Avem două mari probleme la nivelul bugetului Primăriei Generale. Prima, o scădere a veniturilor din pixul Guvernului Ciolacu care taie banii Primăriei Generale și favorizează sectoarele. Aceasta este însă cuplată cu o capacitate foarte limitată a municipalității de a atrage venituri din alte surse. A doua problemă, cheltuielile enorme cu subvenționarea marilor servicii publice, aflate într-o situație foarte dificilă (termoficarea și transportul public). Bonus la cele două, și ceea ce reclamă și Primarul General, împărțirea inechitabilă între Primăria Generală și Primăriile de Sector.
Bucureștiul rămâne în continuare fără buget după ce primarul Nicușor Dan a retras proiectul de pe ordinea de zi de săptămâna trecută. Coaliția majoritară din Consiliul General, formată din PSD, PNL și PUSL (Piedone), dar care a beneficiat și de suportul AUR pentru a desemna viceprimarii, declarase anterior că se va abține de la vot. Negocierile pentru bugetul anual nu sunt ceva nou, acesta fiind respins de trei ori și în 2024, după opoziția consilierilor PSD și PNL
Dincolo de animozitățile dintre Consiliul General și Primăria condusă de Nicușor Dan, bugetul orașului arată un mod cel puțin controversat (și, cu siguranță, lipsit de predictibilitate) a modului în care se împart banii orașului. Și în 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu schimbă din nou formula de calcul prin care se alocă banii Bucureștiului, cu Primăria Generală cea mai afectată. Parafrazându-l pe Nicușor Dan: „2025 este un an pierdut pentru investiții în București”. Cred că putem adăuga și un „încă un an”, marile investiții de la nivelul Bucureștiului fiind limitate.
Bugetul local propus spre adoptare în 2025 are venituri de 7,3 miliarde RON, în scădere față de 8,1 miliarde RON în 2024. Din păcate pentru oraș, chiar și în varianta foarte optimistă a îndeplinirii planurilor de investiții ale orașului, Bucureștiul va aloca în 2025 numai 1,8 miliarde pentru investiții din bugetul local, o sumă similară cu subvenția plătită pentru cele două mari servicii publice (termoficare și transport public, ambele aflate într-o situație financiară proastă). Spun optimist și pentru că în 2024 subvenția plătită a fost de 2,7 miliarde RON, iar în 2023 s-a dus aproape de 3.5 miliarde RON, punând o presiune incredibilă asupra finanțelor Bucureștiului. Pare evident că suma alocată anul acesta este insuficientă.
Avem două mari probleme ale bugetului Primăriei Generale. Prima, o scădere a veniturilor (cu repetiție) datorate unei modificări legislative făcute de Guvernul Ciolacu, care taie din banii PMB, cuplată cu o capacitate limitată a Primăriei de a atrage fonduri din alte surse (de la fonduri europene la servicii locale – de ex. parcările, închirieri imobile, capital, avize și autorizații la nivel local). A doua problemă, cheltuielile enorme pentru subvenționarea celor două mari servicii publice (transport public și termoficare), care au beneficiat de investiții ceva mai susținute în schimbarea infrastructurii în ultimii ani, dar care sunt în continuare într-o situație foarte dificilă.
Și, desigur, avem și ceea ce Primarul General reclamă, o împărțire inechitabilă între sectoare și Primăria Generală. Execuția bugetului local pe 2023, de exemplu, ne arată că Primăria Generală a dispus de 7,1 miliarde RON, în timp ce Primăriile de Sector au avut la dispoziție 10,1 miliarde RON, în condițiile în care Primăria Generală subvenționează cele două mari servicii publice din București, termoficarea și transportul public. Situația s-a înrăutățit în 2024 și 2025, odată cu modificările efectuate de Guvern privind alocările de la nivel local.
De ce este supărat Nicușor Dan pe Guvernul condus de Marcel Ciolacu
Bugetul de stat aprobat de Guvernul Ciolacu schimbă din nou formula de calcul prin care se alocă banii Bucureștiului, cu Primăria Generală cea mai afectată. Guvernul a decis anul acesta nu doar să ia 14% din impozitul pe venit (IPV) colectat la nivelul orașului, un așa-numit fond de solidaritate, dar să împartă din ce rămâne și mai mult către Primăriile de Sector (55%) față de Primăria Generală (45%). Din banii Primăriei Generale o altă cotă de 1.5% se distribuie către județul Ilfov. Alocările din IPV sunt cele mai importante resurse financiare ale orașelor din România, însemnând în cazul Bucureștiului undeva la 70% din totalul bugetului local.
Primăria Generală a publicat recent o estimare pentru 2025, subliniind că pe actuala lege a bugetului de stat acesteia îi vor reveni circa 4 miliarde RON din IPV, Primăriilor de Sector 5 miliarde RON și 1 miliard RON se va duce spre fondul de solidaritate. În proiectul de buget, Primăria Generală a inclus venituri din IPV de 4.3 miliarde RON, față de 5 miliarde în 2024 și 6.2 miliarde în 2023.
Cum a pierdut Bucureștiul bani în ultimii ani din pixul Guvernului
Finanțarea orașelor din România și implicit a Bucureștiului este un fel de loterie, Legea finanțelor publice locale fiind modificată prin derogări în fiecare an. Deși pare un pic haotic, există totuși o corelație simplă, coaliția de la guvernare (oricare ar fi ea) încearcă în majoritatea cazurilor să țină dependente autoritățile locale prin alocări discreționare și să centralizeze controlul asupra acestora (fie prin impunerea unor alocări de la nivel central, fie de la nivel județean).
Bucureștiul beneficiază de o legislație diferită fața de celelalte localități datorită unei organizări diferite. În 2024, Guvernul a decis ca din banii colectați din impozit pe venit la București, 3% să meargă spre județul Ilfov. Nu ne întrebați de ce pentru că nu avem o explicație logică. Din restul de 97%, 47% au mers spre Primăria Generală și 50% spre Primăriile de Sector. În 2023, suma de bani s-a distribuit în mod egal, 50% către Primăria Generală și 50% către Primăriile de Sector. Sună complicat, dar trendul este evident și Primăria Generală, deși responsabilă de marile investiții și servicii publice din oraș, a fost cea mai afectată de modificările efectuate de Guvern.
Ceea ce se întâmplă cu finanțele orașului este și în contradicție cu rezultatele referendumului pentru București. Una din întrebările referendumului din 2024 a vizat exact această formulă de alocare a banilor, cu propunerea Primarului General ca sumele colectate la nivel local să fie distribuite prin decizia Consiliul General. 65% dintre bucureșteni au spus că sunt de acord. Nu știu cât de bine s-a înțeles ce s-a votat, tind să cred că destul de puțin, referendumul fiind pus pe repede înainte și fără nicio dezbatere reală, dar pare evident acum că cele aproape jumătate de milion de voturi DA au fost trecute de Guvern la capitolul “Și altele”.
Cum sunt finanțate orașele noastre și de ce Bucureștiul eșuează să își crească bugetul
Orașele din România au trei mari surse de venit. Cel mai important, impozitul pe venit (IPV), urmat de taxe și impozite colectate la nivel local (proprietate și auto în mod special) și alocări din taxa pe valoarea adăugată. Resurse semnificative pot fi obținute prin absorbția de fonduri europene și alte fonduri naționale tip PNDL, de exemplu. Orașele pot obține fonduri și din diverse alte taxe și impozite locale, fie că vorbim de taxe pe parcare, taxe hoteliere, impozite pe spectacole sau pentru diverse licențe și autorizații de funcționare, dar în general nu reprezintă un procent semnificativ.
La nivelul Bucureștiului, taxele și impozitele locale sunt colectate la nivelul Primăriilor de Sector și nu la nivelul Primăriei Generale. În 2023, de exemplu, din toate veniturile colectate la nivel local, cu excepția IPV, Primăriei Generale i-au revenit numai 250 milioane RON, în timp ce Primăriile de Sector au avut aproape 4 miliarde RON.
Cu toate acestea, Primăria Generală eșuează aproape complet să își crească bugetul din surse disponibile local. Putem lua, de exemplu, parcările, unde viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu, care gestionează mobilitatea urbană, promitea în 2023 încasări de 1 milion RON pe zi. Revoluția parcărilor, între ghilimele, e însă un mare fiasco momentan din perspectiva banilor încasați de Primăria Generală pentru că relația cu compania municipală de parking o favorizează evident pe ultima și municipalitatea nu se alege aproape cu nimic. Și nici nu comunică asta. STB, serviciul de transport public, reușea în 2023 contraperformanța de a-și acoperi din venituri (bilete, publicitate, etc) undeva la 15% din cheltuieli. Restul era subvenția publică. Avem sute de mii de afișe și campanii publicitare în București și, din nou, municipalitatea nu câștigă mare lucru, nefiind clar nici pentru ei ce e legal și ce e afișaj fără avize în capitală.
Departe de postările uneori triumfaliste ale PMB și Primarului General în ceea ce ține de creșterea numărului de parcări sau creșterea numărului de persoane care folosesc transportul public, realitatea lovește rapid. Nu ar strica deloc mai multă transparență pe marile servicii publice locale și unde sunt marile găuri financiare. Creșterea numărului de parcări albastre în tot orașul nu rezolvă nici mobilitatea urbană, dar nici măcar nu aduce mari sume la buget pentru a găsi explicația că poți așa finanța infrastructura de transport public, de exemplu.
Cum sunt finanțate alte localități din România
Din păcate, alocările financiare țin de multe ori de o centralizare a puterii, fie la nivel central, fie la nivel județean. În 2024, de exemplu, 63% din impozitul pe venit colectat la nivelul orașelor s-a distribuit direct în bugetul local al acestora, 15% în bugetul județului, 14% într-un cont separat pentru echilibrarea bugetelor locale (ținerea pe perfuzii a multor localități care altfel nu ar rezista), 6% într-un alt cont separat distribuit bugetelor locale prin decizia Consiliului Județean (centralizare a puterii, din nou) și 2% într-un fond dedicat culturii.
Nu este în regulă modul în care sunt finanțate autoritățile locale. Deși avem o legislație a finanțelor publice locale, aceasta este modificată anual prin Legea bugetului de stat. Situații controversate au fost aproape în fiecare an și nu doar Primăria Generală s-a supărat. Mai mult, Guvernul își folosește de multe ori și fondul de rezervă pentru a finanța autoritățile locale și, din nou, se întâmplă mai degrabă discreționar decât predictibil.După cum am tot citit în ultimii ani, multe dintre autoritățile locale din România nu reușesc să aibă suficiente venituri nici să își acopere propriile cheltuieli. Aici intervin diversele formule de echilibrare a bugetelor locale prin care aceste localități rămân relativ funcționale. Dezbaterea despre reforma administrativă prin care să fie reduse numărul de autorități locale (41 consilii județene, 2,862 comune, 216 orașe și 102 municipii) nu pare însă să vadă o luminiță la capătul tunelului.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Din 1989 încoace, mai toate guvernele fac economii tocmai la Edu-Cultură și la apropierea Capitalei de cum e la Budapesta sau la Varșovia.
Bucureștiul nu poate fi salvat decât prin investiții( guvernamentale sau europene). Actualul guvern îi este ostil lui Nicușor Dan fiindcă îi obstrucționează în alegeri. Pe de altă parte, un Primar independent nu poate avea susținere politică în CG. Pur și simplu Nicușor Dan aleargă după doi iepuri și nu va prinde niciunul. Este total izolat politic și joacă la cacealma. Nu este prea onest din partea unui matematician să-și ostilizeze tot spectrul politic, inclusiv USR.
Primarul N Dan este cel care a redus sansele la primarie ale PSD ului. A renuntat la 17 companii create de G.Firea din bugetul primariei.
Singura sansa de a- i da la gioale a fost sa ii taie cat mai mult din buget si sa nu ii aprobe proiectele. Dar PSD si toata guvernarea M Ciolacu mentine 6 sectoare, cand majoritatea capitalelor europene au un management unitar si coerent. Capitala arata ca un spatiu unde fiecare primar de sector face ce vrea, cum vrea, cat vrea si cu cine vrea.
O dovada in plus ca nici refrendumul din 2024 nu va aprobat niciodata de parlament. Sectoarele aduc voturi acestei coalitii toxice si afaceri de familie membrilor de partid, mai ales PSD.
Ca este sau nu independent, nu aceasta este esenta ci faptul ca orasul trebuie bine gospodarit, fara risipa de resurse si maxima coruptie. Si mai trebuie sa detina si nervi de otel ca sa suporte totul…
”…Dar PSD si toata guvernarea M Ciolacu mentine 6 sectoare, cand majoritatea capitalelor europene au un management unitar si coerent. Capitala arata ca un spatiu unde fiecare primar de sector face ce vrea, cum vrea, cat vrea si cu cine vrea….”
MARE ADEVAR AȚI GRĂIT !!
Voi descrie o pățanie care se intimpla in mod real in prezent si in care sunt si eu implicat, direct.
Locuiesc intr-un cartier rezidential (adica, un cartier in Sectorul-2 , cu primar PSD, cartier linistit și cu spatii verzi).
Acum cca 4 ani, a fost ”rasa” o livada de duzi (monument natural) pe cca 1 ha, donatie a reginei Elisabeta catre căminul de orbi (nici Ceausescu nu a indrznit sa se atinga de ea), dupa diverse giumbuslucuri de ”retrocedari” și ”cedari” de terneuri cu schimburi de terenuri, etc….intelegeti dvs. chestii avocățesti
Terenul apoi a fost declarat pe PUD/PUG/PZU drept construibil drept care s-a dat autorizatie de constructie pentru…guess what…un magazin LIDL, in mijlocul cartierului
Fiind un cetațean european, intr-o țara europeana, mi-am zis sa ma documentez cf. legii dreptului la acces la informatii publice si, ce am aflat, cu cca 2 sapt. in urma (și numai dupa ce am insistat la Primarie sa afiseze panoul cu ce obiectiv se construieste !):
– se cosntruieste un magazin LIDL (voi putea vedea din pat ce e in rafturi) la cca 12 m de case
– in zona, la cca 600 m spre Est, se afla MegaMall (cu Carrefour) si un Kaufland !
– in zona, la cca 500 m spre Vest, se afla 2 Mega Image
Si asa am descoperit ca:
– magazinul va avea 100 locuri de parcare, centrala inclazire/racire cu gaze/refrigerant R410a,
– vom avea trafic sporit (auto si uman), emisii de gaze de easapament, NOx, particole, , poluare fonica și vizuala
– evident, tot microclimatul este distrus (wiped-out)
– daca o casa din zona, in general, sa spunem ca ar fi costat 200.000 EUR, acum, probabil ca nu va valora mai mult de 100. (cine naiba vrea sa se mute intr-un cartier in care poti vedea direct in rafturi daca a venit berea nemteasca)
Si tot ca un cetatean european, ca tot n-am ce face, pregatesc cu o firma de avocatura, ” a case against local municipality” in care contest si invoc:
1. Constitutia RO l – Art 35, cetateanul are dreptul la un mediu sanatos
2. lipsa unei ”consultari publice cu cei intereati”, legiferat si in legi romanesti si UE
3. demonstrarea tehic, ca obiectivul are impact negativ de mediu
4 dreptul la despagubiri , de asemenea legiferat
Sa vedem ce-o iesi ?! (asta va fi o noua demonstratie fara echivoc ca RO este in UE numai cu drapelele la intrarea in institutiile publice…de facto, inca nu suntem)
@catalin dragostin _ „Locuiesc intr-un cartier rezidential…”
Ne depărtăm puțin de la subiectul articolului, dar, cu permisiunea autorului…
De nu greșesc locația, casa în care locuiți, din cartierul rezidențial, a fost construită tot pe spațiul livezii de duzi a Reginei Elisabeta, asemenea întregului cartier Vatra Luminoasă, doar că puțin mai înaintea magazinului Lidl. Cam între cele două războaie mondiale.
Bun, adevărul este că multe s-au construit prin defrișarea duzilor acelora, terenul fiind în proprietatea statului, iar statul dispunând de el așa cum a știut, cum a putut sau cum a vrut, în funcție de diferite interese [poate și ale unor funcționari publici] de-a lungul timpului. https://romanialibera.ro/special/primarul-ontanu-ia-pamanturile-nevazatorilor-video-119291/
De altfel, Asociația Nevăzătorilor, atunci când terenul i-a fost pus la dispoziție, a donat de bună voie o parte pentru construirea [inclusiv a] imobilului în care avea să locuiască doamna Dalia Stegăruș, seful Serviciului de Cadastru al Primariei Sectorului 2 la acea vreme. O zonă de excepțional interes imobiliar. Adică, bună rău.
În fine, domnul Onțanu a făcut numeroase inginerii și schimburi de terenuri, pentru care a fost condamnat penal. Domnia-sa a poposit o perioadă scurtă pe la răcoare, pedeapsa fiind cu suspendare. Faptul că Rockefeller s-a retras de-acolo poate fi și din cauza dorinței de a evita eventuale complicații ulterioare dar, odată construit terenul, mai ales că are toate aprobările, așa rămâne. (A fost demonstrat că N Dan nu poate face nimic în asemenea cazuri.)
…Desigur, cu avantajul locuitorilor din zonă de a avea un mic magazin în apropierea domiciliului. E mai bine decât dacă ar fi fost o crâșmă, să zicem. Eu am 12 m până la blocul de vizavi și ne uităm unii în casele celorlalți. Nici nu vreau să vă spun ce se poate vedea!
dl.Constantin, ideea si mesajul este mult mai simplu d einteles:
1. al 5 -lea magazin de retail intr-o zona de 1 Km2 este o prostie din ptate punctele de vedere
2. dpdv al mediului (art 35 din Constitutie – statul garanteaza accesul la aer curat), intr-un oras poliuat deja, mai bine faci 1 parc pe 1 hectar decit sa faci o placa betonata cu parcare de 100 autoturisme – poluare aer, poluare fonica poluare estetica !
Nu stiu ce vedeti dvs. pe geam, dar mie mi-ar place mult mai mult sa vad un parc prin fereastra decit ce bere germana se mai baga la Lidl…simplu !
In incheiere,….nici nu stiti ce timpenii se scriu prin documentele de avizare a proiectului…de catre primaria si Buc si de S-2
Mai toate orasele mari au probleme financiare mari, pe primele locuri ar putea trona Berlinul, ca vrem o tara ca afara.
Cauze… multiple:
1. Politica subventionarilor, de fapt e politica mitei oferite electoratului. Desigur reducerea acestor subventionari ar putea duce la miscari de strada f violente.
2. Structura deformata a marilor orase. Pe ici pe colo se simte o tendinta, studentii si facultatile nu au ce cauta in orasele mari, acestea trebuie sa infloreasca in centre speciale, modele Cambridge, Heidelberg etc. La fel cu pensionarii, in multe zone ale lumii pensionarii se retrag la tara, vorba aia, daca unu dintre noi moare, eu ma retrag la tara. Deci in marile orase trebuie sa ramina doar aceia care-si permit sa bage bani.
3. Deci reforma administrativa e doar ceva cosmetica, oricum am da-o se cheltuie mai mult decit se cistiga.
Concluzie, nimeni nu va avea curajul sa faca ceva solid si logic, asa ca vom mai citi in urmatoarele decenii aceleasi articole car es astrige pt reforme adminsitrative, pt a lua banii dintr-un buzunar in altul.
Ce viziuni sumbre…
Probabil în anii ’30 ați fi fost un fervent sustinator al național-socialiștilor germani conduși de..
„Orașele din România au trei mari surse de venit. Cel mai important, impozitul pe venit (IPV), urmat de taxe și impozite colectate la nivel local (proprietate și auto în mod special) și alocări din taxa pe valoarea adăugată.”
desigur, contravaloarea transportului urban si a energiei termice nu sunt venituri la primarie, ci la societatile pastorite de primarie;
„….ne arată că Primăria Generală a dispus de 7,1 miliarde RON, în timp ce Primăriile de Sector au avut la dispoziție 10,1 miliarde RON, în condițiile în care Primăria Generală subvenționează cele două mari servicii publice din București, termoficarea și transportul public”
pai de ce le subventioneaza ? spre exemplu la Vaslui si Galati nu mai exista termoficare… sau biletele de transport poate ca sunt mai scumpe…
sa verificam bugetul 2024:
total venituri: 12,054mld, din care venituri fiscale 5,158mld, nefiscale(comerciale?) 2,677mld, subventie 2,827mld, operatiuni financiare (speculatii? camata? taxe de protectie ?) 0,961mld + alte maruntisuri
subventia de 2,827mld=0,809mld de la stat + 2,018mld de la alte administratii (cine pe cine subventioneaza ?)
se scad 1,041mld. care se transfera la alt exercitiu bugetar in cadrul repartizarii multianuale (probabil deficit ramas din anul precedent)
asadar a ranas venit 2024 =11,013mld = buget cheltuieli 2024
sursa: https://doc.pmb.ro/institutii/cgmb/buget/docs/2024/20240409/HCGMB_95_20240222.pdf
incepand cu pag.8 pdf
dar sunt interesante si detalierile (de ex. veniturile din contracte cu CASS), cheltuielile de functionare (SF), dezvoltare (SD) si detalierea bugetelor pe proiecte, total 1095pagini, lectura placuta !
Fenomenul de gentrificare este prezent in tarile dezvoltate economic cu mici diferente dintre urban si rural. In Ro, o familie recent pensionata la 65 de ani, cu pensii medie de 2500- 3500 lei nu are cum a se muta la tara, doar daca vinde apartamentul din oras. De multe casele rurale trebuiesc renovate si modernizate. Numai ca la tara, conditiile sunt dificile, drumuri proaste transport public pe sponci, unitati medicale la cota de avarie, farmacii lipsa, unitati comeciale slab aprovizionate, etc.
„De ce este supărat Nicușor Dan pe Guvernul condus de Marcel Ciolacu”
Declarațiile de până acum ale domnului Dan nu trădează niciun pic de supărare. Dimpotrivă, a spus în mai multe rânduri că îl stimează pe domnul care vâslea la barca lui Dragnea și împușca mistreți împreună cu teroristul Omar Hayssam, beneficiarul „Schemei Nordis”, cel care nu-și mai găsește diploma de Bac, dar își amintește că are pe undeva o copie xerox, și dorește ca acesta să fie în continuare prim-ministrul României.
De fapt, domnul Dan admiră întreaga alianță PSD PNL UDMR și întreaga ei activitate.
Am crezut că este o strategie pentru a beneficia de sprijin la Primăria Capitalei. Doar că realitatea ne contrazice. Aproape TOATE promisiunile domnului Dan în campania pentru Capitală s-au dovedit a fi minciuni, căci mai niciuna nu s-a înfăptuit.
Trenul metropolitan/metroul de suprafață, ceea ce ajută enorm transportul din alte capitale europene, a rămas doar o poveste. Liniile CFR nefolosite sunt tot mai puține, căci sunt furate și merg la topit.
„Mobilitatea urbană” a rămas de fapt un coșmar.
Cele 15 parcări mari în jurul Capitalei, în sistem „park & ride”, promise au fost o prostie și mă bucur că nu s-au realizat. Dar cât de serioasă a fost promisiunea?
Linia de tramvai de la Unirea, de vreo 200m, a fost o promisiune mult prea greu de îndeplinit de dl. Dan.
Sistemul de semaforizare inteligent a rămas un vis imposibil de înfăptuit pentru bucureșteni.
Clădirile construite ilegal sau abandonate precum Casa Radio, Blocul de la Catedrala Sf. Iosif, cel de la Centrul Cultural Armean și multe altele sunt promisiuni ale domnului Dan niciodată realizabile.
În București e frig în apartamente, iar apa caldă lipsește.
…Și nu le mai spun pe toate. căci pe măsură ce mi le amintesc mă enervez tot mai tare.
Și acum pentru că a reușit la sfârșitul anului trecut, domnul Dan vrea să fie votat din nou. Într-o funcție și mai importantă, cu promisiuni și mai puțin realizabile. De ce l-aș vota?
Pe masura ce trece timpul, cred ca ND ar trebui sa isi duca mandatul de la Capitala. Oricum Constitutia nu o va putea schimba.
domnule constantin
inteleg ca sunteti un bucurestean suparat pe lipsa de eficienta a activitatii primarului nicusor.
insa acum acesta va cere votul in alta calitate, aceea de candidat la cotroceni. acest post nu necesita abilitati de administrator.
in plus ati putea sa dati o sansa si celorlalti romani care n-au „norocul” sa locuiasca in capitala si care doresc ca romania sa fie reprezentata de nicusor.
sau ii preferati pe simion, antonescu, lasconi…
@hex _ „un bucurestean suparat pe lipsa de eficienta a activitatii primarului…”
Nope!
Frigul din casă și lipsa apei calde mă supără, desigur, dar…
Ceea ce semnalez eu în modestul meu comentariu este lipsa de consistență a promisiunilor persoanei/ candidatului Nicușor Dan.
Carevasăzică, faptul dovedit că orice/indiferent ce ar promite în campanie domnul N Dan, este fie hazardat, fie exagerat, fie naiv, fie rău-voitor, fie înșelător etc., dar există o foarte mare probabilitate (apropiată de 100%) să nu se înfăptuiască. Și că nu va explica niciodată celor care l-au votat cauzele eșecului.
Prin urmare, nu spun că-l prefer pe Simion etc., ci că NU am motive să-l votez pe Dan.
…Iar dacă va fi votat, va fi votat doar pentru că reprezintă răul cel mai mic. Așa cum a fost și în comparație cu Firea.
Spre deosebire de el, ca să luăm un exemplu al unei persoane care nu candidează, I Bolojan a promis ceea ce a putut face și a făcut ceea ce a promis. Cu o evaluare realistă a resurselor și capacităților și cu seriozitate și hărnicie în punerea în operă a proiectelor în favoasrea cetățenilor. Indiferent dacă plac sau nu unora ori altora. Îmtr-o perioadă precum cea actuală, de instabilitate socio-economică internă și geopolitică, de un astfel de președinte are nevoie România.
Parcarile in extenso park&ride erau benefice daca transportul public era bine pus la punct. Eu m- am saturat in Cartierul Tei de zeci de masini parcate pe trotuare, de stalpi stradali smulsi pt parcare, de spatiile verzi din jurul blocurilor taiate la jumate, pt a parca sub geamurile celor de la partere, de poluare aer, zgomot. Au fost zeci de demolari de case vechi, fabrici ruinate, dar au fost vandute pt. afaceristii imobiliari. Mai mult pe platforma Aversa se vor face 7- 8 blocuri cu 3- 4 scari cu 25 de etaje. Se gandeste cineva ca Bucurestiul este asezat pe falii seismice si are fundament de nisipuri, argile si pietrisuri?!!! Opera fostului primar Mihaiu!! Erau utile cu pana 10 etaje si se inscriau in estetica si functionalitatea zonei.
La inceputul articolului m-am revoltat, pentru ca asa este, lucrurile nu sunt bine facute. Dupa care am realizat diferenta fata de acum cativa ani, cand discutia era cat se fura si nu se face nimic. Acum se face, dar s-ar putea face si mai bine. Au fost ani e zile primari libetali si nu s-au facut multe lucruri fata de cat se face acum. Stiu ca e greu, insa stiu cu cine sa votez la presedinte
@Mai bine in Bucuresti _ …
Poate pe strada dumneavoastră. Habar n-am unde locuiți.
La mine în apartament este frig și nu am apă caldă. …Chiar acum, când scriu acestea, în secolul al XXI-lea, anul de grație 2025, într-o capitală a unui stat din Uniunea Europeană.
Dacă textul acesta conține unele greșeli de scriere, vă rog să mă scuzați, îmi tremură degetele pe tastatură din cauza frigului din casă.
In cartierul Tei, la fel. Se incheiea a doua saptamana fara apa calda si caldura. Am radiator electric si apa incalzita pe aragaz. Azi mergand in jur, pe santierul intregii str. Otesani, Gr.Ionescu nu era nici un muncitor. Firmele castiga licitatiile dar cu muncitori in minus. Aici este problema, lipsa muncitorilor si utilaje suficiente.
Păi își face campania electorală pe bugetul capitalei. Este mână în mână cu psd pnl. Ca să ajungă președinte, a zis că vrea cu ciolacu premier.
Votați să vă săturați.
Bucureștiul este cel mai socialist oraș din țară. Iar Nicușor ar fi avut o ocazie bună -alegerile- ca să umble puțin la mecanica redistribuirii care afectează deopotrivă bucureștenii și toți cetățenii români (că toți contribuim la socializarea pierderilor mamuților energofagi din capitală) prin declararea falimentului rețelei publice de termoficare. Treaba asta se poate face doar primăvara și doar atunci când opozanții -partidele și clicile socialiste veșnic la guvernare- sunt vulnerabili. Singurul moment in care găștile sunt vulnerabile este runda de alegeri prezidențiale. Nicușor, in loc să facă asta, că a fost votat primar, s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să candideze. Independent, dar de mânuță cu sistemul (care-l șantajează in postura de primar) care-i transferă fondurile publice necesare funcționării primăriei. Normal că dacă stai cu mâna întinsă la pomeni guvernamentale nu o să muști laba care ți-a dat resturile mai grase din pradă. Cum dai semne de autonomie cum ți se taie din firimituri și se împart celorlalți milogi, că așa e in socialism. Cu alte cuvinte, Nicușor pune umărul ca Bucureștiul să rămână captiv și dependent de forțele socialiste.
Bucureștenii au toată compasiunea mea, dar mi se pare uluitor că atâtea milioane de oameni îndură frigul și mizeria in loc să iasă in stradă pentru un drept banal: acela de a-și instala o centrală termică in apartament/bloc. Și că in loc să se manifeste ca oameni liberi ei votează in continuu socialiști și pretind să li se dea subvenții din bani publici la infinit.
Bucurestiul nu traieste din pomenile guvernului. Detine cea mai mare valoare din taxe si impozite din tara. M.Ciolacu a luat 1 miliard lei din bugetul Capitalei pt a da la primarii de orase si comune care sunt fara venituri nici sa isi plateasca functionarii. Apoi sunt 6 sectoare care toaca banii cum vor primarii lor si in 2024 am votat un referendum ca sectoarele sa detina mai putin bani, caci cele mai mari investutii si reparatii le face primaria generala. Plus sa reduca din subventiile de la guvern. Parlamentul a zis pas, caci sectoarele aduc voturi coalitiei toxice. Din 2030 centralele pe gaze pe apartamente vor fi interzise, caci si ele polueaza. La densitatea de blocuri cu mii de apartamente din Capitala tocmai aceste centrale pe gaze ne lipseau, alaturi de traficul auto. Si la ce preturi vor ajunge gazele………
la ce preturi o sa ajunga gazele? Eu zic că s-a cam terminat epoca când gazele se scumpeau aiurea, din pix, din motive de ideologie.