiliul a introdus o nouă rundă de sancțiuni împotriva 15 membri ai autorităților din Belarus, inclusiv Alexandr Lukashenko, precum și împotriva consilierului pentru securitate națională, fiul său, Viktor Lukashenko.

Măsurile restrictive includ interdicția de călătorie și înghețarea activelor. Interdicția de călătorie împiedică persoanele enumerate să intre sau să tranziteze teritoriul UE, în timp ce înghețarea activelor vizează resursele economice aflate în UE ale persoanelor listate. În plus, cetățenilor și companiilor din UE li se interzice să pună la dispoziție fonduri pentru cei enumerați. În acest moment la nivel UE se discută cea de-a treia rundă de sancțiuni economice ce ar putea viza alte persoane, companii, și chiar sectoare economice.

După cum a declarat Europarlamentarul Petras Auštrevičius,Raportor pentru Belarus, Grupul Renew Europe “Decizia din 2016 de retrage majoritatea sancțiunilor împotriva Belarus a fost o mare greșeală. Prin renunțarea la sancțiuni UE a reluat colaborarea cu dictatorul Lukashenko. Până acum, UE a acționat ca un plătitor fără să fie un actor geopolitic în cazul Belarus.

În acest moment, răspunsul UE față de această criză este unitar, comprehensiv, și robust. Acesta este fundamentat pe cinci piloni: sancțiuni, invitație la dialog, susținerea societății civile și victimelor represiunilor, reducerea angajamentului și dialogul cu autoritățile din Belarus, și dezvoltarea unui plan economic cuprinzător pentru un viitor Belarus democratic,a declarat Jeroen Willems​, Șef adjunct de unitate, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Parteneriatul estic, DG NEAR, Comisia Europeană.

Susținerea UE este resimțită în Belarus. Este important ca UE să extindă lista persoanelor sancționate și să introducă sancțiuni economice împotriva companiilor private și de stat care susțin regimul Lukashenko, a afirmat Hanna Liubakova​, jurnalistă din Minsk și non-resident fellow la Atlantic Council. Mai mult, jurnalista a susținut că trebuie să fie înghețate investițiile în băncile și companiile ce îl susțin pe Lukashenko și să fie oferită susținere către societatea civilă în special pentru noile inițiative civice locale.

Europarlamentarul Petras Auštrevičius nu se așteaptă ca Lukashenko să părăsească curând conducerea Belarusului, și crede că protestele vor continua pentru o perioadă lungă de timp. Nemulțumirea cetățenilor din Belarus față de actualul regim va continua să crească. Opoziția trebuie să devină mai determinată în efortul de a urma o traiectorie pro-europeană, pentru a evita un scenariu de dominație rusească.

În cazul unei tranziții democratice de putere, actuala criza ar putea sta la baza relansării relațiilor dintre UE și Belarus și ar putea determina o modificare a rolului Belarus în cadrul Parteneriatul Estic. Până atunci, este însă imperativ ca forțele de opoziție și actuala putere să ajungă la o înțelegere pașnică și să depășească impasul politic actual.

NOTA: Dezbaterea a fost moderată de Anda Bologa, Expert Afiliat Europuls și poate fi urmărită aici: https://www.facebook.com/europuls/videos/997101340769742.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. „sancțiuni, invitație la dialog, susținerea societății civile și victimelor represiunilor, reducerea angajamentului și dialogul cu autoritățile din Belarus, și dezvoltarea unui plan economic cuprinzător pentru un viitor Belarus democratic” Adica dupa ce in 2016 au renuntat la sanctiuni si erau in relatii bune cu Lukashenko, astazi vine UE cu functionarasii ei in costume scumpe si da din gura frumos, crezand astfel ca rezolva situatia. Cam la asta se reduce gangureala europeana. Ipocrizie pura. Nici noi romanii nu ne-am simtit in vreun fel protejati de UE atunci cand in 2017-2018 oamenii ieseau in strada formand steagul UE din lumini. Asta sa fie clar. Insa orice avans al UE pe alte meleaguri estice nu face decat sa destabilizeze si mai mult situatia. UE a devenit, dintr-un factor stabilizator si al bunastarii, unul al destabilizarii regionale prin concentrarea puterii in mainile unor eurocrati incompetenti si prin propagarea ideologiilor sale socialiste utopice. O reforma serioasa a acestei administratii trebuie realizata, precum si implementarea unui sistem electoral la nivelul UE prin care toti cetatenii UE cu drept de vot sa-i aleaga pe liderii de la Bruxelles. Deocamdata multi dintre ei nu sunt alesi, sunt obscuri, iar oamenii habar nu au ce se intampla acolo si cum „negociaza” acesti lideri.

  2. Trebuie înghețate și relațiile cu Rusia care sprijină regimul dictatorial din belarus fiindcă și ea este o dictatura.Autocratii de la Moscova și Minsk trebuie să înțeleagă că politica lor agresiva are un cost care în timp devine tot mai mare.Autocratii sângeroși nu mai trebuie acceptați că parteneri de dialog de nici o țară democratică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Anda Bologa
Anda Bologa
Anda este expert afiliat al Europuls specializat în afaceri digitale, securitate cibernetică și cadrul de reglementare al spațiului cibernetic. A acumulat peste cinci ani de experiență în diverse funcții juridice în sectorul public și privat printre altele, în cadrul Senatului României, Misiunii Permanente a României la Națiunile Unite New York, Comisiei Europeane și în câteva firme de avocatură. Deține un master în drept în Arbitraj Internațional (Universitatea din București) și un masterat postgraduate în Studii Europene Interdisciplinare (Colegiul Europei in Natolin).

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.