marți, septembrie 27, 2022

Crocodilul bărbat, castelul cu majordomn, jurnalistul Alexandra și alte vorbe care nu „fac sens”

„Bărbații adulți pot ajunge până la șapte metri și 1.000 de kilograme”, informează o știre de pe pagina de internet a unei televiziuni de știri care se vrea a fi cât se poate de serioasă. Deci ar putea fi ceva cu adevărat ceva senzațional, din spațiul cosmic. Din păcate, nu au fost descoperiți primii extratereștri (giganții din miturile antichității?), căutarea lor va mai continua mult și bine.

Este vorba doar de „crocodilii de apă sărată din Australia”, cei mai mari din lume. Vedem însă că se poate face carieră în publicistică și fără să cunoști că există și cuvântul „mascul/masculi” – da, el îi include și pe bărbați, printre alții. Probabil că informația nu a fost difuzată și de televiziune, ar fi putut produce efecte ca celebra adaptare pentru radio a lui Orson Welles după „Războiul lumilor”.

(captură ecran)

La altă televiziune, incomparabil mai frecventată, prezentatorii rubricii de „Știri din sport” (unde vezi adesea papagali jucând baschet și iubite de fotbaliști pozate în costume de baie) citează mereupropria publicație electronică de specialitate, inclusiv cu imagini care se derulează pe fundal. Nu putea să nu atragă atenția redactarea cu caractere mari a informației că un fotbalist (care a fost) celebru, ajuns la o vârstă mai avansată, își va încheia cariera la o echipă de la mijlocul clasamentului din țara natală. Entuziasmați, oamenii de acolo l-au primit „cu un videoclip special de prezentare, din filmare nelipsind castelul, majordomnul său și calul”. Evident, un majordom bun nu poate fi decât un domn adevărat – în literatură îl avem pe Jeeves, iar în serialul ”Downton Abbey” l-am admirat mai recent pe Carson.

(captură ecran)

Un tratament foarte ciudat este aplicat de televiziuni doamnelor și domnișoarelor care transmit știri direct de pe teren sau fac comentarii de specialitate din studiouri – misiuni deloc ușoare și care cer multe aptitudini și calificare. Este greu de înțeles, dacă nu chiar imposibil, de ce Alexandra este prezentată mereu ca „jurnalist” (ca și Carla, Teodora, Anamaria, Ioana, etc), Felicia, Camelia și colege sunt invariabil „corespondent” – iar ele nu se simt deloc discriminate! Le-au lămurit editorii și editoarele că sunt profesii tipic masculine prin dificultate și complexitate, pentru care ar fi jignitoare apelative ca „jurnalistă” sau „corespondentă”? Atunci ar trebui să se revolte și doctorii împotriva doctorițelor, profesorii împotriva profesoarelor, actorii împotriva actrițelor, chiar și astronauții împotriva astronautelor, ca fiind niște uzurpatoare de titlu profesional.

(captură ecran)

Cam multe nu prea „fac sens”pe la televizuni și pe paginile lor de internet. Așa se  exprima în direct zilele trecute un „jurnalist de sex feminin” la o televiziune, în dialog cu mai mulți invitați via Zoom sau Skype. Poate că se uită des, ca mine, la meciuri de tenis și fotbal la o televiziune internațională. Acolo afli de la comentatori despre „determinarea” cu care se joacă, sau despre „pàternurile” din jocul unor protagoniști. Dacă vor să ne arate cât de familiarizați sunt cu limba engleză, n-au reușit decât să demonstreze că nu sunt nici cu româna. Altul (comentator remarcabil de fotbal, de altfel), o tot ține cu „jucătorul X iese la primit”. Exprimare mai neaoșă, dar oricât ai căuta, „primit” nu este un substantiv. Probabil că așa vorbesc între ei fotbaliștii. Dar am vrea ca tinerii telespectatori, deloc puțini, să învețe să joace ca profesioniștii, nu să vorbească la fel ca ei. Și nici ca aceia care spun frecvent „doisprezece mii”, „doisprezece puncte” (sau cel mai des, „ora doisprezece” și „secunda doi”), „seìf”, „tàxi”, „butelìe”…

