A trecut aproape neobservată ziua în care s-au împlinit 130 de ani de la înființarea Gazetei matematice. Evenimentul a fost totuși semnalat de publicația „Dosare secrete” [1] și va fi sărbătorit la apropiatul congres al Societății de Științe Matematice [2]; semnificația și implicațiile sale merită să fie evocate.
Declanșatorul inițiativei a fost observația lui Ion Ionescu, unul dintre profesorii Institutului Politehnic al acelor ani (denumirea exactă: Școala de poduri și șosele) chemați pentru „supravegherea tezelor”: candidații s-au dovedit a fi slab pregătiți, de vreme ce primul clasat a obținut doar media de 15.50, nota maximă fiind 20. Ion Ionescu și colegii săi au ajuns la concluzia că rezultatul slab este datorat lipsei unei reviste românești de matematici, capabile să îndrume elevii de liceu spre rezolvarea de probleme și obținerea unei pregătiri speciale.
Să observăm că profesorii Politehnicii – și nu niște persoane de calificare modestă – au fost cei care au supravegheat concurenții și au corectat tezele. Contactul nemijlocit cu candidații a fost esențial în luarea unei decizii corecte.
În pasul următor, cinci dintre cadrele didactice – inginerii Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihai Roco și Ioan C. Zottu – au decis că este necesară editarea unei reviste matematice pentru elevii de liceu și au decis să o finanțeze, din banii proprii.
Mai departe, ei au căutat alte cinci persoane dispuse să se alăture inițiativei lor, devenind astfel membrii fondatori ai Gazetei Matematice; cei cooptați au fost inginerii Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei Ioachimescu. Cei zece s-au angajat să contribuie fiecare cu 20 lei aur anual, pentru cheltuieli tipografice. Munca editorială era efectuată gratuit, de cei zece, după un algoritm flexibil.
Gh. Țițeica a cerut înscrierea sa (evident, neremunerată) ca redactor la GM pe 1 noiembrie 1895; ceva mai târziu a plecat la Paris, pentru doctorat, până în 1899 – perioadă în care a continuat colaborarea la Gazetă.
Peste câțiva ani își va face apariția în colectivul Gazetei alt matematician de clasă, Traian Lalescu (1882 – 1929). Lalescu fusese admis – primul – la Școala de poduri și șosele, dar se hotărâse să se retragă din anul preparator (1900) din lipsă de bani: tatăl său murise de curând iar proaspătul student, incapabil să-și plătească întreținerea în București, urma să plece la Iași, unde se afla familia sa. Andrei Ioachimescu l-a invitat atunci să locuiască la el, preluând toate cheltuielile întreținerii, timp de un an [3].
Cel mai ilustru inginer al României, Anghel Saligny, spiritus rector al Școalei de poduri și șosele, este și cel mai solicitat, astfel că, pentru a face față muncii pe șantier, se vede obligat să renunțe la îndatoririle de profesor. Ion Ionescu nu vrea ca Politehnica să-l piardă pe primul dintre profesorii săi, astfel că îl roagă pe Saligny să nu se retragă, angajându-se să-i preia el toate cursurile – gratuit. Când vine momentul pensionării lui Saligny, Politehnica îi oferă leafa pentru cursurile predate de Ion Ionescu. Saligny refuză plata, pentru că nu a prestat munca: banii trebuie sa-i revină lui Ion Ionescu. Acesta refuză la rândul său, pentru că a promis că va preda benevol. Paradoxul se rezolvă simplu: Ion Ionescu propune ca banii să fie donați Gazetei matematice, iar Saligny acceptă.
Este instructiv să ne amintim că asemenea fapte s-au produs aievea în România.
Ce ar fi spus oare Saligny despre pensiile speciale?
Referințe și note
[1] https://dosaresecrete.ro/o-ecuatie-fara-necunoscute-gazeta-matematica-o-istorie-de-130-de-ani/; suntem informați că „inițiatorii demersului lăudabil au fost Ion Zottu, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Rocco, Victor Balaban și Ion Ionescu-Bizeț, care au constatat că autoritățile se ocupau prea puțin de dezvoltarea învățământului secundar în România”. În rândurile precedente, autorii fac două greșeli stranii: unul din numele inițiatorilor este scris greșit (Ion Ionescu-Bizeț în loc de Ion Ionescu), iar altul apare de două ori.
[2] https://conferinta.ssmr.ro/
[3] G. Andonie: Istoria matematicii în România, vol. 1
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Și uite așa am avut și avem o Școală de Matematică foarte bună, recunoscută internațional. Ba avem chiar și un Președinte matematician….
Avem nevoie de modele!
spre rusinea mea habar nu am daca exista in Germania Gazeta Matematica si mi-e lene sa caut.
Da, am fost si eu unul dintre cei care rezolvau probleme din Gazeta. Nu, nu trimiteam rezolvariile, nu e era genul meu sa astept laude, confirmari, diplome, etc., era suficient sa ma amuz ca pot, (sau nu).
Dar, fara indoiala, a fost o initiativa exceptionala, ii felicit pe toti cei care au participat la acest exceptional proiect.
Sunt sigur ca asa s-a intamplat…. (dovada ca mai exista, iata, si OAMENI), dar pe ansamblu, in tara asta, se intampla atunci cam ce se intampla si acum – societatea nu s-a schimbat fundamental – astia suntem, nu putem si mai ales nu vrem mai mult. Suntem (in medie) tot lenesi, hotomani, lasi, etc, atunci ca si acum. Siti ce ne caractezizeaza pe noi ? Vorbele noastre: „Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie”, „Fa-te frate cu dracul pana treci puntea”, „Las’ ba, ca merge si asa”, „Da-l ba-n *** mea si pe-asta” (cand vine vorba despre client). si multe alte „zicerI’ din acelasi registru popular. Asta este poate si motivul penru care la noi comunismul a fost mai rau decat comunismul din alte tari europene (Cehia, Polonia, Serbia, chiar si Bulgaria). Si acum, cu tot sprijinul UE, tot nu ne ridicam suficient de repede. Nu ne va fi mult mai bine nici in viitor – atat putem noi sa facem. Exista, desigur, si exceptii – dar cu o floare nu se face primavara !
Acelasi defetism si aceeasi placere de a se lamenta, vad din pacate la unii oameni
Începând cu numerele din 1923, Gazeta matematică se poate găsi pe saitul „Ziarele Arcanum.” Cred că Saligny ar fi spus „Domnilor, ca să puteți sparge în văzul lumii casa banilor publici, în mâna dvs Legea a devenit gura de lup necesară. De asemenea, acest serviciu de pensii pentru oamenii ajunși la bătrânețe a devenit în mâna voastră renta viageră oneroasă pentru escrocii aflați încă la tinerețe. Domnilor, pervertiți tot ce atingeți, așa că sunteți primii hoți care nu mai au nevoie de mănuși”. Poate că asta ar fi spus.
Gazeta matematica a format generatii intregi de matematicieni, ingineri, fizicieni.
Am luat multe premii de-a lungul timpului, dar cel mai important pentru mine a fost premiul Gazetei Matematice primit la 16 ani: o bucata de hartie , si o carte. Atunci eram printre cei mai tineri elevi din tara care scria si rula programe pe unul din cele doua calculatoare din Bucuresti. Matematica mi-a schimbat viata fundamental. Si azi cu laptopul langa mine, prefer sa rezolv ecuatii pe hartie, cu pixul.La multi ani gazeta matematica, la multi ani tuturor care au rezolvat probleme din GM, celor care au propus probleme si au scris in GM.
Oameni de onoare , de mare valoare si de o corectitudine desavarsita, care nu mai exista in ziua de astazi.
Respect profund pentru ceea ce au facut pentru educarea elevilor si studentilor. Profesori si ingineri ADEVARATI.
Mulțumesc! Gazeta matematică a făcut parte din viața mea, din clasa a 5-a, până în clasa a 12-a. Trimiteam soluțiile scrise „pe curat” si ne bucuram sa ne regăsim numele la final de Gazeta, printre ceilalți rezolvitori.
Imi amintesc cu drag de doamna profesoara de matematica care statea cu noi la „cercul de matematica” și rezolva împreună cu noi problemele. Minute in șir de liniște, poate, poate, cineva avea vreo idee.
Gazeta Matematică nu a fost doar despre probleme. Găseam acolo și testele la admiterea în diverse facultăți, găseam problemele de la concursuri și olimpiade naționale, găseam informații despre matematicieni și matematică. Eram câțiva care plăteam abonamentul, dar Gazeta mergea din mana în mână in toată clasa.
Frumos sa o sărbătoriți. Știu că este prezenta și acum în viața elevilor, depinde doar de profesorul lor de matematica, daca le-o introduce sau nu la clasa.
Un foarte frumos si util omagiu celor care au infiintat Gazeta! Merita adaugat ca ea exista si astazi datorita tot unor entuziasti.
Multumim, Victor!
Imi aduc cu placere de „Gazeta Matematica”. A fost ceva extraordinar pentru elevii de liceu.
Felicitari autorului pentru articol. E bine ca in spatiul public sa apara cat mai multe articole despre stiinta, cercetare, si despre oameni de stiinta romani.
Am o nostalgie pentru Gazeta Matematica, am participat la 2 concursuri ale Gazetei pe la sfarsitul anilor ’80. Tin minte cum rezolvam probleme si le trimiteam prin posta, iar apoi am fost selectat sa particip la fazele finale, una a fost la Campulung Muscel.
Pe atunci era o onoare sa participi la aceste concursuri, aveam in clasa destul de multi elevi care participau si la olimpiade, teza la matematica era un eveniment, discutam problemele dupa aceea, etc. Erau alte vremuri, in care copii (cel putin la liceele bune din Bucuresti) chiar invatau si participau la astfel de concursuri.
Gazeta a fost fondata si sprijinita de mari matematicieni si ingineri romani (Titeica, Lalescu, Saligny, etc), iar printre cei care au rezolvat probleme in anii ’70-’80 se afla multi care acum sunt matematicieni de prestigiu in tara si strainatate.
de ce-i discriminati pe cei din anii 65-70 ? si ei au facut matematica…la fel de bine !
Nu-i discriminez, dar cunosc mai bine generatia anilor ’70-’80.
Nu m-am priceput la matematică, eram la uman (anii ’70), dar prietenii mei de la real, cu care discutam filosofie și literatură, erau pasionați rezolvitori ai Gazetei. Mă tem că „fenomenul Gazeta” a fost dislocat azi de „fenomenul Tik Tok”: de la puterea minții la golirea minții!
Un articol excelent, care ne arata ca poporul asta, carmuit mai din toate timpurile de oameni mici si de legi strambe, a dat la nevoie si oameni mari si inimosi care au recuperat decalajele si au reusit sa ridice si sa lumineze neamul care i-a zamislit. Fara a fi nobili, dar cu suflete mari si nobile, oamenii astia au ales sa aprinda focul in mintile altora, in loc sa isi umple galeata si buzunarele proprii. Faptul ca in ziua de azi, poporul asta e liber si are tara lui, si nu traieste sub jugul altora, se datoreaza in mare masura si oamenilor mari, pe care a avut norocul sa-i aiba, si care au luptat pentru el in momentele cele mai critice.
https://mathshistory.st-andrews.ac.uk/Biographies/Ionescu/
https://youtu.be/7DAyDTnWF_E?si=sLTlqPRu75Qgmspz
La mulți ani Gazeta Matematică!
Un articol minunat cu mireasma de normalitate adevarata intr-o Romanie care de 150 de ani nu poate produce nimic relevant prin intermediul clasei politice dar produce la nivel individual sau de grup profesional lucruri fenomenale asa cum a fost, este si cu siguranta va fi Gazeta Matematica.