Contributors: După incursiunea dronelor rusești pe cerul Poloniei, sâmbătă a venit rândul României. Moscova testează flancul estic al NATO?
Armand Goșu: Aș spune că e o diversiune, o provocare, nu un test. Cuvântul test sună prea… solid. Să testeze ca să afle ce anume? Ce nu știa Moscova și ar fi vrut să afle printr-un astfel de test?! Rusia vrea să demonstreze ceva, nu să testeze. Rușii au făcut aceste provocări ca să arate limitele NATO, lipsa de coeziune a Alianței, deci o operațiune de discreditare. Iar aceste atacuri deliberate cu drone au și alt obiectiv important – să inducă spaimă în populație și să anestezieze voința elitei de a rezista în fața agresiunii Rusiei.
În același timp, pe baza informațiilor pe care le am în acest moment, eu nu cred că atacul din 10 septembrie din Polonia, și cel din 13 septembrie din România, sunt similare. În primul caz, este un atac clar, deliberat, țintit, cel puțin 19 aparate au avansat mulți km în interiorul Poloniei. Avem un aparat fără pilot care a traversat jumătate de țară, aproape 250 km. În ce privește România, e vorba de un singur aparat, care a intrat aproximativ 10 km, s-a învârtit aproape o oră prin zonă, la mică altitudine și – în cele din urmă – a plecat să bombardeze Ucraina, spre ușurarea MApN-ului. Dar s-a prăbușit ceva mai încolo.
Cele două episoade s-au petrecut la câteva zile distanță, era normal ca presa, comentatorii să le asocieze. Comparația între ele scoate la iveală diferențe semnificative între România și Polonia, cele mai importante țări de pe flancul estic al NATO. Dar, nu cred că sunt acțiuni similare ale Rusiei, care urmăresc același obiectiv. În cazul României cred că e vorba despre o dronă rătăcită, mai degrabă. Dacă erau măcar o duzină, care să avanseze mai mult în interiorul țării, aș fi considerat că e vorba de un atac deliberat. Așa, nu sunt sigur.
Decizia de lăsa drona să plece spre Ucraina a fost rezultatul întâmplării, nicidecum al vreunei analize profunde
Contributors: Există o dispută între experții și comentatorii români pe tema dronei care a survolat Delta Dunării, unii spun că trebuia doborâtă. Adică România să urmeze exemplul Poloniei. Alții afirmă că a fost mai bine că a fost lăsată să meargă în treaba ei să lovească ținte din Ucraina. Ce părere aveți? De ce parte sunteți dvs?
Armand Goșu: De nici o parte, văd că sunt mulți comentatori apropiați de serviciile secrete de la noi sau de unele ministere, cu contracte, pe bani mulți, care iau apărarea MApN-ului, ba chiar îl laudă că n-a doborât drona rusească. Nu cred că a fost vreo strategie, la noi e multă improvizație și haos. Sunt convins că decizia de lăsa drona să plece spre Ucraina a fost rezultatul întâmplării, nicidecum al vreunei analize profunde. Dacă românii doborau drona, cum au făcut polonezii, aceiași comentatori ar fi sărit cu argumente de ce e bine că au doborât românii drona.
Contributors: Deci în cazul Poloniei acel atac din 10 septembrie este o provocare, iar în cazul României, trei zile mai târziu, nu este. De ce?
Armand Goșu: Rusia face aceste provocări ca să arate, să demonstreze ceva. M-am muncit ceva ceasuri ca să găsesc un răspuns de ce-ar fi făcut o provocare împotriva României? Singurul răspuns a fost ca să testeze noua administrație de la București, care a adoptat un discurs ușor diferit pe tema războiului din Ucraina.
Contributors: Alte motive nu sunt?
Armand Goșu: Sau – dar nu cred că mai era nevoie de asta – anume să arate diferențele dintre România și Polonia, prima timidă, obsedată să nu escaladeze, a doua fermă, principială, tăioasă, dispusă să-și asume riscuri. Dar, pentru oricine este cât de cât familiarizat cu istoria și situația politică actuală din Europa Centrală, nu cred că mai era nevoie de acest exercițiu. Pentru experții ruși, care cunosc bine regiunea, cu atât mai puțin.
Polonia a fost curajoasă și fermă. A blocat trecerile de la frontiera cu Belarus, pe unde se revarsă către Europa mărfurile chinezești care traversează teritoriul Rusiei
Contributors: A evaluat Putin consecințele acestor atacuri?
Armand Goșu: Cred că Moscova s-a jucat cu focul și acum regretă. Exercițiul Zapad 2025, executat de militari din Belarus și Rusia, pe teritoriul Belarus, a dus la punctul de fierbere opinia publică din Polonia. Lumea nu e atentă la detalii, la faptul că în acest an exercițiul se concentrează pe planificare, pe colaborarea dintre statele majore, la diverse niveluri, că participă mai puțini militari decât în alți ani, că este preponderent defensiv. Toți ne amintim de faptul că Zapad 2021 a oferit Rusiei prilejul să disloce în Belarus trupele care au participat la 24 februarie 2022 la invadarea Ucrainei. Dezamăgită de atitudinea mai puțin fermă a aliaților din NATO, de reacția lui Trump care vineri la FoxNews declara „în ceea ce privește Polonia, nu voi apăra pe nimeni”, guvernul de la Varșovia a luat decizia curajoasă de a bloca pe termen nedefinit cele trei treceri de la frontiera cu Belarus, pe unde se revarsă către Europa mărfurile chinezești, care traversează teritoriul Rusiei. Fiecare zi de vamă închisă înseamnă pierderi de sute de milioane de dolari pentru Rusia, țară de tranzit, dar și pentru China. Deci, atunci când vrei să contezi, când vrei ca Putin să te ia în serios iar aliații din NATO să te respecte, înveți cum se doboară dronele rusești și tragi asupra lor. Și treci la măsuri ferme, cum ar fi închiderea punctelor de trecere a frontierei, blocând circulația persoanelor și bunurilor care vin dinspre vecini agresivi, care erau convinși că pot face orice, pentru că nimeni nu le va răspunde.
Contributors: Atunci, vă propun să ne concentrăm pe Polonia. Suntem mai aproape de război – după cum spunea premierul Donald Tusk – după raidul dronelor rusești?
Armand Goșu: Rusia e în război cu Europa. Deci suntem deja în război. Vorbim despre războiul hibrid împotriva Occidentului, mai ales a țărilor care sprijină activ Ucraina. Dacă vă referiți la un potențial atac al Rusiei asupra Poloniei, Țărilor Baltice sau Finlandei despre care se vorbește în ultimele zile, nu cred că suntem în pragul unui război cinetic. Atacul dronelor, nu cred că reprezintă o escaladare a războiului hibrid purtat de Rusia. Obiectivul acestui raid cu 19 drone (ne asigură autoritățile de la Varșovia) este să sperie țările occidentale, să instaleze haosul, deruta, să genereze dezbateri în țările flancului estic privind suspendarea ajutorului acordat Ucrainei și concentrarea pe consolidarea propriilor capacități de luptă anti-aeriană. Acest atac împotriva Poloniei este – printre altele – rezultatul eșuării campaniei militare rusești din Ucraina, din vara 2025 și a acțiunilor haotice ale lui Trump.
Contributors: Președintele Donald Trump a ieșit cu un mesaj puternic în care condiționează adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei de introducerea de către statele occidentale a unor taxe vamale cuprinse între 50 și 100% Chinei și interdicția de a mai cumpăra petrol din Rusia. Cum poate fi interpretat acest mesaj?
Armand Goșu: Este recunoașterea – indirectă – a eșecului politicii față de Vladimir Putin. Și, cum nu poate să-și asume acest grandios eșec, Trump aruncă responsabilitatea asupra Europei. Totuși, Trump fiind definiția haosului, mâine poate să iasă cu altă postare, în care să spună ceva cu totul diferit. Încă de la începutul acestui an, unii lideri politici și câțiva experți de pe bătrânul continent au spus că Europa trebuie să-și ia soarta în propriile mâini și să-și construiască armată comună, iar până atunci să crească inter-operabilitatea armatelor europene, să-și creeze o industrie de apărare performantă, lucruri care vedem că au început să se întâmple.
Pentru prima dată în istorie, avioane NATO au doborât aparate de zbor rusești.
Contributors: Cum interpretați răspunsul NATO la incursiunea dronelor rusești din Polonia?
Armand Goșu: Reacțiile lui Trump care au minimalizat importanța raidului aerian au obligat statele europene să pună presiune pe Varșovia să reducă tonul și așteptările. Au fost declarații de susținere politică, iar peste două zile și jumătate s-a anunțat un plan NATO pentru flancul estic, cu o denumire frumoasă, Eastern Sentry (Santinela de la Răsărit), care va duce la acumularea de resurse militare în Polonia și – probabil – în Țările Baltice. Franța va trimite 3 avioane Rafale, Olanda ceva baterii Patriot, Danemarca plătește sisteme anti-rachetă, alt sistem anti-rachetă din Norvegia, deci armament european, asta pare tendința actuală tot mai evidentă. Cât de repede se va întâmpla asta, nu mi-e clar, detaliile nu sunt publice.
Contributors: Considerați că este un răspuns robust? Așa trebuia să răspundă NATO lui Putin la incursiunea dronelor pe cerul Poloniei?
Armand Goșu: Cu acest răspuns nu cred că NATO l-a dezamăgit pe Putin. În loc să trimită arme și muniție în Ucraina, în cantitate cât mai mare, ca dronele, rachetele balistice, cele de croazieră rusești să fie interceptate și să nu mai lovească spitale, blocuri de locuințe, NATO consolidează apărarea anti-aeriană în țări care nu vor fi prea curând atacate. Deci, Putin trebuie să fie mulțumit.
Contributors: Este o afirmație riscantă, vă contrazic mai toți experții citați de presa internațională. Cum ar putea să fie Putin mulțumit de decizia NATO care consolidează flancul estic?
Armand Goșu: Putin poartă războiul împotriva Ucrainei, nu în Polonia, nici în Estonia. Ce s-a întâmplat în noaptea de 10 septembrie a fost o provocare, o operațiune de manipulare a decidenților politici și opiniei publice. Experții pe care-i amintiți au spus că a fost o escaladare a războiului. Și cum a escaladat? Nimeni nu spune. Alții au spus că a fost un test politic. Adică să testeze voința decidenților statelor membre NATO. Nu cred că rușii au multe neclarități privind atitudinea unuia sau a altuia dintre liderii acestor state. Sau să testeze capacitatea militară de intervenție a apărării anti-aeriene. Aici vin cu un comentariu suplimentar. Cred că rușii nu se așteptau ca aceasta să fie așa de scăzută. Din 19 drone, dacă acceptăm cifra oficială, cele două avioane F 35 ale olandezilor, alte două F 16 ale polonezilor, bateriile Patriot care ar fi urmărit cu radarele lor plus alte arme…. au doborât 4 aparate fără pilot. Alte surse indică 3 drone. Deci, undeva la 20% din numărul de aparate care au atacat Polonia. Pentru comparație, media pe toată Ucraina este de peste 75%. În zonele populate, marile orașe, media este de 90%. Deci, membrii NATO mai au mult de lucru până să se apropie de performanțele militarilor ucraineni.
În același timp, e un moment de important, pentru prima dată în istorie, avioane NATO au doborât aparate de zbor rusești. Chiar dacă unele fără pilot.
Rușii folosesc drone „de carton”, adică drone false, pentru a induce în eroare apărarea anti-aeriană
Contributors: Înțeleg că este o problemă cu costurile, adică rușii obțin rezultate importante cu niște costuri ridicol de mici.
Armand Goșu: Da, diferența este semnificativă. Raidul a fost compus din drone Gherbera, cea mai ieftină versiune a aparatului iranian Șahed. O dronă costă maxim 10.000 dolari. Zboară pe o distanță de 600 km, dar raza de acțiune poate crește dacă i se atașează un al doilea rezervor de combustibil. Dronele din Polonia se numesc în jargon abmanki, adică drone false, pentru a induce în eroare apărarea anti-aeriană.
Pe clasificarea rusească, mă refer la comentariile pe care le urmăresc pe surse rusești, dronele sunt de trei feluri: udarnîe, de atac; razvedîvatelnîe, de recunoaștere; și aceste drone false, abmanki. Atacurile rusești adună toate aceste categorii de aparate, fiecare jucând un rol bine determinat. Doar dronele de asalt, udarnîe, au încărcătură explozivă. Apărarea ucraineană poate să recunoască aceste drone, pentru că este bine antrenată.
Ca să ridici de la sol avioane de vânătoare americane este prea costisitor, avioane care uneori nici nu văd aceste aparate fără pilot care zboară cu viteză redusă și foarte jos. Ca să tragi în drone de carton, adesea ținte false, cu rachete de sute de mii sau chiar milioane de dolari, ar fi aberant.
Contributors: Și atunci care ar fi soluția?
Armand Goșu: Să învățăm de la ucraineni să doborâm ieftin aparatele de zbor fără pilot. Eu sper sincer că lucrul ăsta se întâmplă, iar țările care simt în ceafă suflarea rusească și-au trimis în Ucraina militari ca să învețe cum se poartă războiul modern, deși ce am văzut în Polonia și România pare să mă contrazică.
Ucrainenii doboară dronele cu sisteme anti-aeriene simple, ieftine, eficiente. Pregătesc și arme sofisticate, cum sunt dronele interceptoare, care doboare dronele inamice. Dar astea sunt ceva mai scumpe. Pe când tunurile anti-aeriene din cel de-al Doilea Război Mondial, scoase din muzee și puse la lucru, s-au dovedit eficiente. Ucrainenii au inventat grupurile mobile, cu arme montate pe automobile, care aleargă pe câmp și doboară aparate fără pilot. Au fost cazuri de drone doborâte cu arme de vânătoare. Acum rușii lucrează la modificări care să le permită dronelor să zboare la peste 2000 metri altitudine, în speranța că nu vor fi atât de ușor doborâte.
Țări precum Polonia, România, Lituania, Bulgaria trebuie să-ți consolideze apărarea anti-aeriană. Au fost nenumărate cazuri în care dronele rusești au intrat în spațiul lor aerian. Au negat, au minimalizat, apoi au început să exagereze amenințarea. Mi-e teamă că au făcut jocul lui Putin, în unele momente.
Prioritatea Moscovei în acest moment este să distragă atenția Europei de la Ucraina, s-o convingă să oprească fluxul de armament și tehnică de luptă ce curge spre Kiev
Contributors: Dar ce urmărește Putin prin aceste atacuri cu drone?
Armand Goșu: Să ne sperie. Să ne distragă atenția de la lucrurile importante. Și a reușit să facă asta. În loc să ne concentrăm pe Ucraina, să-i trimitem muniție, tehnică de luptă, mai ales s-o ajutăm să-și consolideze apărarea anti-aeriană, noi abandonăm Ucraina, și ne concentrăm egoist asupra securității noastre, fără să înțelegem că ea depinde în primul rând de Ucraina. O victorie a Rusiei, chiar dacă aceasta nu-și va atinge integral obiectivele în Ucraina, va schimba în câțiva ani fața Europei Centrale, va aduce la putere în fostele țări din blocul sovietic forțe pro-ruse, va compromite NATO și va înmormânta proiectul UE. Pe care Putin și Trump îl urăsc în egală măsură.
În următoarele săptămâni și luni, Rusia nu va ataca nici Polonia, nici România, nici vreun stat baltic. Cel puțin nu acum. Putin este concentrat pe războiul din Ucraina. Trump este o șansă extraordinară pe care Putin nu vrea s-o rateze. Putin este conștient că n-are mult timp la dispoziție, se apropie midterm election și nu se știe cum se vor încheia ele. Problema lui Putin nu mai este America, nici NATO. Nu de ele se teme. Problema Kremlinului este că s-a împotmolit în Ucraina. Și că Europa, sub presiunea țărilor de pe flancul estic, scandinavii, balticii, Polonia, România, Bulgaria, în răspăr cu Trump, insistă pentru susținerea militară și diplomatică a Ucrainei. Flancul estic este conștient de consecințele unei victorii a lui Putin și e îngrozit de această perspectivă. Prioritatea Moscovei în acest moment este să distragă atenția Europei de la Ucraina, s-o convingă să oprească fluxul de armament și tehnică de luptă ce curge spre Kiev. Să-i genereze spaima că ele, țările Europei Centrale, vor fi ținta viitoarei agresiuni a Rusiei. Scopul lui Putin este să modifice comportamentul liderilor europeni astfel încât aceștia să răspundă fricii propriilor alegători. Îngroziți de aceste atacuri cu drone, guvernele europene trebuie să se concentreze pe propria apărare națională și nu pe imperativul înarmării aliatului ucrainean. Care va trebui să se descurce cu ce poate în fața roiurilor de peste 800 de drone și rachete balististice pe noapte, pentru că Putin construiește diversiuni pe cerul Poloniei, României sau Lituaniei. E important să nu facem jocul lui Putin iar Europa să se concentreze pe marea miză a momentului care este războiul din Ucraina.
- Interviu realizat de Lucian Popescu
Rusia – imperiul bolnav de lăcomie teritorială. Pământ vrea Putin, în pământ îi ajung soldații!
@Klopo_Tare _ „Rusia – imperiul bolnav de lăcomie teritorială”
Rusia a fost și este în continuare sprijinită în demersul său revizionist de Occident. Cel mai bine ar fi fost, probabil, ca popoarele asiatice din Federația Rusă să fi fost eliberate, iar Rusia europeană să fi fost admisă în UE și NATO, așa cum se visa la un moment dat.
La sfârșitul anilor 1990, când Federația Rusă era pe cale să se dezintegreze, stetele occidentale dezvoltate în frunte cu SUA au făcut tot ce le-a stat în putință ca Rusia să se întărească, deși istoria a arătat că are revizionismul în esența/”ADN-ul” ei. În prezent, invazia Ucrainei este finanțată parțial din Europa prin achiziția de produse din Rusia, mai ales energie.
Pe de altă parte, revizionismul nu este o caracteristică exclusiv a Rusiei, mai există popoare care nu se simt confortabil în frontierele lor și sunt mereu pregătite să-și atace vecinii. Iar când la putere ajung politicienii extremiști, atacarea vecinilor se petrece. Un exemplu în constituie genocidul din teritoriile palestiniene pe care statul Israel dorește să le ocupe sub guvernarea extremistă actuală. Iar sprijinul occidental poate fi comparat într-o anumită măsură cu cel acordat Federației Ruse în anii 1990.
Existau și temeri în anii 90, nu doar speranțe. Naivitatea occidentului în a crede că, prin încheierea războiului rece, Rusia ar fi ales calea vestică era una, dar pe celălalt taler atârna soarta celui mai mare arsenal nuclear din lume. Eliberarea popoarelor din fosta RSFS Rusă putea implica apariția bruscă și necontrolată a câtorva noi state cu armament nuclear.
A fost deci preferată varianta cu Rusia federativă și s-a trăit cu speranța că, prin schimburile comerciale, Rusia va fi atrasă de partea vestică. S-au ignorat însă, după cum s-a văzut cel târziu în 2008 sau 2014, aspirațiile dictatorului rus de a dărâma hegemonia americană și a reîmparți lumea în sfere de influență.
În rest cred ca o comparație între Rusia și Israel este neavenită: după 7 octombrie Israelul se apără, deși uneori sunt depașițe limite în care s-ar putea vorbi despre apărare. Rusia nu are nici măcar acest argument, iar agresiunile sale sunt absolut toate ilegitime.
Fapt e că avem un nou venit, o nouă armă în știința războiului. Drona este o armă ieftină, ușor de produs în număr mare, iar numărul mare a hotărât întotdeauna soarta oricărui război convențional. Cu dronele inamicul îți teroriza o țară întreagă fără ca antiaeriana ta să poată face ceva. Dealtfel, cred că drona este astăzi visul teroriștilor de pretutindeni. Pesemne, e urgentă elaborarea unui aparat antidronă, a unei drone antidronă, care să poată fi produsă la fel de ieftin și în număr mare. Altfel, e limpede că cu ajutorul dronelor în număr mare orice inamic își poate bate joc de toată superaviația ta, iar asta pe teritoriul tău.
Buna dimineata Darie! Ucrainenii au inteles asta de vreo 2 ani si acum au drone mai bune decat ale rusilor. De ce? Totul se face rapid fara birocratie si cu minim de coruptie.
Foarte bun, foarte la obiect, si echilibrat acest interviu. Felicitari ambilor participanti la dialog.
Europa se află în cea mai proastă situație de securitate din ultimii 80 de ani, cu agresiunea Rusiei în Est plus indiferența, chiar ostilitatea lui Trump față de Europa. Pe undeva, și Putin și Trump au dreptate, Europa este un colos economic, deci un concurent, dar care poate fi și un colos militar cu dorința declarată de „extindere” spre Est. Deocamdată, Europa este un colos economic dar cu picioare(militare…) de lut. Rusia este invers, este un colos militar dar economic are picioare de lut. Putin știe asta și consideră că singura salvare a Rusiei nu este decât războiul. Orice „pace” va fi considerată de Putin o înfrângere. Toată lumea știe asta, numai ageamiul de Trump nu vrea să înțeleagă. Dar poate Trump urmărește altceva….
În legătură cu atacurile cu drone, ele au fost un dezastru pentru armatele Poloniei și României, inclusiv pentru NATO, fiindcă au demonstrat că armatele europene nu sunt pregătite pentru războaiele hibride, inclusiv pentru războaiele cu drone. A trage cu tunul în muște este nu numai ridicol ci și costisitor.
Voi constată cu tristețe năuceala din administrația militară a României. Nu există nicio idee clară asupra ce trebuie să facem, militar vorbind. Parcă suntem în filmele cu proști…
Noroc că, la o adică, lovitura principală a Rusiei va fi în Nord, spre Țările Baltice și Polonia, spre Germania. În Sud unde țările sunt mici și slabe Rusia le va neglija, el trebuie să neutralizeze țările puternice din NATO.
PS. Trump încet-încet se va retrage din Europa. Se pare că ăsta este rezultatul „deal-ului” din Alaska. America are interesele ei și Europa nu mai este de interes pentru America. Ne place sau nu aceasta-i adevărul.
Trump încet-încet se va retrage din Europa. Se pare că ăsta este rezultatul „deal-ului” din Alaska. America are interesele ei și Europa nu mai este de interes pentru America. Ne place sau nu aceasta-i adevărul.
Când se începe o idee cu „se pare că“ este greșit să fie încheiată cu o afirmație univoca de genul „acesta-i adevărul“. Ori este o opinie personală, ori este o realitate confirmată, nu poate fi simultan și una și cealaltă.
Personal, nu cred că Trump va părăsi vreodată Europa. El se consideră un fel de suzeran pentru bătrânul continent. De ce ar renunța la el? Nu văd niciun motiv rezonabil.
Dar obsesia sa este concurența economică cu „vasalul“ său, pe care trebuie să îl mai și apere militar. Și vede SUA astfel într-o poziție dezavantajoasă, așa că încearcă să rostogolească cât mai multe costuri asupra europenilor și să obțină cat mai multe avantaje pentru sine. „America first” este deviza sa. El își dorește o Europă înfundată în datorii, complet dependentă de SUA, pe care o poate folosi atât ca sursă de venit, cât și ca aliat la nevoie. Din aceste motive eu nu cred că Trump s-ar retrage complet din Europa. Mai există și riscul ca, părăsiți fiind, europenii să accepte răul cel mic și să întărească legăturile economice cu China si, indirect, cu Rusia. În plus, SUA este un sistem multipolar, a cărui politică nu stă doar în semnăturile din Biroul oval. Există suficiente mecanisme de tip “checks and balances” pentru a evita erorile ireversibile.
Chiar și adevărul poate fi relativ…
1. Eu vorbeam de o realitate confirmată.
2. Sunteți stângaci în argumentație: cu găselnița de adineauri ați relativizat toate afirmațiile pe care le-ați făcut vreodată.
In armata `Ordinul se executa, nu se discuta!`
Pilotii romani, care aveau ordinul de a dobora dronele ce incalca teritoriul Romaniei, dar ei au ars gazul 50 de minute, invartindu-se in jurul ei pana s-a intors in Ucarina. Ei ar trebui exclusi din armata romana.
Cand ai doua exemple, Turcia si Polonia care au demonstrat fermitatea O.T.A.N., ei asteapta sa protesteze pentru cresterea salariilor prin inactivitate. Numai nu puteau sa intampine drona cu flori, pentru ca rusii nu puteau sa vada, dar au inteles mesajul.
Minciuna ca nu puteau trage cu tunul de bord spre Ucraina este raspandita de prietenii Rusiei. Viteza unui F-16 permite, in 50 de minute, ocolirea si tragerea spre drona din lateralul traiectoriei ei.
Este al doilea eveniment, dupa cel cand marinarii romani au lasat drona navala rusa sa atace vasul ucrainean de pe teritoriul romanesc sau de pe limita de frontiera, in timp ce filmarea exploziei se facea cu o drona aeriana rusa de pe teritoriu romanesc.
Armata si politicienii nu au `demnitate si onoare`, terfelind juramintele pe care le depun la investire.
Păi cică dronele zboară la o altitudine joasă, 100-300 m, și F16 nu poate tehnic vorbind să le doboare( și în Polonia au doborât numai 3-4 din 19, dar de avioanele olandeze nu de F16 poloneze). La altitudine joasă trebuie artilerie antiaeriană cum fac ucrainenii. Să recunoaștem cinstit că armata noastră, dar și NATO, nu este pregătită pentru războiul cu drone.
”Pilotii romani (…) ar trebui exclusi din armata romana.”
Iar postacii basarabeni pro-ruși ar trebui excluși de pe forumurile de limbă română. În ce calitate îți dai cu părerea despre militarii români și despre măsuri care să fie luate împotriva lor? În urmă cu câteva săptămâni visai la federalizarea României, cu R.Moldova (2,8 milioane de locuitori!) ca partener egal în cadrul federației, iar acum dai afară din armată piloții români?
Unele dintre cele mai grave incidente între țări sunt provocate de focurile de armă executate de armata unui stat asupra teritoriului statului vecin. Asta pare să fie intenția Rusiei, să provoace trupele române și poloneze să tragă asupra teritoriului ucrainean. Este strict decizia piloților, dacă trag sau nu trag în situașia tactică respectivă. Pilotul răspunde pentru ceea ce face, indiferent de ordinele primite de la sol. Și nu e treaba postacilor pro-ruși în niciun fel, să-și dea cu părerea despre deciziile piloților.
Soldații NU POT deschide focul fără ORDIN. Tot felul de ageamii care își dau cu părerea ar trebui să facă armata.
În armatele de astăzi, există o noțiune numită ”reguli de angajament”. Nu știu cum se numește asta în armata română de astăzi, dar regulile respective există în toate armatele NATO. În baza acestor reguli de angajament, ordinul de a deschide focul devine destul de flexibil: militarii își pot folosi propria capacitate de decizie pentru a evalua situația tactică de la fața locului.
În aviație, asta e cu-atât mai valabil în situațiile când ordinul vine de la sol: comandantul respectiv nu participă direct la acțiune, nu poate evalua personal situația, deci rămâne în sarcina piloților atribuția asta (pe F-16 nu există un al doilea ofițer, cum există WSO pe F-18 sau cum exista RIO pe F-14).
Concret, pilotul de pe F-16 nu poate ajunge în situația să provoace victime și distrugeri în Ucraina sau în R.Moldova, bazat pe justificarea că a primit ordin să deschidă focul. În incidentul respectiv, se pare că piloții aveau permisiunea să deschidă focul, însă asta nu e totuna cu ordinul de a deschide focul. La asta folosesc regulile de angajament, exact pentru a face astfel de distincții.
Dronele astea sunt ușor de doborât.
Tunuri și mitraliere a.a. de la 12,7 mm in sus.
Totul e sistemul de vedere și ochire. Ar trebui centralizat pe toată bateria. Cu ai. Și senzori speciali.
In cazul de față, F16 e pres mult pentru ele. Trebuia IAR 99, cu acrosajele ofensive.
Piloții trebuiau trimiși în rezervă sau suspendați o perioada de la zbor.
Ești trimis să dobori drona, nu sa faci filozofie sau sa negociezi pacea!
Poate si F16 la 300m sa urmareasca drona de 1000$ si cu o rafala scurta o trimite la culcare dar pilotu tre sa vrea si sa stie ce are de facut….merge si cu mig 21 skema are dublu viteza de top ca drona de 1000$…
Desigur, dar cât costă o ora de zbor cu F16, și cat cu IAR 99?
Și când vin multe drone, e mai eficient un avion mic. Și nu cu rachete, cu tunul de bord.
Cât costă o rachetă și cât o drona?
Artileria ușoară cu baza la sol, mobila – pe platforme mobile- e mult mai eficientă.
De altfel, se pare că se vor pune în funcțiune lasere mobile cu baza la sol.
@Mingolul – ”Piloții trebuiau trimiși în rezervă sau suspendați o perioada de la zbor.
Ești trimis să dobori drona, nu sa faci filozofie ”
Pe vremea lui Ceaușescu, ”filozofia” asta a provocat sute de morți pe granița cu Iugoslavia. Iar mai devreme, în epoca lui Dej și a lui Tito, se ajunsese chiar la schimburi de focuri între militarii sârbi și cei români, soldate cu morți și răniți de ambele părți. Pentru că a trage cu arme de foc asupra teritoriului țării vecine nu era considerată o mare problemă în anii ’50. Însă în anii ’80 restricțiile erau clare și totale.
România și Polonia sunt astăzi membre NATO, regulile de angajament s-au mai schimbat între timp, iar piloții români și polonezi nu vor provoca victime și ditrugeri pe teritoriul Ucrainei de dragul unor moșnegi care se cred mari tacticieni stând în fotoliu.
@Mongolul _ „Trebuia IAR 99…”
Într-adevăr, trebuia artilerie antiaeriană, iar pentru dronele care zboară la înălțime, IAR 99 ar fi fost excelent. Dar nu suntem capabili să punem în funcțiune nici măcar 10 avioane, contractate din vremuri demult trecute. Se pare că nici furnizorul extern nu ne ajută…
https://www.aviatiamagazin.com/2025/09/01/iar-99-sm-va-depasi-un-an-de-intarziere-iar-noul-sef-de-la-craiova-acuza-elbit/
Un sistem de semnalizare timpurie (cum era pe vremuri VOILA, cu observatori umani, cand inca nu se inventase radar-ul, dar cu camere zi/noapte si control AI) ar putea construi la frontiera un zid virtual de nepatruns.
Dar poate ar deranja „micul trafic de frontiera” cu tigari fara timbru?
da, si eu ma gandeam la asta, dar noaptea e o problema; e nevoie, totusi, de instalatii moderne de observatie ziua si noaptea, si dirijarea focului bateriilor;
daca sistemele laser nu vor trece lupta aeriana (inclusiv la drone) in alt nivel
Nici nu se pune problema unor observatori umani. Pana si camerele mele din jurul casei care costa 50 euro pot sa vada noapte, avand si senzor infrarosu.
Se poate asigura supraveghere video mult mai performanta (ochiul electronic nu doarme, nu vine beat la serviciu, sau suparat dupa o cearta cu soacra…).
Sunt convins ca se poate asigura o retea de supraveghere cu un grad redus de penetrare.
Nimic nu e infailibil, iar dronele pot fi doborate chiar si de pe avioane de imprastiat insecticid, daca exista un centru de comanda
Nu există deocamdată o armă eficientă contra atacurilor cu roiuri de drone( nici măcar ucrainenii și evreii nu sunt dotați cu arme eficiente, rata de doborâre este cam 50% și metodele sunt costisitoare). Dar se lucrează intens la arme contra roiurilor de drone. Ca părere, trebuie un sistem de apărare tot cu drone(dronă anti-drona), dar mai rapid ca al adversarului, poate în regim kamikaze.
Pentru mine ne este de neînțeles faptul că după mai bine de doi ani de la primele incidente cu drone la granița – abia de s a dat recent un soi de lege incompletă -, armata nu a acționat în niciun fel plasând mitraliere grele în punctele strategice din judetul Tulcea. Câteva sute ar fi fost de ajuns, presupunând că ar fi dislocat pe lângă poligoanele din Smârdan și Babadac baterile antiaeriene depășite și câteva gheparduri (toată treaba ar fi ocupat doar câteva mii de soldați, care fac cu schimbul, nici zece mii pe an)
Adică, dacă așa-zisa armata română nu e în stare/ capabilă să apere nici măcar un singur judet depopulat, de talie medie-mica (ca pop), cum ar putea apăra ea Moldova + restul vreodată, ori întreg teritoriul național?
Rusia, fie că testează ori ba, constată că sunteți
VARZĂ
și prinde curaj.
Armata romana viseaza doar pensie si privilegii; ca majoritatea acestui popor care prefera politica: capul plecat, sabia nu-l taie! Turcii au alta mentalitate: capul plecat, merita taiat.
Se pare ca adoptarea comportamentului strutului de către autoritățile romane și a armatei romane, au creeat un precedent periculos prin ne adoptarea cu fermitate a masurilor ce se impuneau în momentul cind primele drone rusesti au pătruns (voit sau nu) pe teritoriul României!…
Problema poate fi muuuult mai grava : prostia autoritatilorvromanestibsiba serviciilor SIE, nu permite ca armata romana sa – și rezerve o capacitate reala de lupta, pentru ca la virful puterii avem politruci prosti care nu știu decit Sa execute orbește ordine venite din exterior – ordine ce nu au nicicum veleitatea de necesitate și competenta dar nici interes strategic pentru România!…
Din contra, sintem puși în situația sa nu ne putem apara – cu lipsa de profesionalism a celor de la comanda dar și mai rau: reua intenție ce astfel ne slăbește devenind numai bună de marioneta (România) în miinile colonistilor!
Atit timp cit Tara va ramine în siajul actualelor puteri și va fi doar simplu executant al ordinelor acestora, atit timp cit nu vom avea alți conducători care să-și dea viața pentru binele României, pericolul dispariție României de pe harta Europei ramine unul real!
”pentru prima dată în istorie, avioane NATO au doborât aparate de zbor rusești”.
Nu. Acum câțiva ani, un avion militar al Turciei a doborât un avion militar rusesc. A fost o eroare, astfel încât n-au fost consecințe.
@zenex _ „Acum câțiva ani…”
Turcia a acționat în nume propriu, nu a fost o acțiune NATO. În Polonia a fost.
NU a fost eroare, a fost intentionat, deoarece Rusia era la a „n”-a incalcare a spatiului aerian turcesc dinspre Siria.
Trebuie folosita mitraliera de calibru mare de la avionul de interceptare F16 F…Mig 21…etc nu raketa de 0.5 mil dolari e o drona de 1000 dolari fara munitie basi in Razboi…cu 3 gloante de peste 9mm e la pamant…
Cred că lipsa de decizie a românilor i-a bulversat pe ruși, care nu știu ce să mai creadă (i.e. românii de partea cui sunt -pare că protejează dronele rusești, că să nu cumva sale deranjeze cineva in misiunea lor, cel puțin pe teritoriul românesc).
Noi nu stim exact ce s-a intimplat cu drona. A fost ea bruiata de romani sau de pilotii germani? Au fost anuntati ucrainienii si or fi zis ca e foarte probabil de momeala si fara explozivi asa lasati-o ca o doborim noi? Prefera ucrainienii sa doboare iei mai ales ca sint anuntati cu ore inainte pentru ca americanii patruleaza peste Marea Neagra cu AWACS si Poseidons etc etc.
Foarte bine ca nu ne spun toate ca sa nu stie rusii ce capacitati avem. Foarte bine ca nu au dat cu racheta de milioane dupa o drona de carton neinarmata. Foarte bine ca nu au dat cu mitraliera dupa drona sa mai raneasca pe cineva de la sol – sa auzi atunci scheunaturi de la HAUR.
Romania sa taca si sa faca si sa speram ca dezvolta in continuare arme in cooperare cu Ucraina. https://www.armyrecognition.com/archives/archives-land-defense/land-defense-2024/romania-plans-to-jointly-develop-r-360-neptune-missiles-with-ukraine
Ca de obicei A. Gosu pune bine diagnosticul. Evident trebuia sa doboram dronele de carton maskirovka ale rusnacilor. La astia totul e o minciuna, o fandare, o manipulare spre a se mai extinde teritorial. Obsesii de primitivi din sec 16-18, au ramas obsedati de pe vremea cuceririi mongole, n-au mai evoluat. De parca nu ar fi deja cea mai intinsa tara din lume, dar pe care nu o dezvolta, e saracie lucie inecata in vodca in afara de 2-3 orase (si alea doar partial).
Pt doborarea dronelor e suficient sa punem niste baterii anti-aeriene Ghepard sau masini 4×4 cu mitraliere grele la granita in jud Tulcea. Ridicarea avioanelor e costisitoare si nu se justifica.
Chiar in halul asta de inadecvati sunt politicienii nostri in general, stau pe burta sa nu supere pe nimeni. Daca dronele alea au fost „ozn”, atunci care e pb daca le doboram. Le-am lasat sa mearga la ucraineni sa le cada alora in cap… Violarea spatiului aerian e treaba serioasa, orice aparat de zbor care intra fara autorizatie si nu raspunde la apel, tb doborat. Punct. Iar Ucraina tb ajutata si mai mult de Europa.
Multi pixeli consumati pe tema dronei, dar… daca nu era o drona de atac ci doar una trimisa sa zboare „la fenta”, de ce trebuie consumata munitie (resurse) excesiv ca sa o dobori? Doar ca sa arati inamicului ca poti?
Da el este interesat sa afle cum…?
Nimic despre ce au aflat ai nostri despre drona…
Când a anunțat Bolojan măsurile de austeritate, tot românu’ era (macro)economist. Fie el politician, jurnalist, analist sau mai-știu-eu-ce, vedeam o grămadă de „urechiști” dându-și cu părerea despre ce trebuia făcut, unde greșește Bolojan etc.
De când cu dronele, avem „hiperinflație” de specialiști militari (mulți dintre ei chiar dintre „experții economiștii” menționați mai sus)… Știu ei viteze, altitudini, cum trebuia reacționat, ce armament trebuia utilizat ș.a.m.d. Alți „experți militari” de-ăștia se trezesc făcând calcule, să vadă ei cît kerosen au ars avioanele alea (de parcă piloții nu fac oricum antrenamente regulate, în care ard kerosen).
Dacă s-a procedat corect sau nu, cu drona, putem deduce, mai degrabă, măsurând reacțiile (sau constatând lipsa reacției) aliaților și inamicilor noștri, respectiv din declarațiile aliaților militar ai României și cele ale „trompetelor” rusești din România.
Astăzi, după 35 de ani de Ilici-și-ai-lui, România este infiltrată adânc de tot felul de agenți ai unor actori statali ostili democrației occidentale. Și ne amăgim că suntem prieteni cu toată lumea și că nimeni nu ne va face rău. Așa se amăgea și Ceaușescu, aflat în relații bune (aparent) și cu rușii și cu americanii și cu Marea Britanie și cu Coreea de Nord și cu O.E.P. și cu China și cu nenumărate țări africane și asiatice. Și la ce i-a folosit?!
E posibil ca, de va fi să atace NATO, vreodată, rusia să lovească întâi țara cea mai slabă, din flancul de Est…
Dacă în Polonia au căzut 19 drone (probabil provenite din zona de conflict, Ucraina – Rusia), atunci nu neapărat este atac deliberat asupra Poloniei. Înseamnă că Polonia poate cere consultări și susținere, dar nu declanșează automat Articolul 5 (care ar însemna apărare colectivă).
Contextul contează: dacă e vorba de drone de recunoaștere, de luptă sau pur și simplu resturi. NATO trebuie să evalueze intenționalitatea.
În trecut, Turcia a invocat de mai multe ori Articolul 4 din cauza conflictelor la granița sa cu Siria, și nu s-a ajuns la escaladare militară directă.
Deci nu e „prea mult”, dar este un pas calculat pentru a pune presiune diplomatică și a arăta că Polonia ia în serios incidentul. A fost o diversiune. Să abată atenția de la Ucraina. Rusia nu vrea că Europa să ajute Ucraina. Cum de Europa nu vede momeala? Europa vede, dar joacă pragmatic.
Liderii știu că Rusia caută să testeze liniile roșii ale NATO. Dacă ar reacționa impulsiv, ar cădea exact în capcana dorită de Moscova. Pe de altă parte politica europeană e lentă și fragmentată. 27 de state membre UE + NATO = decizii prin consens.
În timp ce unii cer fermitate (Polonia, țările baltice), alții sunt mai precauți (Germania, Ungaria).
Diversiunea nu e doar militară, ci și informațională.
Rusia lucrează intens cu dezinformare, știri false, campanii online pentru a semăna confuzie și neîncredere în sprijinul pentru Ucraina. Astfel, „momeala” nu e doar dronele, ci și narațiunea din jurul lor. Europa nu vrea să fie forțată într-un conflict direct. Dacă ar declara deschis că Rusia a atacat Polonia, presiunea pentru invocarea Articolului 5 ar crește enorm. Asta ar însemna un pas spre război NATO–Rusia, ceea ce toți vor să evite. Practic, Europa „vede momeala”, dar preferă să o trateze ca incident izolat, să investigheze, să întărească apărarea, dar fără să escaladeze imediat. Ce face Europa acum? Operaţiuni informaţionale.
Combate campaniile ruse de dezinformare care vizează să blocheze suportul public și parlamentar. Campanii transparente care arată ce efect au livrările asupra frontului. Apoi crează mecanisme legale & control pentru exporturi accelerate.
Simplifică controlul exporturilor pentru echipamente non-sensibile. Asigură măsuri de descurajare calibrate Consolidarea prezenţei NATO pe flanc (mai multe forţe de descurajare) pentru a arăta costurile unei escaladări şi a proteja coridoarele de aprovizionare. (În practică se văd deja desfăşurări și reacții). Deja sunt aduse
artilerie şi muniţia în volume mari cu efect imediat asupra capacităţii de a menţine focul şi de a susţine ofensive locale. Următoarele sisteme cu impact semnificativ pe termen scurt-mediu: muniţie 155mm, sisteme antitanc (Javelin, NLAW), radare/ISR (reconnaissance), sisteme mobile de apărare antiaeriană. Livrarea lor coordonată schimbă raportul de putere tactic. în 2025 Europa a crescut producția de muniție și a început să compenseze parțial dependența de stocurile existente; aceasta atenuează riscul de epuizare pe termen mediu, dar nu rezolvă nevoia imediată. Modelele de scenariu arată că un avans concentrat într-un sector slab poate produce avansul a câteva zeci de kilometri de teren câștigat în câteva zile săptămâni, creând probleme logistice și morale pentru forțele ucrainene. (vezi scenarii . Efect militar: breșa forţează realocarea de trupe ucrainene, posibil retrageri în adâncime, pierdere de noduri logistice și de coridoare de aprovizionare. Acest lucru îngreunează livrările ulterioare și creşte costul în vieți omenești și echipamente pentru a stabiliza linia.
Efect strategic/politic: un succes rus, chiar limitat, ar consolida discursul unor capitale care doresc reducerea sprijinului; ar putea fragiliza coeziunea occidentală și reduce impulsul pentru ajutoare ulterioare — un efect în spirală. Și se întâmplă periodic. Ce ar trebui , să zicem la acest moment ( minutul 90) : prioritizare clară: artilerie & muniție antitanc, apărare aeriană, blindate grele. Aceasta ordonare produce cel mai rapid efect pe front.
Protejarea lanțurilor de aprovizionare: depozite dispersate, escortare, apărare anti-dronă la nodurile logistice — pentru a nu pierde ce s-a livrat.
Pentr un plan de breșă: trebuie scenarii de reacţie rapidă (reserve forces, redistribuire de resurse, rearmare de urgență) dacă Rusia exploatează orice oportunitate. Cred că se poate mai mult. Dar Romania nu gândește în direcția corectă. După aproape 3 ani.
Sa dea inapoi salariile toti din MApN. O drona cioloveca a intrat in spatiul nostru aerian si ei au trimis F -uri … si drona a plecat nestingherita din Rumunika.
Dupa aterizare, probabil chilotii s-au dus la o ciorbica de burtica si o berica sa dezbata subiectul.
Rumunika e ridicola si profesorul Gosu e un elegant incercand sa fie diplomat si sa nu ofenseze burtosii din MApN.
La Aerostar se faceau intr-o vreme avioane cu elice care astazi ar fi perfecte pentru vanatoarea de drone. Absolut toti aliatii au reinceput productia de avioane mici de lupta propulsate cu elice. Italienii le-au luat fata la toti cu avioanele Marchetta care acum se exporta in draci pentru US Army si US Air Force. Avioane cu elice, cu sisteme de identificare amic-inamic/ochire/lovire supersofisticate.
Rumunika nu mai face nimic in industria aero. Oltenilor de la „Fabrica de Avion” din Craiova le-a luat 8 ani sa modernizeze niste avioane IAR99 … vreo 6. Bai, ridicolul e dincolo de cuvinte. Ca sa fie clar, se numeste Fabrica de Avion pentru ca in anii 70 au facut doua prototipuri si unu a picat. Oltenii n-au egal la facut misto. Asa cum au facut misto de MApN cu IAR99 modernizat.
In tot cazul, Rumunika e zero la aparare daca rusnacii se gandesc sa invadeze Miorita. Penibil.