Nu sunt ipocrit, toți oamenii sunt supuși greșelii. Puțini sunt cei care vorbesc și scriu ca domnii Cărtărescu și Pleșu. Nu mă număr printre aceia: de exemplu, am tradus „encrypted” prin „încriptat” într-un text (publicat pe internet). Dar am încasat-o dur la comentarii pe forum, am înghițit în sec și nu mai scriu decât „criptat” când e cazul. Se pare însă că alții ori nu primesc comentarii, ori nu țin seama de ele. Dacă nu se va întâmpla vreo minune, lucrurile vor evolua tot mai rău. Să ne amăgim că acum e încă bine, dacă ne imaginăm vremea în care cei care fac azi (și) școala exclusiv online și pentru care nu mai există acel lucru numit „carte” vor ajunge publiciști și editori.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. In sfirsit un articol cum ar trebui sa avem zilnic.
    Exemplele sint nesfirsite, si, din pacate, ati mai semnalat un lucru adevarat: cind se pun comentarii care semnaleaza ororile lingvistice, autorii articolelor nu au nici o apasare… nici nu se sinchisesc sa corecteze.

    • Păi de ce ar corecta? Semnalarea ororilor lingvistice arată ca cititorul a înțeles corect mesajul, ideea articolului. Că de aia și comentează. Dacă totul ar fi fost corect, nu apărea nici comentariul respectiv. Cu greșeli sau cu traduceri de pe Google se atrag comentarii, cu comentarii multe se stârnește curiozitatea altora, cu vizionări se atrag sponsorii cu bani. Ori nu ăsta e succesul unic al societății noastre? Bă bine că nu: reducerea taxelor, benzina ieftină, munca confortabilă și excelent plătită. Asta e rețeta, niciodată mai mult.

  2. Pai cum sa nu devii … nostalgic dom’le?!

    Ca „pe vremuri” cu asa o cunoastere a limbii romane … nu ajungeai jurnalist!
    Nici la gazeta de perete !!!

  3. Eu cred ca articolul nu mai face sens de nici o (sau nicio?) culoare. Vestul american progresist, de exemplu, lupta deja pentru interzicerea prescurtarilor ca fiind segregationiste. Stau si ma intreb ei ce nu inteleg, ce inseamna USA sau, mai sigur, MAGA? De asta zic. Noi cu barbatul crocodil inca stam bine. Paranteza: crocodilii de apa sarata pot depasi opt metri. Atat avea ala care s-a repezit la mine… N-o sa-l uit niciodata.

  4. De multi astept un astfel de articol. Englezirea limbii romane prin stiri traduse dupa ureche este un dezastru. Foate bine spus: „n-au reușit decât să demonstreze că nu sunt familiarizati nici cu româna”. Imi este imposibil sa inteleg cum presupusi profesionisti ai limbii sa nu inteleaga ca un text nu se traduce mot a mot. Exista expresii care au echivalent in diferite limbi, dar nu se exprima prin aceleasi cuvinte. Daca cuvintele seamana in limbi diferite nu inseamna ca unul e traducerea altuia.

  5. E vorba de fonetica. 12 de la ceas se pronunta doisprezece, nu douasprezece. Ora, normal, e doisprezece, citesti simboluri, nu litere, ca sa faci acord gramatical. La fel, diversi fac liste si scriu, de exemplu, 2 tractoare, dar pronunță două tractoare. De unde și până unde 2 se pronunță două? Și termin cu o gafa celebra, din al 5-lea element, legat de fonetica. Extraterestra Milla cade in taxiul lui Bruce Willis, ea vorbeste limba ei, dar cand vede scris pe spatele scaunului Help me începe să silabisească corect. Cine a invatat-o cum suna fiecare semn in limba engleza? Eu astept ca oamenii de specialitate sa le dea una dupa ceafa idiotilor care scriu cu ghilimele sus sau scriu toate substantivele cu litera mare, moda via germani si americani.

    • Citirea lui 12: doisprezece / douasprezece ar fi cam asa:
      – 12 boi; locul 12: doisprezece boi; locul doisprezece;
      – 12 vaci; ora 12: douasprezece vaci; ora douasprezece.
      Asta cu regulile gramaticale actuale, presupun; daca se va generaliza vorbirea limbii romane fara specificarea genului, probabil vom vorbi toti bashca si intelege la fel.
      Pe mine nu contati, ca eu plec din vreme (sau la timp)…

  6. Excelent! De când așteptam să vină cineva cu niște articole care să îi mai corecteze pe ziariștii care vorbesc o limbă română stâlcită, urâțită. Fără stil, fără nici un fel de curățenie.

  7. Poate se gaseste un om luminat si de actiune prin acel Institut de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române sa initieze un sait care sa monitorizeze cazurile de exprimare gresita din mass-media, sa indice exprimarea corecta acolo unde se remarca o incidenta crescuta a folosirii unor forme gresite. De exemplu: „taxare” in loc de „impozitare”, „polishare” in loc de „lustruire”.

  8. Tot de la sport mai aflăm că se poate livra (deliver) și o performanță deosebită, și nu doar colete sau pizza. Sunt incredibili la capitolul maltratare comentatorii români.

  9. Cand si realizatori de emisiuni culturale fac gafe la TV, cand pana si in librăriile Humanitas sunt o groaza de englezisme adoptate aiurea, când o noua generație se bazează exclusiv pe autocorect de pe telefon ca sa le îndrepte textele scrise cu piciorul, trebuie sa te resemnezi, nu mai poti sa lupți împotriva stâlcirii limbii. O limba corect gramatical si cu un lexic necontaminat va exista inca, dar va fi vorbita de un grup restrâns de oameni educați, un fel de elita care se va autoizola.
    Decăderea intelectuala a lumii este generala, revoluția digitala este revoluția cetățeniilor cu creierul mic si cu telefon deștept. Am lucrat intr-o companie in care tineri cu Ph D la universități serioase din Occident nu puteam scrie o fraza corect gramatical in limba engleză. Se engleza era limba lor materna.

  10. O glumă tematica.
    Cred ca in curând va trebui să vorbim cu greșeli gramaticale, altfel o sa creada lumea ca suntem aroganți.

  11. Va inteleg si impartasesc supararea, insa nu pot sa nu recunosc ca in fond – asta e – o limba e un organism viu, altfel vorbeam romana veche (care o fi aia, ca nu e documentata in toate stadiile de evolutie). O sa adoptam toti expresiile si cuvintele astea noi (sau „gresite”), iar la un moment dat vor fi „legalizate” de academie.

    • Asa este, limba este un organism viu.
      Problema mare, insa, este lipsa educatiei care naste asemenea monstri. Evident ca nu mai zicem «gatlegau» la cravata, mai deunazi ii explicam mamei ce inseamna «bullying», si asta e ok, nu avem cuvantul asta in romana. Mai sunt si altele… dar de aici si pana la traducerile efectiv cretine cu google e cale lunga

      • @ Cosmin 12/02/2021 At 9:42
        Intimidare este traducerea lui „bullying”. Insa daca va place Coana Chirita e bine (in loc de ok) nu-i asa ?

      • Traducerile de pe Google n-ar fi totuși o problema. Algoritmii folosiți de google sunt perfectibili. Cu fiecare corecție a traducerilor oferite, google își perfecționează strategia. Google învață tocmai pentru a-i învăța pe cei care îl folosesc. Doar dacă ultimii cred că nu mai au ce învăța, devine inutil. Dar nu google ar fi atunci de vină.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Th. Ciocarlie
Inginer (UPB – Mecanica fina, 1977) si absolvent al primei promotii a Programului Canadian MBA (1994-1995), dupa cursuri intensive de economie si management la universitatile Québec si McGill din Montréal (sept.-dec. 1992). Ziarist – sef al sectiei Economice la Adevarul (1991-1993). Director Executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (1996-1999). Senator in grupul parlamentar al PSD (2000-2004); membru al Consiliului National al PSD din 2003, până în 2012. Fondator (1994) si actionar majoritar la Ager Press SA (agentie de publicitate si comunicare corporativa).

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro