marți, februarie 11, 2025

Cum a afectat seceta sistemul energetic național – stocarea și SMR-urile o soluție pe termen mediu!

Lipsa de viziune și înțelegere din ultimii 15 ani

Vara lui 2024 a fost caldă și secetoasă. Sistemul energetic național a fost solicitat la maxim din cauza intării în funcțiune a aparatelor de condiționat aerul. Nu este prima dată când ne-a trecut glonțul pe la ureche!

Facem o comparație cu vara anului 2023 pentru a vedea ce s-a întâmplat de fapt în echilibul dintre consum și producție plus importuri. Astfel, am luat din site-ul Transelectrica datele aferente 1 iunie – 31 august din 2023 și 2024.

Fig. 1 – Diferețele consum – producție între verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Observăm că există o creștere a consumului de aproape 0,5 TWh în cele trei luni de vară și o scădere a producției cu 1,7 TWh. Explicația este următoarea: consumul a crescut datorită folosirii instalatiilor de răcire a aerului, deoarece au fost înregistrate mai multe zile la rând temperaturi de peste 40 de grade în special în regiunile Muntenia și Moldova.

Fig. 2 – Temperaturile lunii iulie 2024 în București (sursa – meteoblue.com)

Fig. 3 – Temperaturile lunii iulie 2023 în București (sursa – meteoblue.com)

Analizând mixul de producție de energie electrică dintre cele două veri observăm o scădere a producției din hidro de aproape 33%, de la 5 TWh la 3,36 TWh.

Fig. 4 – Producția pe tipuri de combustibili în verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Cunoscând că rolul hidrocentralelor este de a acoperi vârfurile de sarcină concluzionăm că nu au avut destulă apă pentru a fi turbinată. Lipsa apei este dată în primul rând de secetă. Cel mai important producător național de energie electrică în 2023 a fost Hidroelectrica. Iar cele mai importante hidrocentrale sunt cele de pe Dunăre, adică Portile de Fier I și II.

Fig. 5 – Mixul de consum pentru 2023 (date din Transelectrica.ro)

În 2023, producția hidrocentralelor a acoperit 31% din consum. În 2024 producția de energie electrică probabil va fi mai mică.

Al doilea motiv este acela că Hidroelectrica a acoperit și o mare parte de producție în bandă, substituindu-se capacităților securitare, în special cele pe carbune și gaz, ceea ce a făcut ca lacurile de acumulare să nu fie capabile să acopere cererea de apă a hidrocentralelor. Știm că un MWh produs de Hidroelectrica are un preț de producție de aproximativ 100 de lei. Cu alte cuvinte statul român a preferat să producă inconștient prin hidrocentralele care trebuiau să acopere vârfurile de sarcină, motivația fiind ca Hidroelectrica să producă profit, care în mare parte întră la bugetul statului.

Al treilea motiv, de care puține persoane amintesc, este acela că aceste lacuri de acumulare sunt nedecolmatate de 30 de ani. Într-un raport al Transelectrica de acum câțiva ani se spune că aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este ocupată de mâl și alte reziduri.

Mai observăm că Nuclearelectrica a produs mai puțin cu aproximativ 13% în vara lui 2024 decât în vara lui 2023. Motivul ar putea fi programarea reviziilor la cele două reactoare în aceste luni și posibil ca cele două deconectări accidentale au contribuit la scăderea producției.  

Lipsa capacităților de generare hidro a fost suplinită în mică măsură de producția din cărbune și gaz. Pentru cărbune lucrurile sunt clare: acesta trebuie redus din mixul electro-energetic, conform cu politicile Uniunii Europene și cu angajamentele României. Cu toate acestea, producția de energie din cărbune a crescut de la 1,95 TWH la 1,97 TWh pe aceste trei luni.

La gaz lucrurile se schimbă deoarece termocentralele pe gaz sunt în cogenerare, ceea ce înseamnă că producția de energie electrică este condiționată de producția de energie termică. Cum vara singura cerința de energie termică este cea pentru producția de apă caldă pentru populație, este destul de greu de a creste producția de energie electrică deoarece multe din termocentrale romînești sunt construite pe tehnologia veche a anilor ’60 – ’80. Lipsa capacităților de producție a dus ca termocentralele pe gaz sa fie suprasolicitate, acestea producând totuți cu 37% mai mult decât în vara 2023, greul ducându-l cel de la Brazi a Petrom care nu este în cogenerare.

Vara lui 2024 a fost o vară caniculară, ceea ce a însemnat că vântul nu a bătut, deci producția de energie eoliana a fost mai mica cu 23%. Soarele a strălucit, dar asta nu înseamnă prea mult deoarece creșterea de la 0.5 la 0,81 TWh în perioada zi – lumină care nu acoperă vârful de consum a unei zile care este perioada orară 20 – 22.

Fig. 6 – Diferențele pentru diferite tipuri de energie electrică – verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Opțiunea rămasă a fost importul, care a crescut de la 0,61 la 1,57 TWh, ceea ce înseamnă o creștere de peste 250%.

În articolul din august am explicat marile variații de preț din luna iulie 2024, pe piața spot PZU un MWh a costat între 4500 lei și -529 lei. Piața intraday a stabilit un alt record, prețul unui MWh a fost negativ: -637 lei. Nenorocirea a venit de pe piața de echilibrare unde prețurile au variat între -5000 și +17000 lei. Zilele trecute, în mijlocul luni septembrie, prețul pe piața de echilibrare a depășit 100.000 lei – 20.000 euro. Explicațiile – cauzele le găsiți în articolul de care am amintit din care concluzionăm că în ultimii 15 ani Ministerul și ANRE-ul nu au avut nici o viziune asupra sistemului energetic național.

Ce se mai poate face?

De mult spun că trebuie schimbată legislația achizițiilor mari și strategice, dar atât timp cât Ministerul Energiei nu este în CSAT, nu ia nimeni în considerare investițiile strategice ce trebuiesc făcute în industria energetică națională. De ce armamentul se achizitionează sub CSAT și instalațiile de stocare de mare capacitate, instalațiile pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda sau tehnologia și instalațiile SMR-urilor, nu? România nu poate funcționa fără energie sau cu energie scumpă!

Ar fi vreo problemă dacă Guvernul Romaniei ar contacta compania AMBRI, cea care a adus o noutate extrem de ieftină în materie de stocare de energie electrică pentru a construi o fabrica în UE de instalații de stocare? Avantajele AMBRI sunt că acumulatorii produși au o viață de 20 de ani și sunt de aproximativ 50 de ori mai ieftini decât cei pe tehnologia Li – ion.

Pe termen mediu se pot face mai multe: cel mai usor este să punem câteva termocentrale pe gaz care să acopere cererea. Problema este că dacă aceste termocentrale nu furnizează și energie termică prețul energiei electrice va fi mare, deci ar trebui ca acestea să fie de dimensiuni medii și mici și răsfirate în toată țara pentru a acoperi necesarul de energie termică din aglomerările urbane. Dar asta înseamnă ca în aceste orașe trebuie construită (sau reconstruită) rețeaua de termoficare. Sunt chiar recomandate aceste investiții de Uniunea Europeană.

O altă cale este de a termina cât mai repede Reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda. Dar avem limitări tehnologice: timpii de pornire și de oprire a unui reactor sunt extrem de mari și acoperirea vârfurilor de consum trebuie să se realizeze cu alte capacități.

Probabil cea mai simplă cale este urgentarea lucrărilor de construcție și punere în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doicesti, cu tehnologia NuScale. Avantajul major al acestei tehnologii este că timpii de pornire și oprire sunt extrem de mici. Al doilea avantaj major este că energia nucleară este ieftină și nepoluantă. Încă nu avem calculul prețului de producție al unui MWh injectat în rețea, dar știm că energia securitară din nuclear este mult mai ieftină decât decat cea din cărbune sau gaz. Putem spune că la Cernavoda prețul de productie al unui MWh produs anul trecut a fost de 178 lei. Să nu uităm că prețul pentru acelasi MWh obținut din gaz este aproximativ 750 lei pe cărbunele e ceva mai scump. Și nu ultimul avantaj este acela că reactoarele modulare mici se pot muta în altă locație destul de simplu.

Acestea sunt avantajele directe din SEN și din buzunarele noastre, dar mai există avantajul geopolitic, acela că o tehnologie americană de o asemenea importanță, importată de România, arată că România este o țară sigura chiar și cu un război la graniță. Mai adăugăm și faptul că la Politehica din București s-a lansat primul simulator european al camerei de comandă a unei centrale cu SMR-uri unde se vor forma specialiștii nucleariști pentru operarea SMR-urilor.

Tot ce ne lipsește sunt viziunea și voința!

Later Edit

Nu pot să nu răspund problemei lansate de domnul primar general Nicușor Dan la Radio București. Domnia sa a afirmat: “ELCEN, totuși, în anii 2022, 2023 și 2024, a făcut un profit de 1,5 miliarde de lei. Profit al unei companii de stat, care, în opinia mea, este necuvenit. Pentru că companiile de stat nu trebuie să facă profit.”

În primul rând o societate comercială are ca misiune realizarea de profit, chit că societatea face un serviciu public. Elcenul nu se află în ograda domniei sale, cu toate că la un moment dat a lansat această idee și bine este că nu s-a definitivat cumpărarea Elcenului de către Primăria Generală a Capitalei, deoarece ar fi intrat tot SACET-ul în colaps, cum a intrat RADET-ul de pe vremea doamnei Firea (cu aproape un miliard de euro datorie la producătorului Elcen) și cum e posibil să intre și Termoenergetica, RADET 2.0, deoarece compania de transport și distribuție a agentului termic are în acest moment datorii de aproape un miliard de lei.

Dar domnul Nicușor Dan este matematician și nu înțelege cum se produce și cum se distribuie energia termică, care este dependența dintre energia termică și energia electrică și cum funcționează piețele de energie. Dacă nu ar fi existat disfuncționalitățile de pe piața de energie electrică (de care am vorbit mai sus), Bucureștiul nu ar mai fi avut astăzi căldură și apă caldă deoarece Elcenul ar fi intrat în faliment dacă se baza pe producția de energie termică pe care primarul nu a plătit-o deloc anul acesta. Dacă ar fi fost ceva în neregulă, instituțiile care verifică legalitatea profitului de care amintea domnul Nicușor Dan, ar fi luat măsuri și ar fi sancționat Elcen-ul. Dacă nu îi convine legislația, să atenționeze ANRE-ul, Ministerul Energiei sau pe Primul Ministru și Parlamentul.

Vă reamintesc că în acest moment a fost demarată fuziunea dintre Elcen și Termoenergetica chiar de de către domnul Marcel Ciolacu.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. domnu Nicușor nu mai e matematician ci politician si suferă de aceeasi boală ca toti politicienii, lipsa de logica. Poate ca ii spune cineva domnului ca profitul poate fi folosit la investiții, la retehnologizari etc.

    În altă ordine de idei energia se va rezolva cînd se va aplica raportul Draghi, ca nu face fiecare ce vrea, sa vina comisarul!

    • nea Neamtule, de data asta, da-mi voie sa-ți spun ca matale nu te-ai maturizat.
      Profiturile de la intreprinderile de stat le colecteaza statul pentru plata salariilor si pensiilor, la care adauga si ceva imprumuturi, pentru ”intregirea” acestui cont….nimic nu trebuie lasat pentru investitii, retehnologizari si, in general, tot ceea ce tine de dezvoltare

    • Investițiile sunt cheltuieli, deductibile sau nu, dar cheltuieli. Profitul este ceea ce rămâne după ce se scad cheltuielile din încasări. Primele sau bonusurile sunt și ele cheltuieli. 😉
      Dar nu asta-i problema. E clar că producția și necesarul de energie sunt influențate de climă și anume in sensuri contrare. Vinovat nu e (numai) Nicușor Dan când producția nu satisface nevoile. Eu așa văd.🤓

  2. Trebuie facuta o corectie care devine din ce in ce mai relevanta. „Consum” trebuie inlocuit cu „cerere”. Prosumatorii au si ei consum, acoperit uneori din propria productie – SEN trebuie sa le acopere „cererea” nu „consumul”. Exemplu, ziua de Paste la pranz: ceea ce Transelectrica consemna drept consum (2829 MW, minim istoric, etc) era de fapt puterea instantanee absorbita de utilizatori din SEN – adica „cererea”. Dar prosumatorii aveau o productie de cca 1400 MW, iar consumul tarii era de fapt in jur de 4200 MW – o valoare normala pentru astfel de zile. In conditiile in care puterea instalata la prosumatori („rooftop PV”) este deja mai mare decat puterea instalata in centralele fotovoltaice „utility type” si creste mai repede decat puterea instalata a altor tehnologii, distinctia dintre „consum” si „cerere” devine din ce in ce mai importanta. Transelectrica stie sa prognozeze consumul total in tara. Din cauza aparitiei prosumatorilor incearca acum sa prognozeze productia lor – considerandu-i in mod simplificator producatori din fotovoltaice de tip utility. Diferenta dintre prognoza de „consum” si prognoza de „autoproducere” ar trebui sa dea aproximativ prognoza de „cerere” – pe care operatorul de sistem trebuie sa o urmareasca si pe care se caleaza piata de echilibrare. Aceasta cerere, mult mai impredictibila, este durerea de cap a operatorului de sistem dar si a furnizorilor, care sunt penalizati pe piata de echilibrare si invinovatiti pentru ca nu pot prognoza corect la fiecare 15 minute care va fi pozitia fizica agregata a portofoliului lor de clienti.

    • dl. Binig, poate ne explicati cum este cu ”demand-ul ” din viitor, fața de ce se spune prin PNIESC-ul actual (pt care se asteapta la ME comentarii pina in 30 sept) cum ca:

      ”…se estimează că, în următoarele decenii, producția de energie electrică va crește în mod constant, de la 55,5 TWh în 2022 la 98,8 TWh în 2050 (Figura 96). Se estimează ca energia electrică din surse solare și eoliene să înregistreze creșteri substanțiale, producția de energie electrică din surse solare urmând să crească de la 2,0 TWh în 2022 la 10,8 TWh în 2030, iar din surse eoliene de la 7,0 TWh la 13,3 TWh în aceeași perioadă….”

      Adica, ”se estimeaza” sau, ”se prognozeaza” (cine si cum or fi facuta astea !?…macedonenii de la Universiteate din Skpopje…) ca in 2025 productia va fi de 58 TWh cind astazi, in 2024 , ”se estimeaza” ca ne vom invirti in jur de 48 TWh (adica cca 17% mai putin !…ENORM !!!)…si pina in 2050 aproape ca dublam productia ?!

      Deci, cum corelam productia cu ”demand-ul” in conditiile in care:
      – populatia in 2040 va ajunge la 14-15 mill. locuitori,
      – ”prosumatorii vor creste” ca numar, (deci si productia lor, respectiv ”cererea” pentru TransE va scadea !)
      – procesul de dezindustrializare se va accentua (vezi fig. 51 _Indicele productiei industriale din PNIESC care tinde spre ”0” (ZERO !!) in 2040-2050 )
      DAR
      – inginerii de la Universitatea Macedoneana (sfatuiți de unii de pe aici) ne explica cum au corelat ei PIB-ul in crestere al României cu cererea de energie ajungind la dublarea (si consumului si PIB-ului) uitind ”amănuntele” nesemnificative ca:
      – demult cererea de energie, in energie, nu se mai leaga direct (se decupleaza evolutia PIB-ului de cererea de energie !)…energy efficiency, remember ?!…scris cu litere mari in PNIESC
      – dar, cel mai rau in cazul Românieie, se uita alt ”amănuntul nesemnificativ” ca PIB-ul nostru creste pe baza de consum (individual) și nu prin investitii (industrii) care se presupune ca ar trebui sa consume ceva energie
      – tot in PNIESC sunt prevazute capacitati semnificative d einstalat la prosumatori, iluminatul public eficientizat, cladirile asisjderea, cogenerari industriale distribuite, etc., etc. si atunci

      CUM SI DE CE VA CRESTE CONSUMUL (SAU PRODUCTIA) DE APROAPE 2 ORI !

      Atunci, pentru ce instalam zeci de mii de MW eoliene si solare, (nu mai zic de celelalte planuri)
      dar, cel mai interesant este cum de am ajuns la centrale de pompare acumulare de numai 800 MW (Tarnita Ministerului este de 1000 MW), dar, necesarul astazi este de cel putin 2000 MW, la zecile de mii de MW intermitente ce se vor instala ?

      ar fi interesant sa auzim opinia unui expert in energie, trecind peste definitiile de ”cerere”, sau ”consum” …sa-i zicem demand, le vom ințelege, dar, sa intelegem celelalte chestii mai mari de mai sus din PNIESC…

      Ar trebui sa ne framinte o intrebare: DACA CE SCRIE IN PNIESC NU SE VA INTIMPLA ? (adica PIB-ul nu creste, Fitch, alaturi d ealtii, ne ”downgradeaza” la junk, Ciolacu ne tine cu deficit mare pina in 2028 (!!!), DAR NOI NE ANGAJAM CU MILARDE DE EUR IN NISTE PROGRAME GRANDIOASE…bazate pe IMPORTURI GRANDIOASE CARE VOR MARI DEFICITUL….pe termen lung, peste 2030…

    • de fapt, dl Binig ne transmite subtil un mesaj: „Consum” trebuie inlocuit cu „cerere”.

      adica, ”consumul” este atunci cind ai și ”consumi”, iar ”cererea” este atunci cind n-ai și ”ceri”

      …adica și TransEl, cind are, dă, cind n-are, ”cere” de undeva din jurul RO…dar nu mai departe de Austria, pentru care RO devine ”cerere”…ca sa dea sa ”consume” celui care ”cere”…și uite-așa a aparut coloana ”sold” din raportarile TransEL, care e ba negativ ba pozitiv

      iar in ce priveste ”marile probleme” de ”impredictibilitate” pentru TransEl, cei din ”piața de echilibrare” și furnizori care sunt penalizati, raspunsul nu poate fi decit unul singur: quit the business, do something else, daca nu sunt capabili sa managerieze sistemul….obiectiv, rezultatul de azi este rezultatul a ceea ce am facut in trecut (sau n-am facut)…incepind de la productie pina la prosumatorii care ii ”incurca” pe marii jucatori din ”piata electricității”

      • In timpul comunismului profesorul meu Vasile Nitu avea o vorba: „tovarasi, eu raspund pentru text, nu pentru interpretari!”. A ramas foarte valabila… Eu m-am referit la graficele din articolul pe care il comentam, citate de la Transelectrica si atrag atentia ca nu mai e vorba de consum ci de cerere, diferenta intre ele fiind productia prosumatorilor, care creste pe zi ce trece. Nici o subtilitate. Productia prosumatorilor nu apare in nici o statistica de monitorizare a pietei, chiar daca in zile precum duminica Pastelui au depasit 30% din consum. Transelectrica nu cere si nu da la vecini, pentru ca nu are voie sa tranzactioneze electricitate. Piata UE a mai evoluat fata de momentul in care „Romania exporta sau importa”. Legat de PNIESC, imi propun sa-l citesc zilele astea, dar reamintesc niste lucruri: in 2014 datele ANRE aratau ca in aceasta tara se consuma mai multa energie primara sub forma de lemn de foc decat energia finala sub forma de energie electrica. Situatia nu s-a schimbat dramatic. Se pare sa sunt 4 milioane de locuitori care se bazeaza pe biomasa. Au nevoie de solutii moderne: pe gaz, pe electricitate, pe biomasa, etc. Se pare, din comentariile pe care le-am citit, ca aceasta versiune de PNIESC transeaza in disputa „electrificare-gazificare” mentionand mai multa electricitate pentru pompe de caldura (originata din SRE). O alta sursa a cresterii consumului de energie electrica este asteptat a fi sectorul transporturilor – cu ezitarile inerente. Sunt de acord ca astfel de documente ar trebui sa considere sectorul energetic un furnizor de servicii energetice pentru economie si societate si trebuie pornit de la definirea Cererii de energie, pe categorii de energie finala iar obiectivele strategiei si PNIESC trebuie sa vizeze satisfacerea acestei cereri si nu cresterea productiei ca obiectiv desprins de necesitatea acoperirii cererii.

        • n-ați inteles subtilitatea subtilitatii comentariului

          nu e nevoie sa-mi explicati ca TransEl. ”nu da si nu cere” de la vecini si ca ”piața a mai evoluat” (sau involuat) fața de momentul ”acela”

          in afara de ”lemnele de foc”, m-as fi asteptat sa ne spuneti realist cum sa ne asteptam la un obiectiv mai ambitios – de ex. ROmania ”zero emisii” in sectorul energie, (fara ”gazul de tranziție” care va polua mai mult decit amaritele alea de 1500 MW lignit de inchis…si in care cam toata lumea recunoaste o ipocrizie, admitind pe ascuns ca gazul de tranzitie, va fi forever.. pina sa umplem noi cu H2 verde 3500 MW electrici (CCGT + CHP…”hydrogen ready” )

  3. Recent citeam despre debitele imense de pe Dunăre ce se apropie de Portile de Fier, care „prind„ hidrocentralele, scuzați expresia, „cu chiloții pe vine” căci din puterea instalată totală de producție hidrocentralele nu pot produce decât foarte puțin.
    https://hotnews.ro/viitura-de-pe-dunare-vine-in-cel-mai-secetos-moment-al-anului-si-ne-prinde-cu-3-unitati-din-6-ale-portilor-de-fier-nefunctionale-1794618
    https://e-nergia.ro/hidroelectrica-merge-la-putere-redusa-in-2024-290-mw-de-la-hidrocentrala-portile-de-fie-1-cea-mai-importanta-vor-fi-indisponibili-tot-anul

    • dl. Tecton…pai asta-i toata poanta – s-o potrivesti asa incit sa n-ai ce-ti trebuie cind trebuie
      demult Hidroelectrica nu mai este ce-ar trebui sa fie…aud ca se ”diversifica” si ei in PV instalate pe apa…ca restul le-au terminat in tara asta

      iar chestia cu ”chilotii in vine”, scuzati expresia, nu-i bai…ii intorc pe dos si-i poarta linistiti in continuare (vorba Lui Charlie -Charlie Sheen din serialul comedie Doi barbati si jumatate, care a rulat si la noi pe canalul Comedy Central)….jumatatea intuiți care e in cazul nostru…

      • Ca să vorbim de metodele moderne de stocare a energiei – alții deja construiesc baraje de acumulare apă, care este pompată de surplusul nevandabil al sistemelor energiei electrice energetice hidro sau altele iar la noi bate vântul pe ulițe și importăm energie cu toate că paradoxal industria energofagă a cam dispărut!!!
        OOO, dar despre grupul hidro Portile de fier si uzina din orașul verde Reșița („înverzită” de datele furnizate de echipamentele de detecție a poluării amplasate după boscheți la mare depărtare de sursele de poluare) și care din multa pasiune pentru creditele bondurilor verzi a transformat orașul necirculabil pentru transporturile agabaritice necesare lucrărilor de revitalizare a Porților de Fier …

        Vorbind de retehnologizare, de la noua UCMH Reșița au cam plecat de mult meseriașii care mai aveau un cuvânt cu adevărat de spus, iar actuala administrație locală nu a făcut altceva decât încurce mai rău declinul acestei cândva renumite uzine.

  4. Păi, de vreo 30 de ani discutăm cum să nu facem reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

    România se străduiește să devină dependentă de importul de energie dar nu reușește, mai ales din cauza producției industriale scăzute. Factorii decidenți din patria noastră caută de mai multe decenii să ne lege și din puncte de vedere energetic de Rusia (precum vecinii noștri) însă fără succes.

  5. AMBRI e in procedura de faliment, tehnologia calciu-antimoniu e la nivel de „poate”, cam la fel si SMR-urile de la NuScale. Personal, consider centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompaj a fi cele mai potrivite pentru Rimania.

  6. Asadar am avut doua luni in care a batut Soarele de nu mai stiam pe unde sa ne ascundem, cer senin toata ziua, bani cu ghiotura bagati in capacitate instalata la solar si guess what am importat la electricitate de numa’. Misto. Coliva e buna?
    Intrebare: subventiile pentru smecherii investitori in panouri au fost platite? Da, ce-st’ copil? Evident ca da, altfel se duce dreq strategia sandramalei politice evropene copiata talimb si de Romania. Cine plateste povestea? Voi, tovarasi, „pa persoana fizica”, mult succes sa va taiati din pensioare umplind buzunarele unor escroci. Palavragiti insa pe-aici, bateti din gura in timp ce vi se golesc buzunarele. Iar „producatorii” de solareala au si asociatii spre acoperirea povestii si convingerea bizolului sumar alfabetizat dar degraba varsatoriu de opinii pro: RPIA, ori paraziti pur si simplu, Arevdd, si avocati care-i sustin, ca doar n-or sa moara tocmai avocatii de foame. Asociatii contra? Neee, nu se face, ma-ntelegi. Nici nu mai conteaza ca sandramaua scirtiie, bizonul e complet convins, se simte bine, e la adapostul opiniei multimii, asa cum ii e confortabil, a fost aburit, acum rumega multumit, cotizeaza si voteaza nulitati reprezentative pentru el. Bravos, natiune, opinia ta publica are doar succesuri si n-are deloc esece.

    PS – vesti, am dat citeva telefoane. Mintia va avea capacitate instalata de 1700 MW in 3 grupuri. Prima turbina Siemens v-am mai spus ca e deja acolo. Cu Brua sint pe gata exproprierile de teren intre Hateg si Mintia. Nu stiu cind se apuca de sapat sa puna teava de gaz in pamint insa daca sinteti cuminti si ma prindeti intr-o dispozitie buna a sa va spun. O teava exista, Deva are partial gaze, insa nu e o teava de gabarit industrial, trebuie legata Mintia de Brua cu o teava de gabarit industrial.
    Intre noi fie vorba, personal nu sint foarte multumit insa asta e ce s-a putut pentru actuala situatie a Sistemului Energetic National. De ce? Pentru ca din gaze e mult mai rentabil sa faci altceva, prelucrare superioara cu valoare adaugata mult mai mare decit sa le arzi ca sa obtii electricitate insa Romania nu are incotro. De ce n-are incotro? Ar cam trebui sa va puteti da seama si singuri si sa croncaniti in consecinta.

    • Nea :), ziseși bine…gazul din M.Neagra e de calitate f. buna si e ideal pt petrochimie…d,aia OMV il vrea pe BRUA sa-l duca la Borealis, si d,aia comunistii au facut petrochimie si au bagat lignit si nucleare in energie insa

      Problema la Mintia e mult mai grava….si ”croncănesc” in consecința

      1700 MWe consuma cca 67%/an din capacitatea max a BRUA (daca o fi gazul ala si nu altul, desi nu cred)

      Intrebare: trebuie sa existe un acord/negociere (nepublica) intre furnizorul(ii) de gaze si ”investitorul” strategic…altminteri, este imposibil ca acesta s ainvesteasca 1,5 miliarde in 3 TG Siemens, pe baza ”promisiunii” Min Energiei ca se va prelua toata energia !?…si acu, ajungem la cheia problemei: ”investitorul”, trebuie sa arate un cash flow pe 20 de ani catre aia care ii dau 1,5 milarde de investit (daca n-or fi supraevaluati) , in care cash flow, apare si pretul la care va vinde electricitatea si, sa vada finantatorul ca-si ia banii inapoi !…iar pentru asta, in mod sigur ”investitorul” trebuie sa aibe o garantie ”suverana” (din partea statului) ca ”take or pay”, adica, iei nu iei energia o platesti oricum ce s-a convenit !….daca nu exista aceasta garantie, atunci, in mod logic si necesar, in spatele acestei tranzactii nu poate fi decit OMV…acesta controleaza si gazele si Min.Energiei si piata energiei din RO…deci, OMV i-a dat garantiile…nu ar fi logic ?

      Aici sunt durerile mari !

      • Iar bati cimpii, tov. Scavengeru, iar iti clantane proteza fara sa ai cea mai vaga idee ce spui. Nu stiam ca grafomania se trateaza pe Contributors insa obrazniciile tine-le pentru sleahta ta. Pentru tine eu sint domnule inginer, spre deosebire de tine eu imi merit (si) diploma asta.
        Tot cu cifra de afaceri de butic de scara de bloc?

    • Pai solarul și-a făcut datoria în cele două luni: producția de energie din fotovoltaice a crescut cu peste 50%. Iar costurile sunt infime împărțite pe o perioadă de 15-20 ani, cât este estimată funcționarea și cu costuri de întreținere cvasi-inexistente.
      Dar e michteaux să rezolvi nimic dând niște telefoane. Singura idee valabilă este ca nu merită ars gazul de pomană. Un cadou micuț, dar împachetat într-un morman de hârtie igienică folosită.

  7. As avea si eu o intrebare. In articol apare ca pretul energiei produs la Cernavoda este foarte mic comparativ cu gaz/carbune. In Germania discursul este pe dos, spunandu-se ca energia nucleara e cea mai scumpa, ei luand in calcul costul depozitarii deseurilor nucleare. Care este situatia in Romania, unde se depoziteaza deseurile, cine plateste depozitarea si intra costurile depozitarii in calculul pretului energiei de la Cernavoda?
    Multumesc!
    PS in Germania se mai pune si problema ca nimeni nu vrea sa se construiasca depozit de deseuri nucleare in apropiere. Tema foarte politizata.

    • Costul depozitarii deseurilor nucleare e infim. De ce? Pentru Cernavoda ai 27 butoaie metalice standard/an (cum sint cele pentru bitum) adica 2 camioane, in care ai citeva kile de deseu peste care s-a turnat beton si pe care le duci in mina in care am lucrat eu. Te costa lumina, aerajul, pompajul apei, niste televizoare/monitoare si citiva paznici. O nimica toata. Nu se baga nici dracu pe galeriile alea, aia-i bistos! Sa fure ce?
      Germania a politizat tema pina a luat-o dracu desi rezolvarea e si la ei foarte simpla/cvasi identica si la fel de ieftina si de sigura. Restul sint baliverne de sociologi speriati si alti baietei de-astia viteji cu nadragii maron la spate.
      Inca o data daca nu s-a inteles acolo-n spate: 27 butoaie/an pentru cele doua reactoare Candu de la Cernavoda! Am mai explicat o data pentru ce se construieste depozitul de mica adincime, e pentru alta categorie de deseuri (de la Cernavoda si de la FCN, Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti) nefiind combustibil nuclear „ars” ci plastic, celuloza, sticla, lemn, filtre de purificare
      uleiuri, solventi, lichide scintilatoare etc). Pina si daca schimba gresia si pisoarele pe-acolo se trateaza ca potential contaminate.

    • @cristian: cel mai usor gasiti raspunsul la ceea ce ne zice Minsiterul Energiei

      Cică SMR-urile s-au ieftinit si costa numai cca 5 miliarde EUR pt. 450 MW (adica, ginditi-va ca aveti 5 miliarde – si va doresc asta in mod sincer !…si bagati in SMR, astazi, o puneti in functiue, in cel mai bun caz in 2031, si ca termen si in cost si la performante ! (deci, risc=0…ceea ce e imposibil !…dar treaca de la noi)

      Excel are niste functii financiare simple in care calculati anuitatea pe 20 de ani de functionare + 10 de cercetare, la cei 5 miliarde (cu discount factor de 9%) chaltuiși, si impartiti-i la productia de 450 x 8000 h/an = 3,6 mill MWh/an.

      Veti obtine (numai costul fix !) binisor peste 210 EUR/MWh, la care trebuie adaugate OPEX, stocare comb, tratare, etc., etc., etc..

      Realitatea este ca centrala ar fi bine sa intre in functiune ”la virfuri” cind inregistram virfuri pe PZU de 15000 Lei/MWh sau, sa facem reglaj cu ea….ca sa-i dam o utilitate practica si economica, altimteri, ar trebui sa stea (sau sa șadă)…iar statul sa puna banii cheltuiți la rubrica ”pierderi”.

      Oarecum similar e si la U-3-4, dar, pe undeva pe la juma

      Ceea ce zicem noi azi ca energia nucleara e ieftina, asa e…este un sunk cost la investitiile facute in comunism, nu mai e nevoie de recuperare de capital, iar ceea ce s-a cheltuit a fost cu mult mai putin decit daca am face-o acum, una noua !…deci, din cite stiu (nu ma pasioneaza subiectul f. mult, parerea o am deja), U-3-4 ar costa cca 8-9 miliarde (PNIESC-ul zice 9), si faceti aceeasi calculatie si vedeti ce iese.

      Marea problema este ca nuclearele sunt f. scumpe, degeaba sunt multi entuziasti ”in domeniu”, iar intr-o țara subdezvoltata (nu mai are specialisti si industrie si logistica), care se zbate in 8000 MW consum, sa ai 50% (4000 MW) nuclear (high tech, in 2 filiere diferite !!!)…este ceva care suna fals in urechea oricarui muzician și se strica concertul

  8. Supun spre citire, mai jos, tuturor celor interesati, esența PNIESC (Planul (anti) National Integrat Energie si Schimbari Climatice), aflat in consultari publice (deci, cititorii Contributors sunt perfect eligibili !) si care se regaseste pe site-ul Ministerului Energiei, deschis comentariilor/propunerilor/sugetiilor cetațenilor, pina pe 30 Sept. a.c.

    ESENTA: Extras din Tabelul nr. 159 din PNIESC

    (miliarde EUR)
    INVESTITII 2023-2025 2026-2030 2031-2035 2036-2040 2041-2045 2046-2050 CUMULAT
    Solar 1.2 1.9 3.8 3.5 3.2 3.1 16.7
    Eolian 1.7 5 3.8 3.8 4.2 4.2 22.7
    Nuclear – 4.9 7 – – – 11.9
    Gaz Nat. 0.2 0.6 0.7 1.5
    Stocare CHEAP – 1.9 – – – – 1.9
    Stocare Baterii 2 – – – – 2
    Altele 3.2 17.8 15.6 7.6 7.8 7.7 59.7

    Supun atentiei citeva intrebari la care cred ca oricine poate raspunde (nu e necesar sa ai mari cunostinte in energie si macroeconomie ci, doar ceva putin bun simt):

    1. cit de credibil este acest ”plan national”, care prevede cheltuieli de investitii de cca 60 miliarde EUR pîna in 2050 (din care cca 60% – 36 miliarde pina in 2035 !!, adica 3,6 miliarde / an !!!), si care va fi finantat in principal prin fonduri private ! (asa se zice)…RO n-a fost in stare sa construiasca 1 singura centrala electrica semnificativa in 30 de ani si cheltuim noi 36 miliarde in 10 ani…cred ca e o gluma proasta.

    2. cit de credibil este acest ”plan national”, care se bazeaza pe cresterea (aproape dublarea !) consumului de energie electrica ?!…cind constatam ca de fapt, astazi consumul scade, populatia scade, prosumatorii cresc…iar fara un plan de industrializare, va ramine tot pe acolo pe undeva

    3. cit de credibil este acest ”plan national”, in care marile resurse regenerabile, abundente, in România se regasesc in economia circulara (inexistenta in PNIESC !) si se refera la bioagricultura, biomasa (agricola si forestiera), deseuri (biomasa – fractia biodegradabila) si apoi in Hidroenergie – proiecte noi + reabilitari/modernizari/decolmatari si stocare hidro (Tarnita fiind scazuta de la 1000 la 800 MW….nu e clar ce ”ingineri” or fi calculat ei asta

    4. cu 3500 MW pe gaze, suntem ”condamnati” la utilizarea gazului in urmatorii 20-30 de ani (chestiile cu H2 sunt vise), zicind ca gazul e ”combustibil de tranzitie”, dar toata lumea e constienta ca asa va ramine vesnic….hidrogen verde pentru 3500 MW gaz, trebuie sa instalezi peste 25000 MW eoliene ca sa faci ceva H2…verde

    5. O intrebare finala: ce se intimpla daca acest plan nu este finantabil/realizabil ???
    SAU
    Ce se intimpla daca acest plan chiar se va realiza, prin nu stiu ce minune ?! Las la indemina cititorilor sa evalueze pe la anii 2040-2045 cind se vor fi cheltuit/angajat cca 60 miliarde EUR, care, contabil, trebuie sa intre in Balantele financiare ale cuiva (RO, SEN, etc., etc.) cam ce nivel de costuri fixe ar fi in costul/tariful energiei electrice ??? (astazi , INTREAGA CIFRA DE AFACERI A SECTORULUI ENERGIE IN ROMÂNIA ESTE DE CCA 5 miliarde EUR !?)…asta este ceea ce vom lasa nepotilor nostri

    Ministerul/autoritatile, NU AU VRUT NICIODATA sa se intocmeasca un adevarat IRLCP (INTEGRATED RESOURCES LEAST COST PLANNING), asa cum a recomandat IFC (International Finance Corporation) atunci cind li s-a solicitat un raport ref. introducerea CfD (Contracts for Difference) in Romania (in special eoliene in Marea Neagra)

    Ma opresc aici din enumararea inadvertentelor, neconcordantelor si a altor prostii conținute in PNIESC, care are nu mai putin de 300 pagini ! (ca mic exemplu….la 20.000 MW intermitente ”planificam 800 MW pompare si 2400 MW baterii..electrice…iar cea mai tare este aceea in care cheltuim 5 miliarde pt. 400 MW SMR, adica 12,5 mill/MW instalat (nu ma mai obosesc sa calculez costul energiei produse si tot balamucul asociat).

    Partea rea este ca o mare parte din PNIESC s-a facut ”copy-paste” intr-un alt document intitulat ”Strategia Energetica a României”…desi, un Plan e un Plan, iar o Strategie este alta galaxie

    For comments, the floor is yours !

    • Inca ceva, to’arsu’. Paraziti guresi si obraznici ca tine (a propos, da’ Havrilet ce mai face, e bine?) faceti politica energetica a tarii asteia? Auzi, Adolf Muresan e bine?
      Cindva te vei trezi cu niste carbuni varsati in fata scarii apartamentului pe care-l locuiesti, bai, obraznicatura ignara. Bai nea.

      • DEX: ”…Nea…(Urmat de un prenume masculin sau de un nume de familie) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă)…”
        Altminteri, sa fii sanatos nea :)

    • „2. cit de credibil este acest ”plan national”, care se bazeaza pe cresterea (aproape dublarea !) consumului de energie electrica ?!… fara un plan de industrializare”

      Pai, cica ar fi un soi de plan via Draghi:

      „Reînnoirea industrială a României” are o valoare de 3 miliarde euro și are trei direcții:
      Pachetul are în vedere industrii importante, printre care și: apărare, construcţii, echipamente electrice, auto.”

      Energofagele = „A treia componentă presupune o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementează investiții în producția de materii prime industriale (țevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.).”

    • „2. cit de credibil este acest ”plan national”, ”
      Așa cum ați remarcat spre final, inteligența artificială (consilierul ION) prezentată pompos pe la tv, a utilizat tehnici „avansate” de calcul cu ceva ajustări gen INSERT, CUT, SUM și tabla împărțirii avuțiilor pe sub pult prin tehnici IT gen ramsomware, …

      Cred că dacă ar fi făcută o analiză gen „Lipsa de aliniere: de ce ar trebui să se teamă dictatorii de IA” (https://www.contributors.ro/lipsa-de-aliniere-de-ce-ar-trebui-sa-se-teama-dictatorii-de-ia/) despre și cum se folosește inteligența artificială primară pe la noi, autorul acestei cărți ar avea suferi medical de fracturi de logică mentală și s-ar îmbolnăvi încercând să deslușească operații matematice simple.
      Cand intervine deja o singură necunoscută X într-o ecuație matematică este deja împământenit faptul că de fapt acel X are la exponent : 1000(unamiemonede)xYxZ (necunoscute)…, un exponent trecut la categoria „și ce dacă!”.

    • Nu mai este un paradox ci o cruntă realitate:
      – pentru a produce mai multă energie electrică costurile sunt exorbitante cu efecte și mai violente asupra schimbărilor climatice tocmai prin necesitatea creșterii consumului de energie electrică care să genereze cantități ceva mai mari dar tot mai limitate de energie.
      Nimeni nu ia în considerare efectul climatic terestru al poluării electrosmog, EMF non-ionizant.
      Despre efectele dezastruoase ale radiațiilor ionizante nucleare se cunoaște și avem două ceasuri active Cernobîl și Fukushima, dar se încearcă ignorarea acestor riscuri.
      Suntem intr-un moment in care ne dorim un și mai mare confort față de confortul actual. Însăși acest confort actual trebuie însă bine drămuit pentru că va deveni un puternic generator de disconfort (puțin spus) dacă aplicarea soluțiilor găsite conțin la rândul lor multe alte necunoscute.

      Despre poluarea CO2 și a încălzirii climatice din ultimele 2 secole dovezile nu mai pot fi deloc ignorate.
      https://www.rutgers.edu/news/important-climate-change-mystery-solved-scientists?utm_source=substack&utm_medium=email

      Aici sunt câteva diagrame ale încălzirii climatice din 1940 până în 2024
      https://www.infoclima.ro/acasa/iulie-2024-temperaturi-romania

      Pe fond o încălzire a zonelor cu climate temperate sau reci este doar aparent benefică pe termen scurt rezidenților acestor zone, dar trăim totuși pe o singură planetă cu un sistem climatic interdependent (s-a dumirit lumea că planeta este un glob)

    • referitor la pct. 2: banui ca se asteapta o dublare a necesarului de energie electrica ca urmare a doua efecte:
      – dupa 2035 se vor vinde doar masini noi electrice, ceea ce ar presupune ca pana 2050 cvasi totalitatea transporturilor cu automobile va fi electrificat. Nu stiu cat este consumul energetic national benzina+diesel, dar asta s-ar transfera in buna parte pe electric (fara transport marfa)
      – conform acelorasi directive de la EU, incalzirea locuintelor trebuie sa treaca de pe fosili pe energie electrica (pompe de caldura). Iar se poate calcula cat este consumul anual de energie termica pe baza de combustibili fosili si cat ar trece in energie electrica…
      Daca aceste doua directii de la EU chiar se vor materializa, mi-e teama ca va fi mai mult decat dublat consumul de energie electrica. Ca orice vis umed al EU, nu se va materializa, din cauza de lipsa de finantare si de bagat in mormant industria cu costurile generate.
      Referitor la costurile aberante: si asta e cu citire de la agenda verde a EU, birocratii isi masoara importanta proiectelor in miliardele fara numar. Ce efecte au miliardele alea in preturi nu mai constientizeaza sau nu ii intereseaza.

      • Cristian – ”dupa 2035 se vor vinde doar masini noi electrice, ceea ce ar presupune ca pana 2050 cvasi totalitatea transporturilor cu automobile va fi electrificat.”

        Ar trebui ca jumătate din parcul auto să fie deja electric, pentru ca asemenea previziuni să aibă vreo șansă de confirmare. Autobuzele și camioanele sunt tot ”automobile”, termenul nu se referă doar la autoturisme, ci la orice vehicul terestru cu motor propriu.

        Autobuzele de oraș pot fi electrice, pentru că ele se învârt în cerc, iar încărcătura lor utilă e de ordinul a 5-7 tone. Chiar și așa, jumătate dintre autobuzele electrice stau, doar jumătate merg. Deci trebuie un număr dublu de autobuze electrice pentru a efectua același volum de transport. Autobuzele electrice costă triplu, comparativ cu cele diesel. La Cluj se desfășoară deja experimentul ăsta de cățiva ani, numai jumătate din autobuzele electrice ies la traseu.

        Camioanele nu pot fi electrice, autonomia nu depășește 240 km în 24 de ore, în timp ce un camion diesel cu 2 șoferi poate parcurge 1470 km în 24 de ore (21 de ore de condus x 70 km/h viteza comercială în vest). Șoferii de camion își vor duce copiii la școală cu TIR-ul, dacă acela va fi singurul diesel care mai circulă 😀

        Aberația 2035 va fi eliminată din directivele europene la fel cum a fost introdusă, în aplauzele Marii Adunări Naționale. Pe vremea lui Ceaușescu erau posibile astfel de măsuri aberante, dar Uniunea Europeană e prea mare și include prea multe state, pentru ca măsurile totalitare să aibă vreun succes. Unele state vor renunța la aberații mai repede ca altele.

        • Autobuzele urbane pe baterii este dovedit a fi o prostie atât timp cât timp există varianta firobuze sau tramvai. Nu mai știu cărei capitale europene dotate cu „durracell”, recent îi „crăpau” autobuzele pe traseu datorită frigului.
          Aparent viabile ar fi autobuze/autocare pe baterii extraurbane pe distanțe mai scurte dar și acele distanțe să fie pe câmpii cu drumuri fără pante prea mari și lungi, și fără opriri prea dese.
          Fluctuațiile consumurilor de energie „epuizeaza” rapid chiar și cele mai performante baterii care au și ele un număr limitat de cicluri descărcare/încărcare după care sunt bune de aruncat iar o baterie de autobuz presupun că și ea costă mai mult de jumătate din valoarea unui autobuz nou și unde se mai pune gestionarea cantității foarte mari de deșeuri generată de o astfel de baterie.
          Cunosc in mare Clujul , care este destul de deluros semafoare multe, … și nu se poate compara cu relieful superbului oraș de câmpie, Oradea sau să comparăm și cu Arad, Timișoara. Orice pornire de pe loc implică vîrfuri (date și de greutatea călătorilor aflați în autobuz), de sarcină electrică necesară, foarte mari. Spre consolare, eu sunt dintr-un loc în care un autobuz urban (cică vor fi 4-5) pe baterii va urca necontenit fără probleme, fie vară fie iarnă, zeci de kilometri de deal (munte) plin de viraje și pante, unele abrupte!!! :)
          Problema camioanelor jucării pe baterii, se poate reduce mai simplu prin diminuarea masivă a transportului de marfă rutier și trecerea înapoi pe calea ferată și menținerea motorizată a camioanelor de cursă lungă (diesel) numai pentru produse perisabile.
          Vorba cea „de la moară pân-la gară” (distanțe scurte) pot face față cu brio și bateriile că doar nu sunt autobuze.

          Partea proastă este că soluțiile pentru reducerea drastică a emisiilor masive generate de combustibilii fosili sunt bune, numai că implementarea s-a început NU PROST, CI FOARTE PROST!!, exact în locații complet inadecvate, care nu fac altceva decât să arunce în derizoriu și stupiditate o idee bună ce poate evolua. Problema e că taman mai marii acelor locații își fac reclamă, se laudă și claxonează tare că au absorbit banii și tot ei vor constata că banii se vor înverzi repede de mucegai aruncând vina pe alții.

          • ”diminuarea masivă a transportului de marfă rutier și trecerea înapoi pe calea ferată”

            Viteza comercială a trenurilor de marfă în România este de ordinul a 15-17km/h. Un tren de marfă care pleacă de la Constanța are nevoie de cel puțin 48 de ore pentru a ieși din țară pe la Curtici, dar dacă are ghinion poate ajunge și în 5 zile. Celelalte puncte feroviare de frontieră de pe granița de vest nu sunt electrificate, nici la Episcopia Bihor, nici la Salonta, nici la Valea lui Mihai, nici la Carei, nici la Halmeu. Mult succes cu transportul de marfă pe calea ferată, în asemenea condiții 😀

            România ar avea nevoie de cel puțin 3.000 de kilometri de căi ferate noi, în plus față de tot ce există în prezent, pentru a avea un sistem feroviar funcțional. Căi ferate grele, de marfă, măcar de 26 de tone pe osie, fără niciun fel de povești cu trenuri de mare viteză. Presupunând că în 20 de ani ar putea fi construite căi ferate noi de 3.000 de kilometri (prin investiții private, în niciun caz de stat) cu ce energie electrică vor funcționa acele trenuri? Cu moriști pe dealuri, când vântul bate doar 25-28% din timp?

      • Nu exista pe lume atita cupru cit ar fi necesar pentru prostiile verzi. Nici acum si nici in viitor, chiar daca ar fi identificate atitea zacaminte de cupru – ca astea cresc in power point, cite e nevoie, ce Geologia ma-sii – care nu exista, industria miniera nu poate sa exploateze necesarul de minereuri de cupru presupus a fi existind si presupus a fi exploatat de bezmeticii astia. Luati-va gindul, astea nu sint nici macar aberatii, sint prostii ale unor vorbeti de profesie, realitatea extragerii si prepararii Substantelor Minerale Utile, aici Cupru, e mult peste ceea ce pot intelege si ce propovaduiesc toti ignorantii lumii. Nu are vreo relevanta ca sint analisti, bancheri sau futurologi f..-i, nu se poate in viitorul previzibil, vreo 50 de ani de-aci inainte. Sa traim noi mai incolo si-om vedea.
        Faptul ca indivizi importanti propovaduiesc asa ceva, aflu ca inclusiv Economistul Sef al BNR, dl Lazea, e un scandal si un pericol pentru intreaga societate! Dl Lazea, gasiti pe piata altii mult mai ieftini si mai competenti decit mine care va vor spune exact aceleasi lucruri pe care le spun si eu, trebuie doar sa-i ascultati pe ei nu corul de impotenti vorbareti.

        • Problema resurselor minerale devine una insignifiantă în fața mentalități unei imense mase care își dorește individual câte o mașină la „scara” casei și avioane cât mai multe, „fără număr, fără număr” ,și cât mai ieftin!
          O imensă poluare și necesar de energie este generată de taman de această avidă dorință de a avea fiecare câte o mașină (soțul, sotia, copii), chiar și 2-3 mașini pentru fiecare, pentru afișarea unui statut social.

        • ‘om trăi ș’om vedea! Simplist, ce mama mă-sii? Așa zice și ăla de trage-n pieptu-i de aramă două pachete de țigări zilnic. Că până o muri de cancer pulmonar, se descoperă ceva să-l vindece. Dar până atunci bagă formaldehidă la greu în alveole. Că este destulă! Iar fumul dispare ca prin minune în aer. Trebuie doar să deschidă fereastra și gata! Curentul vine din priză, fumul dispare de parcă nici n-ar fi fost.
          Pentru prostiile negre, e suficient uleiul în următorii cincizeci de ani. După aia mai vedem. Care ’om mai fi! După mine, potopul…

      • @dl. Cristian:
        1. masinile electrice nu sunt singurele masini ”curate”…sunt masini pe ethanol, biocombustibili avansați, biomethan, RNG (Renewable Natural Gas)….de altfel chiar azi, sunt o multime de masini pe gaz metan (iar o mare parte din cele mentionate sunt disponibile)…aș zice ca IN CONDITIILE ROMANIEI, , masinile electrice ar fi cam a 3-a optiune…acum, par a fi doar o moda
        2. pompele de caldura (alimentate electric), nu ar fi o asa mare problema….electricitatea nu prea creste ca si cerere, intrucit, de ex. marile pompe de cladura ”utility type”, consuma electricitatea din turbina locala si produce calsura din apa de racire a unei centrale (este sursa calda)….de asemenea, pompele de caldura individuale, sunt si mai eficiente daca sunt hybridizate cu PV-urile de pe acoperis !
        3 . sunt multe solutii care nu trebuie neaparat sa creasca consumul de electricitate

        • aer-apa, la intamplare: https://www.dedeman.ro/ro/pompa-de-caldura-aer-apa-ferroli-omnia-m-3-2-hi3-10-10-kw/p/2028788
          bagi 3kw electric pt.10kw incalzire
          aer-aer, la intamplare: https://www.emag.ro/aparat-de-aer-conditionat-tesla-12000-btu-clasa-a-kit-instalare-inclus-functie-turbo-i-feel-functie-antifungica-autocuratare-filtru-lavabil-alb-ta36ffml-1232iapc/pd/D6F6XNMBM/#specification-section
          bagi 1w electric, obti ivreo 3kw incalzire, cu 3buc bagi 3kw electric si obtii tot vreo 10kw incalzire
          standardul pentru 1apartament e o CT de 24kw incalzire, chiar daca in zilele mai caldutze de iarna consumi jumate sau mai putin; cand vine gerul, pentru macar 20kw incalzire ai nevoie de minim 6kw suplimentar la consumul casnic curent; un bransament monofazat poate fi realizat pentru o putere maxima de 9,9kW (11kVA), ce corespunde unui disjunctor monofazat 50A; un apartament standard are disjunctoare de 32A cu maxim posibil de 6,7kW, suficient pentru simultan 2 AC in regim de racire + consum casnic, dar insuficient pentru incalzire + consum casnic;
          una peste alta: daca doar consumul de racire din vara a epuizat productia SEN, cum va fi cu locuintele individuale incalzite electric, ca la astea s-a referit @Cristian ? ca sa reduci T cu vreo 10C ai nevoie de 33% din energia necesara sa cresti temperatura cu 30C;
          si inca una: „hybridizate cu PV-urile de pe acoperis”; care „cum si cat” is de ajutor iarna la -20C si fara soare ?
          exista vreun bloc de locuinte incalzit electric ? mda, poate caminele studentilor prin anii 80-90, cand bagau cuie in loc de sigurante la tablou, pana cadea si transformatorul de cartier

          • @Prototipescu – banuiesc ca ati comentat pentru subsemnatul ?!

            1. Nu confundati LDHP (large district heating pumps) cu celelalte HP distribuite (la astea va pot explica, dar, le puteti gasi si dvs.)
            2. HP hybridizate cu PV: nu zice nimeni ca rezolva total 100% problema inclazirii….dar, va spun sigur, ” pe testatelea real”, ca reduce factura la gaze cu ca 70%…si ai si AC vara, daca-s d.alea apa-apa

            Va recomand sa va ginditi puțintel cu ajutorul termodinamicii, dacă stapiniți ceva din ea:
            – o turbina in contrapresiune pierde putin din puterea electrica (din destinderea aburului) ca sa dea o cantitate mare de energie termica utila !…la inclazire
            – pompa de cladura este o turbina in contrapresiune cu fundu-n sus, care merge pe dos…adică consuma energie electrica sa ridice temperatura unei calduri ”reci” ca s-o faca ”mai calda”.

  9. @dl. Cristian:
    1. masinile electrice nu sunt singurele masini ”curate”…sunt masini pe ethanol, biocombustibili avansați, biomethan, RNG (Renewable Natural Gas)….de altfel chiar azi, sunt o multime de masini pe gaz metan (iar o mare parte din cele mentionate sunt disponibile)…aș zice ca IN CONDITIILE ROMANIEI, , masinile electrice ar fi cam a 3-a optiune…acum, par a fi doar o moda
    2. pompele de caldura (alimentate electric), nu ar fi o asa mare problema….electricitatea nu prea creste ca si cerere, intrucit, de ex. marile pompe de cladura ”utility type”, consuma electricitatea din turbina locala si produce calsura din apa de racire a unei centrale (este sursa calda)….de asemenea, pompele de caldura individuale, sunt si mai eficiente daca sunt hybridizate cu PV-urile de pe acoperis !
    3 . sunt multe solutii care nu trebuie neaparat sa creasca consumul de electricitate

  10. UE se invarte in un cerc vicios. Vrea emisii de carbon zero si scoaterea resurselor fosile. Dar energia electrica nu poate fi obtinuta constant doar din eoliene, solare, nucleare si hidro. Seceta reduce hidro, vantul si soarele au etape nule, uraniul este o sursa epuizabila. Prin urmare se obtine un curent tot mai scump. Rezultatul va fi eliminarea automobilelor personale, incalzire termica la minim in case si locuri de munca, conditii de viata tot mai precare. Poluarea nu va putea fi eliminita niciodata cu 8 miliarde de locuitori.

    • Articolul recomandat este un bun exemplu despre cum să privești realitatea cu ochelari de cal. Prima condiție pentru constanța unui proces, a oricărui proces, este sustenabilitatea acestuia. Abia apoi vine rentabilitatea lui. Natura nu cunoaște nici dolarul, nici euroii, nici ruble, nici yuani. Considerarea unui fenomen, fie el natural sau antropic, cu ignorarea principiului III al (termo)dinamicii, mai exact spus cel al acțiunii și reacțiunii, nu rezolvă decât o parte din probleme și asta doar pentru scurt timp. În ciuda dezavantajului evident dpdv al concurenței economice, Germania face ceea ce trebuie. Kilowatul-oră trebuie să coste atât cât merită, cu considerarea tuturor cheltuielilor, nu pot fi rostogolite o parte din costuri pe dereglările ireversibile in natură, căci mai devreme sau mai târziu vom constata că ne-am furat singuri căciula. Fie că acum o credem sau nu, that’s the truth, folks!

    • dl. Oprea, nu-i deloc asa cum scrie in acea prezentare !:
      1. CCGT de la Brazi nu e deloc cogenerare ! (nu va mai explic de ce, cititi singur ce e aia cogenerare)
      2. Randamentul ciclului este 57% la ISO-15 C, la putere nominala și gaz luat la HHV. Realitatea este ceva mai cruda:
      2.2. Vara la 25-40 C, puterea/eficienta TG scad cu pina la 15% (evident, iarna creste)
      2.3. Variatiile de sarcina (inerente, dupa cum cere dispecerul) creeaza pierderi de eficienta foarte mari la TG (deci, emisii f. mari) la sarcini partiale (ce, dvs. mergeti cu auto proriu fix cu 80 Km/h ?)
      Asa, pt dvs, la o functioanre anuala ”on real time basis”, eficienta NETA este de cca 50% (adica emisiile sunt de cca 0,4-0,42 tCO2/MWh, puțintel mai maricele decit ce scrie prin cataloage, așa pt. frumusețe ca dau bine

      Tot pt. dvs.: la Brazi chiar a existat un proiect real de CCGT prin 1991-1992, in care Renel / ISPE / ICPET au proiectat un CCGT-COGEN dar numai de 600 MW (aceeasi configuratie ca asta de acum, cu aceiasi furnizori GE), in care se proiecta furnizarea de abur la Rafo-Brazi (de aceea puterea electrcia era mai mica !) + electrcitate (contra gaze de la Rafo) iar restul energiei termice ceva la termoficare Ploiesti si elecrrcitate in SEN.

      To pt. stiința dvs. proiectul a zacut prin rafturile Petrom (si in RO care avea rafinarii cam cu 100 de ani inainte), de a ”se marita”, (pardon, privatizat) cu
      OMV care la rindul ei, s- a inființat pe 3 iulie 1956 cind Soviet Mineral Oil Administration (Sowjetische Mineralölverwaltung, SMV) devine „Osterreichische Mineralölverwaltungs Aktiengesellschaft“. …adică dragul nostru OMV de astazi, care, plin de glorie si tradiție, pe 26 iunie 1990, OMV a deschis prima sa benzinărie, în Viena.(aceasta este chiar de arhiva gala umorului românesc…la acea vreme, Petrom avea sute de benzinarii in RO, ca sa intelegeam ”ce pleasca” le-a picat OMV-ului)

      Tinerii ”corporatisti” de astazi, ne explica fuduli, noua astora mai hirsiți, ce tare este CCGT Brazi, cind de fapt, au luat de prin rafturi proiectul existent deja si l-au facut, de ne scot ei ochii acum cu el.

      Cam astea sunt etapele istorice din 30 in 30 de ani

      Tot spre info dvs….am avut ocazia de a participa la licitatia pt. implementarea CCGT Brazi, (cu o firma americana), in care, am propus ca varianta alternativa si cresterea eficientei, macar niste prize de termoficare pt orasul Ploiesti, sa fie centrala si de Cogenerare (cum ziceti dvs. acum) dar, propunerea a fost respinsa categoric, ”cu mînie proletară” de OMV (reminiscențe ale
      Sowjetische Mineralölverwaltung, SMV). D-aia e bine sa stim puțina istorie.

      Sic transit gloria mundi…sau cam asa ceva

      • Domnu’ Dragostin, exces de ‘technicalities’ și mai ales mulțimi de ingineri fara numar-fara număr, atunci când este vorba de decizii de investiții. Când în sosul asta mai învârte făcălețul și SIE, evident că nu se ajunge decât la timp și evident bani pierduți.
        Poate vă amintiți epopeea de prin 1998 a proiectului de investiții al unei firme americane în construirea unei centrale in cogenerare pe gaz pe amplasamentul inceputei și omorâtei CET Pitești Sud II. Multa lume de prin Renel care de fapt nu prea avea ce face, adusa sa ‘participe’ la nenumărate ședințe de ‘analiza’ a proiectului ‘americanilor’, pentru că se bea multa cafea moca (nu moka). Ședințe care invariabil însemnau trimiterea americanilor ‘back to square one’ pentru că ‘nu avem
        strategia aprobată’. Stiti dv. care strategie… Știe și dl. Binig… Oricum, off the record, inginerii Renel erau scuturați de demne fioruri patriotice provocate de propunerile ‘americanilor’, „Păi ne învață americanii pe noi ce-i aia cogenerare?” Seamănă oare cu ceva cunoscut și astăzi? chit că acum suntem aliati strategici cu ‘americanii’. A se observa obsesia permanenta a românașilor fata de tot ceea ce ține de strategie.
        Dar eroismul inginerilor dela Renel manifestat în ședințele de ‘analiză’ era dublat de eroismul autorităților locale din Pitești, in frunte cu prefectul din acea vreme, Constantin Nicolescu, cel plecat de jos, de la șaibă și ajuns cu stele CIE și mai apoi SIE pe umeri sa vândă cum putea și el, săracu’, Dacii prin Columbia, unde nu prea conta că ușile daciilor nu se închideau. In fine, nici așa zisele autorități ale famigliei piteștene nu au vrut să își vândă săracia, și nevoile, etc…
        Așa că, prezumtivii investitori americani însoțiți de moi, in calitate de decodificator al Psyche-lui românesc, ne-am dus la ambasadorul american („call me Jim!”) din acea vreme să-i povestim tărășenia. His Excellency Jim ne-a ascultat vreme de o Cola și într-un final.ne-taiat-o scurt și nediplomatic dar americănește: „Forget about it! N-aveti cu cine”. In mintea mea am completat: ăștia cu care vă luptați voi, nu sunt doar contra din principiu, dar sunt in primul rand proști, nu știu să articuleze nici cea mai sumară eventual contra propunere de business, măcar în română, că în engleză își vor fractura brațele…
        Așa că sper că v-am făcut să înțelegeți entuziasmul meu fata de prezența actuală că Ministru al Energiei a dlui. Burduja și a echipei dsale. Alta biologie, alta istorie, alte școli… Mi-e teamă că, with all due respect, argumentele și implicarea dv. și a altor reprezentanți absolut stimabili ai generației dv., intr-o strategie sau alta, nu mai au tracțiune comparativ cu modul în care dl. Burduja pledează cazul Romaniei:
        https://www.linkedin.com/posts/tianu_ast%C4%83zi-la-forumul-de-securitate-de-la-var%C8%99ovia-activity-7246847855196336128-HQXA?utm_source=social_share_video&utm_medium=member_android&utm_campaign=copy_link

        • dl.Liviu, sincer, nu-mi amintesc de cazul Pitesti ! daca a fost in 1998, la acea vreme plecasem deja din Renel de vreo 2 ani in sectorul privat. Iar despre ”strategia neaprobata”, iarași, nu stiu despre ce e vorba…singura strategie coerenta de care am stiința a fost aceea cu Banca Mondiala si ISPE (Least Cost Planning, pachetul WASP tocmai achizitionat de ISPE) care a justificat finantarea de 500 mill.USD pentru modernizarea termocentralelor românesti…din care si azi mai trăim din unele !!!)

          As banui ca ”strategia neaprobata”, la care va referiți, s-ar putea referi la ”structura Renel si pietei de electrcitate”, un studiu facut de USAID, si care n-a fost niciodata discutat si aprobat de catre Guv României la acea data (dar, repet, nu sunt sigur ca vorbim de acelasi lucru, nemaifiind implicat decit in faza initiala)

          Iar in ce priveste centrala de la Brazi, proiectata de ISPE, am avut placerea si onoarea sa fac parte din colectivul care a sustinut proiectul si l-a defalcat/argumentat amanuntit conducerii Renel (regretatul dl.Prof Leca Aurelian) si conducerii Petrom – Dl Director Popa al Petrom. A fost un proiect f. bun, complet ”apolitic”, eminamente tehnico-economic, iar ”americanii” veniti, n-au fost decit cei de la General Electric !…proiectul era decis intre Petrom si Renel, (rafinaria Brazi si CET Brazi) putea fi facut de cele 2 organizatii fara probleme si nu era nevoie decit de un aviz formal al min.Industriei…azi, asa ceva nu mai e posibil (nu prea avea cum Ministerul Industriei sa se opuna ”la doi colosi ai energiei” din România acelor vremuri, daca acestia vroiau sa faca asa ceva și ziceau ei ca asa e bine)

          • Sincer, nici eu nu mai stiu despre ce fel de strategie era vorba. Sigur era insa o marota pusa pe masa de fiecare data pentru a justifica amanari, tergiversari, si pentru a-i trimite pe americani ‘back to square one’: „Ehei, daca am avea strategia aprobata… Da’ nu mai dureaza mult”.
            Brazi era din alta categorie decat amaratul de proiect dela Pitesti, si a avut sansa celor doua personalitati pe care le-ati pomenit. Plus General Electric care era, nu este vreun secret, din alta liga decat cei care sperau sa faca un business la Pitesti. Nesansa proiectului Pitesti a fost si sinceritatea afisata de compania americana respectiva care nu a ascuns vreodata ca voia sa faca proiectul respectiv pentru a face bani. Evident, nu singura, ci cu Renel. Dar, „ete-ai dracu americani, vrea sa faca bani pe spinarea noastra!”. Koniec film.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro