luni, iunie 17, 2024

Cum a ajuns Rusia să influențeze extinderea spațiului Schengen și al Uniunii Europene? Cazul Austriei

Austria joacă un rol important atât la nivel politic, cât și economic în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene, cum ar fi extinderea UE, dar și lărgirea spațiului „fără vămi” Schengen. Influența politică de la Viena poate fi un instrument util pentru Rusia în eforturile sale de a diviza unitatea europeană, de a opri extinderea UE și Schengen, de a influența chiar sprijinul european pentru Ucraina în război și de a mai slăbi din sancțiunile occidentale. Totuși, legăturile dintre Federația Rusă și Austria sunt atât de consolidate încât transced domeniul economic și se răsfrâng asupra a tuturor domeniilor importante cum ar fi cel politic, energetic, cultural și social.

Viena și Moscova interacționează prin intermediul acordurilor energetice, întâlnirilor diplomatice și investițiilor semnificative pompate de către oligarhi ruși în economia austriacă. Scopul acestor interacțiuni este de a asigura că Austria devine un exemplu de națiune pro-Kremlin în cadrul Uniunii Europene, ceea ce s-a văzut și cu izbucnirea pe scară largă a războiului din Ucraina, unde atitudinea austriecilor a fost una dintre cele mai îngăduitoare pentru ruși, iar sprijinul militar pentru ucraineni – cel mai mic.          

Rusia își propune să influențeze Austria ca parte a unei strategii mai ample pentru slăbirea Uniunii Europene și divizarea dintre continentul European și Statele Unite, în vederea creării unui spațiu politic și cultural mai favorabil intereselor Moscovei. O influențare străină asupra voturilor în Parlamentul European ar putea pune în pericol securitatea euro-atlantică, iar atitudinile îngăduitoare ale tuturor cancelarilor austrieci, terminând cu actualul, Karl Nehammer, ar trebui să ne pună mari semne de întrebare pentru că acesta a fost primul lider european care a vizitat Moscova la 11 aprilie, la 2 luni de la agresiunea rusă în Ucraina.

Rusia operează preponderent prin campanii sofisticate de influență politică care sunt create special pentru a profita de punctele slabe ale unei țări ca Austria, care este un stat puternic cu o politică externă pragmatică care se concentrează mai mult pe interesele economice decât pe cele politice.

Obiectivele acestor operațiuni de influență includ obținerea de sprijin politic și atragerea unor voci prietenoase în Europa, reducerea riscului ca Austria să critice Rusia pe plan politic prin oferirea de stimulente economice, și exploatarea punctelor slabe politice și economice ale Austriei în scopul obținerii de beneficii personale și de creștere a puterii politice, adesea folosind practici corupte și lacune existente. De asemenea, practica comună folosită de Rusia și în celelalte state europene, dar care funcționează perfect la Viena, este capacitatea Moscovei de a profita de disensiunile din societate care au apărut mai ales din cauza sprijinului economic și militar pentru rezistența Ucrainei în război.

De ce fix influențarea Austriei joacă un rol atât de important și nu, de exemplu, a unui alt stat occidental? Austria nu este singura țară membră a UE vizată de influența rusă în acest context, dar este considerată a fi deosebit de vulnerabilă datorită istoricului său de euroscepticism care duce, desigur, la divizarea proiectului european. Dar, cel mai important, Austria este vulnerabilă în fața Rusiei și din cauza investițiilor semnificative în Europa Centrală și de Est, în speță – România.

Votul din Consiliul UE în luna decembrie a anului trecut cu privire la aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen, fără controale la frontiere, ar fi trebuit să marcheze o victorie importantă pentru Uniunea Europeană. Acesta ar fi trebuit să demonstreze unitatea blocului comunitar după un an dificil caracterizat de război, tulburări politice și economice, și să sublinieze capacitatea continuă a UE de a formula planuri pentru extinderea spațiului Schengen și a Uniunii Europene în ansamblu.

Argumentul pentru a permite aderarea Bulgariei și României este clar. Aceste două țări au devenit membre ale UE în 2007 și au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea la zona Schengen încă din 2011. Cu toate acestea, din cauza lipsei de voință politică puternică, în principal din cauza preocupărilor legate de corupție și de aducerea statului de drept la standardele impuse de UE, momentul aderării la zona Schengen a fost amânat constant. S-au invocat motive neîntemeiate, cum ar fi vulnerabilitatea frontierelor terestre. Această temă este folosită constant de autoritățile austriece pentru că tema migrației reprezintă mereu mărul discordiei în alegerile de la Viena.

Cea mai mare problemă este faptul că atât guvernul de la Sofia, cât și cel de la București se opun partidelor pro-ruse și anti-europene – Renașterea (Bulgaria) și Alianța pentru Unirea Românilor (România), care și-au văzut sprijinul crescând semnificativ în ultimul timp. Un nou boicot din partea Austriei în Consiliul European împotriva Schengen, care este preconizat pentru sfârșitul acestui an, ar fi cadoul politic ideal pe care l-ar primi din nou Federația Rusă.

Pentru Kremlin, permiterea accesului României și Bulgariei în zona Schengen reprezintă un dezavantaj categoric. Această aderare ar aduce oportunitatea de a accelera transportul de mărfuri din Ucraina și Moldova către piețele europene, ceea ce ar aduce mai multe resurse financiare nu doar pentru București și Sofia, dar și pentru Kiev și Chișinău și ar consolida susținerea occidentală în regiune.

Și desigur, unul dintre adevăratele motive ale opoziției Austriei față de aderarea României și Bulgariei la zona Schengen este legat de interesele economice strânse pe care Viena le are cu Moscova. Un singur exemplu este compania petrolieră austriacă OMV, care ocupă o poziție de lider pe piața din România, continuă să desfășoare tranzacții comerciale cu Rusia, importând petrol și gaze din această țară, chiar în ciuda sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite.

În pofida războiului din Ucraina, problema „neutralității” Austriei încă nu este discutată în dezbaterile publice de la Viena. Agenții de influență locali sunt atât de înrădăcinați în relațiile cu elitele și oamenii de afaceri ruși, încât clasa politică din Austria nu poate lua nici măcar o decizie îndrăzneață de distanțare de Rusia. Ultimul caz în acest sens îl reprezintă o lege, care este blocată și acum în Parlamentul Austriac, care trebuia să incrimineze activitățile de spionaj, desfășurate de entități străine pe teritoriul Austriei (lege cu dedicație pentru Moscova). Este o lecție de învățat și pentru un stat ca Republica Moldova, care trece prin aceeași dramă și nu poate lua acțiuni mai ferme fără să țină cont și de un răspuns pe măsură din partea Moscovei, dar care în același timp ia măsuri mult mai pro-active decât majoritatea statelor din Vestul Europei.

În momentul în care chiar Ministrul Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, oficial de rang înalt al unui stat ca Ungaria, cu profunde simpatii pro-rusești și atitudini nu din cele mai prietenoase cu statul român, cere Austriei să nu blocheze aderarea României la Schengen, nu mai este loc de nici măcar o interpretare vis-a-vis de rea-voința puterii de la Viena.    

Cu siguranță România și Bulgaria vor deveni parte a spațiului Schengen la sfârșitul anului 2023. Dar aceste state nu vor uita niciodată cine le-a stat în calea unui potențial uriaș de dezvoltare, reducerii barierelor vamale care costă atât timp cât și bani, unde costul pentru ratarea aderării la Schengen este estimat de experți și până la zece miliarde de euro pe an doar pentru România. Faptele Austriei și legăturile acestui stat cu agresorul rus, chiar și pe timp de război, vor ieși într-un final la iveală. Acestea vor pedepsi categoric clasa politică de la Viena, ba mai mult – vor știrbi din imaginea sa pe plan extern și vor duce la izolare dacă această problemă nu va fi soluționată.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Cum a ajuns Rusia să influențeze extinderea spațiului Schengen? Datorita „cordoanelor ombilicale” care leagă guvernele vest-europene și Bruxelles-ul de Moscova. Nu este vorba doar de România și Schengen, ci de multe alte interese europene care primează în fata celor din statele estice amărâte. Astfel, in ciuda asa-ziselor sancțiuni impuse Rusiei, exista state vest europene care importa masiv gaz lichefiat rusesc în acest moment, pentru ca apoi sa-l redistribuie altor state. Așadar, Tov. Putin mai face câteva miliarde bune in aceasta toamna datorita europenilor „verzi”. Sau poate ca acest gaz lichefiat a „scapat” de sancțiuni, cine știe?

    • @mike _ „Cum a ajuns Rusia să influențeze extinderea spațiului Schengen? ”

      Aceasta este o prezumție nedovedită a autorului articolului.

      O analiză simplă, dar onestă, ar identifica în mod rațional și argumentat avantajele și dezavantajele pentru Rusia ale aderării României la Schengen.

      Sigur că Rusia se poate bucura de orice slăbire a relațiilor în structurile UE, dar beneficiile unei acțiuni dirijate din partea sa sunt minime, realist vorbind.

      Mult mai important este demersul implicării Rusiei în alegerile din SUA, spre exemplu.

  2. Nu avem nici o umbra de indoiala atunci cind cind facem referire la intrarea Romaniei in spatiul Schengen. Stim foarte bine cum intreaga „ folfaiala „politica din tara si punerea in aplicare a deciziilor luate de Romania impreuna cu Bruxellul va fi realizata spre sfirsitul anului 2023 asa cum se va intimpla si cu accederea Romaniei in Schengen .Ceea ce este insa de nexplicat este atitudinea actuala a Presedintelui natiunii si a Partidului numit PNL ce parca se incapatineaza sa atraga antipatia cetatenilor . Speram ca rezultatele finale si punerea in practica a noilor legi si a tutoror deciziilor semnate de catre Romania sa modifice trendul actual al votului cetatenilor ce isi indreapta sufragiul ,mai ceva ca micutele zburatoare ce isi ard aripioarele in contact cu lumina lampii ,catre G.Simion si AUR .De neinteles este cum aceste Partide faciliteaza(voit sau nevoit nu stim inca ) AUR ului obtinerea unei pozitii fruntase in sondajele momentului chiar daca intreaga forta a partidului sta doar in G.Simion el neavind nici program de guvernare aplicabil si nici structuri politice in tara .PNL are o sansa uriasa de a aduce in fata natiunii la alegerile din 2024 un triumvirat format din personalitati politice ce ar putea schimba radical locul trei pe care acest partid il ocupa in preferintele romanilor .Nu vedem insa nici o intentie aplicabila in acest sens nici din partea conducerii Partidului si nici din partea Presedintelui .Tot ce vedem in media este doar un esec continuu prezentat noua datorita unor erori inexplicabile .Daca lucrurile nu isi schimba rapid sensul absenteismul in alegerile din 2024 va devasta Romania iar partidul cistigator nu avea cum sa isi sustina cauza in fata nimanui atita timp cit cei care vin la vot nu vor depasi 30 de puncte procentuale .Credibilitatea tarii se va duce de ripa si o data cu ea noi toti .Tot ceea ce ne inconjoara acum va ramine doar un scurt vis .

  3. Dl onor ministru Predoiu ar fi trebuit la conferinta de presa de la Viena sa spuna ceva de genul: „Es ist eine echte Schweinerei, wie die oesterreichische Regierung mit Rumaenien (und Bulgarien) umgegangen ist. Es ist nicht weniger als ein wirtschftlicher Krieg gegen unsere Laender, der nur dazu dient, pro-russische Positionen zu unterstuetzen und Oesterreich weiter in der EU zu isolieren. Von nun an kann Oesterreich damit rechnen, dass Rumaenien sich den oesterreichischen Interessen in der EU in jeglicher Hinsicht widersetzen wird … usw”

    Dar Predoiu nu are nici sira spinarii si probabil nici cunostinte de germana, asa ca nu ne ramine altceva decit sa speram in maniera micawberiana ca ceva pozitiv urmeaza sa se intimple indiferent de pasivitatea politicii externe romanesti.

  4. „Cu siguranță România și Bulgaria vor deveni parte a spațiului Schengen la sfârșitul anului 2023.”

    Mă bucur că mi-am păstrat îndoielile carteziene…Dacă aș cunoaște atât de bine viitorul, viața mea ar fi mult mai tristă. În fine…

    Așa după cum pretextul migranților folosit de Austria pentru a justifica opoziția la admiterea României în Schengen este ridicol pentru statul care a susținut extinderea spațiului de liberă circulație cu Croația, absența vreunui motiv real este necredibilă.

    Rațiunile sunt de ordin economic, ar spune un economist, iar argumentele credibile au fost prezentate și discutate.

    https://www.g4media.ro/cum-explica-presa-bulgareasca-veto-ul-olandei-privind-schengen-este-din-cauza-porturilor-grecesti-considerate-o-amenintare-pentru-porturile-olandeze-daca-bulgaria-se-afla-in-schengen-atunci-marfu.html

    În prezent Rotterdam este cel mai mare port din Europa, iar Amsterdam este al patrulea. Deschiderea unei rute comerciale prin Pireu ar face mărfurile Asiei să fie mai competitive prin scăderea sensibilă a costurilor de transport, până în nordul Europei.

    Probabil, autorul are informații din partea Olandei, adevăratul opozant al aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Cât privește Ungaria, este vorba despre o imensă ipocrizie a oficialilor săi, deoarece până de curând s-a numărat printre statele care s-au opus acceptării României în Schengen. Acest „balet” al opozanților aderării statelor noastre este posibil din cauza sistemului de vot care cere unanimitate. Astfel, este de ajuns opoziția unui singur stat, care poate fi la fiecare rundă de vor altul.

    În opinia mea, nu există argumente care să ne facă să credem că pe termen scurt, spre mediu, România va fi acceptată în Spațiul Schengen. Adică următorii 4-5 ani.M-aș bucura să mă înșel.

    • Continuam cu prostia „Constanta amentinta Rotterdamul” (sau porturile grecesti, sau bulgaresti). O aiureala propagata aiurea, fara fundament.
      1. In vestul Europei, unde avem Rotterdam, avem o piata de minim 250 milioane oameni cu putere de cumparare net superioara balcanilor, care nu trec de 50 milioane (incluzand Ungaria). Vorbim de o raza de max. 1000 km de la Rotterdam / Constanta, ca sa includem si Ungaria.
      2. Transportul naval este cel mai ieftin, eficient si putin poluant. Punct.
      3. Imaginati-va un portcontainer cu 10000 containere (deja este unul mic, nu ma duc la cele de peste 20000). Fiecare container inseamna un camion sau un vagon de tren. Ce inseamna pentru orice infrastructura 10000 de camioane / vagoane care sa traverseze Europa? Poluare, infrastructura depasita total, de unde gasesti un numar minim dublu de camioane / vagoane / soferi (ca un camion se duce, dar trebuie sa se si intoarca).
      5. Cine crede ca un camion ajunge mai repede decat un vapor de la Constanta la Rotterdam se inseala amarnic. De la punctul de separare, vaporul trebuie sa treaca prin Bosfor, sa ajunga la Cta, etc. Pana cand ajunge la Cta, aceeasi nava e deja in Gibraltar (prin Bosfor nu treci ca prin parc, are ore de trecere, si oricum are capacitate limitata). Pana ajunge primul un camion la granita maghiara, nava ar fi deja in Rotterdam… game over.
      4. Nu mai vorbesc de alte marfuri, eventual in vrac.
      Haideti sa terminam cu legenda asta tampita (scuzati limbajul) ca Olanda nu ne vrea ca omoram noi Rotterdamul.

      • Hai sa mai adaug ceva: distanta Suez – Constanta este aprox 1100 mile, Suez-Rotterdam 3400 sau asa ceva. La 20 noduri, pentru Constanta e nevoie de 2.5 zile (nu iau in calcul timpii de asteptare la Bosfor si taxele de tranzit), calculez strict consumul. La aceeasi viteza, pentru Rotterdam e nevoie de 8 zile.
        Presupunem un consum de 50 tone HFO (heavy fuel oil) / zi.
        Constanta are nevoie de 125 t, adica 12.5 kg / container.
        Rotterdam are nevoie de 400 t, adica 40 kg / container.
        Diferenta este de 30 kg (grosso modo) per container.
        Problema e ca de la Constanta la Munchen (am considerat un oras relativ aproape) mai ai vreo 1700 km, adica 17 sute… adica vreo 3500 litri numai sa duci amaratul ala de container (consider 20 la suta consumul, pe net am gasit intre 30 si 40). Si ai nevoie de 4-5 zile (cu timpi de odihna, etc), si un sofer / container. Si taxe autostrada.
        In timpul asta, portcontainerul ala care merge la raii aia de olandezi e manevrat de 30 oameni, nu 10000… si nu plateste taxe de autostrada.
        Cred ca e suficient daca ma opresc aici…

    • @Cosmin _ „Continuam cu prostia „Constanta amentinta Rotterdamul”.”

      Nu știu ce ați dorit să spuneți despre Constanța, probabil ați avut ceva în gând, însă limbajul excesiv de colocvial și abilitatea calculării timpilor de transport rutier (chiar imprecisă), mă fac să observ familiarizarea dumneavoastră apropiată cu activitatea de conducere a camioanelor.

      În acest context, vă mulțumesc pentru confirmarea celor scrise de mine, anume că desființarea controalelor la frontierele Bulgariei și României ar scurta cu mult timpul în care mărfurile din Asia ar ajunge prin Grecia în centrul și nordul Europei. Mă bucur că suntem de acord.

      • Constanta sau Grecia, ma refer la un punct de descarcare din Estul Europei.
        In rest, nu, nu suntem de acord. Totul se reduce la bani.
        Iar dv ignorati cu succes esenta problemei. Costul pe container.
        Nici macar timpii de transport nu pot fi mai mici, pentru simplul motiv ca ati sufoca caile de transport terestre dinspre Grecia (hai sa o tin cu Grecia) spre vestul Europei (iar distanta de la de ex. Pireu la Munchen este si mai mare, crescand costul pe container). Este f simplu.
        As fi vrut sa mi se raspunda cu argumente. Dv. nu veniti cu niciunul. Nu mai spun ca afirmati clar ca ar scadea „sensibil” costurile de transport, iar argumentatia mea (pe care nu o combateti) indica exact contrariul, si inca de departe.
        O dati pe timpii de transport, dar nici aici nu o nimeriti…

  5. Eu nu inteleg de ce statul roman nu blocheaza, faulteaza, intarzie (neoficial desigur) absolut orice este austriac, are stampila sau actionar austriac. Fara surle si trambite, fara nici o declaratie oficiala, fara nici un ordin scris, totul sa fie subinteles. Oriunde este posibil si in orice forum european sau mondial.

  6. Concluzie simplă – BOICOT pe toate nivelurile începând cu băncile (BCR-Erste, Raiffeisen) și cu Petrom (în acest caz este lângă Lukoil), continuând cu firmele de transformat lemnul în profit exportat (ăia cu PAL-ul, MDF-ul, OSB-ul și alte plăci de rumeguș presat înnobilat cu derivate de petrol), firmele de servicii (în special logistica – acolo doare), firmele de comerț (mai ales import-export) și pînă la nivelul ocolirii transportului prin acea țară vândută și evitat complet turismul personal.
    Nu mai există scuze pentru un comportament îngăduitor față de statul austriac și susținătorii lui – cetățenii votanți ai dreptei și ai stângii (ambele cumpărate de ruși demult).
    Să se ducă la ei aurașii și trolacii Muscovei.
    Și cel mai important aspect – de specificat de fiecare dată și de către fiecare român fiecărei firme și fiecărei persoane cu care interacționăm de ce nu mai vrem să facem afaceri cu ei și de ce nu vrem să le mai vizităm țara.
    Și nu ne supărăm dacă nu mai vin pe la noi să distribuie dejecțiile ruso-sovietice-barbare.

  7. Problema nu e între Rusia și Austria ci în România și în Bulgaria.

    România are de departe cea mai lungă frontieră terestră externă a UE: +1870 de km. Între Suedia și Norvegia sunt doar 1600 km și acolo oricum nici e niciun pericol. Între Finlanda și Rusia sunt 1300 km cea mai mare parte în zone arctice greu accesibile și oricum bine păzite.

    Știm cu toții că peste frontiera română se poate trece orice, (inclusiv bombe atomice 😀) dacă îți permiți o șpagă modestă. Nimeni nu vrea să-i aresteze pe vameșii putrezi până-n măduva oaselor și nici pe traficații de tot soiul care sunt oricum mână-n labă cu autoritățile române. Și chiar dacă printr-un miracol e vreunul arestat va fi eliberat și va primi despăgubiri de la buget indiferent ce a comis. Frontiera bulgară nu stă nici ea cu nimic mai bine. „Avantajul” lor e că ei au în pază și apărare doar la 260 de km de frontieră cu Turcia.

    Dacă nu se va opune Austria, data viitoare va fi altă țară. Trebuie să fi complet căzut în cap să votezi pentru desființarea frontierei externe a UE cu Estuil sălbatic. Pentru că asta ar însemna primirea România și Bulgariei în Schengen.

    Iată aici doar una din numeroasele anchete legate de corupția endemică din vămi:

    https://www.youtube.com/watch?v=dL8b1ZW2PV4

    În definitive e mai bine chiar și pentru România ca să mai existe și alte filtre afară de putredele poliții de frontieră române și bulgare. Nu în ultimul rând, dacă România era în Schengen în 2015-2016 când cu valurile de imigranți ilegali din 2015-2018 țara ar fi devenit principala rută de trecere cu tot ce implică asta. Așa ilegalii au prefera ruta prin Serbia și Ungaria sau Croația.

    • Schengen este ceva mai mult pentru UE decit niste granite mai mult sau mai putin ”poroase”…asa e o treaba manageable…ce, prin vest nu trec/intra o gramada de nenorociri, incepind cu drogurile, criminalitatea, si terminind cu componente high-tech vestice pentru rachetel rusesti ?!…deci, nu e o treaba austriaca numai, ca le intra lor in tara diversi amariti si le maninca apfelstrudelul si cafeluta din Stefan Platz si se culca pe gazonul lor

      • Genial ca de obicei. 😊

        Deci dacă dumneavoastră aveți un geam spart, dărâmați tot peretele că la o adică ce mai contează? Dacă-i bal, bal să fie…

    • „Între Finlanda și Rusia sunt 1300 km cea mai mare parte în zone arctice greu accesibile și oricum bine păzite.” Bullshit. Imi spunea un coleg finlandez ca zonele pustii din nordul Finlandei pot fi oricand invadate de rusi, de aceea Finlanda avea nevoie sa intre in NATO cat mai repede. Care paza? Sunt sute si mii de km fara ca macar sa existe o localitate. „Paza vegheaza, dar nu garanteaza”.

      • Depinde cum privim lucrurile. Acum 6-7 ani istmul Karelian era păzit de pe partea finlandeză ca o zonă de război. La nord de el e lacul Ladoga care e greu de trecut. La vest de lacul Ladoga până la frontiera finlandeză sunt smârcuri înghețate cea mai mare parte a anului și infestate de țânțari când se dezgheață. Dincolo de ele și mai la nord de-a lungul frintierei ruso finlandeze e tundră de nepătruns. Nu sunt drumuri și nici localități, doar posturi de pază finlandeze, zenzori și câmpuri de mine prin păduri rămase din timpul războiului. Am avut tot atunci atunci ocazia să vizitez zona dinspre partea rusă și mi s-a părut foarte greu accesibilă. Localitățile sunt la foarte mare distanță. Cine vrea să facă trafic pe acolo trebuie să poată merge pe jos prin zone neospitaliere sute de km. Pădurile și mlașitinile alea au îngițit în războiul din 1939 divizii sovietice întregi…

    • Ce, vreti sa va fac procentual lungimea granitelor neinteresante pentru niciun migrant, incluzand Dunarea?
      Traiti dintotdeauna prin vagaunile neinteresante ale Europei – dpv geografic – si niciodata nu veti fi pe vreo ruta principala de pe nicio axa. Poate doar pe cea mediana, gen, Marsilia-Triest-Odesa, insa tot coada veti fi.
      Sudistilor ciudati in frunce cu ardelenii vostri de nimic traind intr-o minciuna continua propagandistica ca intr-un vis. Caci viata va e vis nu devenire.

      • Problema sunt cu totul altele: Există vreun punct de trecere al frontierei la care vajnicii apărători ai patriei să nu poată fi cumpărați cu ceva mărunțiș? Puteți da un singur exemplu de vameș sau polițai de frontieră care să fi putrezit în pușcărie cu și căruia să i se fi confiscat averea acumulată din șpăgile de la frontieră? 😀

  8. Austria si Ungaria ar trebui sa fie tratate cum e tratata Serbia, de catre lumea occidentala. Sunt doua state cu nostalgii imperiale (nostalgii pe care rusia le exploateaza, copios), care, luate la bani marunti, sunt irelevante. Devin relevante doar cand li se acorda prea mare importanta si sunt lasate sa-si faca de cap.
    Elasticul nu se poate intinde la nesfarsit, desi asa pare a crede „Austro-Ungaria”. Asa a crezut si tov putin. Toate la timpul lor…

  9. Nu cred că relația Rusia-Austria este singura cauză a opoziției Austriei la intrarea României și Bulgariei în Schengen. Cred că este vorba de o geopolitică mult mai largă în care câinii din umbră sunt Germania și Franța. Care vor transformarea UE într-o Federație condusă de ele, scopul fiind ca Europa să fie recunoscută ca subiect de drept internațional în cadrul Noii Ordini Mondiale. Iar această Federație Europeană trebuie începută cu cineva, iar după Germania, Austria, Hungaria, Croația și Slovenia ar trebui ca următoarele membre care să accepte suzeranitatea Germaniei și Austro-Ungariei sunt România și Bulgaria, veriga slabă din Est, dar care ar permite accesul Germaniei în Est(prin Polonia nu au nicio șansă….).
    De aceea, cred eu, România (în primul rând) este șantajată cu ordinarie, inclusiv în problema Moldovei.
    În subsidiar mai este și problema revanșei și revizionismului care face ca Germania, Austro-ungaria și Rusia să acționeze aparent concertat.
    Doamne ferește ca SUA să părăsească Europa fiindcă vom intra din nou ca in 1940 în malaxorul Germania-Rusia.

    • Tratatul de Maastricht din 1992 avea scop o Europa federala, a regiunilor, o zona a pacii si securitatii impreuna cu Rusia, cum unii visau ,o zona economica de la Lisabona pana la Wladiwostok.
      Francis Fukuyama in cartea sa „The End of History” s- a inselat amarnic, singura superputere la ora respectiva, SUA este acum pe cale sa piarda acest statut, istoria continua in cu totul alte conditii decat si-au imaginat unii o data cu caderea Cortinei de Fier si disparitia comunismului.
      Comunismul n-a disparut, s-a transnformat dupa cate putem observa.
      Europa este intre timp divizata intre est si vest, nord si sud singurul liant fiind NATO.
      Chiar daca exista un spatiu economic acesta este pus la grea incercare de politicile de deindustrializare venite de la Bruxelles, dependetele economice si politice de SUA si China vor creste si mai mult.
      Europa gandita in 1992 nu mai exista, exista intre timp tendinte masive nationaliste, suveraniste, de securitate si monitorizare, in Europa este iar razboi !!
      UE se clatina tot mai mult, prietenia intre Franta si Germania, doar formal, axele se muta de la Washington-Londra la Warsovia, Kiew zona baltica si Romania.
      Mai tineti minte declaratiile americane despre „Old si New Europe” , refuzul occidentului european de a participa la razboilul din Irak in 2003 , declaratia doamnei Nuland „F..k Europe” !!
      Da. geopolitica nu tine cont de interesele europene iar liderii actuali europeni fac tot posibilul ca Europa sa devina tot mai neinsemnata in acest joc.

      • Aveți dreptate în multe privințe. Eu chiar îmi pun serios problema dacă nu cumva SUA+UK nu vor de fapt decât „îngroparea” Europei și a Rusiei. Poate pe Rusia o vor salva(au nevoie de ea contra Chinei), dar pe Europa cea cârcotașă și inutilă nu o vor salva.

  10. Aceste alegeri din SUA au un specific aparte .Alegerile din anul 2024 , daca ele vor avea drept finalisti pe J.R.Biden si pe fostul presedinte Trump , vor fi cistigate la scor de catre J.R.Biden ce deja a cistigat patru ani de mandat in defavoarea lui Trump acum patru ani .Deja Occidentul , Europa si aliatii lor ,s-au unit in jurul Presedintelui J.R.Biden .Ce inseamna asta se intelege usor . Intreaga lumea occidentala va lupta alaturi de J.R,Biden spre a cistiga alegerile . Nu ne putem imagina o pierdere .Asta ar insemna un razboi total in Europa si un razboi total in Asia ,acolo unde SUA este posibil sa se retraga daca ne luam dupa cuvintele fostului presedinte .Nici o natiune de la Atlantic la Pacific sau de la nord la sud pina in Marea Neagra nu poate accepta asta si vom face totul spre a -l sprijini pe J.R,Biden .Este vorba despre existenta noastra ca natiuni si nu despre Trump .Suntem in razboi nu putem ceda altora democratia noastra . Pe toate canalele de comunicare de la familial , etnic , national , religios , prietenii sau afinitati culturale , politic , mediatic , economic si la nivelul marilor forte economice s.a.m.d. , intreg occidentul ,isi va pozitiona pe cei apropiati, cetateni cu drept de vot din SUA fiind,ca si votanti ai lui J.R.Biden .Nici macar un segment cit de mic al populatiei din SUA nu va fi evitat .In astfel de circumstante J.R.Biden cistiga detasat .Nici o natiune nu isi poate permite alt rezultat .Supravietuirea noastra ca si natiuni depinde foartre mult de rezultatul alegerilor din SUA .Romania nu poate face altfel daca dorim sa raminem in actualele granite .

  11. Ati observat doar varful iceberg-ului. Realitatile ascunse sunt mult mai mari si complexe.
    Pe de alta parte, nici la noi treburile nu merg cum ar trebui.
    Faptul ca „elita” noastra nu este capabila sa impuna un embargou masiv si eficient, arata ca doreste -in fapt- sa nu fie acceptata. Vazind si jocul -pe fata- pro AUR…..
    In final, atrag atentiea si asupra regulilor din UE, care permit unor spioni (sa nu ne mai ascundem in spatele degetelor) ai inamicilor sa-si bata joc de toate tarile UE si vointa lor liber exprimata.
    E nevoie de o deparazitare generala!

    • @mongolul _ „Faptul ca „elita” noastra nu este capabila…”

      Poziția aparent aberantă a Austriei (statele sunt actori raționali) n-are a face cu „elita noastră” în măsura în care ziceți.

      O analiză serioasă se apleacă asupra cauzelor reale ale opoziției Austriei la aderarea României, pe care le identifică în mod corect și argumentat, apoi propune măsuri obiective.

      Migranții, sau că Rusia i-a spus Austriei ce să facă privitor la aderarea Bulgariei și României, dacă nu ar fi ridicole, ar necesita studierea obiectivă a avantajelor și dezavantajelor pe care le-ar avea Rusia și Austria în urma aderării Bulgariei și României la Schengen.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro